EXPUNERE DE MOTIVE

1. Contextul propunerii

· Motivele și obiectivele propunerii

Standardizarea europeană este rezultatul cooperării voluntare între industrie, autoritățile publice și alte părți interesate care colaborează în cadrul unui sistem bazat pe deschidere, transparență și consens. Pentru industria europeană, standardele rezumă bunele practici dintr-un anumit domeniu, deoarece cuprind expertiza colectivă a actorilor participanți.

În viitor, standardizarea europeană va avea, mai mult decât astăzi, un rol deosebit de important într-o gamă largă de domenii, variind de la sprijinirea competitivității europene, protecția consumatorilor, îmbunătățirea accesibilității persoanelor cu dezabilități și a celor în vârstă, până la combaterea schimbărilor climatice. Pentru a răspunde rapid la nevoile din ce în ce mai mari în toate domeniile, va fi necesar un sistem cuprinzător, incluziv și actualizat din punct de vedere tehnic. Acest sistem va valorifica punctele tari ale sistemului existent, însă va trebui să fie, de asemenea, flexibil și să reacționeze rapid pentru a putea aborda provocările viitoare pe măsură ce acestea apar.

În strategia sa EUROPA 2020 pentru creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii [COM(2010)2020], Comisia a subliniat necesitatea îmbunătățirii metodelor de stabilire a standardelor și de utilizare a acestora în Europa pentru a putea echilibra standardele europene și internaționale în vederea competitivității pe termen lung a industriei europene și pentru atingerea obiectivelor importante în materie de politică, precum e-guvernarea, e-sănătatea sau e-accesibilitatea.

La 21 octombrie 2010, Parlamentul European a adoptat un raport privind viitorul standardizării europene [A7-0276/2010], care a indicat că analiza standardizării europene ar trebui să își păstreze numeroasele sale elemente de succes, să își remedieze deficiențele și să ajungă la un echilibru corect între dimensiunea europeană, cea națională și cea internațională. În plus, în raport se recunoaște că interoperabilitatea este esențială pentru inovare și competitivitate, în special în sectorul TIC.

În comunicarea sa din 13 aprilie 2001 referitoare la „Actul privind piața unică: douăsprezece mijloace de a încuraja creșterea economică și încrederea”, Comisia a inclus printre cele douăsprezece acțiuni prioritare esențiale ce trebuie adoptate de instituțiile UE înainte de sfârșitul anului 2012, extinderea la servicii a sistemului european de standardizare.

· Context general

Standardele și standardizarea reprezintă instrumente de politică deosebit de eficace pentru UE. Deși standardele și standardizarea au beneficii mult mai mari pentru economia europeană, acestea sunt utilizate ca instrumente de politică pentru a asigura, inter alia, funcționarea pieței interne, interoperabilitatea rețelelor și sistemelor, în special în domeniul TIC, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a mediului, o mai mare inovare și incluziune socială.

Standardele sunt indispensabile în societatea digitală, pentru a asigura interoperabilitatea rețelelor și sistemelor, în special în domeniul TIC. Într-o societate digitală, soluțiile TIC sunt utilizate atât în orice sector economic, cât și în viața de zi cu zi. Soluțiile, aplicațiile și serviciile TIC trebuie să poată comunica reciproc și trebuie să fie interoperabile. Interoperabilitatea necesită standarde.

Standardele europene joacă un rol foarte important în funcționarea pieței interne a produselor industriale. Standardele europene înlocuiesc standardele naționale, deseori contradictorii, care, ca atare, pot crea impedimente tehnice pentru o piață națională.

În scopul prezentului regulament, există două tipuri de standarde: standarde europene elaborate la cererea Comisiei, pe baza unui așa-numit mandat în care organismelor europene de standardizare li se cere să elaboreze standarde, și alte standarde europene elaborate la inițiativa altor actori (întreprinderi, organisme naționale de standardizare, părți interesate etc.).

Prezenta propunere abordează trei probleme importante:

1. Într-o lume și o societate care se schimbă cu rapiditate, în special în sectoarele caracterizate de cicluri de viață și de dezvoltare foarte scurte ale produselor, standardele trebuie să mențină ritmul evoluțiilor tehnologice rapide. Unele părți interesate susțin că întregul proces de creare a standardelor europene dezvoltat la cererea Comisiei este prea lent. Principala consecință negativă a unui proces lent de stabilire a standardelor este că standardele naționale contradictorii continuă să se aplice, ceea ce poate crea obstacole tehnice în cadrul lanțului de aprovizionare în cazul în care un standard național este utilizat ca instrument protecționist. O altă consecință este aceea că, în absența standardelor armonizate, întreprinderile nu pot utiliza standardul relevant pentru a conferi o prezumție de conformitate și trebuie să demonstreze conformitatea cu cerințele esențiale astfel cum prevede modulul de evaluare a conformității din legislația UE aplicabilă. În ambele cazuri, întreprinderile sunt împiedicate să realizeze economii în ceea ce privește costurile suportate din cauza fragmentării pieței interne sau a procedurilor de evaluare a conformității. Standardele naționale contradictorii sau absența standardelor armonizate conduc la costuri de tranzacționare și la prețuri unitare mai ridicate, cauzate de necesitatea de a produce loturi diferite. Industria reacționează la această situație prin crearea unor canale de standardizare pentru dezvoltarea rapidă a unor specificații tehnice pentru asigurarea interoperabilității care capătă răspândire internațională.

2. IMM-urile se confruntă cu o serie de probleme în ceea ce privește standardele și standardizarea. Una dintre cele mai importante probleme, potrivit unui număr mare de părți interesate, este aceea că IMM-urile sunt, în general, subreprezentate în activitățile de standardizare, în special la nivel european. În plus, standardele au de multe ori legătură cu siguranța și bunăstarea cetățenilor, eficacitatea rețelelor, mediul și alte domenii ale politicilor publice. Deși standardele au un rol important în societate, opinia părților interesate relevante din cadrul societății nu este suficient de integrată în procesul de standardizare din UE. Pentru a aborda problema reprezentării insuficiente a IMM-urilor și a părților interesate în activitățile de standardizare, organizațiilor care reprezintă IMM-urile și părțile interesate din cadrul societății li se plătesc contribuții. Criteriile de eligibilitate pentru aceste subvenții, condițiile pentru utilizarea lor și tipul de contribuții financiare disponibile variază foarte mult. Unele organizații primesc subvenții pentru acțiuni, în timp ce altele primesc subvenții de funcționare. Cea mai negativă consecință a problemei reprezentate de insuficienta participare a IMM-urilor și a părților interesate din cadrul societății este lipsa de influență a acestora asupra procesului.

3. În domeniul TIC, numeroase standarde care asigură interoperabilitatea nu sunt elaborate de OSE, ci de alte organizații care elaborează standarde (denumite în continuare „foruri și consorții globale”). Un exemplu concret sunt standardele legate de internet și World Wide Web. În mare parte din cauza lipsei expertizei de specialitate, organizațiile tradiționale de standardizare nu acoperă domeniul TIC și, astfel, în prezent, o mare parte a activității globale de standardizare în domeniul TIC se realizează în afara sistemului oficial european sau internațional de standardizare. În momentul de față, trimiterea la „standarde elaborate de foruri și consorții” în domeniul achizițiilor publice care fac obiectul Directivei 2004/18/CE este posibilă doar în circumstanțe excepționale. Deoarece aceste standarde, ca atare, nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de standarde la care autoritățile publice să poată face referire în invitațiile de participare la licitații, autoritățile publice prudente vor evita să facă referire la acestea. Consecința este că echipamentele TIC pe care le achiziționează este posibil să nu fie interoperabile cu echipamentele TIC achiziționate de alte autorități. Această dificultate împiedică de multe ori autoritățile publice să își definească strategiile și arhitecturile TIC, inclusiv interoperabilitatea transfrontalieră între organizații.

· Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii

Prezenta propunere înlocuiește o parte din Directiva 98/34/CE și abrogă Deciziile. nr. 1673/2006/CE și 87/95/CEE.

· Coerența cu alte politici și obiective ale Uniunii

Această inițiativă pune în aplicare inițiativele emblematice ale Strategiei Europa 2020 privind o Uniune a inovării [COM(2010)546], politica industrială [COM(2010)614], o agendă digitală pentru Europa [COM(2010)245] și o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor [COM (2011)21]. De asemenea, inițiativa pune în aplicare Actul privind piața internă [COM(2010)608], precum și strategia privind persoanele cu dezabilități 2010-2020 [COM(2010)636]. Face parte dintr-o inițiativă strategică a Programului de lucru al Comisiei pentru 2011.

2. Consultarea părţilor interesate şi evaluarea impactului

· Consultarea părților interesate

Metodele de consultare, principalele sectoare vizate și profilul general al respondenților

Două consultări publice generale au avut loc în 2009 și 2010, în timp ce o consultare mai specifică a autorităților naționale, organizațiilor europene de standardizare, organismelor naționale de standardizare și a forurilor și consorțiilor a fost organizată în 2010. În 2009 a fost adoptată Cartea albă privind „Modernizarea standardizării în domeniul tehnologiei informației și a comunicațiilor (TIC) în UE : direcții de înaintare”.

De asemenea, această reglementare se bazează pe lucrările unui grup independent de experți, Grupul de experți pentru revizuirea sistemului de standardizare europeană (EXPRESS), format din 30 de experți din cadrul organizațiilor naționale și internaționale de standardizare, din industrie, IMM-uri, ONG-uri, sindicate, mediul academic, foruri și consorții și autorități publice din statele membre UE. EXPRESS a prezentat Comisiei Europene raportul său „Standardizarea pentru o Europă competitivă și inovatoare: o viziune pentru 2020” în februarie 2010.

Sinteza răspunsurilor și modul în care acestea au fost luate în considerare

Răspunsurile primite în urma consultării, Cartea albă privind „Modernizarea standardizării în domeniul tehnologiei informației și a comunicațiilor (TIC) în UE : direcții de înaintare”, raportul EXPRESS „Standardizarea pentru o Europă competitivă și inovatoare: o viziune pentru 2020” și raportul Parlamentului European constituie baza pentru opțiunile de politică selectate în cele din urmă.

O consultare deschisă a fost organizată prin internet în perioada 30 martie 2010 – 21 mai 2010. Comisia a primit 483 de răspunsuri. Rezultatele sunt disponibile la http://ec.europa.eu/enterprise/policies/european-standards/public-consultation/index_en.htm.

· Obținerea și utilizarea expertizei

Nu a fost necesar să se recurgă la expertiză externă.0

· Evaluarea impactului

Evaluarea impactului și sinteza acesteia trec în revistă diferitele opțiuni.

Doar combinația dintre opțiunile de politică 1.A (termenele-limită pentru realizarea standardelor europene) și 1.C (proceduri transparente și simplificate pentru standarde armonizate și alte standarde europene cerute de Comisie) și opțiunile de politică 2.C (consolidarea poziției organizațiilor care reprezintă IMM-urile și părțile interesate din cadrul societății în OES prin oferirea posibilității unei subvenții de funcționare) și 3.B (trimiterea la „standarde elaborate de foruri și consorții” în procedurile de achiziții publice) îndeplinesc criteriile de eficacitate, eficiență și consecvență. Prin urmare, aceste 4 opțiuni constituie baza prezentei propuneri.

Comisia a efectuat o evaluare a impactului menționată în Programul de lucru, al cărei raport este disponibil la http://ec.europa.eu/enterprise/policies/european-standards/index_en.htm.

3. Elementele juridice ale propunerii

· Rezumatul acțiunii propuse

1. Cooperarea între organismele naționale de standardizare va deveni mai transparentă;

2. Utilizarea standardelor elaborate de alte organizații în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor va fi posibilă în cadrul procedurilor de achiziții publice cu condiția ca aceste standarde să respecte un set de criterii bazate pe principiile OMC referitoare la procesele de standardizare în domenii în care nu există standarde europene, unde standardele europene nu au fost încă acceptate pe piață sau unde aceste standarde au devenit inutilizabile.

3. Planificarea va fi îmbunătățită: Comisia va elabora un program de lucru anual, în care vor fi identificate prioritățile pentru standardizarea europeană și mandatele necesare.

4. IMM-urile și părțile interesate din cadrul societății trebuie să fie mai bine reprezentate în ceea ce privește standardizarea europeană, iar asistența financiară oferită organizațiilor care reprezintă IMM-urile și părțile interesate din cadrul societății va fi asigurată.

5. O reducere a sarcinilor administrative ale Comisiei și ale OES, de exemplu prin posibilitatea unei simplificări majore a sumelor forfetare, fără legătură cu orice verificare a costurilor reale de punere în aplicare. Această propunere constituie încă o modalitate de trecere la un sistem bazat pe performanță, pornind de la definiția indicatorilor și obiectivelor convenite (produse și rezultate). Viteza și eficiența procesului de standardizare ar putea constitui un astfel de obiectiv.

6. Deși standardele europene sunt deja utilizate la scară largă pentru transport și logistică, servicii poștale și rețele și servicii de comunicare electronică, standardele europene voluntare au avut un rol mai puțin important în sprijinirea finalizării pieței interne a serviciilor. Prin urmare, prezenta propunere include în domeniul său de aplicare standarde referitoare la servicii, pentru a permite Comisiei să emită mandate care solicită elaborarea de standarde europene referitoare la servicii și să finanțeze o parte din costurile acestui proces.

· Temeiul juridic

Articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

· Principiul subsidiarității

Principiul subsidiarității se aplică în măsura în care propunerea nu intră în sfera competenței exclusive a UE.

Obiectivele propunerii nu pot fi atinse într-o măsură suficientă de către statele membre din următorul (următoarele) motiv(e).

Standardizarea europeană vine în sprijinul legislației europene de stabilire a pieței unice și contribuie la creșterea competitivității industriei europene. Armonizarea standardelor pentru produse la nivel european elimină barierele tehnice în calea comerțului care ar putea fi determinate de standarde naționale contradictorii. Prin urmare, problemele legate de standardizarea la nivel european necesită o soluție la nivel european.

Prin acțiunea la nivelul UE, obiectivele propunerii vor fi mai bine îndeplinite din următorul (următoarele) motiv(e).

Obiectivul de a asigura funcționarea pieței interne prin reducerea obstacolelor în calea comerțului intra-UE care derivă din diferitele standarde naționale pentru produse nu poate fi atins în măsură suficientă de către statele membre. Prin urmare, în conformitate cu principiul subsidiarității, din cauza amplorii și implicațiilor acestei probleme, s-a considerat adecvată realizarea obiectivului printr-o intervenție la nivelul UE.

Standardele europene au un rol foarte important în funcționarea pieței interne a produselor industriale. Standardele europene înlocuiesc standardele naționale uneori contradictorii a căror aplicare ar putea crea impedimente de ordin tehnic la intrarea pe o piață națională. Prin standarde armonizate se asigură respectarea de către produse a cerințelor esențiale prevăzute în legislația UE. Conformitatea cu un standard european „armonizat” garantează nivelul necesar de siguranță a produselor. Totuși, utilizarea standardelor armonizate este încă voluntară, iar un producător poate utiliza orice altă soluție tehnică prin care poate demonstra că produsul său îndeplinește cerințele esențiale.

În timpul procesului de evaluare a riscurilor, numeroase opțiuni nelegislative au fost respinse din motive legate de subsidiaritate, astfel cum se descrie în detaliu în evaluarea impactului.

Prin urmare, propunerea respectă principiul subsidiarității.

· Principiul proporționalității

Propunerea respectă principiul proporționalității din următorul (următoarele) motiv(e).

Propunerea are legătură exclusiv cu funcționarea standardizării la nivel european și cu cooperarea între organismele naționale de standardizare în vederea evitării elaborării de standarde naționale contradictorii.

Prezenta propunere nu determină nici sarcină administrativă suplimentară pentru operatorii economici, guvernele naționale, autoritățile regionale și locale și pentru cetățeni.

· Alegerea instrumentelor

Instrumente propuse: regulament.

Alte instrumente nu ar fi adecvate din motivul (motivele) expus(e) mai jos.

Opțiunile propuse, precum și elementele de simplificare nu necesită o modificare a legislației statelor membre. Acest instrument vizează exclusiv organizațiile de standardizare, cooperarea dintre organismele naționale de standardizare, implicarea în standardizare a organizațiilor care reprezintă IMM-uri și părți interesate din cadrul societății și Comisia. Prin urmare, o directivă nu ar fi un instrument adecvat în acest caz.

Instrumentul juridic ar trebui să aibă o aplicare generală, în special în privința utilizării standardelor elaborate de foruri și consorții în cadrul procedurilor de achiziții publice care ar trebui să se aplice direct în toate statele membre. În plus, instrumentul legislativ ar conține o serie de obligații care ar fi direct aplicabile organizațiilor europene de standardizare, organismelor naționale de standardizare, organizațiilor care reprezintă IMM-uri și părți interesate din cadrul societății în procesul de standardizare și Comisiei. Prin urmare, cel mai adecvat instrument legislativ este un regulament. Opțiunile alternative nu ar fi fost suficiente pentru atingerea obiectivelor propuse.

4. Implicațiile bugetare

Implicațiile bugetare sunt prezentate în declarația financiară.

5. Informații suplimentare

· Simplificare

Propunerea prevede o simplificare a legislației.

Standardizarea va fi extinsă la domeniul serviciilor. Gestionarea financiară va fi simplificată. Pentru mai multe detalii, a se vedea mai jos.

Propunerea este inclusă în programul permanent al Comisiei de actualizare și simplificare a acquis-ului comunitar, precum și în programul de lucru și legislativ al Comisiei cu numărul de referință 2010/ENTR/0021.

· Abrogarea legislației în vigoare

Adoptarea propunerii va duce la abrogarea legislației existente.

•           Clauza de reexaminare / revizuire / caducitate

Propunerea include o clauză de reexaminare.

· Spațiul Economic European

Actul propus se referă la un subiect de interes pentru Spațiul Economic European și trebuie, prin urmare, extins la acesta.

· Explicarea detaliată a propunerii

Prezenta propunere vizează să revizuiască și să combine:

1. Decizia Consiliului 87/95/CEE privind standardizarea în domeniul tehnologiei informației și telecomunicațiilor, prin abrogarea aproape integrală a dispozițiilor (depășite) acesteia și introducerea unui nou sistem care să permită utilizarea, în domeniul achizițiilor publice, a standardelor TIC elaborate de alte organizații decât organismele europene de standardizare;

2. Directiva 98/34/CE de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor serviciilor societății informaționale (în conformitate cu care toate articolele referitoare la notificarea reglementărilor tehnice se situează în afara sferei propunerii și rămân nemodificate), prin următoarele măsuri: cooperarea europeană privind standardizarea va fi extinsă la domeniul serviciilor, cooperarea între organismele naționale de standardizare va deveni mai transparentă, IMM-urile și părțile interesate din cadrul societății vor fi mai bine reprezentate în standardizarea europeană, iar sprijinul financiar pentru organizațiile care reprezintă IMM-urile și părțile interesate din cadrul societății va fi asigurat.

3. Decizia 1673/2006/CE privind finanțarea standardizării europene. Principiile de bază ale acestei decizii vor rămâne nemodificate, însă vor fi introduse următoarele noutăți în sensul noului regulament financiar propus: o reducere a sarcinii administrative impuse asupra serviciilor operaționale și organismelor europene de standardizare, de exemplu posibilitatea unei simplificări majore a sumelor forfetare care nu au nici legătură cu verificarea de orice natură a costurilor reale de punere în aplicare. Această propunere constituie încă o modalitate de trecere la un sistem bazat pe performanță, pornind de la definiția indicatorilor și obiectivelor convenite (produse și rezultate). Viteza și eficiența procesului de standardizare ar putea constitui un astfel de obiectiv.

2011/0150 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind standardizarea europeană și de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/105/CE și 2009/23/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului

(Text cu relevanță SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[1],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) Obiectivul principal al standardizării este definirea unor specificații voluntare de ordin tehnic sau calitativ care să poată fi respectate de produsele, procesele de producție sau serviciile actuale sau viitoare. Standardizarea poate viza diferite aspecte, precum standardizarea diferitelor clase sau mărimi ale unui anumit produs sau specificațiile tehnice de pe piețele de produse sau servicii pentru care compatibilitatea și interoperabilitatea cu alte produse sau sisteme sunt esențiale.

(2) Standardizarea europeană contribuie, de asemenea, la sporirea competitivității întreprinderilor, facilitând în special libera circulație a bunurilor și serviciilor, interoperabilitatea rețelelor, mijloacele de comunicare, progresul tehnologic și inovarea. Standardele au efecte economice pozitive semnificative, de exemplu prin promovarea întrepătrunderii economice la nivelul pieței interne și încurajarea dezvoltării de produse sau piețe noi și îmbunătățite și condiții de aprovizionare îmbunătățite. Astfel, standardele pot genera, în mod normal, o creștere a concurenței și o scădere a costurilor de producție și vânzare, ceea ce reprezintă un beneficiu pentru economie în ansamblu. Standardele pot menține și spori calitatea, pot oferi informații și asigură interoperabilitatea și compatibilitatea, sporind astfel valoarea pentru consumatori.

(3) Standardele europene ar trebui să fie în continuare adoptate de organismele europene de standardizare, respectiv Comitetul European pentru Standardizare (CEN), Comitetul european pentru standardizare electrotehnică (CENELEC) și Institutul European de Standardizare în Telecomunicații (ETSI).

(4) Standardele europene au un rol deosebit de important în cadrul pieței interne, în special datorită prezumției de conformitate a produselor care urmează a fi introduse pe piață cu cerințele esențiale referitoare la acele produse prevăzute în legislația de armonizare a Uniunii.

(5) Standardizarea europeană este reglementată de un cadru juridic specific, constând în trei acte juridice diferite, și anume Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale[2], Decizia 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 privind finanțarea standardizării europene[3] și Decizia Consiliului 87/95/CEE din 22 decembrie 1986 privind standardizarea în domeniul tehnologiei informației și telecomunicațiilor[4]. Totuși, cadrul actual de reglementare nu mai este actualizat în funcție de evoluțiile standardizării europene din ultimele decenii. Prin urmare, cadrul de reglementare ar trebui să fie simplificat și adaptat pentru a cuprinde noi aspecte legate de standardizare care să reflecte cele mai recente evoluții și viitoarele provocări ale standardizării europene. Acest aspect are legătură, în principal, cu dezvoltarea din ce în ce mai mare a standardelor privind serviciile și evoluția produselor de standardizare, altele decât standardele oficiale.

(6) Pentru a asigura eficacitatea standardelor și standardizării ca instrumente de politică ale Uniunii, este necesară existența unui sistem eficace și eficient de standardizare care să ofere o platformă flexibilă și transparentă pentru ajungerea la un consens între toți participanții și care să fie în același timp viabil din punct de vedere financiar.

(7) Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne[5] stabilește dispozițiile generale care facilitează exercitarea libertății de stabilire pentru furnizorii de servicii și libera circulație a serviciilor, menținând, totodată, o înaltă calitate a serviciilor. Aceasta obligă statele membre ca, în cooperare cu Comisia, să încurajeze elaborarea de standarde europene voluntare, în scopul de a facilita compatibilitatea serviciilor furnizate în state membre diferite, a informațiilor transmise beneficiarilor și a calității furnizării de servicii. Totuși, Directiva 98/34/CE se aplică numai standardelor pentru produse, în timp ce standardele pentru servicii nu sunt acoperite în mod expres de aceasta. Cu toate acestea, delimitarea între servicii și produse devine tot mai puțin relevantă în condițiile reale ale pieței interne. În practică, nu este întotdeauna posibil să se facă distincția clară între standarde pentru produse și standarde pentru servicii. Multe standarde pentru produse includ o componentă de serviciu în timp ce standardele pentru servicii se referă, de asemenea, în mod frecvent, la produse. Astfel, este necesară adaptarea cadrului juridic la aceste circumstanțe noi, prin extinderea domeniului de aplicare al acestuia la standardele referitoare la servicii.

(8) Elaborarea de standarde voluntare privind serviciile ar trebui să fie dictată de către piață în timp ce necesitățile operatorilor economici și ale părților interesate afectate în mod direct sau indirect de către standard sunt prioritare și ar trebui să ia în considerare interesul public și să se bazeze pe consens. Aceste standarde ar trebui să vizeze în primul rând serviciile care au legătură cu produsele și procesele.

(9) Organismele europene de standardizare fac obiectul dreptului concurenței, în măsura în care pot fi considerate a fi întreprinderi sau asociații de întreprinderi în sensul articolelor 101 și 102 din Tratat.

(10) În cadrul Uniunii, standardele naționale sunt adoptate de organisme naționale de standardizare, ceea ce ar putea conduce la existența unor standarde contradictorii și la impedimente în cadrul pieței interne. Prin urmare, este necesar pentru piața internă și pentru eficacitatea standardizării în cadrul Uniunii să se confirme schimbul regulat de informații între organismele naționale de standardizare, organismele europene de standardizare și Comisie cu privire la lucrările actuale și viitoare în materie de standardizare. Acest schimb de informații ar trebui să fie conform cu anexa 3 la Acordul privind barierele tehnice în calea comerțului aprobat prin Decizia Consiliului 80/271/CEE din 10 decembrie 1979 privind încheierea acordurilor multilaterale în urma negocierilor comerciale din perioada 1973-1979[6].

(11) Schimbul regulat de informații între organismele naționale de standardizare, organismele europene de standardizare și Comisie nu ar trebui să împiedice organismele de standardizare să respecte alte obligații și angajamente, în special anexa 3 la Acordul privind barierele tehnice în calea comerțului.

(12) Standardele pot contribui la susținerea politicii europene în confruntarea cu provocările societale majore precum schimbările climatice, utilizarea durabilă a resurselor, îmbătrânirea și inovarea în general. Prin plasarea dezvoltării standardelor europene sau internaționale pentru produse și tehnologii pe aceste piețe în expansiune, Europa ar putea crea un avantaj competitiv pentru întreprinderile sale și ar putea facilita comerțul.

(13) Standardele sunt instrumente importante pentru întreprinderi, în special întreprinderi mici și mijlocii (denumite în continuare IMM-uri) care nu sunt totuși implicate în mod adecvat în sistemul de standardizare, existând, prin urmare, riscul ca standardele să nu ia în considerare nevoile și preocupările acestora. Astfel, este esențială îmbunătățirea reprezentării acestora și participarea lor la procesul de standardizare, în special în cadrul comitetelor tehnice.

(14) Standardele europene prezintă un interes vital pentru competitivitatea IMM-urilor care, sunt oricum, în general, subreprezentate în cadrul activităților de standardizare, îndeosebi la nivel european. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să asigure o reprezentare corespunzătoare a IMM-urilor în procesul de standardizare europeană, printr-o entitate cu calificare corespunzătoare.

(15) Standardele pot avea un impact semnificativ asupra societății, în special asupra siguranței și bunăstării cetățenilor, a eficienței rețelelor, a mediului, a accesibilității și a altor domenii ale politicilor publice. Prin urmare, este necesar să se asigure consolidarea rolului părților interesate din cadrul societății în elaborarea standardelor, prin sprijinirea organizațiilor care reprezintă interesele consumatorilor, ale mediului și ale părților interesate din cadrul societății.

(16) Standardele ar trebui, pe cât posibil, să ia în considerare impactul asupra mediului de-a lungul ciclului de viață al produselor și serviciilor. Centrul Comun de Cercetare al Comisiei a elaborat instrumente importante și public disponibile pentru evaluarea acestui impact de-a lungul ciclului de viață.

(17) Viabilitatea cooperării între Comisie și sistemul de standardizare europeană depinde de planificarea atentă a viitoarelor cereri privind elaborarea de standarde. Această planificare ar putea fi îmbunătățită prin contribuția părților interesate. Având în vedere că Directiva 98/34/CE prevede deja posibilitatea de a solicita organismelor europene de standardizare să elaboreze standarde europene, este adecvată o planificare îmbunătățită și mai transparentă, în cadrul unui program de lucru anual, care să conțină o imagine de ansamblu a tuturor solicitărilor de standarde pe care Comisia intenționează să le prezinte organismelor europene de standardizare.

(18) Mai multe directive de armonizare a condițiilor de comercializare a produselor specifică faptul că Comisia poate solicita adoptarea de către organismele europene de standardizare a unor standarde europene armonizate pe baza cărora să se prezume conformitatea cu cerințele esențiale aplicabile. Cu toate acestea, multe dintre aceste acte legislative conțin o mare varietate de dispoziții referitoare la contestarea acestor standarde atunci când nu vizează sau nu vizează în întregime toate cerințele aplicabile. Dispoziții contradictorii, care conduc la lipsa de certitudine a operatorilor economici și a organismelor europene de standardizare sunt în special conținute în Directiva 89/686/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentul individual de protecție[7], Directiva 93/15/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind armonizarea dispozițiilor referitoare la introducerea pe piață și controlul explozivilor de uz civil[8], Directiva 94/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 martie 1994 de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentele și sistemele de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive[9], Directiva 94/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 iunie 1994 de apropiere a actelor cu putere de lege și actelor administrative ale statelor membre referitoare la ambarcațiunile de agrement[10], Directiva 95/16/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 iunie 1995 de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la ascensoare[11], Directiva 97/23/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 mai 1997 de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentele sub presiune[12], Directiva 2004/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind mijloacele de măsurare[13], Directiva 2007/23/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 mai 2007 privind introducerea pe piață a articolelor pirotehnice[14], Directiva 2009/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 referitoare la recipientele simple sub presiune[15] și Directiva 2009/23/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind instrumentele de cântărire neautomate[16]. Prin urmare, este necesar ca în prezentul regulament să se includă procedura uniformă prevăzută în Decizia 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor și de abrogare a Deciziei 93/465/CEE a Consiliului[17] și să se elimine dispozițiile relevante din aceste directive.

(19) Autoritățile publice ar trebui să valorifice întreaga gamă de standarde relevante în momentul achiziționării de hardware, software și servicii legate de tehnologia informației, de exemplu prin selectarea unor standarde care pot fi puse în aplicare de toți furnizorii interesați, ceea ce ar permite o concurență mai mare și riscuri reduse de blocare. Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale[18] și Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii[19] prevăd că specificațiile tehnice din cadrul procedurilor de achiziții publice ar trebui să fie formulate prin referire la standarde naționale care transpun standarde europene, aprobări tehnice europene, specificații tehnice comune, standarde internaționale, alte sisteme tehnice de referință stabilite de organismele europene de standardizare sau – în lipsa acestora – standarde naționale, aprobări naționale sau specificații tehnice naționale referitoare la proiectarea, calcularea și executarea lucrărilor și utilizarea produselor sau echivalentul acestora. Standardele din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor sunt însă de multe ori dezvoltate de alte organizații care elaborează standarde și nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de standarde și aprobări prevăzute în Directivele 2004/17/CE și 2004/18/CE. Prin urmare, este necesar să se prevadă posibilitatea ca specificațiile tehnice pentru procedurile de achiziții publice să poată face referire la standarde din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, pentru a răspunde la progresul rapid din domeniul tehnologiei informației și a comunicațiilor, a facilita furnizarea de servicii transfrontaliere, a încuraja competiția și a promova interoperabilitatea și inovarea.

(20) Unele standarde din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor nu sunt elaborate în conformitate cu criteriile prevăzute în anexa 3 la Acordul privind barierele tehnice în calea comerțului. Astfel, prezentul regulament ar trebui să prevadă o procedură pentru selectarea standardelor din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor care să poată fi utilizate în cadrul achizițiilor publice și care să implice o amplă consultare a unui spectru larg de părți interesate, inclusiv organisme europene de standardizare, întreprinderi și autorități publice. Prezentul regulament ar trebui, de asemenea, să prevadă cerințe, sub forma unei liste de caracteristici, pentru astfel de standarde și procesele asociate de standardizare. Aceste caracteristici ar trebui să asigure respectarea obiectivelor politice și ale societății și ar trebui să se bazeze pe criteriile dezvoltate în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului pentru organizațiile internaționale de standardizare.

(21) În vederea favorizării inovării și a concurenței între soluțiile standardizate, recunoașterea unei anumite specificații tehnice nu ar trebui să împiedice recunoașterea unei specificații tehnice concurente în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament. Orice recunoaștere ar trebui să depindă de îndeplinirea cerințelor cu privire la caracteristici și de condiția ca specificația tehnică să fi atins un nivel minim de acceptare pe piață. Acceptarea pe piață nu ar trebui să fie interpretată ca o aplicare la scară largă pe piață.

(22) Standardele selectate în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor ar putea contribui la punerea în aplicare a Deciziei 922/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (ISA)[20] care stabilește, pentru perioada 2010-2015, un program privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene și instituțiile și organismele Uniunii care să ofere soluții comune și partajate pentru facilitarea interoperabilității.

(23) În domeniul tehnologiilor informației și a comunicațiilor pot să apară situații în care este indicat să se încurajeze utilizarea sau să se solicite respectarea anumitor standarde la nivelul Uniunii pentru a asigura interoperabilitatea pe piața internă și a ameliora libertatea de alegere a utilizatorilor. În alte circumstanțe, se poate, de asemenea, întâmpla ca anumite standarde europene să nu mai răspundă la nevoile consumatorilor sau să frâneze dezvoltarea tehnologică. Din aceste motive, Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice[21], permite Comisiei, atunci când este necesar, să ceară organismelor europene de standardizare să elaboreze standarde, să stabilească o listă de standarde și/sau specificații publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu scopul de a încuraja utilizarea acestora sau de a impune punerea lor în aplicare, sau de a retrage standarde și/sau specificații din respectiva listă.

(24) Prezentul regulament ar trebui să nu împiedice organismele europene de standardizare să continue să elaboreze standarde în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor și să își intensifice cooperarea cu alte organisme care elaborează standarde, în vederea asigurării coerenței și evitării fragmentării sau duplicării în timpul punerii în aplicare a standardelor și specificațiilor.

(25) Decizia 1673/2006/CE stabilește normele referitoare la contribuția Uniunii la finanțarea standardizării europene, pentru a se asigura dezvoltarea și revizuirea standardelor europene și a altor produse ale standardizării europene în așa fel încât să vină în sprijinul obiectivelor, legislației și politicilor Uniunii. În scopul simplificării administrative și bugetare, este adecvată încorporarea dispozițiilor acestei directive în prezentul regulament, în sensul noului regulament financiar propus.

(26) Având în vedere sfera foarte amplă a implicării standardizării europene în sprijinul politicilor și legislației Uniunii și diferitele tipuri de activități de standardizare, este necesar să se prevadă diferite posibilități de finanțare. Aceasta vizează în special subvențiile în absența cererilor de propuneri acordate organismelor europene și naționale de standardizare în conformitate cu al doilea paragraf al articolului 110 alineatul (1) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene[22] și cu articolul 168 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene[23]. De asemenea, aceleași dispoziții ar trebui să se aplice acelor organisme cărora, deși nu sunt recunoscute ca organisme europene de standardizare în prezentul regulament, li s-a acordat un mandat într-un act de bază și li s-a încredințat efectuarea activităților preliminare în sprijinul standardizării europene, în cooperare cu organismele europene de standardizare.

(27) În măsura în care organismele europene de standardizare oferă sprijin permanent activităților la nivelul Uniunii, acestea ar trebui să dispună de secretariate centrale eficace și eficiente. Prin urmare, Comisiei ar trebui să i se permită să acorde subvenții acelor organisme care urmăresc un obiectiv de interes european general, fără să aplice, în cadrul subvențiilor de funcționare, principiul reducerii anuale menționat în articolul 113 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002.

(28) Decizia 1639/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de instituire a unui program-cadru pentru inovație și competitivitate (2007-2013)[24], Decizia 1926/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 de stabilire a unui program de acțiune comunitară în domeniul politicii de protecție a consumatorilor (2007-2013)[25] și Regulamentul (CE) nr. 614/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 mai 2007 privind Instrumentul financiar pentru mediu (LIFE+)[26] prevăd deja posibilitatea acordării unui sprijin financiar organizațiilor europene care reprezintă IMM-urile, consumatorii și protecția mediului în cadrul standardizării, în timp ce organizațiilor europene care reprezintă interesele sociale în standardizare li se plătesc subvenții specifice. Finanțarea în temeiul Deciziei 1639/2006/CE, Deciziei 1926/2006/CE și Regulamentului (EC) nr. 614/2007 se va încheia la 31 decembrie 2013. Este esențial pentru dezvoltarea standardizării europene să se continue promovarea și încurajarea participării active a organizațiilor europene care reprezintă IMM-uri, consumatori și interese sociale și de mediu. Aceste organizații urmăresc un scop re interes general european și constituie, în virtutea mandatului specific care le-a fost acordat de către organismele naționale nonprofit, o rețea europeană care reprezintă organismele nonprofit active din statele membre și promovează principii și politici coerente cu obiectivele tratatelor. Din cauza contextului în care funcționează și a obiectivelor lor statutare, organizațiile europene care reprezintă IMM-urile, consumatorii precum și interesele sociale și de mediu în cadrul standardizării europene joacă un rol permanent care este esențial pentru activitățile și politicile UE. Prin urmare, Comisia ar trebui să fie în măsură să continue să ofere subvenții organismelor menționate fără a aplica, în cazul subvențiilor de funcționare, principiul reducerii anuale menționat la articolul 113 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002.

(29) Finanțarea activităților de standardizare ar trebui, de asemenea, să poată cuprinde activitățile preliminare sau auxiliare în legătură cu elaborarea standardelor sau a altor produse de standardizare. Această finanțare este necesară în special pentru activitățile care implică cercetarea, pregătirea documentelor preliminare pentru legislație, testele inter-laboratoare și validarea sau evaluarea standardelor. Promovarea standardizării la nivel internațional ar trebui, de asemenea, să continue prin programe legate de asistența tehnică și cooperarea cu țări terțe. În vederea îmbunătățirii accesului pe piață și promovării competitivității întreprinderilor în Uniune, ar trebui să fie posibilă acordarea de subvenții altor organisme prin cereri de propuneri sau, după caz, prin atribuirea de contracte.

(30) Finanțarea de la bugetul Uniunii ar trebui să aibă ca scop introducerea de standarde sau alte produse de standardizare, facilitarea utilizării acestora de către întreprinderi prin traducerea acestora în diferitele limbi oficiale ale Uniunii, consolidarea coeziunii sistemului de standardizare european și asigurarea accesului echitabil și transparent la standardele europene pentru toți actorii de pe piață pe întreg teritoriul Uniunii. Acest aspect este deosebit de important în cazurile în care utilizarea standardelor permite conformitatea cu actele legislative ale Uniunii.

(31) Pentru a asigura aplicarea cu eficacitate a prezentului regulament ar trebui să existe posibilitatea de a utiliza expertiza necesară, în special în ceea ce privește auditarea și gestiunea financiară, precum și a resurselor de asistență administrativă care fac posibilă facilitarea punerii în aplicare și posibilitatea de a evalua, în mod regulat, relevanța activităților care beneficiază de finanțare de la bugetul Uniunii, pentru a se asigura utilitatea și impactul acestora.

(32) De asemenea, ar trebui luate măsuri adecvate în vederea evitării fraudei și neregulilor și în vederea recuperării fondurilor plătite nejustificat în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene[27] și (Euratom, CE) nr. 2185/96 din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri[28] și Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Lupta Antifraudă (OLAF)[29].

(33) Pentru actualizarea listelor de organisme de standardizare europene și naționale, adaptarea criteriilor pentru recunoașterea standardelor din domeniul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor la evoluțiile tehnologice și pentru adaptarea criteriilor pentru organizațiile care reprezintă IMM-uri și părți interesate din cadrul societății la evoluțiile ulterioare în ceea ce privește natura non-profit și reprezentativitatea acestora, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratat în ceea ce privește modificarea anexelor la prezentul regulament ar trebui să fie acordată Comisiei. Este deosebit de important ca în timpul lucrărilor sale pregătitoare Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți.

(34) În momentul pregătirii și elaborării actelor delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, oportună și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu.

(35) Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să-I fie acordate competențe de executare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[30].

(36) Este indicat să se aplice procedura consultativă pentru deciziile de executare referitoare la obiecțiile la adresa standardelor armonizate pe care Comisia le consideră drept justificate atunci când referințele la standardul armonizat în cauză nu au fost încă publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dat fiind că standardul relevant nu a condus încă la prezumția de conformitate cu cerințele esențiale stabilite în legislația de armonizare a Uniunii aplicabile.

(37) Este indicat să se aplice procedura de examinare pentru deciziile de executare referitoare la obiecțiile la adresa standardelor armonizate pe care Comisia le consideră drept justificate arunci când referințele la standardul armonizat în cauză au fost deja publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dat fiind că aceste decizii ar putea avea consecințe asupra prezumției de conformitate cu cerințele esențiale aplicabile.

(38) Deoarece standardizarea la nivel european nu poate fi realizată de statele membre în suficientă măsură și, prin urmare, având în vedere amploarea și efectele sale, poate fi realizată mai bine la nivelul Uniunii, aceasta din urmă poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea respectivului obiectiv.

(39) Prin urmare, Directivele 98/34/CE, 89/686/CE, 93/15/CE, 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/105/CE și 2009/23/CE trebuie modificate în consecință.

(40) Decizia nr.1673/2006/CE și Decizia nr.87/95/CEE ar trebui, prin urmare, să fie abrogate,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1  Obiect

Prezentul regulament stabilește norme în ceea ce privește cooperarea dintre organismele europene de standardizare, organismele naționale de standardizare și Comisie, elaborarea standardelor europene și a produselor standardizării europene pentru produse și pentru servicii, în sprijinul politicilor și legislației Uniunii, recunoașterea specificațiilor tehnice în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (denumit în continuare „TIC”) și finanțarea standardizării europene.

Articolul 2 Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1) „standard” înseamnă o specificație tehnică pentru aplicare repetată sau continuă a cărei respectare nu este obligatorie și este unul dintre următoarele:

(a) „standard internațional” înseamnă un standard adoptat de un organism internațional de standardizare;

(b) „standard european” înseamnă un standard adoptat de unul dintre organismele europene de standardizare;

(c) „standard armonizat” înseamnă un standard european adoptat pe baza unei solicitări din partea Comisiei pentru aplicarea legislației de armonizare a Uniunii;

(d) „standard național” înseamnă un standard adoptat de un organism național de standardizare;

(e) „standard TIC” înseamnă un standard din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor.

(2) „produs al standardizării europene” înseamnă orice altă specificație tehnică în afara unui standard european, adoptată de un organism european de standardizare pentru aplicare repetată sau continuă și a cărei respectare nu este obligatorie;

(3) „proiect de standard” înseamnă un document conținând textul specificațiilor tehnice referitoare la un subiect dat, care este avut în vedere pentru adoptare în conformitate cu procedura standard relevantă, în forma pe care documentul o are în urma lucrărilor pregătitoare și în urma distribuirii sale în vederea observațiilor sau examinării publice;

(4) „specificație tehnică” înseamnă o specificație conținută într-un document care stabilește un aspect dintre următoarele:

(a) caracteristicile necesare ale unui produs, inclusiv nivelurile de calitate, performanță, interoperabilitate, siguranță sau dimensiuni, precum și cerințele aplicabile produsului în ceea ce privește denumirea sub care este vândut, terminologia, simbolurile, încercările și metodele de încercare, ambalarea, marcarea sau etichetarea și procedurile de evaluare a conformității;

(b) metodele și procesele de producție utilizate în ceea ce privește produsele agricole astfel cum se prevede la articolul 38 alineatul (1) din Tratat, produsele destinate consumului uman și animal și produsele medicamentoase, precum și metodele și procesele de producție aferente altor produse, în cazul în care au un efect asupra caracteristicilor acestora;

(c) caracteristicile necesare ale unui serviciu, inclusiv nivelurile de calitate, performanță, interoperabilitate, siguranță, precum și cerințele aplicabile furnizorului în ceea ce privește informațiile care trebuie puse la dispoziția beneficiarului astfel cum se menționează la articolul 22 alineatele (1)-(3) din Directiva 2006/123/CE;

(d) metodele și criteriile de evaluare a performanței produselor de construcție, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (EU) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului[31], în legătură cu caracteristicile esențiale ale acestora.

(5) „produs” înseamnă orice produs fabricat industrial și orice produs agricol, inclusiv produsele de pescărie;

(6) „serviciu” înseamnă orice activitate economică independentă, prestată în mod obișnuit în schimbul unei remunerații, astfel cum se menționează la articolul 57 din Tratat;

(7) „organism european de standardizare” înseamnă un organism menționat la anexa I.

(8) „organism internațional de standardizare” înseamnă Organizația Internațională. pentru Standardizare (ISO), Comisia Electrotehnică Internațională (IEC) și Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU).

Capitolul II Transparență și implicarea părților interesate

Articolul 3  Transparența programelor de lucru ale organismelor de standardizare

1. Cel puțin o dată pe an, fiecare organism european și național de standardizare își stabilește programul de lucru. Acest program de lucru conține informații privind standardele și produsele de standardizare europeană pe care intenționează să le elaboreze sau să le modifice, pe care este în curs de a le elabora sau modifica și pe care le-a adoptat în perioada anterioară, în afara cazului în care acestea sunt transpuneri identice sau echivalente ale standardelor internaționale sau europene.

2. Pentru fiecare standard și produs al standardizării europene, programul de lucru indică:

(a)     obiectul;

(b)     stadiul procesului de elaborare a standardelor și a produselor de standardizare europeană;

(c)     referințele oricăror standarde internaționale utilizate drept fundament.

3. Fiecare organism european și național de standardizare își pune la dispoziție programul de lucru pe site-ul său de internet sau pe orice alt site public de internet și publică un anunț privind existența programului de lucru într-o publicație națională sau, dacă este cazul, europeană pe tema lucrărilor de standardizare.

4. Cel târziu la data publicării programului său de lucru, orice organism european sau național de standardizare notifică celelalte organisme europene și naționale de standardizare și Comisia cu privire la existența respectivului program.

5. Organismele naționale de standardizare nu pot contesta includerea unui subiect de standardizare în programul de lucru al unui organism european de standardizare.

Articolul 4 Transparența standardelor

1. Fiecare organism european și național de standardizare trimite orice proiect de standard național, standard european și produs al standardizării europene celorlalte organisme europene și naționale de standardizare și Comisiei, la cererea acestora din urmă.

2. Fiecare organism european și național de standardizare răspunde cu promptitudine și ia cunoștință în mod corespunzător de orice observații primite din partea oricărui organism european sau național de standardizare și din partea Comisiei cu privire la orice astfel de proiect.

3. Organisme naționale de standardizare asigură următoarele:

(a)     publicarea proiectelor de standarde în așa fel încât părțile stabilite în alte state membre să aibă posibilitatea de a prezenta observații;

(b)     posibilitatea altor organisme naționale de standardizare de a se implica pasiv sau activ în activitățile planificate, prin trimiterea unui observator.

Articolul 5  Participarea părților interesate la standardizarea europeană

1. Organismele europene de standardizare asigură reprezentarea corespunzătoare a întreprinderilor mici și mijlocii (denumite în continuare IMM-uri), a organizațiilor de protecție a consumatorilor și a părților interesate din domeniul protecției mediului și din cadrul societății, în special prin organizațiile menționate în anexa III, la nivelul elaborării politicilor și cel puțin în următoarele stadii ale elaborării standardelor europene sau ale produselor standardizării europene:

(a) propunerea și acceptarea noilor elemente de lucru;

(b) discuțiile de ordin tehnic pe marginea propunerilor;

(c) prezentarea observațiilor privind proiectele;

(d) revizuirea standardelor europene sau a produselor standardizării europene existente;

(e) difuzarea și consolidarea conștientizării cu privire la standardele sau produsele standardizării europene adoptate.

2. Organismele europene de standardizare asigură reprezentarea corespunzătoare, la nivel tehnic, a întreprinderilor, centrelor de cercetare și universităților, precum și a altor persoane juridice, în cadrul activităților de standardizare cu privire la un domeniu emergent cu implicații semnificative din punct de vedere al politicilor sau al inovării tehnologice, dacă persoanele juridice în cauză au participat la un proiect care are legătură cu domeniul respectiv și care este finanțat de Uniune în cadrul unui program-cadru multianual pentru activități din domeniul cercetării și dezvoltării tehnologice.

Capitolul III Standardele europene și produsele standardizării europene în sprijinul politicilor și legislației Uniunii

Articolul 6 Programul de lucru al Comisiei în legătură cu activitatea de standardizare europeană

1. Comisia adoptă un program de lucru anual referitor la activitatea de standardizare europeană, care va indica standardele europene și produsele de standardizare europeană a căror elaborare intenționează să o solicite organismelor europene de standardizare în conformitate cu articolul 7.

2. Programul de lucru privind standardizarea europeană menționat la alineatul (1) precizează obiectivele specifice și politicile pentru standardele europene și celelalte produse de standardizare europeană a căror elaborare Comisia intenționează să o solicite organismelor europene de standardizare. În cazuri urgente Comisia poate emite solicitări fără indicații prealabile.

Articolul 7 Solicitările privind standardizarea adresate organismelor europene de standardizare

1. Comisia poate solicita unuia sau mai multor organisme europene de standardizare elaborarea unui proiect de standard european sau produs al standardizării europene în cadrul unui termen-limită stabilit. Acestea sunt determinate de piață, iau în considerare interesul public și sunt bazate pe consens.

2. Organismul european de standardizare relevant indică, în termen de o lună de la primire, dacă acceptă cererea menționată la alineatul (1).

3. Comisia informează organismul european de standardizare relevant, în termen de trei luni de la primirea acceptului menționat la alineatul (2), cu privire la acordarea unei subvenții pentru elaborarea unui standard european sau a unui produs de standardizare europeană.

4. Organismele europene de standardizare informează Comisia cu privire la activitățile desfășurate pentru elaborarea documentelor menționate la alineatul (1).

Articolul 8  Contestarea standardelor armonizate

1.           Atunci când un stat membru consideră că un standard armonizat nu satisface în întregime cerințele pe care le vizează și care sunt stabilite în legislația Uniunii, acesta va informa Comisia în mod în acest sens.

2.           Dacă Comisia consideră că obiecțiile menționate la paragraful 1 sunt justificate, aceasta decide:

(a) să nu publice sau să publice parțial referințele la standardul armonizat respectiv în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

(b) să mențină parțial referințele la standardul armonizat respectiv în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau să le retragă din acesta.

3.           Comisia informă organismul european de standardizare în cauză cu privire la decizia vizată la paragraful 2 și, după caz, solicită revizuirea standardelor armonizate respective.

4.           Decizia vizată la paragraful 2 litera (a) se adoptă în conformitate cu procedura consultativă vizată la articolul 18 alineatul (2).

5.           Decizia vizată la paragraful 2 litera (b) se adoptă în conformitate cu procedura de examinare vizată la articolul 18 alineatul (3)..

Capitolul IV Standardele din domeniul TIC

Articolul 9 Recunoașterea specificațiilor tehnice în domeniul TIC

Fie la propunerea unei autorități publice menționate în Directiva 2004/18/CE, fie din proprie inițiativă, Comisia poate decide să recunoască specificațiile tehnice care nu sunt standarde naționale, europene sau internaționale și îndeplinesc cerințele prevăzute la anexa II, ca standarde TIC.

Articolul 10 Utilizarea standardelor TIC în domeniul achizițiilor publice

Standardele TIC vizate la articolul 9 constituie specificații tehnice comune menționate în Directivele 2004/17/CE și 2004/18/CE și în Regulamentul (CE) nr. 2342/2002.

Capitolul V Finanțarea standardizării europene

Articolul 11 Finanțarea de către Uniune a organismelor de standardizare

1            Finanțarea de la bugetul Uniunii poate fi acordată organismelor europene de standardizare pentru următoarele activități de standardizare:

(a) elaborarea și revizuirea standardelor europene și a produselor standardizării europene care sunt necesare și adecvate pentru a veni în sprijinul politicilor și legislației Uniunii;

(b) verificarea calității și conformității standardelor europene sau a produselor standardizării europene cu politicile și legislația corespunzătoare ale Uniunii;

(c) efectuarea lucrărilor preliminare sau auxiliare în legătură cu standardizarea europeană, inclusiv studiile, activitățile de cooperare, seminarele, evaluările, analizele comparative, activitățile de cercetare, lucrările de laborator, testele inter-laboratoare, activitatea de evaluare a conformității și măsurile luate pentru a asigura diminuarea perioadelor necesare pentru elaborarea și revizuirea standardelor europene sau a produselor standardizării europene;

(d) activitățile secretariatelor centrale ale organismelor europene de standardizare, inclusiv elaborarea politicilor, coordonarea activităților de standardizare, prelucrarea activităților tehnice și furnizarea de informații părților interesate;

(e) traducerea, dacă este necesară, a standardelor europene sau a produselor standardizării europene utilizate în sprijinul politicilor și legislației Uniunii în limbile oficiale ale Uniunii altele decât limbile de lucru ale organismelor europene de standardizare sau, în cazurile justificate în mod corespunzător, în alte limbi decât limbile oficiale ale Uniunii;

(f) elaborarea de documente informative pentru a explica, interpreta și simplifica standardele europene sau produsele standardizării europene, inclusiv elaborarea de ghiduri pentru utilizatori, informații privind bunele practici și acțiuni pentru creșterea gradului de conștientizare;

(g) activitățile care au ca scop derularea de programe de asistență tehnică și cooperare cu țări terțe, precum și promovarea și consolidarea sistemului de standardizare europeană și a standardelor europene și produselor standardizării europene în rândul părților interesate din Uniune și de la nivel internațional.

2.           Finanțarea de la bugetul Uniunii poate fi, de asemenea, acordată:

(a) organismelor naționale de standardizare pentru activitățile de standardizare vizate la alineatul 1, pe care le întreprind în comun cu organismele europene de standardizare;

(b) altor organisme cărora li s-a încredințat efectuarea sarcinilor menționate la literele (a), (c) și (g) din alineatul 1, în cooperare cu organismele europene de standardizare.

Articolul 12 Finanțarea altor organizații europene de către Uniune

Finanțarea de la bugetul Uniunii poate fi acordată organizațiilor menționate în anexa III pentru următoarele activități:

(a) funcționarea acestor organizații și a activităților pe care le desfășoară, legate e standardizarea europeană și internațională, inclusiv prelucrarea lucrărilor tehnice și furnizarea de informații membrilor și altor părți interesate;

(b) expertiza juridică și tehnică, inclusiv studiile, în legătură cu evaluarea necesității și elaborarea standardelor europene și a produselor standardizării europene;

(c) participarea la lucrările tehnice în ceea ce privește elaborarea și revizuirea standardelor europene și a produselor standardizării europene, care este necesară și adecvată în sprijinul politicilor și legislației Uniunii;

(d) verificarea calității și conformitatea standardelor europene și a produselor standardizării europene cu politicile și legislația corespunzătoare ale Uniunii;

(e) promovarea standardelor europene și a produselor standardizării europene, precum și a informațiilor referitoare la standarde și utilizarea acestora în rândul părților interesate și IMM-urilor.

Articolul 13 Modalități de finanțare

1. Finanțarea de la bugetul Uniunii se acordă sub formă de:

(a) subvenții fără cerere de propuneri sau contracte în urma procedurilor de achiziții publice, următoarelor entități:

(i)      organismele europene și naționale de standardizare, pentru desfășurarea activităților menționate la articolul 11 alineatul (1);

(ii)      organismele identificate printr-un act de bază, în sensul articolului 49 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 pentru a desfășura, în colaborare cu organismele europene de standardizare activitățile menționate la articolul 11 alineatul (1) litera (c) din prezentul regulament;

(b) subvenții în urma unei cereri de propuneri sau contracte în urma procedurilor de achiziții publice, acordate altor organisme menționate la articolul 11 alineatul (2) litera (b) pentru desfășurarea, în colaborare cu organismele europene de standardizare, a următoarelor activități:

(i)      elaborarea și revizuirea standardelor europene și a produselor standardizării europene menționate la articolul 11 alineatul (1) litera (a);

(ii)      activitățile preliminare sau auxiliare menționate la articolul 11 alineatul (1) litera (c);

(iii)     activitățile menționate la articolul 11 alineatul (1) litera (g).

(c) subvenții în urma unei cereri de propuneri acordate organizațiilor menționate la articolul 12 pentru desfășurarea activităților menționate în anexa III.

2. Activitățile organismelor menționate la alineatul (1) pot fi finanțate prin:

(a) subvenții pentru acțiuni;

(b) subvenții de funcționare pentru organismele de standardizare și organizațiile menționate în anexa III, în conformitate cu dispozițiile stabilite în Regulamentul(CE), Euratom) nr. 1605/2002. În cazul reînnoirii, subvențiile nu sunt diminuate în mod automat.

3. Comisia decide asupra modalităților de finanțare menționate la alineatele (1) și (2), a sumelor subvenționate și, după caz, a procentului maxim al finanțării, pe tip de activitate.

4. Cu excepția unor cazuri justificate în mod corespunzător, subvențiile acordate pentru activitățile de standardizare menționate la articolul 11 alineatul (1) literele (a) și (b) iau forma unor sume forfetare plătibile în condițiile în care:

(a) standardele europene sau produsele standardizării europene solicitate de Comisie în conformitate cu articolul 7 sunt adoptate sau revizuite în cursul unei perioade care nu depășește perioada specificată în solicitarea menționată la articolul 7;

(b) IMM-urile, organizațiile pentru protecția consumatorilor și părțile interesate din domeniul protecției mediului și din cadrul societății sunt reprezentate în mod corespunzător în cadrul lucrărilor de standardizare europeană, astfel cum se menționează la articolul 5 alineatul (1).

5. Obiectivele comune de cooperare și condițiile administrative și financiare care au legătură cu subvențiile acordate organismelor europene de standardizare și organizațiilor menționate la anexa III sunt definite în acordurile-cadru de parteneriat semnate de Comisie și organismele și organizațiile respective, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 și Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002. Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la concluziile acestor acorduri.

Articolul 14  Gestionare

Creditele stabilite de autoritatea bugetară pentru finanțarea activităților de standardizare pot cuprinde, de asemenea, cheltuielile administrative legate de pregătire, monitorizare, inspecție, auditare și evaluare, care sunt direct necesare în scopul punerii în aplicare a articolelor 11, 12 și 13, inclusiv studii, reuniuni, informări și activități de publicare, cheltuieli legate de rețele informatice pentru schimbul de informații și orice alte cheltuieli în legătură cu asistența administrativă și tehnică pe care Comisia le poate utiliza pentru activitățile de standardizare.

Articolul 15  Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

1. Comisia se asigură că, atunci când activitățile finanțate în temeiul prezentului regulament sunt puse în aplicare, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate prin aplicarea de măsuri preventive antifraudă, anticorupție și împotriva oricăror alte activități ilegale, prin controale eficace și prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, în cazul în care se constată nereguli, prin sancțiuni eficace, proporționale și cu efect disuasiv, în conformitate cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95, (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (CE) nr. 1073/1999.

2. Pentru activitățile desfășurate la nivelul Uniunii finanțate în temeiul prezentului regulament, noțiunea de neregulă menționată la articolul 1 alineatul (2) din regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 înseamnă orice încălcare a oricărei obligații contractuale rezultată în urma unei acțiuni sau a unei omisiuni din partea unui operator economic care are sau ar avea ca efect prejudicierea bugetului general al Uniunii sau a bugetelor gestionate de Uniune din cauza unei cheltuieli nejustificate.

3. Orice acorduri sau contracte încheiate în temeiul prezentului regulament prevăd monitorizarea și controlul exercitat de către Comisie sau orice reprezentant autorizat de aceasta, precum și audituri ale Curții de Conturi care, dacă este cazul, pot fi efectuate la fața locului.

Capitolul VI Actele delegate, comitetul și raportarea

Articolul 16  Actele delegate

Comisia este autorizată să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 17 cu privire la modificarea anexelor în scopul:

(a) actualizării listei organismelor europene de standardizare stabilite în anexa I;

(b) adaptării criteriilor pentru recunoașterea standardelor în domeniul TIC stabilite în anexa II la dezvoltarea tehnică;

(c) adaptării criteriilor pentru organizațiile care reprezintă IMM-urile și părțile interesate din cadrul societății, stabilite în anexa III, la evoluțiile ulterioare în ceea ce privește natura non-profit și reprezentativitatea acestora.

Articolul 17 Exercitarea delegării de competențe

1. Competența de a adopta acte delegate îi este conferită Comisiei sub rezerva condițiilor prevăzute în prezentul articol.

2. Delegarea de competențe menționată la articolul 16 este conferită Comisiei pe o perioadă nedeterminată de timp, de la 1 ianuarie 2013.

3. Delegarea de competențe menționată la articolul 16 poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare încetează delegarea de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în textul deciziei. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate deja în vigoare.

4. Imediat ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

5. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 16 intră în vigoare doar dacă nu a fost exprimată nici obiecție de către Parlamentul European sau de către Consiliu în termen de două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European sau Consiliului sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor prezenta obiecții. Perioada menționată se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 18  Procedura de comitet

1. Comisia este asistată de un comitet. Este vorba de un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/ 2011.

2. Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

3. Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

4. În cazul în care avizul comitetului trebuie să fie obținut prin procedură scrisă, aceasta se încheie fără rezultat dacă, în termenul-limită pentru prezentarea avizului, președintele comitetului ia o decizie în acest sens sau acest lucru este cerut de majoritatea simplă în cadrul comitetului.

Articolul 19 Rapoarte

1. Organismele europene de standardizare transmit Comisiei un raport anual privind punerea în aplicare a prezentului regulament. Acest raport conține informații detaliate cu privire la următoarele:

(a) aplicarea a articolelor 4, 5, 6, 11 și 13;

(b) reprezentarea IMM-urilor, a organizațiilor de protecție a consumatorilor și a părților interesate din domeniul protecției mediului și din cadrul societății în cadrul organismelor naționale de standardizare.

2. Organizațiile menționate în anexa III care beneficiază de finanțare în conformitate cu prezentul regulament transmit Comisiei un raport anual privind activitățile pe care le desfășoară. Acest raport conține în special informații detaliate privind componența acestor organizații și activitățile menționate la articolul 12.

3. Până la 31 decembrie 2015 și, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului privind punerea în aplicare a prezentului regulament. Acest raport conține o evaluare a relevanței activităților de standardizare care beneficiază de finanțare din partea Uniunii, din perspectiva cerințelor politicilor și legislației Uniunii.

Capitolul VII Dispoziții finale

Articolul 20 Modificări

4. 1.       Următoarele dispoziții se elimină:

(a) articolul 6 alineatul (1) din Directiva 89/686/CEE;

(b) articolul 5 din Directiva 93/15/CEE;

(c) articolul 6 alineatul (1) din Directiva 94/9/CE;

(d) articolul 6 alineatul (1) din Directiva 94/25/CE;

(e) articolul 6 alineatul (1) din Directiva 95/16/CE;

(f) articolul 6 din Directiva 97/23/CE;

(g) articolul 14 din Directiva 2004/22/CE;

(h) articolul 8 alineatul (4) din Directiva 2007/23/CE;

(i) articolul 6 din Directiva 2009/105/CE;

(j) articolul 7 din Directiva 2009/23/CE.

5. Directiva 98/34/CE se modifică după cum urmează:

(a) alineatele (6)-(10) ale articolului 1 și articolele 2, 3 și 4 se elimină;

(b) în articolul 6 alineatul (1), cuvintele „cu reprezentanții instituțiilor de standardizare prevăzute de anexele I și II” se elimină;

(c) în articolul 6 alineatul (3), prima liniuță se elimină;

(d) în articolul 6 alineatul (4) literele (a), (b) și (e) se elimină;

(e) în articolul 11, a doua teză se înlocuiește cu următoarea teză: „Comisia publică statisticile anuale privind notificările primite în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.”

(f) anexele I și II se elimină.

Articolul 21 Organisme naționale de standardizare

Statele membre informează Comisia cu privire la organismele lor de standardizare.

Comisia publică o listă a organismelor naționale de standardizare și toate actualizările listei respective în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 22 Dispoziții tranzitorii

În actele Uniunii care prevăd prezumția de conformitate cu cerințele esențiale prin aplicarea standardelor armonizate adoptate în conformitate cu Directiva 98/34/CE, trimiterile la Directiva 98/34/CE sunt interpretate ca trimiteri la prezentul regulament, cu excepția trimiterilor la comitet stabilite la articolul 5 din Directiva 98/34/CE.

Atunci când alt act al Uniunii prevede o procedură de contestare a standardelor armonizate, articolul 8 din prezentul regulament nu se aplică actului respectiv.

Articolul 23 Abrogare

Decizia 1673/2006/CE și Decizia 87/95/CEE se abrogă.

Trimiterile la deciziile abrogate se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 24  Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2013.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European                      Pentru Consiliu

Președintele                                                  Președintele                                                                       

ANEXA I

ORGANISMELE EUROPENE DE STANDARDIZARE:

1.         CEN – Comitetul European pentru Standardizare

2.         CENELEC – Comitetul european pentru standardizare electrotehnică

3.         ETSI – Institutul European de standardizare în telecomunicații

ANEXA II

CERINŢE PENTRU RECUNOAŞTEREA SPECIFICAŢIILOR TEHNICE ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILOR

1.           Specificațiile tehnice sunt acceptate pe piață și aplicarea lor nu împiedică interoperabilitatea cu implementările standardelor europene sau internaționale existente. Acceptarea pe piață poate fi demonstrată prin exemple operaționale de punere în aplicare conformă de către diferiți furnizori.

2.           Specificațiile tehnice au fost elaborate de un organism nonprofit care este o asociație profesională, industrială sau comercială sau orice altă organizație asociativă care, în domeniul său de competențe , elaborează standarde în domeniul tehnologiilor și care nu este un organism de standardizare european, național sau internațional, prin procedee care îndeplinesc următoarele criterii:

(a)     deschidere:

specificațiile tehnice au fost elaborate pe baza adoptării unei decizii deschise, accesibile tuturor operatorilor interesați de pe piața sau piețele vizate de standardul respectiv;

(b)     consens:

procedura de standardizare se bazează pe colaborare și consens și nu a favorizat în mod particular niciuna dintre părțile interesate. Prin „consens” se înțelege un acord general, caracterizat prin absența de opoziție durabilă privind aspecte importante din partea unui segment important de interese prezente și printr-o procedură care implică luarea în considerare a opiniilor tuturor părților interesate și aplanarea divergențelor. Consensul nu implică unanimitatea.

(c)     transparență:

(i)      toate informațiile privind discuțiile tehnice și adoptarea deciziilor au fost arhivate și identificate:

(ii)      informațiile privind (noile) activități de standardizare au fost difuzate pe larg prin mijloace adecvate și accesibile;

(iii)     s-a urmărit participarea tuturor categoriilor interesate de părți interesate pentru a se ajunge la un echilibru;

(iv)     observațiile părților interesate au fost luate în considerare și au făcut obiectul unui răspuns.

3.           Specificațiile tehnice reflectă următoarele cerințe:

(a)     menținere: sprijinul permanent și menținerea specificațiilor publicate sunt garantate pe o perioadă lungă de timp;

(b)     disponibilitate: specificațiile sunt disponibile public spre a fi puse în aplicare și utilizate în condiții rezonabile (inclusiv în schimbul unei taxe rezonabile sau cu titlu gratuit);

(c)     drepturile de proprietate intelectuală esențiale pentru punerea în aplicare a specificațiilor sunt acordate solicitanților prin licență în mod rezonabil și nediscriminatoriu [(fair) reasonable and non-discriminatory, (F)RAND], inclusiv, la latitudinea deținătorului dreptului de proprietate intelectuală, acordarea unei licențe pentru proprietatea intelectuală esențială, cu titlu gratuit;

(d)     relevanță:

(i)      specificațiile sunt eficace și relevante;

(ii)      specificațiile trebuie să răspundă nevoilor pieței și cerințelor de reglementare;

(e)     neutralitate și stabilitate:

(i)      specificațiile sunt, ori de câte ori este posibil, orientate către performanță mai degrabă decât bazate pe proiectare sau caracteristici descriptive;

(ii)      specificațiile nu denaturează piața și nu limitează posibilitățile responsabililor cu punerea în aplicare de a dezvolta concurența și inovarea pe baza acestora;

(iii)     specificațiile se bazează pe progrese științifice și tehnologice deosebite;

(f)      calitate:

(i)      calitatea și nivelul de detaliu sunt suficiente pentru a permite dezvoltarea unei varietăți de modalități concurente de punere în aplicare a produselor și serviciilor interoperabile;

(ii)      interfețele standardizate nu sunt ascunse sau controlate de nicio altă persoană în afara organizațiilor care au adoptat specificațiile tehnice.

ANEXA III

ORGANIZAŢIILE EUROPENE DE PĂRȚI INTERESATE

(a) O organizație europeană care reprezintă IMM-urile în activitățile de standardizare europene, care:

(i)      este o organizație neguvernamentală și non-profit,

(ii)      are ca obiective și activități statutare reprezentarea intereselor IMM-urilor în procesul de standardizare la nivel european;

(iii)     este autorizată de organizații nonprofit care reprezintă IMM-uri în cel puțin două treimi din statele membre pentru a reprezenta interesele IMM-urilor în procesul de standardizare la nivel european.

(b) O organizație europeană care reprezintă consumatorii în activitățile de standardizare europene, care:

(i)      este neguvernamentală, nonprofit și independentă de interese industriale, comerciale și economice sau alte interese conflictuale;

(ii)      are ca obiective și activități statutare reprezentarea intereselor consumatorilor în procesul de standardizare la nivel european;

(iii)     este autorizată de organizațiile nonprofit naționale de protecție a consumatorilor din cel puțin două treimi din statele membre pentru a reprezenta interesele consumatorilor în procesul de standardizare la nivel european.

(c) O organizație europeană care reprezintă interesele protecției mediului în activitățile de standardizare europene, care:

(i)      este o organizație neguvernamentală, nonprofit și independentă de interese industriale, comerciale și economice sau alte interese conflictuale;

(ii)      are ca obiective și activități statutare reprezentarea intereselor în ceea ce privește protecția mediului în procesul de standardizare la nivel european;

(iii)     este autorizată de organizațiile nonprofit naționale de protecție a mediului din cel puțin două treimi din statele membre pentru a reprezenta interesele în ceea ce privește protecția mediului în procesul de standardizare la nivel european.

(d) O organizație europeană care reprezintă interesele sociale în activitățile de standardizare europene, care:

(i)      este o organizație neguvernamentală, nonprofit și independentă de interese industriale, comerciale și economice sau alte interese conflictuale;

(ii)      are ca obiective și activități statutare reprezentarea intereselor sociale în procesul de standardizare la nivel european;

(iii)     este autorizată de organizațiile sociale nonprofit naționale din cel puțin două treimi din statele membre pentru a reprezenta interesele sociale în procesul de standardizare la nivel european.

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              1.1.    Titlul propunerii/inițiativei

              1.2.    Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

              1.3.    Natura propunerii/inițiativei

              1.4.    Obiectiv(e)

              1.5.    Motivele propunerii/inițiativei

              1.6.    Durata și impactul financiar

              1.7.    Tipul (tipurile) de gestionare preconizat(e)

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

              2.1.    Norme de monitorizare și raportare

              2.2.    Sistemul de gestionare și control

              2.3.    Măsuri de prevenire a fraudei și neregulilor

3.           IMPLICAȚIA FINANCIARĂ ESTIMATĂ A PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

              3.2.    Impactul estimat asupra cheltuielilor

              3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

              3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

              3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

              3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

              3.2.5. Participarea terților la finanțare

              3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1. CADRUL PROPUNERII 1.1. Titlul propunerii

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind standardizarea europeană și de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/105/CE și 2009/23/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului.

1.2. Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB[32]

Titlul 2 – Întreprinderi – Capitolul 02 03: Piața internă a bunurilor și politicile sectoriale

1.3. Natura propunerii

Propunerea are legătură cu extinderea unei acțiuni existente.

Este indicat să se noteze că sumele sare figurează în prezenta fișă financiară legislativă nu prejudiciază viitoarea propunere a Comisiei privind cadrul financiar multianual pentru perioada ulterioară anului 2013. Creditele bugetare alocate acestei acțiuni vor fi propuse de Comisie în cadrul procedurii bugetare anuale. În consecință, prezenta fișă financiară se limitează la un an (2013).

1.4. Obiective 1.4.1. Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

1a. Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă

1.4.2. Obiectiv(e) specific(e) și activități ABM/ABB implicate

Obiectivul specific nr. 1:

Revizuirea continuă a acquis-ului existent privind piața internă și propunerea de noi acțiuni legislative sau de altă natură ori de câte ori este cazul.

1.4.3. Rezultat(e) preconizate și impact

Propunerea stabilește cadrul general pentru standardizarea europeană. Aceasta conține o serie de elemente fără implicații bugetare (de exemplu, cooperarea între organismele europene de standardizare, organismele naționale de standardizare și Comisie), precum și temeiul juridic pentru finanțarea unei părți a activităților de standardizare desfășurate de organismele europene de standardizare CEN, CENELEC și ETSI (denumite în continuare „OES”) și temeiul juridic pentru asistența financiară acordată organizațiilor europene care reprezintă IMM-uri, consumatori și interese legate de protecția mediului și sociale.

Finanțarea unei părți din sistemul de standardizare europeană prin OES este esențială pentru piața internă și ar trebui să fie continuată. Totuși, sistemul ar trebui să devină mai eficient. Pe de altă parte, se iau măsuri în vederea accelerării elaborării de standarde la cererea Comisiei. Vor fi utilizate instrumente financiare pentru ca OES să fie încurajate să încerce mai activ să ajungă la un consens în ceea ce privește teme conflictuale și să își revizuiască unele dintre procesele interne. Pe de altă parte, prezenta propunere conține o trecere la o măsură mult mai simplă, mai rapidă și mai stabilă pentru creșterea eficienței sprijinului financiar acordat de UE. Un set mult mai simplu și mai puțin birocratic de măsuri reduce sarcina administrativă impusă serviciilor operaționale și beneficiarilor. Această sarcină împiedică serviciile să își utilizeze resursele cu privire la obiectivele de politică și livrarea oportună, în timp ce creează un volum de muncă administrativă excesiv pentru OES. Prezenta propunere reformează finanțarea OES prin includerea posibilității de a o transfera treptat către un sistem bazat pe performanță, pe baza definirii unor indicatori și obiective (produse și rezultate) convenite și pe baza simplificării sumelor forfetare, în mod clar separate de orice verificare a costurilor reale de punere în aplicare.

Asistența financiară acordată organizațiilor europene care reprezintă IMM-uri, consumatori, interese legate de protecția mediului și sociale ar trebui, de asemenea, să fie continuată. Până în prezent, acestea au fost finanțate prin diferite programe, majoritatea acestora expirând la 31 decembrie 2013. În consecință, este adecvat ca aceste scheme de ajutor să fie eficientizate și să se încadreze la același temei juridic. Criteriile de eligibilitate pentru aceste subvenții, condițiile pentru utilizarea lor și tipul de contribuții financiare sunt aliniate și adaptate la nevoile specifice ale grupului corespunzător de părți interesate, astfel încât, de exemplu, subvenții de funcționare pot fi oferite unei organizații europene per domeniu de interese economice sau societale.

Principiul diminuării treptate a subvențiilor de funcționare care nu sunt subvenții cu rată fixă în temeiul articolului 113 din regulamentul financiar nu se aplică OES, în conformitate cu Decizia 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 privind finanțarea standardizării europene. Această excepție ar trebui menținută pentru viitor.

În plus, filosofia de bază a subvențiilor de funcționare este aceea că trebuie să ofere sprijin temporar unei organizații, pentru a-i permite să obțină independența financiară pe termen lung. Totuși, această diminuare ar contrazice politica UE în conformitate cu care poziția IMM-urilor și a părților interesate din cadrul societății ar trebui să fie consolidată pentru a asigura incluziunea sistemului de standardizare europeană. În cazul probabil în care în viitor vor fi elaborate mai multe standarde europene, volumul de muncă al organizațiilor care reprezintă IMM-uri și părți interesate din cadrul societății va crește. Aceste organizații au un rol permanent care este esențial pentru activitățile și politicile UE din cauza contextului în care funcționează și a obiectivelor lor statutare. Este esențial, pentru dezvoltarea standardizării europene, să se continue promovarea și încurajarea participării active a organizațiilor europene care reprezintă IMM-urile, consumatorii precum și interesele protecției mediului și cele sociale. Aceste organizații urmăresc un obiectiv de interes general european și constituie, în virtutea mandatului specific care le-a fost încredințat de către organismele nonprofit naționale sau a faptului că reprezintă în mod exclusiv interesele IMM-urilor și ale actorilor societali, o rețea europeană care reprezintă organismele nonprofit active din statele membre și promovează principiile și politicile conforme obiectivelor tratatelor. Din cauza contextului în care acestea operează și a obiectivelor lor statutare, organizațiile europene care reprezintă IMM-urile, consumatorii, precum și interesele de mediu și sociale în cadrul standardizării europene joacă un rol permanent esențial pentru activitățile și politicile UE. În plus, elaborarea unui standard necesită de la 1 la 3 ani, ceea ce implică un angajament pe termen lung în procesul tehnic. Participarea continuă și activă la un comitet tehnic sau la un grup de lucru cere o investiție de timp considerabilă pe o perioadă de timp îndelungată. Prin urmare, este necesară extinderea excepției de la principiul diminuării la organizațiile europene selectate care reprezintă IMM-uri, consumatori, interese legate de protecția mediului și sociale.

1.4.4. Indicatori ai rezultatelor și impact

(1) Numărul de standarde europene adoptate de OES în urma unei cereri a Comisiei;

(2) Intervalul dintre acceptarea de către OES a cererii de elaborare a unui proiect de standard european și adoptarea oficială a standardului;

(3) Rata reală de participare a organizațiilor europene care reprezintă IMM-uri, consumatori, interese legate de protecția mediului și sociale în procesul de standardizare;

(4) Modificările reale ale structurilor și guvernanței standardizării și impactul acestora asupra numărului de standarde adoptate, viteza de elaborare a standardelor și impactul acestora asupra numărului de standarde adoptate și participarea organizațiilor europene care reprezintă IMM-uri, consumatori, interese legate de protecția mediului și sociale în cadrul procesului de standardizare.

1.5. Bazele propunerii 1.5.1. Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinit(e) pe termen scurt sau lung

Cerințele care trebuie îndeplinite de propunere pot fi rezumate după cum urmează;

(1) Standardizarea europeană este un instrument important și eficace pentru sprijinirea politicii europene și a legislației. Aceasta are și va avea un impact semnificativ în susținerea pieței unice a bunurilor și serviciilor și prevenirea creării de bariere în calea comerțului în interiorul UE. Prin urmare, adoptarea de standarde europene de către OES ar trebui să continue și ar trebui să fie cofinanțată de UE. În plus, temeiul juridic nu ar trebui doar să acopere standarde privind produsele, ci și standarde referitoare la servicii.

(2) Standardizarea în interiorul UE are o contribuție semnificativă la economia europeană. Utilizarea standardelor este un instrument strategic puternic pe care întreprinderile îl au la dispoziție pentru a-și spori competitivitatea. Prin urmare, este important ca standardele să mențină același ritm cu ciclurile din ce în ce mai rapide de dezvoltare a produselor și ca viteza elaborării de standarde la nivel european să se îmbunătățească.

(3) Standardele vor afecta din ce în ce mai multe grupuri în societatea europeană, inclusiv întreprinderi de toate tipurile și numeroși cetățeni individuali. Un standard este rezultatul unui consens la care ajung cei care participă la elaborarea acestuia. O gamă suficient de largă de participanți este esențială pentru ca un standard să fie acceptat atât de întreprinderi, cât și de consumatori. Propunerea ar trebui să asigure că sistemul de standardizare europeană devine cât mai inclusiv, toți partenerii fiind dedicați unui sistem care își are originea în valori fundamentale, precum deschiderea, transparența și rigurozitatea științifică și printr-un proces de îmbunătățire continuă a structurilor de standardizare și guvernanței.

(4) Standardele trebuie să fie disponibile pentru asigurarea interoperabilității între servicii și aplicații în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, astfel încât Europa să poată profita de toate avantajele TIC. Cele mai relevante standarde TIC elaborate de foruri și consorții ar trebui să aibă un rol mai important în domenii în care OES nu sunt active, unde standardele OES nu au fost acceptate pe piață sau unde aceste standarde sunt depășite. În consecință, aceste standarde ar trebui să fie recunoscute oficial, astfel încât să poată fi utilizate de autoritățile publice în cadrul procedurilor de achiziții publice.

1.5.2. Valoarea adăugată a implicării UE

Standardele europene au un rol foarte important în funcționarea pieței interne pentru produse industriale. Standardele europene înlocuiesc standardele naționale și, de multe ori, contradictorii care, ca atare, pot crea impedimente de ordin tehnic pentru o piață națională. Standardele europene pot fi împărțite în două categorii:

a) Standardele europene elaborate la cererea Comisiei, pe baza unui așa-numit „mandat” în care se solicită OES să elaboreze specificații tehnice cu caracter normativ care îndeplinesc cerințele prevăzute în mandat. Aceste standarde pot fi împărțite în două subcategorii:

- Standarde europene armonizate care asigură faptul că produsele îndeplinesc cerințele esențiale prevăzute în legislația UE. Conformitatea cu un standard european „armonizat” garantează nivelul impus de siguranță a produselor. Totuși, utilizarea standardelor armonizate este încă facultativă, iar un producător poate utiliza orice altă soluție de ordin tehnic care demonstrează că produsul său îndeplinește cerințele esențiale. Procentul de standarde europene armonizate a crescut în ultimele decenii de la 3,55% la 20% în 2009.

- Alte standarde europene care vin în sprijinul politicilor europene.

b) Celelalte standarde europene sunt adoptate în afara legislației UE la inițiativa întreprinderilor, organismelor naționale de standardizare sau altor părți interesate sau la cererea Comisiei.

Standardele europene și, în special, standardele armonizate, reprezintă pietre de temelie ale funcționării pieței interne a bunurilor. Totuși, elaborarea de standarde reprezintă o activitate care necesită un volum mare de muncă și timp alocate de experții naționali. Prin urmare, Decizia nr. 1673/2006/CE stabilește temeiul juridic pentru sprijinul financiar acordat secretariatelor centrale ale organismelor europene de standardizare, în scopul îmbunătățirii calității standardelor armonizate și promovării standardizării europene la nivel internațional. Comisia Europeană și AELS încheie acorduri-cadru de parteneriat (ACP) cu fiecare OES, în temeiul cărora Comisiei îi pot fi adresate propuneri de finanțare. ACP stabilesc normele administrative și financiare privind finanțarea activităților de standardizare și stabilesc contextul general și condițiile în baza cărora poate fi alocată asistența financiară. Prezenta propunere înlocuiește Decizia 1673/2006/CE.

1.5.3. 1.5.3. Lecții învățate din experiențe anterioare similare

Prezenta propunere ia în considerare evaluările realizate în contextul Deciziei 1673/2006/CE și la care se referă evaluarea impactului.

1.5.4. Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Prezenta propunere este pe deplin coerentă cu celelalte instrumente relevante, respectiv toate actele legislative prevăzute în anexa 4 la evaluarea impactului care însoțește prezentul text.

1.6. Durata și impactul financiar

Propunere pe durată nelimitată

1.7. Tipul (tipurile) de gestionare preconizat(e)[33]

Gestionare directă centralizată de către Comisie

2. MĂSURI DE GESTIONARE 2.1. Norme de monitorizare și raportare

Obiectivele comune de cooperare și condițiile administrative și financiare aferente subvențiilor acordate organismelor europene de standardizare și celorlalte organizații menționate în propunere vor fi definite în acordurile-cadru de parteneriat care vor fi semnate de Comisie și de aceste organisme și organizații în conformitate cu regulamentul financiar și Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002. Aceste acorduri, precum și acordurile de subvenționare vor specifica normele de monitorizare și raportare.

În plus, propunerea obligă organismele europene de standardizare și celelalte organizații menționate în propunere să prezinte rapoarte anuale Comisiei privind punerea în aplicare a obligațiilor lor.

2.2. Sistemul de control și gestionare 2.2.1. Riscul (riscurile) identificat(e)

Organismele europene de standardizare au o bază de finanțare solidă. Cererile de propuneri pentru alte organizații menționate în propunere vor conține criterii de selecție financiară, pentru prevenirea oricăror riscuri financiare. În consecință, nu au putut fi identificate riscuri financiare.

2.2.2. 2.2.2. Metoda (metodele) de control preconizată(e)

Metodele de control preconizate sunt prevăzute în regulamentul financiar și în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002. Acestea vor fi specificate în mai mare detaliu în acordurile-cadru de parteneriat și în acordurile de subvenționare care vor fi semnate de Comisie și organismele europene de standardizare și celelalte organizații menționate în propunere. Propunerea specifică, de asemenea, în mod expres, că orice acorduri și contracte încheiate în temeiul regulamentului trebuie să prevadă monitorizarea și controlul exercitat de Comisie sau orice reprezentat autorizat de Comisie, precum și audituri efectuate de Curtea de Conturi care, dacă este cazul, pot fi realizate la fața locului.

2.3. Măsuri de prevenire a fraudei și neregulilor

Prezenta propunere conține o dispoziție conform căreia Comisia trebuie să asigure protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și altor activități ilegale, prin verificări eficace și prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă se constată nereguli, prin penalități eficace, proporționale și cu efect de descurajare, în conformitate cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95, (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (CE) nr. 1073/1999.

3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 3.1. Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

· Linii bugetare de cheltuieli existente

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Natura cheltuielilor || Contribuția

CD/CND ([34]) || din partea țărilor AELS[35] || din partea țărilor candidate[36] || din partea țărilor terțe || în sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

1a. Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă || Articolul 02 03 04 — Standardizare și apropierea legislației || CD || DA || NU || NU || NU

· Noi linii bugetare solicitate: articolul 02 03 04 ar trebui să fie împărțit în două articole separate:

– Articolul 02 03 04 01 ar trebui să înlocuiască fostul articol 02 03 04 și ar trebui să conțină creditele care îi sunt alocate acestuia, acoperind asistența financiară pentru activitățile de standardizare ale CEN, CENELEC și ETSI;

– Articolul 02 03 04 02 va consta din următoarele credite care au fost anterior angajate și plătite în conformitate cu articolele 02.02.01, 17.02.02.00 și 07.03.07 pentru activități legate de standardizare: 2,1 milioane de EUR de la linia bugetară 02.02.01, 1,4 milioane de EUR de la linia bugetară 17.02.02.00 și 0,2 milioane de EUR de la linia bugetară 07.03.07 vor fi transferate la noua linie bugetară 02 03 04 02.

– Articolele 02.02.01, 17.02.02.00 și 07.03.07 vor fi diminuate în programarea financiară cu sumele de mai sus care corespund activităților de standardizare. Articolele din urmă vor fi diminuate cu sumele corespunzătoare activităților de standardizare.

– Creditele pentru subvenții acordate altor organizații care reprezintă părți interesate din cadrul societății în domeniul standardizării sunt incluse la alte articole bugetare (de exemplu, 04.03.03.02).

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Natura cheltuielilor || Contribuția

CD/CND. || din partea țărilor AELS || din partea țărilor candidate || din partea țărilor terțe || în sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din regulamentul financiar

1a. Competitivitatea pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă || Articolul 02 03 04 01 — Sprijin pentru activitățile de standardizare efectuate de CEN, CENELEC și ETSI || CD || DA || NU || NU || NU

1a. Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă || Articolul 02 03 04 02 — Sprijin pentru organizațiile care reprezintă IMM-uri și părți sociale interesate din cadrul societății în activități de standardizare || CD || DA || NU || NU || NU

3.2. Impactul estimat asupra cheltuielilor [37] 3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual: || Numărul || 1a. Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă

|| || || Anul N[38] || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anii N+4-6 || TOTAL

Ÿ Credite operaționale || || || || || || || ||

Articolul 02 03 04 01 — Sprijin pentru activitățile de standardizare efectuate de CEN, CENELEC și ETSI || Angajamente || (1) || 23,5 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

Plăți || (2) || 9 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

Articolul 02 03 04 02 — Sprijin pentru organizațiile care reprezintă IMM-uri și părți interesate din cadrul societății în activitățile de standardizare || Angajamente || (1a) || 3,7 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

Plăți || (2a) || 3,7 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

Credite de natură administrativă finanțate din bugetul anumitor programe[39] || || || || -- || -- || -- || -- || --

Articolul 02 01 04 02 - || || (3) || 0,42 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

Cu titlu strict informativ, liniile următoare vor fi diminuate (aceste sume nu sunt luate în considerare la total) || || || || || || || || || ||

Articolul 02 02 01 (rubrica 1a) || Angajamente || || -2,1 || || || || || || ||

Plăți || || -2,1 || || || || || || ||

Articolul 17.02.02.00 (rubrica 3b) || Angajamente || || -1,4 || || || || || || ||

Plăți || || -1,4 || || || || || || ||

Articolul 07.03.07 (rubrica 2) || Angajamente || || -0,2 || || || || || || ||

Plăți || || -0,2 || || || || || || ||

TOTAL credite la RUBRICA 1.a din cadrul financiar multianual || Angajamente || =1+1a+3 || 27,4 || || || || || || ||

Plăți || =2+2a +3 || 12,9 || || || || || || ||

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anii N+4-6 || TOTAL

DG: ENTR, SANCO, MARKT, MOVE, ENV și INFSO ||

Ÿ Resurse umane || 3,5 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

Ÿ Alte cheltuieli administrative || 0,3 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

TOTAL || Credite || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

TOTAL credite la RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 3,8 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || 2013 || 2014 || 2015 || 2016 || 2017-2020 || TOTAL

TOTAL credite la RUBRICILE 1-5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 3,8 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

Plăți || 3,8 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Indicați obiectivele și realizările ò || || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anii N+4-6 || TOTAL

REALIZĂRI

Tipul realizării[40] || Costul mediu al realizării || Numărul de realizări || Cost || Numărul de realizări || Cost || Numărul de realizări || Cost || Numărul de realizări || Cost || Numărul de realizări || Cost || Numărul de realizări || Cost || Numărul de realizări || Cost || Numărul total de realizări || Cost total

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1: Revizuirea continuă a acquis-ului existent privind piața internă și propunerea de noi acțiuni legislative și nelegislative ori de câte ori este necesar. || || || || || || || || || || || || || || || ||

Secretariatul central al OES || (A) || 3,35 || 3 || 10 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

Traducerea standardelor || (B) || 0,55 || 2 || 1,1 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

Activitatea de standardizare (inclusiv TIC) || (C) || 0,4 || 25 || 11 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

Promovarea standardelor europene || (D) || 0,1 || 1 || 0,1 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

Audituri, evaluări și proiecte specifice || (E) || 0,8 || 1 || 0,8 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

Studii și asistență tehnică || (D) (E) || 1,2 || 0 || 0 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

Promovarea și elaborarea de Eurocoduri || (D) (E) || 0,5 || 1 || 0,5 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

Sprijin pentru organizațiile care reprezintă IMM-uri || (A) -(E) || 2,0 || 1 || 2,0 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

Sprijin pentru organizațiile care reprezintă părți interesate din cadrul societății || (A) - (E) || 0,75 || 2 || 1,5 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1 || || || || || || || || || || || || || || || ||

COST TOTAL || 36 || 27 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

3.2.3. 3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ 3.2.3.1. Rezumat

Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anii N+4 - 6 || TOTAL

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || 3,5 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

Alte cheltuieli administrative || 0,3 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || 3,8 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

În afara RUBRICII 5[41] din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || 0 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

Alte cheltuieli de natură administrativă || 0,2 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || 0,2 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

TOTAL || 4 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

3.2.3.2.  Necesarul de resurse umane estimat

Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă (sau cel mult cu o zecimală)

|| Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anii N+4-6

Ÿ Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari) ||

XX 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 2,9 || -- || -- || -- || -- || -- || --

XX 01 01 02 (delegații) || 0 || -- || -- || -- || -- || -- || --

XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || 0 || -- || -- || -- || -- || -- || --

10 01 05 01 (cercetare directă) || 0 || -- || -- || -- || -- || -- || --

 Ÿ Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[42] ||

XX 01 02 01 (AC, INT, END din „bugetul global”) || 0,6 || -- || -- || -- || -- || -- || --

XX 01 02 02 (AC, INT, JED, LA şi END în delegații) || 0 || -- || -- || -- || -- || -- || --

XX 01 05 02 (AC, INT, END – cercetare indirectă) || 0 || -- || -- || -- || -- || -- || --

10 01 05 02 (AC, INT, END – cercetare directă) || 0 || -- || -- || -- || -- || -- || --

Alte linii bugetare (a se preciza) || 0 || -- || -- || -- || -- || -- || --

TOTAL || 7 || -- || -- || -- || -- || -- || --

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de personalul direcției generale care este deja alocat gestionării acțiunii și/sau redistribuit la nivel intern în direcția generală, dacă este necesar, împreună cu orice resurse suplimentare care ar putea fi alocate direcției generale care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari || Punerea în aplicare a regulamentului (respectiv gestionarea activităților de standardizare și finanțarea acestora, inclusiv cu privire la TIC și gestionarea subvențiilor acordate organizațiilor care reprezintă IMM-uri și părți interesate din cadrul societății)

Personal extern || Experții naționali detașați vor contribui la urmărirea activităților de standardizare, inclusiv cu privire la TIC. Agenții contractuali au în principal funcții de execuție.

3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

Prezenta propunere este compatibilă cu actualul cadru financiar multianual. Anumite credite ar putea fi transferate de la alte titluri bugetare la titlul 2 (întreprinderi), astfel cum se prevede în secțiunea 3.1.

3.2.5. Participarea terților la finanțare

Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anii N+4-6 || Total

Precizați organismul care cofinanțează || AELS || AELS || AELS || AELS || AELS || AELS || AELS ||

TOTAL credite cofinanțate || 0,7 || -- || -- || -- || -- || -- || -- || --

3.3. Impactul estimat asupra veniturilor

Propunerea nu are implicații financiare asupra veniturilor

[1]               JO C […], […], p. […].

[2]               JO L 24, 21.7.1998, p. 37.

[3]               JO L 315, 15.11.2006, p. 9.

[4]               JO L 36, 7.2.1987, p. 31.

[5]               JO L376, 27.12.2006.

[6]               JO L 71, 17.3.1980, p. 1.

[7]               JO L399, 30.12.1989, p.18.

[8]               JO L 121, 15.5.1993, p. 20.

[9]               JO L100, 19.4.1994, p. 1.

[10]             JO L164, 30.6.1994, p.15.

[11]             JO L213, 7.9.1995, p. 1.

[12]             JO L181, 9.7.1997, p. 1.

[13]             JO L135, 30.4.2004, p. 1.

[14]             JO L154, 14.6.2007, p. 1.

[15]             JO L264, 8.10.2009, p. 12.

[16]             JO L122, 16.5.2009, p. 6.

[17]             OJ L218, 13.8.2008, p. 82.

[18]             OJ L134, 30.4.2004, p. 1.

[19]             OJ L134, 30.4.2004, p. 114.

[20]             JO L 260, 3.10.2009, p. 20.

[21]             JO L 108, 24.4.2002. p. 33.

[22]             JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

[23]             JO L 357, 31.12.2002, p. 1.

[24]             JO L310, 9.11.2006, p. 15.

[25]             JO L404, 30.12.2006, p. 39.

[26]             JO L149, 9.6.2007, p. 1.

[27]             JO L312, 23.12.1995, p.1.

[28]             JO L292, 15.11.1996, p. 2.

[29]             JO L136, 31.5.1999, p. 1.

[30]             JO L55, 28.2.2011, p. 13.

[31]             JO L88, 4.4.2011, p. 5.

[32]             ABM: Gestionare bazată pe activităţi – ABB: Buget bazat pe activităţi.

[33]             Detaliile tipurilor de gestionare şi referirile la regulamentul financiar pot fi găsite pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[34]             CD= credite diferenţiate / CND= credite nediferenţiate

[35]             AELS: Asociaţia Europeană a Liberului Schimb.

[36]             Ţări candidate şi, după caz, ţări potenţial candidate din Balcanii de Vest.

[37]             Sumele prezentate în tabele la secţiunea 3.2 trebuie să fie adaptate la inflaţie şi eventual ajustate în consecinţă.

[38]             Anul N este anul în care se preconizează începerea punerii în aplicare a propunerii, şi anume 2013.

[39]             Asistenţă tehnică şi/sau administrativă şi cheltuieli în sprijinul punerii în aplicare a programelor şi/sau acţiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă, cercetare directă.

[40]             Realizările sunt produse şi servicii care urmează să fie furnizate (de exemplu.: numărul de schimburi de studenţi finanţate, numărul de km de drumuri construite etc.). (A)= sprijin administrativ, (B)= servicii de traducere, (C)= activităţi efective de standardizare, (D)= promovare şi publicitate, inclusiv conferinţe şi (E)= alte servicii intelectuale

[41]             Asistenţa tehnică şi/sau administrativă şi cheltuielile în sprijinul punerii în aplicare a programelor UE şi/sau acţiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă, cercetare directă.

[42]             CA = agent contractual; INT = personal interimar („Intérimaire”); JED= „Jeune Expert en Délégation” (expert tânăr în delegaţii); AL= agent local; END = expert naţional detaşat;