26.2.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 75/41

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Inovarea în scopul creșterii durabile: o bioeconomie pentru Europa (COM(2012)0060)”,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „EUROPA 2020: o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020)”,

—

având în vedere Rezoluția sa din 24 mai 2012 referitoare la o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor (1),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Abordarea provocărilor de pe piețele de mărfuri și privind materiile prime” (COM(2011)0025) și rezoluția sa din 13 septembrie 2011 referitoare la această comunicare (2),

—

având în vedere concluziile Președinției Consiliului asigurată de Regatul Unit în 2005 („Bioeconomia bazată pe cunoaștere în Europa”), concluziile Președinției Consiliului asigurată de Germania în 2007 („Către o bioeconomie bazată pe cunoaștere”) și concluziile Președinției Consiliului asigurată de Belgia în 2010 („Economia bazată pe cunoaștere în Europa: realizări și provocări”),

—

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, precum și avizul Comisiei pentru dezvoltare, avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, precum și cel al Comisiei pentru dezvoltare regională (A7-0201/2013),

A.

întrucât estimările arată că populația lumii va crește de la șapte la peste nouă miliarde în 2050, ducând la o creștere estimată cu 70 % a cererii de produse alimentare și la o puternică presiune asupra rezervelor de apă;

B.

întrucât lipsa de rezerve naturale la nivel mondial, creșterea presiunii asupra materiilor prime regenerabile și efectele globale ale schimbărilor climatice ne impun o utilizare eficientă a resurselor;

C.

întrucât o abordare inovatoare și eficientă pe termen lung va garanta nu numai o sustenabilitate sporită, dar și sprijinirea dezvoltării rurale și regionale, o potențială reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, o sustenabilitate sporită a ciclului de producție, dar și răspândirea inovării industriale de-a lungul întregului lanț valoric;

D.

întrucât tranziția către o economie sustenabilă va permite consolidarea competitivității sectorului industriei și agriculturii europene, favorizarea creșterii economice și, prin urmare, promovarea unei creșteri semnificative a nivelului ocupării forței de muncă în Europa,

E.

întrucât succesul bioeconomiei în Europa depinde de disponibilitatea unor resurse alimentare gestionate în mod durabil (din agricultură, silvicultură și deșeuri biodegradabile),

F.

întrucât bioeconomia UE înregistrează deja o cifră de afaceri de aproape 2 trilioane de euro și se preconizează generarea unei creșteri semnificative din producția primară sustenabilă, prelucrarea alimentelor, biotehnologia industrială și biorafinării;

1.

salută Comunicarea Comisiei intitulată „Inovarea în scopul creșterii durabile: o bioeconomie pentru Europa” și planul de acțiune pentru punerea în aplicare a strategiei pentru bioeconomie stabilită în aceasta;

2.

consideră că bioeconomia face posibilă producerea de bunuri industriale și de consum la prețuri mai mici, cu un consum mai redus de energie și mai puțină poluare a mediului;

3.

împărtășește ideea că tranziția spre bioeconomie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii se bazează nu numai pe producția de resurse regenerabile cu impact redus asupra mediului, ci și pe utilizarea sustenabilă a acestora din punct de vedere ecologic, economic și social, menținând utilizarea resurselor biotice în limitele regenerării ecosistemelor;

4.

subliniază urgența întreprinderii unor acțiuni imediate pentru a sprijini inovația și investiția în noi tehnici și modele de afaceri și pentru a crea stimulentele care vor aduce beneficii pe termen lung pentru economie; subliniază rolul principal al sectorului privat în realizarea unei creșteri economice durabile;

5.

consideră că bioeconomia este fundamentală pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și, în special, a inițiativelor Uniunea inovării și O Europă eficientă din punctul de vedere al resurselor;

6.

salută sprijinul Comisiei pentru o schimbare radicală a abordării UE față de producția, consumul, prelucrarea, depozitarea, reciclarea și eliminarea resurselor biologice;

7.

subliniază faptul că 22 milioane de persoane lucrează deja în domeniul bioeconomiei, reprezentând 9 % din totalul locurilor de muncă din UE, și că există un imens potențial pentru a angaja alte milioane de persoane;

8.

sprijină propunerea Comisiei de a crea un grup operativ și o foaie de parcurs privind bioindustriile, în care să se evidențieze contribuția resurselor regenerabile și a biotehnologiei la dezvoltarea sustenabilă, și de a încuraja regiunile și operatorii să dezvolte alte inovații pentru sectorul bioeconomiei;

9.

invită statele membre să elaboreze planuri de acțiune naționale și regionale în domeniul bioeconomiei și solicită Comisiei să prezinte Parlamentului un raport bianual în ceea ce privește implementarea bioeconomiei;

10.

subliniază faptul că UE este lider la nivel mondial în diferite domenii ale bioștiinței și biotehnologiei; consideră că trecerea la bioeconomie îi va permite Europei să adopte măsuri importante în materie de economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, de inovare și competitivitate și îi va consolida rolul la nivel internațional;

11.

subliniază importanța și imensul potențial pe care îl prezintă eficiența utilizării resurselor și eficiența energetică; subliniază că este necesar „să se producă mai mult din mai puțin” pentru ca bioeconomia să rămână sustenabilă;

12.

consideră că o bioeconomie pentru Europa nu ar trebui doar să înlocuiască actuala economie bazată pe combustibili fosili sau să repete comportamentul sau modelele de consum risipitoare din prezent, ci ar trebui să evolueze către un model mai eficient și mai durabil, ținând seama de sistemele de protecție socială și de gestionare a mediului la nivelul tuturor lanțurilor valorice bazate pe bioeconomie;

13.

salută revizuirea în curs a legislației Uniunii privind biocarburanții pentru a se reduce efectele negative ale schimbării indirecte a utilizării terenurilor (ILUC) și a se promova dezvoltarea unor biocombustibili mai avansați, precum și o piață pentru aceștia, care să facă posibilă o utilizare mai amplă a materiilor prime nealimentare, cum ar fi deșeurile, reziduurile și materialele ligno-celulozice și celulozice;

14.

reamintește că factorii ILUC pentru biocombustibili și biolichide, precum și criteriile obligatorii de sustenabilitate pentru utilizarea biomasei solide și gazoase ar trebui incluse în Directiva privind energia din surse regenerabile și în Directiva privind calitatea combustibililor; invită Comisia să propună o directivă-cadru privind biomasa, care să includă toate utilizările biomasei (energie, combustibili, materiale și substanțe chimice) și să introducă o ierarhie a biomasei;

15.

încurajează Comisia să-și continue eforturile de coordonare în domeniul cercetării și dezvoltării în toate statele membre și în toate sectoarele și subliniază în special necesitatea efectuării unor cercetări privind evaluarea limitelor de sustenabilitate ale resurselor biotice, ținând seama de funcțiile ecosistemului și de lanțurile alimentare naturale, precum și de cererea de alimente pentru consumul uman;

16.

solicită să se cerceteze mai temeinic pentru a identifica oportunitățile sociale și de mediu, precum și costurile potențiale ale bioeconomiei având în vedere diferitele impacturi potențiale și eventualele metode greșite de exploatare ale bioeconomiei în ceea ce privește utilizarea resurselor naturale limitate, riscul de deteriorare a mediului și de pierdere a biodiversității și oportunitatea de conservare;

17.

sprijină instituirea Comisiei pentru bioeconomie și a Observatorului bioeconomic în vederea asigurării unui schimb continuu de cunoștințe între institutele de cercetare, întreprinderi, instituții și universități și elaborarea unui cadru normativ care să faciliteze cercetarea și aplicațiile acestora;

18.

reamintește importanța aplicării principiului precauției în utilizarea biotehnologiilor, îndeosebi în domenii precum organismele modificate genetic și biologia sintetică;

19.

consideră că este necesar să se creeze programe de informare și formare multidisciplinare și intersectoriale pentru ca rezultatele cercetării să fie puse la dispoziția părților interesate, inclusiv a consumatorilor, creând oportunități pentru a spori gradul de conștientizare și de implicare;

20.

solicită eliminarea obstacolelor existente din calea inovării aflate la nivelul lanțului valoric, în special prin proceduri de omologare UE rapide și științifice pentru produsele biotehnologice, precum și un acces mult mai rapid pe piață;

21.

invită Comisia să propună măsuri practice cu un amplu domeniu de aplicare la nivel regional, pentru a promova producția și consumul produselor bioeconomiei la nivel regional;

22.

subliniază că bioeconomia presupune dezvoltarea în continuare a unor noi competențe, noi cunoștințe și noi discipline și/sau integrarea acestora pentru a face față schimbărilor care au loc în societate în legătură cu bioeconomia, precum și pentru a sprijini competitivitatea, creșterea economică și crearea de locuri de muncă, nevoile industriei, dar și pentru o mai bună corelare a competențelor cu locurile de muncă;

23.

subliniază faptul că bioeconomia are nevoie de expertiză de calitate și de o forță de muncă calificată; susține necesitatea de a furniza formare profesională și învățământ superior la nivelul regiunilor din Uniunea Europeană, în funcție de caracteristicile lor specifice; subliniază faptul că instituirea unor sisteme ample de educație și formare în regiuni favorizează și dezvoltarea întreprinderilor;

24.

salută bugetul de 4,5 miliarde de euro propus de către Comisie în programul-cadru de cercetare „Orizont 2020” și speră că acest buget va fi pus la dispoziția tuturor sectoarelor și instrumentelor bioeconomiei și în scopul perfecționării ulterioare a inovațiilor, incluzând cercetarea în ceea ce privește limitele ecosistemelor, reutilizarea și reciclarea biomaterialelor;

25.

consideră că biorafinăriile bazate pe biomateriale locale durabile care nu înlocuiesc alimentele sau alte utilizări mai valoroase constituie un instrument fundamental pentru implementarea unor procese adecvate de transformare a fabricilor închise și pentru revitalizarea zonelor afectate de criză prin intermediul unor procese inovatoare și investiții orientate către o economie circulară și speră că acest rol va continua să fie încurajat;

26.

subliniază faptul că sunt necesare cantități suficiente de materii prime durabile pentru ca rafinăriile din Europa să funcționeze cu succes; indică faptul că acest lucru va presupune totodată îmbunătățirea infrastructurilor de depozitare și de transport, precum și dezvoltarea logisticii necesare;

27.

subliniază faptul că numărul modelelor demonstrative în Europa este limitat și că sunt necesare investiții sporite pentru a menține rolul de lider al industriilor europene în sectorul biorafinăriilor; invită Comisia și statele membre să sprijine activitățile-pilot și activitățile demonstrative în favoarea utilizării la scară largă a produselor și proceselor;

28.

subliniază faptul că politicile privind bioeconomia trebuie să fie mai bine concepute pentru a asigura o utilizare în cascadă a biomasei; solicită, în acest sens, dezvoltarea unui instrument juridic care va pregăti calea pentru o utilizare mai eficientă și mai durabilă a acestei resurse prețioase; subliniază faptul că acest instrument ar trebui să stabilească principiul utilizării în cascadă în „piramida biomasei”, având în vedere diferitele sale segmente și consolidând-o la cele mai înalte niveluri; subliniază faptul că această abordare ar duce la o utilizare ierarhică, inteligentă și eficientă a biomasei, la aplicații care au valoare adăugată și la sprijinirea măsurilor, precum coordonarea cercetărilor de-a lungul lanțului valoric;

29.

consideră că este necesar să se asigure o abordare interdisciplinară și integrată cu privire la bioeconomie și solicită armonizarea diverselor politici și principii UE relevante și a principiilor directoare conexe, cum ar fi principiul precauției, în diverse sectoare (Foaia de parcurs pentru utilizarea eficientă a resurselor, O Uniune a inovării, Inițiativa privind materiile prime, Orizont 2020, Programul de acțiune pentru mediu 2020, politica de coeziune, politica agricolă comună, Directiva privind energia regenerabilă, Directiva-cadru privind deșeurile, Directiva-cadru privind apa, Directiva privind ambalajele, măsuri specifice privind deșeurile biologice); consideră că este necesar, de asemenea, să se stabilească un context de reglementare uniform, pe termen lung, stabil, de reglementare, atât la nivel UE, câr și național, cu scopul de a promova și spori investițiile pentru bioeconomie în Europa;

30.

invită Comisia Europeană să faciliteze, pentru întreprinderile inovatoare, în special pentru IMM-uri, identificarea unor instrumente de sprijin financiar și de altă natură prin încurajarea bioeconomiei, de exemplu prin utilizarea specializării inteligente a fondurilor regionale și structurale și a mecanismelor de partajare a riscurilor ale Băncii Europene de Investiții și prin înființarea unui ghișeu unic pentru informare cu privire la toate inițiativele asociate bioeconomiei, cu scopul de a ajunge la cel mai mare impact; recunoaște dificultatea și riscurile financiare, asociate cu comercializarea inovațiilor bioeconomiei și introducerea lor pe piață;

31.

solicită dezvoltarea unei infrastructuri industriale și a unor lanțuri de distribuție optimizate pentru produsele de origine biologică în zonele rurale și de coastă în vederea creării de noi locuri de muncă în agricultură, silvicultură și acvacultură; solicită punerea la dispoziție de fonduri UE pentru dezvoltare rurală în acest scop și ca acest lucru să se facă în așa fel încât daunele aduse mediului și pierderea biodiversității să scadă în loc să crească.

32.

solicită acțiuni specifice și bine direcționate care să reducă complexitatea și durata procedurilor birocratice de autorizare care complică procesele de dezvoltarea ale biorafinăriilor și care sunt susceptibile de a încuraja transferul tehnologiilor inovatoare și de avangardă în afara UE;

33.

este de acord cu utilizarea formulei parteneriatelor publice-private (PPP), formulând concluziile care se impun din experiența dificultăților apărute în situațiile anterioare de aplicare a aceleiași formule în alte sectoare; invită Comisia Europeană să aloce resurse adecvate pentru dezvoltarea și creșterea acestor parteneriate, având convingerea că este vorba de un mijloc vital pentru a permite crearea unor noi lanțuri valorice, pentru a consolida lanțurile existente și pentru a facilita investițiile în tehnologie și prototipuri care sunt capabile de a transfera rezultatele cercetării pe piață;

34.

împărtășește necesitatea unei abordări pe mai multe niveluri și solicită acordarea unei atenții sporite dimensiunii regionale și locale a bioeconomiei și inițiativelor bazate pe abordări ascendente; salută crearea de platforme privind bioeconomia la nivel regional, național și european care vor fi în măsură să măsoare progresele înregistrate în cadrul sectorului și vor permite schimbul de know-how și bune practici astfel încât să favorizeze dezvoltarea uniformă a bioeconomiei pe teritoriul UE; solicită, de asemenea, Comisiei să asigure participarea unor experți din cadrul sectorului și din toate domeniile de interes, pe lângă reprezentanții consumatorilor și ai cetățenilor; subliniază faptul că economiile regionale au un rol central în realizarea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii;

35.

consideră că inițiativele ascendente sunt importante pentru crearea unei societăți bazate pe bioproduse și că o abordare bazată de întreprinderi și pe cerere, combinată cu o abordare care să emane de la guverne, este esențială; consideră că ar trebui să existe posibilități adecvate pentru inițiativele regionale; invită Comisia să sprijine astfel de rețele și grupuri în vederea promovării schimbului de experiențe.

36.

invită Comisia să concentreze sprijinul financiar pe inovare, în concordanță cu principiile Uniunii inovării, inclusiv cu prioritățile programului Orizont 2020, stimulând rezultatele cercetărilor în vederea pregătirii pentru comercializare, găsind soluții la așa-numita „vale a morții” caracteristică cercetării în Europa;

37.

consideră că există o întreagă serie de instrumente excelente (licitații publice, standardizare, stimulente fiscale, sisteme de certificare și de etichetare specifică) în măsură să asigure o aprovizionare suficientă cu bioproduse durabile și de înaltă calitate, precum și sisteme de producție eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor; consideră că este necesară o reformă a actualei legislații; invită Comisia să dezvolte criterii de sustenabilitate pentru utilizarea biomasei, pe care ar trebui să se bazeze și instrumentele de creare a pieței;

38.

subliniază că o economie bazată pe bioproduse, care se întemeiază pe exploatarea resurselor biologice în locul energiei fosile, trebuie să fie ghidată de un cadru politic solid care ține seama nu doar de viabilitatea economică, ci și de factorii de sustenabilitate socială și ecologică;

39.

consideră că implicarea și informarea consumatorului cu privire la diversele bioproduse și bioservicii sunt cruciale; speră, în acest sens, că producerea acestora se va standardiza în UE pe baza unor criterii de durabilitate suficiente, ținând seama de faptul că ar constitui un instrument de promovare a unei piețe europene profitabile pentru aceste produse;

40.

consideră că durata de viață a bioproduselor nu ar trebui să fie scurtată în mod artificial; produsele ar trebui să fie construite pentru o durată de viață cât mai lungă posibil;

41.

subliniază faptul că bioeconomia va aduce o contribuție semnificativă la dezvoltarea zonelor rurale și costiere; consideră că sinergia și cooperarea strânsă de-a lungul lanțului valoric, incluzând producătorii locali de materii prime agricole și forestiere și biorafinării, ar contribui la creșterea competitivității și la sporirea profitabilității regiunilor rurale; subliniază necesitatea de a dezvolta o strategie de bioeconomie pe termen lung, ținând cont de necesitatea de a garanta siguranța alimentară;

42.

solicită ca procesele biologice și biotehnologice dezvoltate să poată fi utilizate în bioresursele regenerabile provenite din deșeuri și culturi nealimentare, precum și în calitate de componente în întreprinderile agricole și forestiere existente;

43.

susține că unul dintre principiile directoare ale bioeconomiei este sporirea eficienței resurselor și reducerea dependenței de materii prime importate, de energie și de resurse naturale neregenerabile, subliniază importanța sectorului forestier și a altor industrii ecologice și susține că resursele naturale și materiile prime regenerabile fără emisii de carbon, cum ar fi lemnul și fibra de lemn, pot înlocui materiile prime fosile neregenerabile; subliniază faptul că sectorul industrial al bioeconomiei generează multe produse cu o înaltă valoare adăugată, de exemplu produse chimice, medicamente, materiale plastice și alte materiale inovatoare, și creează locuri de muncă; subliniază potențialul biotehnologiilor fondate pe resurse marine;

44.

invită Comisia Europeană să promoveze acțiuni menite să sporească în mod durabil potențialul materiilor prime, să mobilizeze mai bine aceste materii prime și să colecteze deșeurile biodegradabile, și să asigure că utilizarea biomasei rămâne în limite ecologice și nu reduce funcția de absorbant de carbon; în acest context, consideră că trebuie să se stabilească de urgență criterii de durabilitate pentru utilizarea biomasei în scopuri energetice, pentru a asigura disponibilitatea biomasei în scopuri mai rentabile din punct de vedere al utilizării resurselor, evitând ca stimulentele pentru transformarea biomasei în energie să perturbeze piața și să diminueze disponibilitatea acesteia pentru producători;

45.

consideră că este important să se investească în lanțuri de aprovizionare bioeconomice, cu scopul de a garanta disponibilitatea materiilor prime; susține că strategiile în domeniul bioeconomiei ar trebui să încurajeze nu doar utilizarea mai eficientă a deșeurilor menajere și municipale, ci și recuperarea fluxurilor de subproduse și a reziduurilor agricole și forestiere; solicită o mai bună legislație care să asigure securitate juridică și sprijin puternic în favoarea utilizării durabile a resurselor bioeconomiei și exploatării adecvate a materiilor prime, precum și ca politicile în acest domeniu să fie bazate, în toate privințele, pe o abordare pe termen lung care promovează investițiile;

46.

consideră că, în conformitate cu orientările noii strategii europene în materie de politici industriale, bioeconomia poate oferi o contribuție importantă la lupta împotriva dezindustrializării care afectează, în prezent, Europa și inversa tendința prin intermediul unor noi strategii care să stimuleze piața și să relanseze competitivitatea sistemului regional;

47.

îndeamnă ferm Comisia să definească subvențiile dăunătoare mediului drept „rezultatul unei acțiuni guvernamentale care conferă un avantaj consumatorilor sau producătorilor pentru a le suplimenta veniturile sau pentru a le diminua costurile, dar care, în același timp, creează o discriminare împotriva bunelor practici de mediu” (3); invită Comisia și statele membre să adopte, fără întârziere și până în 2014, planuri concrete pe baza acestei definiții în vederea eliminării treptate, înainte de 2020, a tuturor subvențiilor dăunătoare mediului, inclusiv a celor care stimulează utilizarea ineficientă a resurselor regenerabile și a subvențiilor pentru combustibili fosili, și să raporteze progresele înregistrate prin intermediul programelor naționale de reformă; în acest context, este preocupat de faptul că subvențiile acordate pentru utilizarea de biomateriale subminează deja obiectivele în materie de eficiență a resurselor;

48.

constată cu îngrijorare că cererea tot mai mare de biomasă, în special de produse lemnoase, ar putea determina despăduriri la scară largă în țările în curs de dezvoltare, unde emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt contabilizate în cadrul Protocolului de la Kyoto; subliniază faptul că întrucât acest lucru poate avea un impact asupra calității solului, circuitului apei și biodiversității, va crește presiunile în privința acordurilor globale, cum ar fi Convenția privind diversitatea biologică (CBD) și Programul ONU de colaborare pentru reducerea emisiilor provenite din defrișare și degradarea pădurilor în țările în curs de dezvoltare (REDD); se teme, totodată, că din moment ce sistemele de guvernanță a terenurilor sunt slabe în numeroase țări în curs de dezvoltare, creșterea cererii de produse lemnoase ar putea declanșa activități ilegale de exploatare forestieră și ar slăbi, la rândul său, acordurile de parteneriat voluntar în cadrul Planului de acțiune UE privind aplicarea reglementărilor forestiere, guvernarea și schimburile comerciale (FLEGT);

49.

subliniază faptul că tranziția către bioeconomie va contribui la o integrare mai profundă a concluziilor Summitului Rio+20 în politicile UE; consideră că UE ar trebui să își intensifice în continuare contribuția la inițiativele care facilitează tranziția către o economie ecologică favorabilă incluziunii la nivel internațional;

50.

solicită ca UE să devină un centru de cercetare și inovare foarte dinamic la nivel internațional în domeniul cercetării legate de bioeconomie; afirmă că noi produse, procese și servicii bazate pe resurse regenerabile vor îmbunătăți competitivitatea industriei europene și vor plasa aceasta în poziția de lider internațional;

51.

consideră că este esențial să fie elaborate standarde de sustenabilitate cu caracter juridic obligatoriu pe plan internațional în toate sectoarele care utilizează biomasă, precum și criterii de gestionare durabilă a pădurilor; îndeamnă UE să continue adoptarea de acorduri multilaterale și să acorde, în special țărilor celor mai puțin dezvoltate, sprijin instituțional și tehnic relevant pentru asigurarea utilizării sustenabile a biomasei.

52.

consideră că modelul bioeconomiei dezvoltat în cadrul acestei strategii va permite rezolvarea eventualelor dificultăți și, pe termen lung, va putea iniția modele de producție, consum, dezvoltare și stiluri de viață mai sustenabile și eficace, prin reactivarea procesului de creștere economică a Europei ca urmare a unei noi sinteze între economie, mediu și calitate socială;

53.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.