18.5.2010

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 128/89

---

Avizul Comitetului Economic şi Social European privind propunerea de recomandare a Consiliului privind mediile fără fum de tutun

COM(2009) 328 final – 2009/0088 (CNS)

(2010/C 128/15)

Raportor: dl Eugen LUCAN

La 8 iulie 2009, în conformitate cu articolul 262 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte, cu titlu facultativ, Comitetul Economic şi Social European cu privire la

Propunerea de recomandare a Consiliului privind mediile fără fum de tutun

COM(2009) 328 final – 2009/0088 (CNS).

Secţiunea pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi cetăţenie, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, şi-a adoptat avizul la 15 octombrie 2009. Raportor: dl Lucan.

În cea de-a 457-a sesiune plenară, care a avut loc la 4 şi 5 noiembrie 2009 (şedinţa din 5 noiembrie 2009), Comitetul Economic şi Social European a adoptat prezentul aviz cu 81 de voturi pentru, 68 de voturi împotrivă şi 9 abţineri.

1.   Recomandări specifice

Cu privire la secţiunea „Recomandă statelor membre”, articolul 1

1.1.1.   Protecţia eficientă împotriva expunerii la fumul de tutun trebuie să se refere doar la locurile de muncă, mai ales la spaţiile închise în care nu există zone speciale pentru fumători.

1.1.2.   CESE recomandă ca, în sintagma „alte spaţii publice adecvate” din articolul 8 alineatul (2) al CCCT (Convenția-cadru a OMS pentru controlul tutunului), să fie incluse toate spaţiile publice care sunt frecventate de copii sau tineri până în 18 ani.

1.1.3.   CESE solicită Consiliului să ia în considerare introducerea unui termen de adoptare mai scurt decât cei 3 ani propuşi de către Comisie. Altfel, actuala generaţie de adolescenţi din liceu, (14-18 ani) care este expusă riscului de a trece de la fumatul pasiv la cel activ, va fi abandonată scăpată din vedere.

Cu privire la secţiunea „Recomandă statelor membre”, articolul 2

1.2.1.   „Un rol esenţial îl vor avea strategiile educative şi de consiliere la nivel european în toate instituţiile de educaţie şi învăţământ.” CESE recomandă să se completeze şi să se evidenţieze foarte clar importanţa la nivel european a strategiilor educative şi de consiliere din şcoli şi licee, astfel încât fiecare copil sau tânăr să poate fi informat corect, complet şi periodic cu privire la adevărul despre tutun şi efectele sale nocive, precum şi despre efectele cancerigene ale expunerii la fumul de tutun din mediul ambiant (FTMA).

Cu privire la secţiunea „Recomandă statelor membre”, articolul 3

1.3.1.   Să se completeze politicile anti-fumat prin măsuri de sprijin, inclusiv:

(c)	extinderea sferei de aplicare a Directivei 2004/37/CE privind expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă (pentru a acoperi şi FTMA);

(d)	întărirea cerinţelor referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva fumului de tutun în Directiva 89/654/CEE, care să solicite tuturor angajatorilor să se asigure că locul de muncă este o zonă unde fumatul este interzis;

(e)

modificarea Directivei referitoare la substanţele periculoase (67/548/CEE) (1991), pentru a clasifica FTMA drept agent cancerigen. Aceasta ar plasa automat FTMA în domeniul de aplicare al Directivei privind expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă privind cerinţele minime de securitate şi sănătate la locul de muncă;

(f)	se solicită statelor membre şi Comisiei să declare oficial modificarea definiţiei, din FTMA, în „fum de tutun cancerigen din mediul ambiant” – FTCMA;

(g)	elaborarea de politici educative, (DG EAC şi DG SANCO) pentru educarea corectă, completă şi periodică a copiilor şi tinerilor cu privire la efectele consumului de tutun şi ale FTMA, în toate sistemele de învăţământ ale UE.

Cu privire la secţiunea „Recomandă statelor membre”, articolul 4

1.4.1.   Să se adauge la final şi „protecţia împotriva fumului de tutun în medii publice frecventate de copii şi tineri” (spaţii de joacă pentru copii în aer liber, spaţii de recreere, discoteci în aer liber sau închise, cluburi, baruri frecventate de copii sau tineri până în 18 ani, alte spaţii care le sunt destinate).

Cu privire la secţiunea „Recomandă statelor membre”articolul 6

1.5.1.   Definiţia punctelor focale naţionale pentru controlul tutunului trebuie să fie completată cu textul: „… şi controlul/stoparea expunerii populaţiei la FTMA”.

2.   Concluzii

2.1.   CESE susţine iniţiativa Comisiei de a asigura aplicarea eficientă a articolului 8 din CCCT pentru a crea un mediu 100 % fără fum de tutun, în conformitate cu Principiul 1 (articolul 6) din „Orientările” de la art. 8 din CCCT, precizate în COM(2009) 328, în anexă (1). CESE consideră că recomandarea europeană este un instrument util în acest sens, dar nu oferă foarte multe garanţii. Dacă implementarea şi eficienţa acestui instrument se dovedesc a fi insuficiente, Comisia trebuie să propună un instrument obligatoriu în cel mai scurt timp.

2.2.   CESE consideră că este necesar să se efectueze cercetări la nivel european privind atât combaterea efectelor nocive ale fumatului în rândul copiilor şi tinerilor, cât şi reducerea gradului de expunere a acestora la FTMA. Cercetările ar trebui să stabilească în rândul fumătorilor şi vârsta la care a fost fumată prima ţigară şi motivele pe care le-au avut copiii şi tinerii când au făcut această alegere, pentru a se elabora în viitor strategii şi programe eficiente.

2.3.   Dat fiind faptul că PE a invitat statele membre să se angajeze să reducă fumatul în rândul tinerilor cu cel puţin 50 % până în 2025, CESE consideră că este necesar să se cuantifice efectele nocive concrete ale fumatului în rândul tinerilor, pentru a formula ulterior obiective europene pentru statele membre, care să vizeze reducerea consumului de tutun în rândul tinerilor. Menţionăm că, prin aceasta, nu dorim să se înţeleagă că demersurile anti-tutun trebuie să se prelungească până în 2025, întrucât, dimpotrivă, CESE susţine urgentarea acestor măsuri, date fiind implicaţiile grave pentru sănătatea umană şi costurile uriaşe implicate.

2.4.   CESE consideră că este absolut necesar să se interzică fumatul şi implicit expunerea la FTMA în locurile frecventate de copii şi tineri (grupa de vârstă 0-18 ani) – locuri de recreere: cluburi, discoteci închise, baruri, terenuri de sport, spaţii de agrement pentru copii etc. Această măsură ar putea salva o parte din actuala generaţie de copii şi adolescenţi din grupa de vârsta 15-18 ani, care sunt cei mai expuşi la riscul de a fuma şi la FTMA. Unii dintre ei aleg să fumeze prima ţigară şi se transformă din fumători pasivi în fumători activi, în general, în perioada de vârstă 15-18 ani.

2.5.   CESE consideră că esenţiale sunt programele de educare şi promovare a unui mod de viaţă sănătos şi armonios în şcoli şi licee. La nivel european, copiii şi adolescenţii trebuie să aibă acces la informaţii periodice, corecte şi complete cu privire la consumul de tutun şi expunerea la FTMA, pentru a conştientiza toate riscurile asociate şi pentru a putea alege în cunoştinţă de cauză, responsabil. Aceste informaţii pot fi oferite şi în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale, dar este important ca ele să fie accesibile, periodice, adaptate motivaţiei copiilor şi tinerilor, interactive şi inovatoare, pentru a le permite copiilor să îşi asume responsabilitatea pentru ei înşişi în mod liber şi pe deplin conştient.

2.6.   CESE consideră că sunt necesare campanii de informare şi de educare privind stilurile de viaţă sănătoase, concepute pentru toate categoriile de vârstă şi toate grupurile sociale, pentru a le permite oamenilor să îşi asume responsabilitatea pentru alegerile lor în cunoştinţă de cauză, atât pentru ei înşişi, cât şi, dacă este cazul, pentru copiii lor.

2.7.   CESE încurajează politicile şi implicarea ONG-urilor şi a societăţii civile în acţiuni destinate protecţiei împotriva expunerii la fumat şi a expunerii la FTMA, în special pentru categorii defavorizate care riscă să-şi piardă, pe lângă autonomia socială, şi autonomia personală prin agravarea stării de sănătate şi pierderea treptată a unor funcţii vitale. O protecţie specială împotriva expunerii la FTMA trebuie acordată în special copiilor defavorizaţi, ce provin din medii cu un nivel mare de expunere la fum de tutun secundar, „copiilor şi tinerilor străzii”, precum şi oamenilor străzii.

3.   Context şi observaţii generale

3.1.   Argumente medico-sociale cu privire la consumul de tutun şi nivelul expunerii la FTMA

3.1.1.   Într-un studiu se precizează că „fiecare ţigară fumată poate scurta cu 8 (2) minute viaţa celui care o fumează”. În Uniunea Europeană (UE), tutunul este cea mai importantă cauză de decese, boli şi dizabilităţi, provocând moartea a aproximativ 650 000 de persoane în fiecare an (3).

3.1.2.   Fumul de tutun este un amestec toxic complex, format din peste 4 000 de substanţe, printre care substanţe toxice, precum cianură de hidrogen, amoniac şi monoxid de carbon, cât şi alte peste 50 de substanţe (69 (4)) care s-au dovedit a fi cancerigene, fumatul fiind o sursă răspândită de morbiditate şi mortalitate în UE. Modificarea definiţiei din FTMA în „fum de tutun cancerigen din mediul ambiant” – FTCMA este argumentată ştiinţific.

3.1.3.   Expunerea îndelungată la fumatul pasiv a fost stabilită ca fiind cauza aceloraşi boli ca şi cele cauzate de fumatul activ, inclusiv cancer la plămâni, boli cardiovasculare şi boli pediatrice.

3.1.4.   Expunerea la fumul de tutun din mediul ambiant (FTMA) poate provoca cardiopatii coronariene şi cancer pulmonar la adulţi. FTMA poate fi la originea accidentelor vasculare cerebrale, a astmului sau a bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC) la adulţi (5) şi poate agrava boli preexistente, cum ar fi astmul şi BPOC (6).

3.1.5.   Cercetările şi definiţiile cu privire la riscurile expunerii la fumul de tutun din mediul ambiant (FTMA) au evoluat în timp. Termeni precum „fumatul pasiv” şi „expunerea involuntară la fumul de tutun” ar trebui evitaţi, deoarece experienţa din Franţa şi din alte ţări sugerează că sunt situaţii în care aceşti termeni sunt folosiţi pentru a sprijini poziţia potrivit căreia expunerea la fumul de tutun este „voluntară” şi deci acceptabilă. Noul context ştiinţific impune trecerea de la termenul de FTMA la FTCMA („fum de tutun cancerigen din mediul ambiant”).

3.1.6.   FTMA este deosebit de dăunător pentru copii, cauzând astm, pneumonie şi bronşită, simptome respiratorii, afecţiuni ale urechii medii şi sindromul de moarte subită a sugarului (5).

3.1.7.   Potrivit unor estimări prudente, 7 300 de adulţi, inclusiv 2 800 de nefumători, au decedat în 2002, în UE-25, ca urmare a expunerii la fum de tutun din mediul ambiant (FTMA) la locul de muncă. Decesul a încă 72 000 de persoane, inclusiv 16 400 de nefumători, a fost asociat expunerii la FTMA la domiciliu (7).

3.1.8.   S-a dovedit că riscul de apariţie a cancerului la plămâni creşte considerabil prin expunerea la fumul de tutun în general sau la locul de muncă şi că, de exemplu, pentru angajaţii din unităţile din industria alimentară unde se fumează, riscul de îmbolnăvire de cancer la plămâni este cu 50 % (8) mai mare decât pentru angajaţii care nu sunt expuşi la fumul de tutun.

3.1.9.   Expunerea la fumul de tutun în timpul sarcinii poate duce la creşterea riscului de malformaţii, pierderi de sarcină, moarte fetală şi naşteri premature.

3.2.   Argumente sociologice cu privire la politicile anti-fumat şi expunerea la FTMA Eurobarometru

3.2.1.   Eurobarometrul arată că politicile împotriva fumatului sunt tot mai bine-venite în rândul populaţiei. Astfel, 84 % din cetăţenii europeni sunt în favoarea interzicerii fumatului în birouri şi în alte locuri de muncă închise, 77 %, în favoarea interzicerii fumatului în restaurante şi 61 %, pentru interzicerea fumatului în baruri şi localuri.

3.2.2.   Aproximativ 70 % din cetăţenii UE nu fumează (9), iar studiile arată că majoritatea fumătorilor vor să se renunţe la fumat (10).

3.2.3.   Conform recentului sondaj Eurobarometru privind „Atitudinea europenilor faţă de fumat”, trei sferturi din europeni sunt conştienţi că fumul de tutun reprezintă un risc pentru sănătatea nefumătorilor, în timp ce 95 % recunosc că fumatul lângă o femeie însărcinată poate fi un pericol major pentru copil.

3.2.4.   La sfârşitul anului 2006, se estima că 28 % din angajaţii UE care lucrează în birouri sunt expuşi la FTMA zilnic la locurile lor de muncă, în timp ce, la sfârşitul anului 2008, circa 39 % din lucrătorii care lucrau în baruri şi restaurate erau expuşi la FTMA. O altă cercetare recentă (2006) arată că aproximativ 7,5 milioane de lucrători din UE sunt expuşi la FTMA la locul de muncă (11).

3.2.5.   Economiile europene suportă anual costuri de sute de miliarde pentru sistemele de sănătate, ca urmare a consumului de tutun. Aceste costuri sunt suportate de întreaga populaţie, şi nu de cei responsabili pentru generarea lor. Doar pentru expunerea la FTMA la locul de muncă costurile în UE 27 sunt estimate la 2,46 miliarde de euro/an (12) – costuri medicale de 1,3 miliarde euro pentru boli legate de tutun (inclusiv 560 milioane de euro pentru personalul nefumător) şi peste 1,1 miliarde de euro, costuri non-medicale legate de pierderi de productivitate (inclusiv 480 milioane de euro pentru nefumători).

3.3.   Datoria de a proteja populaţia împotriva expunerii la FTMA este o formă de garantare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului (dreptul la viaţă şi la standarde de sănătate)

3.3.1.   Datoria de a proteja populaţia împotriva fumului de tutun, cuprinsă la articolul 8 al CCCT (FCTC) se bazează pe drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului. Având în vedere pericolele inhalării fumului de tutun secundar, datoria de a proteja populaţia împotriva fumului de tutun este subînţeleasă de, printre altele, dreptul la viaţă şi dreptul la cele mai înalte standarde de sănătate posibile, după cum se recunoaşte în numeroase instrumente juridice (inclusiv în Constituţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Convenţia privind drepturile copilului, Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei şi Pactul internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale), după cum a fost încorporat expres în preambulul Convenţiei-cadru a OMS şi după cum a fost recunoscut în constituţiile multor naţiuni.

3.3.2.   Datoria de a proteja persoanele împotriva fumului de tutun corespunde unei obligaţii pentru guverne de a promulga o legislaţie care să le protejeze împotriva ameninţărilor la adresa drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale. Această obligaţie se extinde la toate persoanele şi nu numai la anumite populaţii.

3.4.   Context internaţional şi european

3.4.1.   FTMA a fost clasat ca fiind un agent cancerigen pentru om de către Agenţia pentru protecţia mediului a Statelor Unite în 1993, de către Departamentul Sănătăţii şi Serviciilor Sociale în anul 2000 şi de Centrul internaţional de cercetări asupra cancerului al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în 2002.

3.4.2.   La nivel internaţional, Convenţia-cadru a OMS pentru controlul tutunului (CCCF/FCTC), semnată de 168 de părţi şi ratificată de 141 părţi, inclusiv Comunitatea Europeană, „recunoaşte că probele ştiinţifice au stabilit, în mod neechivoc, că expunerea la fumul de tutun provoacă moartea, boli şi dizabilităţi”. Convenţia obligă Comunitatea şi statele sale membre să abordeze problema expunerii la fumul de tutun în locurile de muncă interioare, transporturile publice şi spaţiile publice interioare. Articolul 8 al acesteia stabileşte o obligaţie de a oferi protecţie împotriva expunerii la fumul de tutun.

3.4.3.   Strategia europeană pe 2004 a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind politica de renunţare la fumat, consideră consilierea intensivă, de mai mult de 10 minute, oferită de un doctor, ca având rată de succes pentru atingerea abstinenţei pe termen lung.

3.5.   Analiza de impact privind cea mai favorabilă opţiune din cele 5 variante de politici europene

3.5.1.   La 30 ianuarie 2007 Comisia a lansat Cartea verde: Către o Europă fără fum de tutun: opţiuni privind politicile comunitare [COM(2007) 27 final], prin care a deschis o dezbatere publică. Cele 5 variante de politici europene sunt: 1) Statu-quo; 2) Măsurile voluntare; 3) Metoda deschisă de coordonare; 4) Recomandare a Consiliului sau a Comisiei; 5) Legislaţie obligatorie.

3.5.2.   În analiza de impact, Comisia precizează că, datorită caracterului său obligatoriu, opţiunea politică 5 („Legislaţia obligatorie”), ar genera reducerile maxime de daune legate de FTMA, deoarece expunerea la FTMA este eliminată de fapt în locurile de muncă închise. Cu toate acestea, implementarea durează mai mult decât în cazul opţiunii politice 4 („recomandare a Consiliului”). Beneficiile pentru sănătate ale opţiunii 1 („nicio schimbare a stării de fapt”) ar rezulta în cea mai mică reducere a predominanţei FTMA şi a prejudiciilor aduse sănătăţii asociate acestuia. Este de aşteptat ca tendinţa anti-fumat existentă să continue, dar într-un ritm mai lent. Efectele politicilor 2 şi 3 sunt similare şi aduc doar reduceri modeste ale FTMA, în comparaţie cu opţiunea 1 („Statu-quo”). Măsura 3 (implementarea „metodei deschise de coordonare”) poate fi lentă şi nepotrivită tratării unei probleme ca FTMA. Impactul opţiunii 4 („recomandare a Comisiei”) ar fi limitat de faptul că poate să nu creeze un sentiment de angajare în rândul statelor membre. Este de aşteptat ca opţiunea politică 4 să aibă beneficii mai mari pentru sănătate datorită efectului de proprietate (ownership effect). De asemenea, este de aşteptat ca impactul să se materializeze relativ repede.

4.   Grupurile-ţintă cele mai vulnerabile la expunerea la FTMA şi strategii de rezolvare

4.1.   Cele mai vulnerabile grupuri la expunerea la fum de tutun din mediul ambiant sunt: copiii, tinerii, şomerii, categoriile defavorizate, lucrătorii din industria hotelieră şi restaurante.

4.2.   Problema expunerii la FTMA trebuie abordată cauzal în corelaţie cu consumul de tutun şi cu specificitatea grupului ţintă. 80 % din cetăţenii europeni care fumează au declarat că fumează şi acasă. Strategiile de diminuare a consumului de tutun şi a expunerii la FTMA ar trebui să vizeze în special copiii, tinerii şi părinţii.

4.3.   31 % din cetăţenii UE în vârstă de 15 ani sau mai în vârstă spun că fumează (26 % fumează zilnic, iar 5 %, ocazional (13)). Rata fumatului în rândul copiilor creşte foarte repede de la vârsta de 11 ani. Nivelurile foarte înalte de fumat raportate înainte de a atinge vârsta de 18 ani sprijină ideea potrivit căreia fumatul este indus când tinerii sunt încă minori (14). Eurobarometrul nu face vreo referinţă cu privire la prima ţigară fumată, dar în unele ţări există statistici naţionale (15) care precizează că: „cele mai multe persoane au început să fumeze la vârsta copilăriei: 53 % (5,5 % au fumat prima dată la o vârstă sub 15 ani, 47,5 % au început să fumeze prima ţigară la o vârstă cuprinsă între 15 şi 19 ani)”. Peste jumătate din bărbaţii care fumează (51,4 %) au început să fumeze de la o vârstă cuprinsă între 15-19 ani. O parte din cele mai vulnerabile categorii sociale, copiii străzii, au fumat prima ţigară la o vârstă mai mică de 5 ani (16). Viaţa în stradă, în special pentru categorii defavorizate de copii, tineri sau adulţi, este asociată cu un grad mare de consum de tutun şi expunere la FTMA.

4.4.   Spaţiile de recreere (cluburi, baruri, discoteci în aer liber, discoteci acoperite etc.) reprezintă zone în care expunerea la FTMA este foarte mare şi periculoasă atât pentru clienţi (categorii de adolescenţi, tineri etc.), cât şi pentru angajaţi (personal din industria de divertisment, hotelieră şi restaurante). O expunere de patru ore într-o discotecă echivalează cu convieţuirea cu un fumător timp de o lună (17).

4.5.   E nevoie nu numai de strategii media de sensibilizare, ci şi, în primul rând, de strategii educative cu rol de prevenire. ONG-urile au promovat servicii inovatoare de informare, educaţie şi prevenire pentru copii şi adolescenţi, cu privire la riscurile consumului de tutun şi la expunerea la FTMA. Generalizarea acestor modele de bună practică prin introducerea de programe cu caracter educativ în sistemele de învăţământ, precum şi oferirea de servicii de consiliere prin reţele europene ale Birourilor de consiliere pentru cetăţeni sau prin Centrele de consiliere şcolare pentru părinţi şi copii ar constitui soluţii la nivel european. Cluburile comunitare pentru copii şi părinţi şi programele educative gen „Şcoala/Universitatea Părinţilor” reprezintă modele de bună practică ce pot ajuta la prevenirea consumului de tutun şi la diminuarea expunerii la FTMA atât la şcoală, cât şi, mai ales, în mediul familial, unde legislaţia europeană respectă viaţa privată.

5.   Campaniile media pozitive, bazate pe informaţii complete cu privire la promovarea sănătăţii, vor diminua natural consumul de ţigări şi nivelul expunerii la FTMA

5.1.   La nivel european au avut loc două campanii anti-fumat întreprinse în mediile de comunicare, „Feel free to say no” (2001-2004) şi „HELP: Pentru o viaţă fără tutun” (2005-2008), care au avut ca scop evidenţierea efectelor dăunătoare ale fumatului pasiv şi promovarea modului de viaţă fără tutun, mai ales în rândul tinerilor.

5.2.   Cu privire la modificarea Deciziei 2003/641/CE a Comisiei din 5 septembrie 2003, CESE consideră că toate avertismentele ar trebui să includă, de asemenea, detalii clare despre conţinutul ţigărilor, natura substanţelor cancerigene, toxice, în special a conservanţilor şi a substanţelor folosite în ţigări, precum şi alte detalii ca, de exemplu, numărul de telefon al unei linii gratuite sau un site internet, pentru a ajuta fumătorii să renunţe la fumat.

5.3.   Deşi 80 % din fumătorii sau foştii fumători din UE îşi amintesc o campanie anti-fumat, 68 % dintre ei declară că aceste campanii nu i-au determinat să renunţe la fumat (18). CESE consideră că sunt necesare campanii media de informare şi sensibilizare care să se bazeze pe următoarele principii:

—	să pună accent pe importanţa respiraţiei ca funcţie vitală pentru fiinţa umană şi pe analogia dintre calitatea aerului inspirat şi calitatea vieţii (Suntem ceea ce respirăm!);

—	să promoveze informarea corectă şi completă;

—	să folosească principiile sugestiei pozitive, focalizată pe crearea unor stiluri de viaţă sănătoase care „vor face uitate” ţigările şi mediile cu fum secundar;

—	să fie adaptate diferitelor grupuri-ţintă şi motivaţiilor specifice ale diferitelor categorii de vârsta (de exemplu, pentru tineri contează performanţa şi imaginea de sine);

—

să încurajeze şi să promoveze sistemele sportive şi educativ-culturale care, prin definiţie, exclud consumul de tutun: sportul de performanţă (înot, fotbal, ciclism, handbal etc.), metodele de antrenament, auto-apărare şi/sau auto-cunoaştere (karate, tai-chi, yoga (19), qi-gong etc.) precum şi sistemele filozofice care exclud consumul de tutun; nivelul de expunere la FTMA în spaţiile publice destinate acestor programe de educaţie continuă tinde la 0 %;

—	să promoveze în media, ca modele de urmat, personalităţile sportive, culturale sau politice care au o viaţă echilibrată şi nu fumează.

---

(1)  „Măsurile eficace de acordare de protecţie împotriva fumului de tutun, astfel cum sunt prevăzute la articolul 8 din Convenţia cadru a OMS, necesită eliminarea totală a fumatului şi a fumului de tutun într-un anumit loc sau mediu pentru a crea un mediu fără fum 100 %. Nu există un nivel sigur de expunere la fumul de tutun, iar noţiuni precum o valoare limită pentru toxicitatea fumului de tutun secundar ar trebui respinse, deoarece sunt contrazise de dovezi ştiinţifice.” [COM(2009) 328 final/Anexa/Principiul 1, p. 9].

(2)  Fumatul, Fundaţiile Soros, 888 Seventh Avenue, NY 10106, 1992.

(3)  Tobacco or health în the European Union: Past, present and future, ASPECT Consortium, octombrie 2004.

(4)  Rand Impact Assessment, RAND Corporation.

(5)  Surgeon General (2006), op. cit.

(6)  Foreman, M. G., D. L. DeMeo, et al. „Clinical determinants of exacerbations în severe, early-onset COPD.”European Respiratory Journal 30(6): 1124-1130.

(7)  The Smoke free Partnership (2006). Lifting the smokescreen: 10 reasons for a smoke free Europe, European Respiratory Society, Bruxelles, Belgia.

(8)  Siegel M. Involuntary smoking în the restaurant workplace. A review of employee exposure and health effects. JAMA. 1993 Jul 28;270(4):490-3.

(9)  The European Community Health Indicator no 23, „Regular Smokers”: http://europa.eu.int/comm/health/ph_information/dissemination/echi/echi_en.htm.

(10)  Fong GT, Hammond D, Laux FL, Zanna MP, Cummings KM, Borland R, Ross H. The near-universal experience of regret among smokers în four countries: findings from the International Tobacco ControlPolicy Evaluation Survey. Nicotine Tob Res. 2004 Dec;6 Suppl 3:S341-51.

(11)  Jaakkola M., Jaakkola J. (2006) Impact of smoke-free workplace legislation on exposure and health: possibilities for prevention. Eur Resp J; 28: 397-408.

(12)  SEC(2009) 895, p. 3, punctul 2.1.2.

(13)  Eurobarometru 253, martie 2009, Survey on tobacco, autor – The Gallup Organisation, Ungaria, p. 7 alin. 1.

(14)  Tobacco Free Policy Review Group. (2000) Towards a tobacco free society: report of the Tobacco Free Policy Review Group. Government Publication. Stationery Office, Dublin, http://www.drugsandalcohol.ie/5337/, p. 29 alin. 1.

(15)  România, Institutul Naţional de Statistică.

(16)  Terapii asociate pentru integrarea copiilor străzii, Eugen Lucan, Cercetare, Diploma de Licenţă, 1996.

(17)  SK. Environmental tobacco smoke exposure în public places of European cities (Expunerea la fumul de tutun din mediu în locurile publice din oraşele europene). Tob Control. 2005 Feb; 14(1):60-3.

(18)  Eurobaraometru 239/2005, ianuarie 2006, p. 58-59.

(19)  Într-un studiu publicat pe internet se arată că, înainte de a practica yoga, 37 % din respondenţii la un chestionar fumau, iar în urma practicării de yoga niciunul nu mai fumează. Niciunul nu consumă droguri. http://yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=3869.

---