31.8.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 288/100

Raportor:

Tellervo KYLÄ-HARAKKA-RUONALA

1.1

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută cel de Al doilea raport privind starea uniunii energetice, parte a procesului de monitorizare a punerii în aplicare și de dezvoltare a strategiei privind uniunea energetică. CESE își reiterează apelul la un dialog susținut cu societatea civilă pe tema energiei, la nivel european, național, regional și local, pentru a facilita și a încuraja măsuri concrete în favoarea unei uniuni energetice puternice.

1.2

CESE a considerat dintotdeauna că ideea uniunii energetice este extrem de importantă pentru succesul Uniunii Europene. Prin urmare, progresele înregistrate ar trebui să fie evaluate nu numai din perspectiva elementelor uniunii energetice, ci și a beneficiilor pentru cetățeni și întreprinderi, inclusiv IMM-uri.

1.3

CESE solicită așadar Comisiei să monitorizeze progresele din diferite perspective, și anume: beneficiile economice, crearea de locuri de muncă, progresele în viața cotidiană a cetățenilor, sistemul energetic în sine, forțele motrice politice și societale și utilizarea instrumentelor de politică.

1.4

CESE solicită adoptarea fără sincope a inițiativelor lansate până în prezent și – cel mai important – punerea lor în aplicare, în timp util, la nivelul UE și în statele membre. Planurile naționale sunt de o importanță crucială, iar statele membre trebuie să ia în considerare implicațiile inevitabile ale măsurilor lor asupra celorlalte țări.

1.5

CESE subliniază că, în pofida progreselor înregistrate, există încă deficiențe considerabile în ceea ce privește infrastructura energetică și piețele de energie. O infrastructură energetică și o capacitate de producție de energie care să fie suficiente și fiabile, buna funcționare a piețelor de energie și eficiența energetică sunt factori-cheie care contribuie la securitatea energetică. În acest scop, inițiativele de cooperare regională trebuie să continue, simultan cu dezvoltarea de surse de energie interne și diversificarea geografică a energiei importate.

1.6

CESE subliniază importanța asigurării, în continuare, a unor evoluții pozitive în domeniul energiei din surse regenerabile. Trebuie să fie tratate cu deosebită atenție și gestionate cu succes modificările semnificative ale sistemului energetic cauzate de creșterea rapidă a producției descentralizate, în cantități variabile, a energiei electrice din surse regenerabile.

1.7

CESE salută intrarea în a doua etapă a Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), ca pe o ocazie de consolidare a investițiilor realizate de sectorul public și de cel privat. În ce privește investițiile private, stimulentele pieței sunt deocamdată slabe, mai ales din cauza politicilor lipsite de coerență. Pentru a încuraja investitorii privați, este imperios necesar să se asigure un mediu de investiții previzibil, pentru care caracterul stabil și de durată al deciziilor politice și al legislației este de o importanță esențială.

1.8

CESE invită Comisia să efectueze o evaluare cuprinzătoare a actualelor instrumente de politică privind emisiile scăzute de dioxid de carbon, pentru a se asigura că sunt utilizate instrumentele corespunzătoare pentru a atinge obiectivele în cel mai eficient mod. Ar trebui să se acorde mai multă atenție abordării problemelor legate de impozitele și taxele care ridică prețurile de consum, precum și de subvențiile care denaturează piețele de energie și perturbă semnalele date investitorilor.

1.9

Se pot obține beneficii sociale din uniunea energetică, prin crearea de locuri de muncă și folosirea directă și indirectă a energiei de către cetățeni în activitățile lor cotidiene. Cu toate acestea, realizarea unui sistem energetic cu emisii reduse de dioxid de carbon reprezintă o provocare imensă, care trebuie să fie gestionată astfel încât să asigure o tranziție echitabilă.

1.10

În ceea ce privește poziția de lider mondial al tranziției către o energie curată, UE ar trebui să depună eforturi pentru a maximiza impactul său pozitiv asupra climei („carbon handprint”) la nivel global, în loc să se concentreze doar asupra reducerii propriilor sale emisii. Acest lucru implică evidențierea rolului inovării și al politicilor comerciale și de investiții, precum și necesitatea de a promova o procedură de stabilire a prețurilor la nivel mondial pentru emisiile de dioxid de carbon.

2.1

Prezentul aviz face referire la cel de Al doilea raport al Comisiei privind starea uniunii energetice și la anexele lui, precum și la raportul Comisiei privind progresele înregistrate în domeniul energiei din surse regenerabile. Aceste documente ilustrează progresele realizate în diferite domenii ale uniunii energetice și evidențiază chestiuni și domenii în care se impun măsuri suplimentare.

2.2

Raportul principal evaluează starea uniunii energetice din următoarele puncte de vedere: tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării energiei/resurselor, responsabilizarea consumatorilor, infrastructurile orientate către viitor, problema investițiilor și dimensiunea externă a unei uniuni energetice puternice. În raport este evaluată și situația celor cinci piloni ai uniunii energetice, și anume: securitatea energetică, piața internă a energiei, eficiența energetică, decarbonizarea și cercetarea, inovarea și competitivitatea.

2.3

Raportul subliniază, de asemenea, perspectiva unui nou tur efectuat de Comisie pentru a discuta uniunea energetică în statele membre. Turul este legat de pregătirea planurilor energetice și climatice naționale și urmărește, de asemenea, abordarea actorilor locali.

2.4

Raportul separat privind progresele înregistrate în domeniul energiei din surse regenerabile prezintă situația din statele membre și din diferite sectoare, de exemplu, din sectorul electricității, al încălzirii și răcirii și al transporturilor. De asemenea, se abordează obstacolele administrative din calea introducerii de proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile și se discută durabilitatea biocarburanților și a bioenergiei.

2.5

În ceea ce privește viitorul, raportul se referă la măsurile propuse de Comisie în pachetul „Energie curată pentru toți europenii”, din noiembrie 2016. Raportul principal include o foaie de parcurs actualizată pentru uniunea energetică, bazată pe foaia de parcurs inițială, din strategia-cadru pentru o uniune energetică din 2015.

3.1

CESE a considerat dintotdeauna că ideea uniunii energetice este extrem de importantă pentru succesul Uniunii Europene. În acest sens, uniunea energetică ar trebui să răspundă nevoilor cetățenilor și ale întreprinderilor europene.

3.2

Una dintre ideile care stau la baza uniunii energetice este de a maximiza beneficiile prin cooperarea dintre statele membre. Coerența politică și unitatea reprezintă condiții esențiale, cruciale pentru a realiza progrese semnificative. Acest lucru este valabil atât pentru dezvoltarea pieței unice a energiei, cât și pentru relațiile externe în domeniul energiei.

3.3

Toate acestea sunt cu atât mai importante cu cât UE se confruntă cu numeroase incertitudini, riscuri și amenințări la nivel mondial. În același timp, la nivelul statelor membre au apărut curente naționaliste și protecționiste, care ar putea periclita progresele pieței unice a energiei. În cel mai bun caz, uniunea energetică ar putea avea un rol important în sporirea unității generale a UE și, în consecință, a puterii sale pe plan mondial.

3.4

În domeniul energiei în sine, evoluțiile interne și externe au făcut ca uniunea energetică să fie tot mai relevantă. Pe plan intern, interdependența statelor membre și consecințele pe care le au deciziile energetice ale fiecărui stat asupra celorlalte state sunt în mod clar vizibile în viața de zi cu zi, în timp ce scena energetică externă este tot mai imprevizibilă.

3.5

CESE este de acord cu observația Comisiei potrivit căreia uniunea energetică înseamnă mai mult decât energia și clima însumate. Uniunea energetică este una dintre componentele de bază ale dezvoltării economice, ale creării de locuri de muncă și ale bunăstării cetățenilor. În concluzie, acesta este un aspect care ține de sustenabilitatea UE sub aspectul beneficiilor economice, sociale și ecologice.

3.6

Uniunea energetică poate genera beneficii economice în mai multe moduri: prin activități economice care creează valoare adăugată prin folosirea energiei ca factor de producție, prin sectorul energetic ca atare și prin actorii economici care furnizează soluții energetice și climatice, fie ele tehnologii, servicii sau modele noi de afaceri. Pentru a realiza acest lucru, uniunea energetică trebuie să ofere un mediu stabil și favorabil pentru întreprinderile și societățile europene, inclusiv condițiile necesare pentru competitivitatea costurilor și pentru diferențierea prin inovare. Acest lucru ar trebui să se realizeze cu scopul de a permite întreprinderilor și societăților comerciale să investească și să ofere locuri de muncă și de a le încuraja în acest sens, acordând o atenție deosebită potențialului IMM-urilor.

3.7

Se produc beneficii în plan social prin generarea de locuri de muncă și prin utilizarea directă și indirectă a energiei de către cetățeni, într-o gamă largă de activități, în viața de zi cu zi. Cu toate acestea, realizarea unui sistem energetic cu emisii reduse de dioxid de carbon reprezintă o provocare imensă, care trebuie să fie gestionată astfel încât să asigure o tranziție echitabilă și generarea de locuri de muncă decente, mai ales în regiunile care au depins de activități cu emisii intensive de dioxid de carbon. CESE evidențiază nevoia de a include măsurile de adaptare în planurile naționale și face apel la Comisie să faciliteze aceste eforturi.

3.8

Disponibilitatea energiei la prețuri rezonabile și accesul fizic la aceasta sunt elemente determinante pentru evitarea sărăciei energetice, o problemă care împiedică cetățenii să facă pasul către soluții cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Observatorul sărăciei energetice ar trebui, de asemenea, să-și înceapă în sfârșit activitatea. După cum se menționează în avizul CESE pe tema primului raport privind starea uniunii energetice, „[P]pentru cetățeni, succesul uniunii energetice va fi evaluat (…) pe baza unor elemente concrete, și anume nivelul prețurilor, (…) accesul la rețea, securitatea aprovizionării (…) informarea consumatorilor cu privire la materialele pe care le folosesc”.

3.9

În ce privește beneficiile pentru climă, obiectivele în domeniul energiei și climei sunt adesea considerate niște scopuri în sine. Ele trebuie privite însă ca mijloace de realizare a obiectivului final: satisfacerea nevoilor cetățenilor și generarea bunăstării economice într-un mod care să contribuie simultan la atenuarea schimbărilor climatice, în conformitate cu cerințele stabilite de Acordul de la Paris. În plus, uniunea energetică contribuie la reducerea poluării atmosferice și, în consecință, are un impact pozitiv asupra sănătății.

3.10

CESE este de acord cu Comisia în privința faptului că uniunea energetică nu poate fi separată de alte politici europene importante, cum ar fi cele referitoare la digitalizare, la piețele de capital și investiții, la competențe, la economia circulară și securitate. De asemenea, CESE subliniază legătura strânsă dintre uniunea energetică și politicile în domeniul transporturilor. Energia și schimbările climatice sunt două aspecte ale acestor politici care nu ar trebui abordate separat de chestiunile legate de piața transporturilor.

3.11

În concluzie, CESE subliniază că, în practică, schimbările sunt aduse de întreprinderi, de lucrători, de consumatori și de cetățeni în general. Prin urmare, CESE își reiterează apelul la un dialog susținut cu societatea civilă pe tema energiei. Acesta ar putea acea loc la toate nivelurile: în legătură cu deciziile politice la nivelul UE, atunci când se pregătesc planurile energetice și climatice naționale și, în final, la momentul facilitării măsurilor la nivel local.

4.1.1

Comisia Europeană a stabilit anul 2016 drept anul de livrare a rezultatelor. Comisia Europeană a publicat deja cea mai mare parte a inițiativelor planificate ale uniunii energetice. Cu toate acestea, cele mai multe dintre aceste numeroase inițiative încă așteaptă să fie adoptate și puse în aplicare. CESE solicită adoptarea fără sincope a inițiativelor lansate până în prezent și – cel mai important – punerea lor în aplicare, în timp util, la nivelul UE și în statele membre.

4.1.2

Planurile energetice și climatice naționale reprezintă o parte esențială a procesului de punere în aplicare a strategiei privind uniunea energetică. Ținând seama de situațiile diferite din statele membre, pregătirea de planuri naționale este o abordare rațională. Planurile ar trebui pregătite în mod participativ și în colaborare. În același timp, este important să se creeze un mecanism de guvernanță corespunzător, pentru a asigura nu numai punerea în aplicare, ci și coerența și conformitatea cu obiectivele comune a acestor planuri. Ar trebui, de asemenea, să se asigure o comunicare clară în ceea ce privește rolurile și responsabilitățile statelor membre, ale UE și ale altor actori.

4.1.3

Deciziile luate în conformitate cu cadrul pentru o uniune energetică sunt pe termen lung și, parțial, ireversibile. Din acest motiv, CESE subliniază că obiectivele pe termen lung trebuie avute în vedere pe parcursul întregului proces. În același timp, trebuie asigurată suficientă flexibilitate, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, având în vedere că măsurile practice nu continuă în mod linear de la an la an, iar condițiile în schimbare necesită reacții rapide.

4.1.4

Punerea în aplicare a obiectivelor politice și a actelor legislative nu ar trebui să fie singurul punct marcant în evaluarea stării uniunii energetice; dimpotrivă, principalul accent ar trebui să fie pus pe situația din realitate la nivelul UE și al statelor membre. Acest lucru este deosebit de relevant, dată fiind complexitatea inerentă numărului mare de obiective, piloni și ținte cantitative ale uniunii energetice. CESE se așteaptă ca, în următorul raport privind progresele înregistrate în domeniul uniunii energetice, Comisia să descrie progresele practice și să dea exemple de proiecte încheiate cu succes, precum și de planuri cu privire la pașii următori, necesari pentru a contribui la o mai mare interconectivitate, la piețe care funcționează mai bine și la adaptarea socială la tranziție.

4.1.5

Având în vedere că a elaborat recent avize cu privire la diverse aspecte ale pachetului „Energie curată pentru toți europenii”, CESE face trimitere cu această ocazie la avizele respective, care oferă o viziune mai detaliată asupra guvernanței și a diferitelor domenii ale uniunii energetice.

4.2.1

Sistemul energetic însuși, care reprezintă esența uniunii energetice, trebuie să funcționeze și să se dezvolte în mod corespunzător. El trebuie să îndeplinească trei obiective de bază – securitatea energetică, costuri și prețuri rezonabile și atenuarea schimbărilor climatice, din punctul de vedere atât al cetățenilor, cât și al întreprinderilor.

4.2.2

Securitatea energetică rămâne un obiectiv esențial, deoarece economia și societatea modernă nu pot funcționa, nici pentru un timp limitat, fără energie. O infrastructură energetică și o capacitate de producție de energie care să fie suficiente și fiabile, buna funcționare a piețelor de energie și eficiența energetică sunt factori-cheie care contribuie la securitatea energetică. Securitatea energetică nu ar trebui să fie considerată sinonimă cu autonomia energetică. La fel ca și în cazul altor produse de bază, schimburile transfrontaliere interne și externe îmbunătățesc de fapt securitatea aprovizionării cu energie, contribuind, în același timp, la menținerea prețurilor la un nivel competitiv. Acest argument nu exclude însă faptul că, din rațiuni politice, trebuie evitat un nivel ridicat de dependență față de importurile de energie. Dezvoltarea surselor interne de energie este importantă și din punctul de vedere al creării de locuri de muncă.

4.2.3

Potrivit Comisiei, dependența de importurile de energie a scăzut în mai multe state membre, în timp ce, în altele, a crescut din cauza scăderii producției indigene de combustibili fosili. Majoritatea statelor membre au în prezent posibilitatea de a satisface cererea de gaze prin canale alternative, datorită noilor interconexiuni și terminalelor GNL. Cu toate acestea, este în continuare nevoie de investiții în infrastructură, precum și de diplomație energetică, care este unul dintre mecanismele clasice disponibile pentru a consolida cooperarea în domeniul energiei. CESE face trimitere la avizele sale anterioare care tratează aceste aspecte.

4.2.4

În ceea ce privește piața unică a energiei, există încă blocaje de infrastructură și de reglementare care împiedică o concurență reală și libera circulație, în special a energiei electrice. Sistemul energetic suferă transformări fundamentale, în principal datorită introducerii tot mai rapide a unor surse descentralizate și cu producție variabilă de energie regenerabilă. Pentru a răspunde provocărilor care se înmulțesc, este nevoie de cooperare regională și de un cadru comun de reglementare adecvat, deoarece măsurile efectuate într-un stat membru au implicații concrete, cel puțin în țările învecinate. Inițiative de cooperare regională precum BEMIT (Planul de interconectare al pieței energetice din regiunea baltică) și CESEC (Conectarea rețelelor de gaze în Europa Centrală și de Sud-Est) sunt esențiale pentru a soluționa blocajele de reglementare și de infrastructură.

4.2.5

Și dezvoltarea economiei digitale are un efect fundamental asupra sistemelor energetice. În afară de infrastructura energetică, trebuie construită o infrastructură digitală avansată. Aceasta include contorizarea inteligentă, care să permită funcționarea rețelelor energetice inteligente. Digitalizarea sistemelor energetice trebuie însoțită, de asemenea, de măsuri care să sporească securitatea cibernetică și să asigure o protecție adecvată a datelor personale și a vieții private, precum și o alfabetizare digitală corespunzătoare.

4.2.6

În ceea ce privește investițiile în sistemul energetic, există o mare nevoie de a investi în infrastructura energetică, dar și în domeniul eficienței energetice, în special în ceea ce privește renovarea clădirilor. CESE recunoaște oportunitățile oferite de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și salută cea de a doua etapă, care își propune să consolideze cooperarea dintre sectorul public și cel privat. Pe de altă parte, și statele membre trebuie să aloce fonduri publice pentru investițiile în domeniul energetic.

4.2.7

În ce privește investițiile private, stimulentele pieței sunt deocamdată slabe, în cea mai mare parte din cauza politicilor incoerente. Pentru a încuraja investitorii privați, este imperios necesar să se asigure un mediu de investiții stabil și previzibil. Prin urmare, CESE subliniază importanța crucială a caracterului stabil și pe termen lung al deciziilor politice și al legislației.

4.2.8

CESE subliniază rolul sporit al cetățenilor în raport cu piețele de energie, cu includerea unui nivel mai ridicat de prosumerism și de cooperare la nivel local. Trebuie să fie încurajate și consolidate măsurile menite să permită cetățenilor să își conștientizeze mai bine rolul de consumatori și să devină prosumatori. CESE a avut în vedere aceste măsuri în mai multe avize anterioare.

4.2.9

În acest scop, cetățenilor de toate vârstele trebuie să le fie furnizate informații adecvate și ușor de înțeles cu privire la aspectele energetice (cum ar fi, de exemplu, etichetele privind eficiența energetică). În plus, trebuie să se îmbunătățească accesul echitabil la piața energiei și finanțarea de proiecte de mică anvergură. Simplificarea legislației din domeniul energiei în contextul inițiativei REFIT ar trebui să aducă beneficii concrete consumatorilor de energie. Ar trebui să se acorde mai multă atenție abordării problemelor legate de impozite și taxe care – în pofida nivelului prețurilor angro ale energiei – ridică prețurile de consum și, prin urmare, contribuie la sărăcia energetică.

4.3.1

CESE salută Raportul privind progresele înregistrate în domeniul energiei din surse regenerabile, publicat separat de Comisie, și este în mare parte de acord cu analiza și provocările prezentate. În ce privește recomandările, Comitetul face referire la opiniile prezentate cu privire la diferite aspecte ale energiei din surse regenerabile într-o varietate de avize anterioare și avize recent publicate.

4.3.2

Conform raportului, UE în ansamblul său este pe calea cea bună pentru a-și realiza obiectivul pentru 2020, deși este încă nevoie de eforturi suplimentare. CESE subliniază încă o dată importanța unei evoluții pozitive continue în acest domeniu. CESE atrage atenția asupra faptului că încălzirea și răcirea reprezintă, la modul absolut, sectorul cel mai mare din perspectiva utilizării de energie din surse regenerabile. CESE evidențiază totodată rolul decisiv al transporturilor în realizarea obiectivelor ambițioase pe termen lung privind emisiile și susține dezvoltarea producției de energie electrică din surse regenerabile și de biocombustibili avansați, în vederea reducerii emisiilor generate de sectorul transporturilor.

4.3.3

Raportul arată că există încă obstacole administrative semnificative în calea demarării de proiecte privind energia din surse regenerabile. Acestea privesc ghișeele unice, depunerea cererilor online, termenele pentru derularea procedurilor, facilitarea proiectelor pe scară redusă și identificarea amplasamentelor adecvate. CESE solicită adoptarea promptă de măsuri pentru eliminarea acestor obstacole, care se întâlnesc frecvent și în alte domenii.

4.3.4

CESE salută concluzia Comisiei potrivit căreia UE este pe cale să-și îndeplinească obiectivele pentru 2020 privind eficiența energetică și emisiile de gaze cu efect de seră. În ceea ce privește instrumentele de politică care au scopul de a facilita trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, folosirea improprie a subvențiilor (inclusiv a certificatelor ecologice), schemele de comercializare a certificatelor de emisii și taxele au condus la acțiuni ineficiente și rezultate sub așteptări, în absența semnalelor de piață care să încurajeze investițiile în energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

4.3.5

În consecință, CESE invită Comisia să realizeze o evaluare cuprinzătoare a actualelor instrumente de politică legate de emisiile scăzute de dioxid de carbon, pentru a se asigura că sunt utilizate instrumentele corespunzătoare pentru a atinge obiectivele în cel mai eficient mod, fără sarcini inutile pentru consumatorii de energie.

4.3.6

CESE este de acord cu obiectivul de asumare a poziției de lider mondial al tranziției către o energie curată, creând în acest fel oportunități de afaceri și locuri de muncă. În acest context, UE ar trebui să depună eforturi pentru a maximiza impactul său pozitiv asupra climei (carbon handprint) la nivel global, în loc să se concentreze doar asupra reducerii propriilor sale emisii. Acest lucru poate fi realizat prin dezvoltarea și exportul de soluții climatice, precum și prin produse fabricate cu mai puține emisii decât cele ale concurenților din afara UE, recunoscând totodată că, la nivel global, concurența este acerbă.

4.3.7

Poziția de lider mondial necesită sporirea investițiilor în inovare, în special de către sectorul public, a cărui pondere a scăzut. CESE subliniază, de asemenea, rolul politicilor comerciale și de investiții în ceea ce privește furnizarea soluțiilor în materie de energie și de climă. Un sistem de stabilire a prețurilor la nivel mondial pentru emisiile de carbon este necesar pentru a stimula introducerea unor soluții cu emisii scăzute de dioxid de carbon, într-un mod neutru și eficient. CESE invită Comisia să depună eforturi active în favoarea acestui tip de mecanism, care ar crea condiții echitabile pentru întreprinderile europene pe piețele de export, dar și în ceea ce privește mărfurile de import.

5.1

Deoarece evaluarea stării uniunii energetice se bazează pe o serie de indicatori-cheie, este important să se garanteze că indicatorii respectivi sunt cei mai relevanți. CESE salută planurile Comisiei de a dezvolta indicatori noi, de exemplu, indicatori care să măsoare capacitatea de acțiune a consumatorilor. În avizul său cu privire la primul raport privind starea uniunii energetice, CESE a solicitat Comisiei să includă aspectele sociale printre criteriile de evaluare a uniunii energetice și a impactului tranziției energetice.

5.2

În prezent, monitorizarea se bazează în principal pe cei cinci piloni ai uniunii energetice și pe obiectivele de politică și de reglementare corespunzătoare. Având în vedere că „afli ce măsori”, CESE subliniază că este necesar să se monitorizeze progresele realizate în direcția îndeplinirii obiectivelor fundamentale ale uniunii energetice, de exemplu beneficiile pe care le aduce cetățenilor și întreprinderilor și, prin urmare, viitorului UE.

5.3

Prin urmare, CESE invită Comisia să urmărească dezvoltarea activităților economice cu impact energetic, cu scopul de a evidenția valoarea economică a uniunii energetice. În consecință, ar trebui monitorizate progresele înregistrate în ceea ce privește crearea de locuri de muncă în domeniul energiei. Acest lucru ar trebui să acopere, de asemenea, evaluarea posibilei relocări a investițiilor și a locurilor de muncă.

5.4

Pentru a micșora distanța dintre uniunea energetică și cetățeni, CESE consideră că este important să se monitorizeze progresele înregistrate și să fie comunicate, din punctul de vedere al vieții cotidiene a consumatorilor. Aceasta presupune să se țină seama, printre altele, de facturile la energie, de informațiile referitoare la consumul energetic al produselor, de utilizarea producției locale de energie, descentralizată, de contorizarea inteligentă, de stațiile de încărcare pentru vehiculele electrice, de asistența financiară pentru prosumatori și de stimulentele vizând eficiența energetică acordate la renovarea caselor etc.

5.5

Pentru a putea urmări vectorii societali, ar putea fi monitorizate schimbările de percepție în ce privește chestiunile legate de energie, cum ar fi creșterea preocupărilor referitoare la poluarea aerului, interesul crescut pentru oportunitățile de ocupare a forței de muncă în domenii legate de energie, implicațiile evoluțiilor tehnice și apariția unor noi actori.

5.6

De asemenea, ar fi util să se evalueze măsurile adoptate de statele membre în ceea ce privește capacitatea de a promova coerența sau divergența pe piața internă și în relațiile externe. În acest sens, cel mai important aspect este evaluarea consecințelor Brexitului asupra uniunii energetice.

5.7

În sfârșit, asigurarea calității datelor este un aspect esențial al îmbunătățirii mecanismului de control. Datele trebuie să fie colectate la timp, exacte, comparabile și fiabile, ceea ce necesită dezvoltarea continuă a metodelor de colectare și de prelucrare.