4.11.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 407/42

—

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (1),

—

având în vedere decizia sa din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III – Comisia și agențiile executive (2),

—

având în vedere decizia sa din 3 aprilie 2014 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2012, secțiunea III – Comisia și agențiile executive (3),

—

având în vedere Rezoluția sa din 3 iulie 2013 referitoare la Raportul anual pe 2011 privind protejarea intereselor financiare ale UE – combaterea fraudei (4),

—

având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2015 referitoare la Raportul anual pe 2013 privind protejarea intereselor financiare ale UE – combaterea fraudei (5),

—

având în vedere Raportul anual de activitate pe 2014 al Comitetului de supraveghere a OLAF (denumit în continuare „CS”),

—

având în vedere Avizul nr. 4/2014 al CS intitulat „Controlul duratei investigațiilor efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă”,

—

având în vedere răspunsul OLAF la Avizul nr. 4/2014 al CS,

—

având în vedere Avizul nr. 5/2014 al CS intitulat „Raportarea externă OLAF cu privire la durata investigațiilor”,

—

având în vedere răspunsul OLAF la Avizul nr. 5/2014 al CS,

—

având în vedere Raportul nr. 1/2014 al CS intitulat „Menținerea independenței OLAF în materie de investigații”,

—

având în vedere Raportul nr. 2/2014 al CS intitulat „Implementarea de către OLAF a recomandărilor Comitetului de supraveghere”,

—

având în vedere Raportul nr. 3/2014 al CS intitulat „Deschiderea cazurilor în OLAF în 2012”,

—

având în vedere răspunsul OLAF la Raportul nr. 3/2014 al CS,

—

având în vedere Nota privind analiza Comitetului de supraveghere referitoare la proiectele de PPI ale OLAF pe 2015, elaborată de CS,

—

având în vedere raportul anual de activitate al CS pentru 2013,

—

având în vedere Avizul nr. 2/2013 al CS intitulat „Instituirea unei proceduri interne a OLAF pentru depunerea plângerilor”,

—

având în vedere Avizul nr. 1/2014 al CS intitulat „Prioritățile politicii de investigare a OLAF”,

—

având în vedere Avizul nr. 2/2014 al CS intitulat „Selecția cazurilor în cadrul OLAF”,

—

având în vedere observațiile CS privind procedurile de investigare în cadrul OLAF,

—

având în vedere recomandările CS pe anul 2012,

—

având în vedere documentul CS intitulat „Misiunea, competențele și obiectivele Comitetului de supraveghere a Oficiului European de Luptă Antifraudă – strategia pe termen mediu (2014-2015)”,

—

având în vedere modalitățile de lucru dintre CS și OLAF,

—

având în vedere întrebările adresate Comisiei și Consiliului cu privire la raportul anual al Comitetului de supraveghere a OLAF pe 2014 (O-000060/2015 – B8-0553/2015, O-000061/2015 – B8-0554/2015 și O-000066/2015 – B8-0555/2015),

—

având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât în Raportul său anual de activitate pe 2014, Comitetul de supraveghere a OLAF (CS) a luat notă de faptul că, la momentul reorganizării OLAF (1 februarie 2012), 423 de cazuri au fost deschide în aceeași zi printr-o singură decizie a Directorului general al OLAF (DG OLAF); întrucât, pe baza analizei sale, CS a concluzionat că (i) OLAF nu a efectuat nicio evaluare corespunzătoare a informațiilor primite pentru cazurile analizate de CS, (ii) pentru vasta majoritate a cazurilor nu a existat nicio urmă de activitate de evaluare și (iii) DG OLAF a deschis toate aceste cazuri fără a stabili în prealabil existența unei suspiciuni suficient de grave de eventuale cazuri de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii – ceea ce contravine cerinței juridice de deschidere a unei investigații OLAF în vigoare la acea dată;

B.

întrucât CS, în comunicările sale către instituțiile UE, a subliniat faptul că, în ciuda obligației clare stabilite la articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013, DG OLAF nu a prezentat CS rapoarte în 2014 cu privire la recomandările OLAF care nu au fost implementate;

C.

întrucât în prima jumătate a mandatului său CS a emis 50 de recomandări către OLAF, dintre care numai opt au fost pe deplin implementate, șase au fost parțial implementate, una așteaptă să fie implementată și 20 nu au fost implementate, în timp ce în 15 cazuri CS nu a fost în măsură să verifice nivelul de implementare din cauza insuficienței informațiilor substanțiale;

D.

întrucât CS – în nota sa privind proiectul OLAF de priorități ale politicii de investigare (PPI) pentru 2015 – a remarcat că OLAF nu a luat în considerare cele trei recomandări cuprinse în Avizul nr. 1/2014 al CS: (i) DG OLAF nu a emis orientări privind aplicarea principiilor de selecție care decurg din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 (utilizarea eficientă a resurselor, proporționalitate, subsidiaritate/valoare adăugată) și în loc să revizuiască indicatorii financiari în vederea adaptării lor la realitatea programelor de cheltuieli, a procedat la eliminarea lor completă; (ii) proiectul PPI pentru 2015 pare să ia în considerare mai multe documente din partea părților interesate, dar se pare că nu a avut loc niciun dialog cu acestea în ceea ce privește indicatorii financiari și eventuala monitorizare a cazurilor care prezintă o suspiciune suficientă de fraudă, dar care au fost respinse pe baza PPI sau a principiilor de selecție; (iii) DG OLAF nu a transmis CS o evaluare a aplicării PPI anterioare sau o sinteză a reacțiilor părților interesate, în ciuda unui angajament anterior în acest sens;

E.

întrucât CS a subliniat mereu faptul că, în lipsa accesului la informațiile necesare, nu este în măsură să supravegheze independența OLAF, funcția de investigare a acestuia, aplicarea garanțiilor procedurale și durata investigațiilor;

F.

întrucât CS a afirmat că esența problemei în ceea ce privește eficiența rolului său de supraveghere nu este nivelul scăzut de implementare a modalităților de lucru, ci diferența fundamentală de opinii dintre CS și DG OLAF referitoare la percepțiile lor asupra rolului CS;

G.

întrucât Parlamentul, în rezoluțiile menționate mai sus referitoare la rapoartele anuale pentru 2011 și 2013 privind protejarea intereselor financiare ale UE – combaterea fraudei, a solicitat îmbunătățirea capacității CS de a-și îndeplini rolul;

H.

întrucât CS a invitat în mai multe rânduri instituțiile UE fie să-i consolideze competențele, în special printr-un acces complet la dosarele cazurilor OLAF, fie să ia alte măsuri pentru asigurarea responsabilității OLAF;

I.

întrucât în martie 2014, DG OLAF s-a angajat să prezinte CS un raport anual cu privire la numărul de reclamații primite, oportunitatea tratării acestora și clasificarea lor ca justificate sau nu; întrucât, cu toate acestea, CS precizează că nu a primit astfel de informații;

J.

întrucât Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 a consolidat rolul CS în monitorizarea duratei investigațiilor OLAF; întrucât, în pofida respectării formale a obligației OLAF de a raporta regulat CS privind investigațiile care durează de mai mult de 12 luni, CS a concluzionat, în Avizul nr. 4/2014 intitulat „Controlul duratei investigațiilor efectuate de OLAF” că informațiile furnizate nu au fost suficiente pentru a permite monitorizarea corectă și efectivă a duratei investigațiilor OLAF;

K.

întrucât, în Avizul său nr. 5/2014 intitulat „Raportarea externă OLAF cu privire la durata investigațiilor”, CS a concluzionat că raportarea privind durata investigațiilor efectuate de OLAF nu a oferit o imagine cuprinzătoare a performanței sale investigative; întrucât, în timp ce OLAF a afirmat în raportul său anual că „investigațiile se efectuează într-un timp mai scurt”, CS a concluzionat că îmbunătățirea rezultatelor investigațiilor realizate de OLAF s-a datorat introducerii unor noi metode de calcul;

L.

întrucât, în Raportul nr. 1/2014 intitulat „Menținerea independenței OLAF”, CS a solicitat clarificarea rolului OLAF în punerea în aplicare a politicii antifraudă a Comisiei în sectorul țigaretelor;

M.

întrucât doi ani la rând CS și-a exprimat în raportul său anual de activitate preocuparea cu privire la lipsa de transparență în ceea ce privește participarea OLAF la reuniunile Comisiei de tip „clearing house” și riscurile inerente referitoare la independența OLAF în materie de investigații;

N.

întrucât CS a atras atenția instituțiilor UE asupra necesității punerii în aplicare a cerințelor Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 în ceea ce privește funcționarea independentă a secretariatului CS;

O.

întrucât CS a identificat patru condiții de bază pentru asigurarea funcționării independente a secretariatului; (i) recrutarea, evaluarea și promovarea șefului secretariatului pe baza deciziilor CS; (ii) reclasificarea șefului secretariatului în funcție de conducere superioară; (iii) recrutarea, evaluarea și promovarea personalului secretariatului de către șeful acestuia; (iv) subdelegarea execuției bugetului secretariatului către șeful acestuia;

P.

întrucât Parlamentul a analizat răspunsurile OLAF la rapoartele și avizele CS prezentate Parlamentului;

1.

subliniază în mod deosebit responsabilitatea OLAF de a respecta cerințele legale pentru deschiderea unei investigații; reamintește faptul că, în ceea ce privește cele 423 de cazuri deschise în aceeași zi, numai 8,4 % din cele care au fost închise au avut ca rezultat formularea de recomandări; invită CS să monitorizeze respectarea cerințelor legale în mod regulat;

2.

face referire la rezoluția menționată mai sus din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013 și îndeamnă OLAF să ofere, fără întârzieri nejustificate, explicații cu privire la cazurile în care nu a implementat recomandările CS;

3.

consideră regretabil că i-a fost imposibil CS să concluzioneze dacă PPI au fost identificate corect și dacă aplicarea lor a avut consecințe pozitive sau negative în lupta împotriva fraudei și corupției;

4.

regretă faptul că CS nu își poate îndeplini mandatul în totalitate; face referire la rezoluțiile menționate mai sus privind rapoartele anuale pentru 2011 și 2013 referitoare la protejarea intereselor financiare ale UE – combaterea fraudei și solicită Comisiei să ia măsuri pentru a îmbunătăți capacitatea CS de a supraveghea independența OLAF, funcția sa de investigație, aplicarea garanțiilor procedurale și durata investigațiilor, fără ca totuși să pericliteze independența OLAF;

5.

îndeamnă Comisia să faciliteze negocierile între OLAF și CS prin elaborarea unui plan de acțiune până la 31 decembrie 2015 în vederea modificării modalităților de lucru pentru crearea unui cadru de lucru în care CS să-și poată exercita mandatul pe deplin; consideră că modalitățile de lucru modificate ar trebui să clarifice rolul CS pentru toate părțile implicate; ia notă de faptul că secretariatul organismului de supraveghere se află sub controlul (administrativ) al organismului supravegheat;

6.

solicită ca DG OLAF să-și respecte angajamentul de a prezenta CS informații privind numărul de reclamații primite, oportunitatea tratării acestora și clasificarea lor ca justificate sau nu;

7.

îndeamnă OLAF să respecte cerințele legale pentru a permite CS să-și exercite una din funcțiile sale principale în ceea ce privește supravegherea duratei investigațiilor OLAF;

8.

salută totuși faptul că OLAF și CS au început să colaboreze în vederea îmbunătățirii informațiilor pe care OLAF le oferă CS și îmbogățirii conținutului rapoartelor privind investigațiile care durează mai mult de 12 luni;

9.

ia notă de faptul că din cei 134 de investigatori la sfârșitul anului 2014, 13 (10 %) au fost numiți în unitatea pentru tutun și contrafacere și 44 (33 %) în unitățile pentru fondurile agricole și structurale, care reprezintă 86 % din interesele financiare în cauză (1,9 miliarde EUR); recomandă, prin urmare, ca OLAF să reexamineze alocarea resurselor sale;

10.

își exprimă preocuparea cu privire la transparența participării OLAF la reuniunile Comisiei de tip „clearing house”;

11.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, parlamentelor naționale și Comitetului de supraveghere a OLAF.