COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 2.9.2016

COM(2016) 522 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport anual privind activitățile de cercetare și dezvoltare tehnologică ale Uniunii Europene în 2015

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport anual privind activitățile de cercetare și dezvoltare tehnologică ale Uniunii Europene în 2015

1.    Contextul Raportului anual privind activitățile de cercetare și dezvoltare tehnologică

Raportul anual privind activitățile de cercetare și dezvoltare tehnologică ale Uniunii Europene (UE) este întocmit în temeiul articolului 190 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Scopul raportului este de a oferi o imagine de ansamblu concisă și neexhaustivă asupra principalelor măsuri întreprinse în anul de raportare.

2.    Contextul politic general din 2015

Anul 2015 a marcat primul an de activitate a Comisiei sub președinția lui Jean-Claude Juncker. La începutul mandatului său, Președintele Juncker a afirmat că acesta va fi un nou început pentru Europa și a introdus Agenda pentru locuri de muncă, creștere , echitate și schimbări democratice, axată pe zece priorități politice, echivalente provocărilor-cheie cu care se confruntă atât economia, cât și societatea. Agenda a marcat tendința unei noi abordări în materie de politică, ce se concentrează pe „lucruri importante” în raport cu care cetățenii au avut așteptări ca Europa să aibă o influență esențială 1 și pentru care cercetarea și inovarea se preconizează că vor avea un rol-cheie.

Evenimentele definitorii ale anului, de la redresarea economiilor europene într-un ritm mai lent decât cel estimat, la presiunea exercitată de migrație asupra frontierelor externe ale Uniunii și la atacurile teroriste fără precedent pe teritoriul european, au consolidat necesitatea menținerii în prim-plan a acestor priorități.

De fapt, redresarea economică moderată a zonei euro și a întregii Uniuni a continuat pentru al treilea an, în 2015. Creșterea a fost susținută, în mare măsură. de factori temporari, inclusiv de scăderea prețurilor petrolului, de adaptarea politicii monetare și de o valoare externă relativ slabă a monedei euro. Deși redresarea economică s-a produs progresiv și la scară largă în statele membre, ea a fost în continuare lentă și eterogenă, necesitând o reacție hotărâtă în materie de politică în 2016 sub forma unor investiții și reforme structurale.

Planul de investiții pentru Europa al Comisiei Europene, în valoare de 315 miliarde de euro, alături de un nou Fond european pentru investiții strategice (FEIS), a demarat și este în desfășurare. Fondul este operațional și furnizează investiții de înaltă calitate pentru stimularea în continuare a economiei europene, inclusiv în domeniul cercetării și inovării, dar și pentru IMM-urile și micile întreprinderi cu capitalizare medie bazate pe inovare.

În același timp, pe parcursul anului, sprijinite de noua Agendă pentru o mai bună legiferare, au fost înaintate propuneri care au pus bazele uniunii energetice, ale pieței unice digitale, ale uniunii piețelor de capital, ale Agendei europene privind securitatea, ale Agendei europene privind migrația, ale Planului de acțiune privind impozitarea echitabilă și eficientă a întreprinderilor în UE, ale noii strategii comerciale și, nu în ultimul rând, ale propunerilor de aprofundare și consolidare a uniunii economice și monetare.

Raportul celor cinci președinți a prezentat o foaie de parcurs ambițioasă, dar pragmatică, pentru aprofundarea uniunii economice și monetare, urmată de un set de măsuri legislative.

Criza refugiaților, una dintre provocările cele mai stringente cu care se confruntă Europa în prezent, a impus o acțiune concertată a Uniunii Europene și s-au depus eforturi continue în direcția formulării unui răspuns coordonat în domeniul migrației și refugiaților.

De asemenea, Uniunea Europeană a mobilizat resurse politice, financiare și științifice substanțiale în vederea sprijinirii persoanelor afectate de virusul Ebola și în vederea opririi răspândirii, controlării, tratării și, în cele din urmă, eradicării acestuia. Contribuția financiară totală a UE pentru combaterea epidemiei a depășit 1,2 miliarde de euro. Ea a inclus finanțare din partea statelor membre și a Comisiei Europene.

În cadrul Conferinței de la Paris privind schimbările climatice (COP21) din decembrie 2015, 195 de state au adoptat primul acord mondial obligatoriu din punct de vedere juridic privind clima. Acordul, ce urmează să intre în vigoare în anul 2020, stabilește un plan de acțiune la nivel mondial în vederea prevenirii schimbărilor climatice periculoase prin limitarea încălzirii globale la o valoare cu mult sub 2 °C. Uniunea Europeană a fost unul dintre principalii promotori, iar Comisia Europeană a anunțat o nouă strategie pentru cercetare, inovare și competitivitate, în vederea intensificării cercetării și inovării pentru îndeplinirea obiectivelor privind combaterea schimbărilor climatice.

3.    Cadrul de politică

Crearea și sprijinirea unui ecosistem de inovare deschisă încurajează circulația dinamică a cunoașterii și facilitează transpunerea acesteia în valoare socioeconomică. Pe parcursul acestui an de raportare, au fost puse bazele elaborării unei inițiative privind o serie de fonduri paneuropene de capital de risc care ar urma să fie lansate în anul 2016; a fost lansată „marca de excelență” 2 ; au fost demarate discuțiile pe tema creării unui Consiliu european al inovării. Comisia a înființat noul Mecanism de consiliere științifică (SAM) 3 , astfel încât să se poată apela la un grup de experți europeni de prim rang care să sprijine elaborarea politicilor furnizând consiliere științifică independentă.

În contextul noii Agende a UE pentru o mai bună legiferare 4 , lansată în luna mai 2015, au fost demarate activități de evaluare a impactului reglementărilor UE în vigoare sau propuse în materie de inovare, în vederea maximizării sprijinului acordat inovării (InnovRefit) 5 . O nouă abordare care va fi explorată în cadrul InnovRefit este cea a acordurilor pentru inovare 6 . Acestea vor aborda problema incertitudinii în materie de reglementare identificată de inovatori, care poate îngreuna inovarea în contextul cadrului juridic actual. Ca prim pas, se prevede derularea în 2016 a unei acțiuni-pilot în ceea ce privește economia circulară în vederea sprijinirii inovatorilor care se confruntă cu bariere de reglementare prin încheierea de acorduri cu părți interesate și cu autorități publice 7 .

Știința deschisă descrie tranzițiile în curs în ceea ce privește felul în care se realizează cercetarea, în care cercetătorii colaborează și în care cunoașterea este împărtășită iar știința organizată. Știința deschisă beneficiază de pe urma tehnologiilor digitale și este favorizată de creșterea enormă a volumelor de date, de globalizare și de extinderea comunității științifice prin includerea de noi actori (de exemplu, implicarea cetățenilor în activități științifice). Pe termen scurt, știința deschisă poate oferi un grad sporit de transparență, deschidere, incluziune și colaborare în rețea. Pe termen lung, ea poate face știința mai eficientă, fiabilă și capabilă să răspundă marilor provocări ale prezentului și, de asemenea, poate promova crearea în comun și inovarea deschisă. De asemenea, ea va promova integritatea în cercetare, care, astfel cum a subliniat Consiliul în concluziile sale din 1 decembrie 2015 8 , stă la baza unor activități de cercetare de înaltă calitate. Ca o măsură de urmărire concretă, modelul de acord de grant Orizont 2020 a fost actualizat pentru a reflecta importanța integrității în cercetare. De asemenea, au avansat considerabil dezbaterile privind îmbunătățirea accesului deschis la rezultatele cercetării și la datele care stau la baza acesteia, precum și dezvoltarea unui Cloud european pentru știință.

Pe parcursul anului 2015, Comisia Europeană și-a consolidat cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării cu partenerii naționali și regionali prin prisma interesului și a beneficiilor comune. Deschiderea către lume va contribui la valorificarea punctelor forte ale Europei pentru a o face un actor mai puternic la nivel mondial și a crește gradul de excelență al cercetării europene, al competitivității întreprinderilor europene și pentru a aborda provocările societale într-un mod mai eficace. Comisia a continuat să se concentreze asupra promovării sinergiilor cu politicile externe, coordonând acțiunile din cadrul programului Orizont 2020 cu cele derulate cu ajutorul altor instrumente, precum și cu statele membre ale UE, îndeosebi prin intermediul SFIC 9 . Au fost consolidate relațiile cu organizații internaționale cum este UNESCO și au fost demarate inițiative pentru a contribui la obiectivele generale stabilite în Comunicarea Comisiei „O agendă europeană privind migrația”.

În calitate de membru fondator al Grupului pentru observarea Pământului (GEO), Comisia a aderat la planul pentru 2015-2025 de punere în aplicare a Sistemului de sisteme globale de observare a pământului (GEOSS), care va oferi factorilor de decizie, cercetătorilor și inovatorilor acces deschis la datele privind observarea pământului colectate oriunde pe glob. Alianța pentru cercetarea Oceanului Atlantic și-a lansat prima acțiune de cartografiere transatlantică. Uniunea Europeană a oferit sprijin Centrului de cercetare și tehnologie SESAME din Iordania, care utilizează știința pentru a promova o cultură a păcii, precum și excelență în materie de știință și tehnologie în regiunea mai amplă a Orientului Mijlociu.

Comisia Europeană a lansat inițiativa „science4refugees” destinată oamenilor de știință și cercetătorilor care sunt solicitanți de azil, în vederea facilitării procesului de punere în legătură a refugiaților și solicitanților de azil cu pregătire științifică cu instituțiile de știință care se declară în mod voluntar „organizații în care refugiații sunt bineveniți”.

În anul 2015, în contextul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice, a fost adoptat un set de recomandări specifice fiecărei țări, referitoare la aspecte privind cercetarea și inovarea. Toate rapoartele de țară din cadrul semestrului european au cuprins ample analize ale sistemelor de cercetare și inovare ale țărilor membre, identificând clar principalele provocări din domeniu și evaluând răspunsurile în materie de politică în raport cu aceste provocări 10 . Astfel a fost posibil un dialog ulterior aprofundat cu statele membre pe baza capitolelor referitoare la cercetare și dezvoltare din rapoartele de țară. A fost elaborată Foaia de parcurs privind Spațiul european de cercetare (ERA) pentru 2015-2020, în vederea facilitării și consolidării eforturilor asumate de statele membre.

În martie 2015 a fost lansat mecanismul de sprijin al politicilor prevăzut în programul Orizont 2020, ca nou instrument care oferă statelor membre și țărilor asociate la Orizont 2020 sprijin practic pentru conceperea, punerea în aplicare și evaluarea reformelor de creștere a calității investițiilor, politicilor și sistemelor proprii din domeniul cercetării și inovării. Astfel de reforme vizează, de exemplu, stimularea creării de legături mai puternice și mai strânse între știință și mediul de afaceri sau introducerea finanțării pe bază de performanță a institutelor publice de cercetare. 

Mecanismul de sprijin al politicilor oferă statelor membre și țărilor asociate la Orizont 2020 acces la expertiză și la analize independente de înalt nivel prin intermediul unei ample game de servicii precum evaluări inter pares ale sistemelor naționale de cercetare și inovare, sprijin pentru reforme specifice sau exerciții de învățare reciprocă bazate pe proiecte. În plus, mecanismul de sprijin al politicilor pune la dispoziție un centru de cunoaștere prin intermediul site-ului său web: https://rio.jrc.ec.europa.eu/en .

Mecanismul de sprijin al politicilor prevăzut în Orizont 2020 este un mecanism influențat de cerere, ce oferă răspuns solicitărilor formulate în mod voluntar de către autoritățile naționale. Trei activități-pilot din cadrul mecanismului au fost demarate cu succes în 2015: o evaluare inter pares a sistemului bulgar de cercetare și inovare 11 , o evaluare preliminară inter pares a sistemului maghiar de cercetare și inovare 12 și un exercițiu de învățare reciprocă privind politicile în vederea stimulării investițiilor de afaceri în cercetare și inovare. În 2015 au mai fost lansate și alte activități, precum evaluări inter pares ale sistemelor naționale de cercetare și inovare din Ungaria și Moldova, sprijin specific pentru Malta în vederea monitorizării strategiei pentru cercetare și inovare a acestei țări, exerciții de învățare reciprocă privind evaluarea ex post a granturilor și stimulentelor fiscale pentru afaceri în domeniul cercetării și inovării, precum și evaluarea programelor complexe în parteneriat public-privat. Rezultatele acestor activități sunt preconizate să devină vizibile în perioada aprilie-septembrie 2016. În plus, se preconizează lansarea, în 2016, a unei bogate rezerve de activități în cadrul mecanismului, care vizează toate serviciile acestuia.

În sfârșit, au fost realizate activități de consolidare a metodelor de evaluare care măsoară investițiile în cercetare și inovare la nivelul Uniunii și la nivel național, inclusiv prin îmbunătățirea modelelor macroeconomice actuale, astfel încât acestea să poată reflecta mai realist modul în care finanțarea în cercetare și inovare se traduce în creștere economică și progres la nivelul societății.

4.    Punerea în aplicare a programului Orizont 2020

Programul Orizont 2020 s-a aliniat la agenda Comisiei prin intermediul programelor de lucru ale acesteia. Într-un context politic și economic dificil, este cu atât mai importantă maximizarea contribuției programului-cadru pentru realizarea priorităților Președintelui Juncker, în special piața unică digitală, uniunea energetică, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și consolidarea poziției Europei în lume. În egală măsură, punerea în aplicare a programului Orizont 2020 va contribui la ducerea la îndeplinire a agendei comisarului Moedas.

Lecțiile învățate din primele cereri de propuneri au fost esențiale pentru elaborarea programului de lucru 2016-2017, lansat în octombrie 2015, cu o investiție totală de 16 miliarde de euro.

La 25 septembrie 2015, Comisia a lansat un sondaj online pentru a culege opinii din partea părților interesate privind impactul măsurilor de simplificare introduse în programul Orizont 2020 și pentru a invita la propunerea de noi idei pentru o viitoare simplificare. Sondajul a confirmat că o parte însemnată de utilizatori sunt mulțumiți de măsurile de simplificare introduse în program.

În timp ce programul de lucru pentru Orizont 2020 acoperă marea majoritate a finanțărilor disponibile în cadrul programului, acesta este completat de programele de lucru separate ale Consiliului European pentru Cercetare, Euratom, Centrului Comun de Cercetare, precum și de Agenda strategică de inovare a Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT).

Bugetul EIT pentru perioada 2014-2020 este de 2,38 miliarde de euro, astfel cum prevede programul-cadru Orizont 2020. În anul 2015, primul val de comunități de cunoaștere și inovare ale EIT (CCI), și anume EIT Digital, Climate-KIC și KIC InnoEnergy, au crescut constant în ceea ce privește bugetul, activitățile și rezultatele în timp ce un al doilea val de CCI, respectiv EIT Health și EIT Raw Materials se aflau în faza de început.

S-a continuat promovarea sinergiilor cu fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI). În cadrul Programului de lucru 2016-2017, candidații sunt invitați să identifice domeniile de specializare inteligentă din statul membru sau din regiunea din care provin și să exploreze potențialul creării de sinergii cu autoritățile de management relevante responsabile pentru fondurile ESI în teritoriu 13 . Începând din anul 2016, o „marcă de excelență” va fi aplicată propunerilor superioare pragului care nu sunt finanțate în cadrul instrumentului pentru IMM-uri. „Marca de excelență” va permite țărilor/regiunilor să recunoască eticheta de calitate acordată propunerilor promițătoare depuse în cadrul programului Orizont 2020 și să le promoveze accesul la diferite surse de finanțare, precum fondurile ESI și alte programe naționale sau regionale de investiții. Acțiunea va fi completată de o campanie de „mobilizare” adresată regiunilor sau statelor pentru a include scheme de finanțare adaptate instrumentului pentru IMM-uri în contextul punerii în aplicare a programelor operaționale proprii care utilizează fonduri ESI.

Au fost realizați primii pași pentru programarea strategică a ultimului ciclu de programe de lucru odată cu reînnoirea grupurilor consultative și cu exercițiile de prospectivă aferente Orizont 2020.

4.1 Răspunsul la cererile de propuneri

Până la sfârșitul anului 2015, fuseseră finalizate aproape 200 de cereri de propuneri în cadrul programului Orizont 2020, fiind depuse 84 793 de propuneri. Numărul de propuneri reținute a fost de 7 121, iar contribuția solicitată în cadrul acestora însuma 14,18 miliarde de euro. Numai la nivelul anului 2015 au fost semnate un total de 5 234 de acorduri de grant, cu o contribuție financiară a UE de 9,2 miliarde de euro.

Ponderea participării sectorului privat la cererile de propuneri de la demararea programului și până la sfârșitul anului de raportare se ridica la 32,2 %. În cadrul pilonilor 2 și 3, cu excepția „Accesului la finanțarea de risc”, 42,17 % din toți beneficiarii din acordurile de grant încheiate proveneau din industrie.

De asemenea, în ianuarie 2015, a fost lansată noua inițiativă-pilot „Calea rapidă către inovare”, în valoare de 200 de milioane de euro, cu obiectivul de bază de a promova inovarea prin reducerea timpului necesar pentru introducerea ideilor inovatoare pe piață. Dintr-un număr total de 498 de propuneri depuse, 31 au primit finanțare de peste 68 de milioane de euro. Aproape jumătate din numărul participanților erau IMM-uri.

4.2 Caracteristici-cheie ale programului Orizont 2020:

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri)

IMM-urilor le-a fost alocat 23 % (1,7 miliarde de euro) din bugetele combinate pentru perioada 2014-2015 destinate obiectivelor „Rolul de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” și „Provocări societale”.

Datorită alimentării anticipate din FEIS pentru produsul de garantare InnovFin pentru IMM-uri, aproape 45 % din ținta stabilită privind accesul la finanțare prin îndatorare pentru IMM-uri și micile întreprinderi cu capitalizare medie fusese atinsă până la sfârșitul anului 2015, cu un volum de nu mai puțin de patru miliarde de euro sub formă de împrumuturi disponibile pe piață.

Științe sociale și umaniste (SSH)

În 2015, au fost sporite eforturile de consolidare a relevanței interdisciplinare a cererilor de propuneri, acordându-se o atenție specială cercetării din domeniul științelor sociale și umaniste. În 2015, au existat 81 de teme cu relevanță pentru SSH, acestea fiind marcate ca atare, SSH făcând parte din ipoteza de cercetare. De asemenea, experți în domeniul SSH au participat la comitetele de evaluare aferente și orientări specifice au fost oferite experților și moderatorilor.

De asemenea, SSH au jucat un rol primordial în cadrul celei de a șasea provocări societale, intitulate „Europa într-o lume în schimbare – societăți favorabile incluziunii, inovatoare și reflexive”, în cadrul căreia temele cu relevanță pentru SSH au atins 80 %.

Dimensiunea de gen

S-au înregistrat progrese în activitatea pentru o mai bună integrare a dimensiunii de gen în Orizont 2020 și în Programul de lucru pentru 2016-2017, vizibilitatea genului s-a îmbunătățit, nu doar în termeni cantitativi, ci și calitativi. În prezent, există o pagină proprie dedicată egalității de gen pe site-ul web al programului Orizont 2020 14 și au fost depuse eforturi suplimentare pentru ca genul să fie luat în considerare. În plus, un procentaj de aproape 40 % dintre experții evaluatori Orizont 2020 contractați în 2015 sunt femei.

Acțiunile împotriva schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă

În prezent se monitorizează cheltuielile destinate acțiunilor împotriva schimbărilor climatice și cele destinate dezvoltării durabile în cadrul Orizont 2020 în raport cu obiectivele privind cheltuielile, de 35 %, respectiv 60 %, stabilite în Regulamentul privind Orizont 2020.

Cifrele finale pentru anul 2014 arată că aceste obiective nu au fost atinse în primul an de punere în aplicare a programului Orizont 2020. Prin urmare, direcțiile generale responsabile pentru punerea în aplicare a programului Orizont 2020 au convenit asupra unui set de acțiuni de promovare a integrării acțiunilor împotriva schimbărilor climatice și pentru dezvoltarea durabilă, de îmbunătățire a metodei de monitorizare și de creștere a investițiilor Orizont 2020, care să vină în sprijinul acestor obiective în anii următori. Aceste cifre privind cheltuielile aferente Orizont 2020 monitorizate în 2014 (echivalând cu 8,317 miliarde euro) sunt destinate în proporție de 24 % acțiunilor împotriva schimbărilor climatice și 46 % dezvoltării durabile.

Extinderea participării

În 2015, în afară de mecanismul de sprijin al politicilor sau de „marca de excelență”, 31 de proiecte au fost selectate în cadrul instrumentelor de formare de echipe, care să contribuie la creșterea performanței în materie de cercetare și la creșterea investițiilor în țări cotate mai slab în topul excelenței. Proiectele au primit până la 500 000 de euro fiecare (un total de 14,2 milioane de euro) pentru elaborarea de planuri operaționale pentru noi centre de excelență sau pentru modernizarea celor existente. Paisprezece universități, institute tehnice și organizații private din regiunile Europei care nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor în domeniul cercetării și inovării au beneficiat de până la 2,5 milioane de euro fiecare sub formă de finanțare din partea Uniunii în vederea creșterii capacității de cercetare prin desemnarea lor drept „catedre SEC”. A fost lansată o cerere de propuneri privind activități de twinning, finanțată cu 66,24 de milioane de euro, prin care au fost sprijinite 66 de proiecte. În plus, s-a continuat sprijinirea COST (Cooperarea europeană în domeniul științei și tehnologiei).

Cooperarea internațională

Date fiind, pe de o parte, sistarea unor instrumente destinate cooperării internaționale, modificarea condițiilor de finanțare pentru țările BRIC-M 15 , precum și tulburările socioeconomice din țările din vecinătatea sudică, ponderea participării țărilor terțe care nu sunt asociate s-a îmbunătățit în cadrul Orizont 2020 prin comparație cu Al șaptelea program-cadru. Ca răspuns, vor fi identificate teme suplimentare în programul de lucru ca fiind deosebit de relevante pentru cooperarea internațională. Ca prim pas, Programul de lucru pentru 2016-2017 cuprinde cu 10 % mai multe teme marcate decât cele din Programul de lucru pentru 2014-2015. În plus, au fost instituite mecanisme de cofinanțare de către China, Japonia, Coreea de Sud, Mexic, Rusia, Taiwan, Australia și regiuni din Canada și Brazilia, care să finanțeze participarea cercetătorilor din aceste țări la proiectele Orizont 2020. Vor fi necesare măsuri suplimentare pentru a inversa acest declin dramatic, de exemplu, în vecinătatea Uniunii.

Activitățile de comunicare și evenimentele specifice de creare de parteneriate au fost consolidate îndeosebi prin campania „Orizont 2020 - Deschidere către lume”, axată pe promovarea excelenței mediului de cercetare și inovare din Uniunea Europeană, evenimente „Destinația Europa” care promovează oportunitățile de carieră în domeniul cercetării în Europa, precum și contribuția la campania instituțională a Anului European pentru Dezvoltare.

În decursul anului 2015, Ucraina a devenit țară asociată programului Orizont 2020 și a fost semnat acordul de asociere cu Tunisia, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016.     

5.    Al șaptelea program-cadru 

În noiembrie 2015, a fost făcut public raportul grupului de experți la nivel înalt care a evaluat Al șaptelea program-cadru al UE pentru activități de cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7) 16 .

Grupul de experți la nivel înalt a examinat reușitele și impactul tuturor acțiunilor finanțate de PC7 în perioada 2007-2013. Deși raportul s-a axat pe evaluarea PC7, el cuprinde și recomandări privind programul Orizont 2020.

La 19 ianuarie 2016, Comisia a emis o comunicare ca răspuns la Raportul grupului de experți la nivel înalt 17 , în care a salutat recomandările acestuia. Multora dintre aceste recomandări li s-a dat curs în cadrul programului de lucru pentru 2016-2017 aferent Orizont 2020 și vor face legătura cu evaluarea la jumătatea perioadei a Orizont 2020, preconizată să aibă loc până la sfârșitul anului 2017.

6.            Centrul Comun de Cercetare (JRC)

În anul 2015, programul de lucru al Centrului Comun de Cercetare a respectat pe deplin și a sprijinit prioritățile Comisiei Europene. Principalele activități care au contribuit la aceste priorități sunt: un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții; o uniune energetică rezilientă și cu o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor; o piață internă mai profundă și mai echitabilă; o uniune economică și monetară mai profundă și mai echitabilă; Agenda europeană privind migrația și siguranța și securitatea nucleară (programul Euratom). S-a acordat sprijin eforturilor Comisiei Europene în direcția Agendei pentru o mai bună legiferare și activităților de evaluare a impactului, prin oferirea de instrumente destinate setului pentru o mai bună reglementare și prin sprijinirea direcțiilor generale care elaborează politici în ceea ce privește analiza impactului, evaluarea și verificarea adecvării. De asemenea, JRC a continuat să obțină rezultate în legătură cu obligațiile sale pe termen lung existente în domenii precum anticiparea, prospectarea și științele comportamentale. În vederea îndeplinirii obiectivelor sale, JRC a lucrat în strânsă colaborare cu statele membre 18 , cu mediul universitar și comunitatea de cercetare, precum și cu diferiți parteneri internaționali 19 .

7.    Diseminare, exploatare și comunicare

O parte integrantă importantă a programului Orizont 2020 o reprezintă activitățile de diseminare și exploatare a rezultatelor proiectelor de cercetare și inovare, evaluarea performanțelor finanțării din partea UE, precum și desfășurarea de activități de comunicare. În anul 2015, aproximativ 7,45 de milioane de euro au fost destinați acestor activități, inclusiv furnizarea de servicii CORDIS, principalul depozit și portal public al Comisiei Europene menit să disemineze informații privind toate proiectele de cercetare finanțate de UE, precum și rezultatele acestora. Comisia Europeană desfășoară activități prin intermediul cererilor specifice de propuneri, acțiuni de coordonare și sprijin și achiziții publice în vederea furnizării de asistență specifică proiectelor și consorțiilor cu scopul de a optimiza exploatarea și diseminarea rezultatelor.

Acțiunile de sprijin trebuie să elaboreze și să aplice un plan de diseminare cuprinzător pentru a garanta impactul maxim al rezultatelor. În al doilea rând, în conformitate cu politica de acces deschis a programului Orizont 2020, beneficiarii trebuie să se asigure că publicațiile științifice evaluate inter pares obținute cu finanțare din partea Orizont 2020 sunt stocate în depozite și sunt puse la dispoziție în mod deschis, adică prin acces online gratuit pentru utilizator. Beneficiarii trebuie, de asemenea, să depună și datele cercetării, necesare pentru validarea rezultatelor expuse în publicațiile științifice. În al treilea rând, exercițiul-pilot privind datele de cercetare deschise, lansat odată cu Programul de lucru pentru 2014-2015, vizează îmbunătățirea și maximizarea accesului la datele de cercetare generate de proiecte. Pe baza acordurilor de grant semnate, până la sfârșitul anului 2015 aproximativ, 64,4 % dintre proiectele din domeniile de bază participau la exercițiul-pilot. Deși exercițiul-pilot vizează zonele selectate din programul Orizont 2020, au fost înregistrate progrese în vederea consolidării accesului deschis la publicații și date de cercetare, astfel încât accesul deschis la date să devină regula de bază a programelor de lucru începând din 2017.

Impactul monitorizării și evaluării în programarea strategică și în ciclul de elaborare a politicilor a fost consolidat prin adoptarea pachetului pentru o mai bună reglementare.

8.    Perspectiva pentru 2016

Perspectiva pentru 2016 reflectă răspunsul continuu pentru prioritățile politice și provocările presante cu care se confruntă Europa în prezent.

Aliniindu-se la noua agendă a Comisiei, Programul de lucru pentru 2016-2017 va contribui la pachetul pentru locuri de muncă, creștere și investiții, care va contribui la consolidarea competitivității Europei pe plan mondial, la crearea de locuri de muncă noi și durabile și la promovarea creșterii.

Bugetul alocat instrumentului pentru IMM-uri va crește cu 50 %, atingând aproape 750 de milioane de euro în perioada 2016-2017. Investiții suplimentare prin intermediul instrumentelor financiare InnovFin, destinate în special întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), vor contribui la disponibilitatea unei ample game de produse și mecanisme de finanțare prin îndatorare și prin capitaluri proprii cu scopul de a sprijini cercetarea și inovarea; un capital de risc mai solid și un sector de capital mai amplu; implicarea sporită a investitorilor providențiali, a platformelor cu finanțare participativă și a fundațiilor filantropice în finanțarea cercetării și a inovării; mai multe investiții în transferul de tehnologie. Va continua promovarea sinergiilor cu Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și cu fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI).

A fost inițiată programarea pentru ultimul ciclu de program de lucru din cadrul Orizont 2020, punând bazele includerii, pe lângă domeniile identificate în programul specific ce încă trebuie acoperite, priorităților și provocărilor nou-apărute ca urmare a caracterului schimbător al tendințelor în materie de cercetare și inovare sau al provocărilor și factorilor politici, cum sunt provocările privind migrația, siguranța, coexistența mediului fizic cu cel digital, provocarea energetică și lupta împotriva schimbărilor climatice, amenințări pentru sănătate, de exemplu, virusul Zika, precum și prioritatea generală de a furniza inovare.

După vara 2017 se preconizează finalizarea evaluării intermediare a programului Orizont 2020. Pe baza priorităților identificate în urma diferitelor consultări și pe baza recomandărilor formulate după evaluarea intermediară a programului Orizont 2020, Comisia preconizează elaborarea conținutului Programului de lucru pentru 2018-2020 în primele nouă luni ale anului 2017, urmând ca adoptarea și publicarea cererilor de propuneri să nu aibă loc mai devreme de vara anului 2017.

În urma raportului de evaluare ex post a PC7, Comisia Europeană și-a luat angajamentul de: a pune în aplicare o nouă orientare strategică pentru Orizont 2020 cu scopul de a asigura o contribuție maximă la „inovarea deschisă”, la „știința deschisă” și la „deschiderea către lume”; a asigura un nivel maxim al sinergiilor dintre cercetarea și inovarea din cadrul priorităților tematice legate de diferite provocări societale și tehnologiile și infrastructurile digitale și generice esențiale, atât noi, cât și emergente; a studia necesitatea și fezabilitatea unui Consiliu european pentru inovare, ca mijloc de stimulare a inovării și de simplificare a instrumentelor existente; a evalua inițiativele tehnologice comune din punctul de vedere al deschiderii, transparenței și eficacității lor, printre altele; a facilita elaborarea unor proiecte importante de interes european comun, care pot favoriza implementarea pe scară largă a cercetării în tehnologii aflate în faza de maturitate.

Anul 2016 marchează desfășurarea de numeroase acțiuni în materie de politică în cadrul celor trei priorități strategice pentru cercetare și inovare formulate de Comisie. Ca parte a obiectivului privind „inovarea deschisă” și cu obiectivul primordial de a crește capacitatea Europei de a genera și intensifica inovațiile revoluționare, în perioada 16 februarie - 29 aprilie 2016 a fost lansată o cerere de propuneri de idei privind constituirea unui consiliu european pentru inovare.

Comisia se angajează să valorifice pe deplin mijloacele aflate la dispoziția sa în vederea raportării și comunicării mai eficace a rezultatelor și a impactului cercetării și inovării și a stabilit ca priorități obținerea de rezultate în ceea ce privește Cloudul european pentru știința deschisă, precum și îmbunătățirea accesului deschis la rezultatele cercetării și la datele care au stat la baza acesteia, obținând rezultate la capitolul „Știința deschisă”.

Nu în ultimul rând, obiectivul unei Uniuni „deschise către lume” rămâne o prioritate. În luna aprilie, respectiv mai 2016, au fost semnate acorduri de asociere la programul Orizont 2020 cu Georgia și Armenia. În luna septembrie va fi publicat cel de al doilea raport privind punerea în aplicare a Strategiei pentru cooperare internațională în domeniul cercetării și inovării. Până la sfârșitul anului 2016 va fi elaborat un mecanism de servicii care să vină în sprijinul dezvoltării strategice a cooperării internaționale. Cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării este un instrument de putere necoercitivă („soft power”) și un mecanism de îmbunătățire a relațiilor cu țări și regiuni de importanță semnificativă 20 , care edifică legături în perioadă de conflict, împiedică producerea de crize, înțelege mai bine aspectele complexe și elaborează strategii comune pentru buna gestionare a planetei noastre. Relevanța cooperării internaționale în domeniul cercetării și inovării a fost ilustrată de povești de succes, cum ar fi Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN), care a furnizat, de asemenea, un plan de acțiune pentru regiunile cu ambiții similare, precum Orientul Mijlociu, unde sursa luminoasă sincrotron pentru știință experimentală și aplicații în Orientul Mijlociu (SESAME) se află în prezent în construcție în Iordania, în urma unei cooperări fructuoase de perspectivă între UE și UNESCO. Asocierea, în prezent, a cinci țări vecine la programul Orizont 2020 sprijină politica europeană de vecinătate.

(1) http://ec.europa.eu/priorities/state-union-2015_en

(2) https://ec.europa.eu/research/regions/index.cfm?pg=soe

(3) https://ec.europa.eu/research/sam/index.cfm

(4) COM (2015)0215 „O mai bună legiferare pentru rezultate mai bune – O agendă a UE”

(5) SWD (2015)0298 din 15.12.2015: Documentul de lucru al serviciilor Comisiei „Reglementări îmbunătățite pentru investiții axate pe inovare la nivelul UE”.

(6) https://ec.europa.eu/research/innovation-deals/index.cfm

(7) http://ec.europa.eu/priorities/jobs-growth-investment/circular-economy/docs/communication-action-plan-for-circular-economy_en.pdf . 

(8)   http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14853-2015-INIT/ro/pdf

(9) Forumul strategic pentru cooperare științifică și tehnologică internațională.

(10) A se vedea secțiunile privind Semestrul european la adresa https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis .

(11)   https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/library/horizon-2020-policy-support-facility-peer-review-bulgarian-research-and-innovation-system  

(12) https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/library/horizon-2020-policy-support-facility-pre-peer-review-hungarian-research-and-innovation  

(13)   http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/atlas/  

(14) https://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/en/h2020-section/promoting-gender-equality-research-and-innovation

(15) Brazilia, Rusia, India, China și Mexic.

(16) https://ec.europa.eu/research/evaluations/pdf/fp7_final_evaluation_expert_group_report.pdf  

(17) Comunicarea COM(2016)0005 din 19.1.2016.

(18) https://ec.europa.eu/jrc/en/working-with-us/collaboration-member-states

(19) https://ec.europa.eu/jrc/en/working-with-us/international-cooperation

(20)  Comunicarea COM(2012)497 „Consolidarea și concentrarea cooperării internaționale a UE în domeniul cercetării și al inovării: o abordare strategică”