(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/763 (2), Comisia Europeană („Comisia”) a instituit taxe antidumping asupra importurilor de anumite tipuri de hârtie termică subțire originară din Republica Coreea („măsurile inițiale”). Investigația care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „investigația inițială”. Măsurile au luat forma unor niveluri fixe ale taxei la nivelul de 104,46 EUR/tonă netă, atât pentru singurul grup exportator cooperant, cât și pentru toate celelalte societăți.

(2)

Hotărârile pronunțate în cauzele T-383/17 (3) și C-260/20 P (4) au condus la anularea măsurilor pentru singurul grup exportator cooperant. Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/593 (5), Comisia a reinstituit taxele antidumping asupra importurilor de anumite tipuri de hârtie termică subțire originară din Republica Coreea la nivelul revizuit de 103,16 EUR/tonă netă, atât pentru singurul grup exportator cooperant, cât și pentru toate celelalte societăți.

(3)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (6), Comisia a primit o cerere de reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(4)

Cererea de reexaminare a fost prezentată la 1 februarie 2022 de către Asociația europeană a fabricanților de hârtie termică (European Thermal Paper Association) (denumit în continuare „solicitantul”) în numele industriei Uniunii producătoare de anumite tipuri de hârtie termică subțire, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cererea de reexaminare s-a bazat pe argumentul potrivit căruia expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea sau reapariția dumpingului și continuarea sau reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

(5)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 3 mai 2022, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în privința importurilor în Uniune de anumite tipuri de hârtie termică subțire originară din Republica Coreea (denumită în continuare „țara în cauză”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (7) (denumită în continuare „avizul de deschidere”).

(6)

Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2021 (denumit în continuare „perioada investigației de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea posibilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(7)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. În plus, Comisia a informat în mod special solicitantul, producătorul cunoscut din Republica Coreea și autoritățile Republicii Coreea, importatorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe la aceasta.

(8)

Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(9)

Comisia a primit observații cu privire la deschiderea investigației din partea societății Hansol Paper Co. Ltd. („Hansol Paper”). Această parte a susținut că datele din cerere nu arată că industria Uniunii suferă un prejudiciu important.

(10)

Comisia a reamintit că Hansol Paper a efectuat o examinare a cererii în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) și cu alte alineate relevante de la articolul 11 din regulamentul de bază, ajungând la concluzia că cerințele pentru deschiderea unei investigații au fost îndeplinite, și anume că caracterul adecvat și exactitatea elementelor de probă prezentate de solicitanți au fost suficiente elemente de probă care demonstrează probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului prejudiciabil.

(11)

În acest sens, Comisia a reamintit, de asemenea, că în etapa cererii nu este necesar ca Comisia să dispună de elemente de probă privind probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului în aceeași cantitate și de aceeași calitate care ar fi necesare pentru prelungirea măsurilor. O investigație antidumping este un proces în care certitudinea privind existența elementelor necesare pentru adoptarea sau prelungirea unei măsuri ori pentru încheierea unei proceduri este atinsă treptat pe măsură ce investigația avansează. În plus, nu este exclus ca în cerere să existe anumite erori sau inexactități. Totuși, existența acestora nu are neapărat un impact asupra concluziei generale potrivit căreia cererea conține suficiente elemente de probă privind probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului prejudiciabil, iar dosarul justifică o investigație.

(12)

În plus, standardul juridic al elementelor de probă care trebuie îndeplinit în cazul unei cereri („suficiente elemente de probă”) clarifică faptul că volumul și calitatea informațiilor cuprinse în cerere nu sunt identice cu cele disponibile la finalul unei investigații. Nu este exclus să aibă loc modificări între etapa cererii și încheierea investigației. Totuși, astfel de modificări nu au neapărat un impact asupra concluziei generale potrivit căreia dosarul justifică o investigație, întrucât există suficiente elemente de probă privind probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului prejudiciabil.

(13)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia datele din cerere nu ar arăta că industria Uniunii suferă un prejudiciu important, Hansol Paper a susținut că indicatorii economici prezentați în cerere ar arăta că importurile din Coreea sunt la niveluri neprejudiciabile, cota de piață a Coreei este neglijabilă, iar industria Uniunii are rezultate bune în ceea ce privește volumul vânzărilor, cota de piață, investițiile și eficiența operațională. Potrivit Hansol Paper, cererea a recunoscut faptul că prețurile de vânzare ale producătorilor din Uniune au scăzut în cursul perioadei examinate, dar a susținut că acest lucru se datorează altor factori de la nivelul întregii piețe care nu au nicio legătură cu importurile din Coreea.

(14)

Comisia a clarificat faptul că, în cerere, solicitantul afirmă probabilitatea continuării sau a reapariției prejudiciului cauzat de țara în cauză. Într-adevăr, Comisia a considerat că, în cerere, solicitantul a furnizat suficiente elemente de probă care demonstrează că, după o perioadă inițială de redresare, industria Uniunii a fost prejudiciată atunci când importurile din țara în cauză au crescut în perioada cuprinsă între 1 octombrie 2020 și 30 septembrie 2021. În acest sens, se reamintește că o constatare a existenței unui prejudiciu important necesită o examinare, printre altele, a factorilor relevanți descriși la articolul 5 alineatul (2) litera (d) din regulamentul de bază. Într-adevăr, potrivit articolului 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, plângerea trebuie să conțină informații privind evoluția volumului importurilor care se presupune că fac obiectul unui dumping, efectul acestor importuri asupra prețurilor produsului similar pe piața Uniunii și impactul acestor importuri asupra industriei Uniunii, demonstrat prin factori și indici relevanți (însă nu neapărat toți) care influențează situația industriei Uniunii, cum ar fi cei enumerați la articolul 3 alineatele (3) și (5) din regulamentul de bază. Acest lucru se aplică mutatis mutandis analizei probabilității din cadrul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor. De asemenea, nu toți factorii trebuie să indice o deteriorare pentru a se stabili existența unui prejudiciu important (și, prin urmare, probabilitatea continuării sau a reapariției acestuia). În plus, existența altor factori care ar putea avea un impact asupra situației industriei Uniunii nu implică neapărat faptul că efectul importurilor care fac obiectul unui dumping asupra acestei industrii nu este semnificativ (din nou, acest lucru este aplicabil în mod similar și analizei privind probabilitatea). Acest lucru este cu atât mai adevărat în cazul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în care accentul se pune pe ceea ce s-ar întâmpla în eventualitatea abrogării măsurilor. În plus, în cazul reexaminărilor efectuate în perspectiva expirării măsurilor, măsurile antidumping pot avea un anumit efect pozitiv, chiar dacă prejudiciul continuă în ansamblu. În orice caz, Comisia a observat, de asemenea, că cererea conține suficiente elemente de probă privind probabilitatea reapariției prejudiciului. În special, aceasta a arătat că piața coreeană este caracterizată de o supracapacitate de producție semnificativă. Piața internă coreeană nu poate să absoarbă această producție excedentară. Prin urmare, piața Uniunii, care este cea mai mare piață a hârtiei termice la nivel mondial, este atractivă pentru exportatorii coreeni din punctul de vedere al dimensiunii. În plus, alte piețe de export sunt dificil de accesat din mai multe motive (8). Pe această bază, Comisia a fost îndreptățită să deschidă investigația.

(15)

În ceea ce privește afirmațiile Hansol Paper cu privire la evoluția pozitivă a unor indicatori de prejudiciu din cerere, de exemplu cota de piață și volumul vânzărilor, Comisia a observat că măsurile antidumping au adesea un efect pozitiv asupra situației industriei Uniunii – aspect care, bineînțeles, a fost luat în considerare în analiza Comisiei.

(16)

În ceea ce privește observația privind interesul Uniunii, Comisia nu are obligația legală de a examina interesul Uniunii în etapa de deschidere.

(17)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(18)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat un eșantion de trei producători din Uniune. Criteriile utilizate pentru selectarea eșantionului au fost cel mai mare volum reprezentativ de vânzări și de producție a produsului similar din UE în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2021. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat 86 % din volumul total estimat al producției și al vânzărilor din Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. S-a primit o observație din partea asociației Uniunii, care a susținut eșantionul provizoriu. Eșantionul a fost confirmat la 12 mai 2022. Eșantionul este reprezentativ pentru industria Uniunii.

(19)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Niciun importator neafiliat nu a furnizat informațiile solicitate. Prin urmare, Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară.

(20)

Comisia a invitat cei trei producători din Uniune incluși în eșantion și principalul producător-exportator cunoscut din Coreea să completeze chestionarele relevante puse la dispoziție online (9) în ziua deschiderii investigației.

(21)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, de la principalul producător-exportator cunoscut, Hansol Paper, și de la importatorii săi afiliați Hansol Europe B.V. și Hansol America Inc. În plus, solicitantul a furnizat un răspuns la chestionar cu date macroeconomice.

(22)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

Producători din Uniune

Producători-exportatori din Republica Coreea

Importatori afiliați

(23)

La 27 aprilie 2023, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare. La 10 mai 2023, Comisia a transmis societății Hansol Paper doar o actualizare a calculului subcotării. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată formula observații cu privire la această comunicare. S-au primit observații din partea solicitanților și a societății Hansol Paper.

(24)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate de Comisie și au fost luate în considerare, după caz. Niciuna dintre părți nu a solicitat o audiere.

(25)

Având în vedere numărul redus de părți care au transmis date, a trebuit ca unele dintre cifrele de mai jos să fie prezentate sub formă de intervale, pentru a evita încălcarea confidențialității. Datele primite de la singurul producător-exportator care a cooperat sunt, de asemenea, prezentate sub formă de intervale, fiind singura societate care a cooperat.

(26)

Produsul care face obiectul reexaminării este același cu cel din investigația inițială, și anume anumite tipuri de hârtie termică subțire cu o greutate de maximum 65 g/m2; în rulouri cu o lățime de minimum 20 cm, cu o greutate a ruloului (inclusiv hârtia) de minimum 50 kg și cu un diametru al ruloului (inclusiv hârtia) de minimum 40 cm („rulouri jumbo”); cu sau fără un strat de bază pe una sau pe ambele fețe; acoperite cu o substanță termosensibilă pe una sau pe ambele fețe; cu sau fără un strat de suprafață („produsul care face obiectul reexaminării”), încadrate în prezent la codurile NC ex 4809 90 00, ex 4811 90 00, ex 4816 90 00 și ex 4823 90 85 (coduri TARIC: 4809900010, 4811900010, 4816900010, 4823908520).

(27)

Hârtia termică subțire este o hârtie specială. Ea are un înveliș termic activ care reacționează pentru a forma o imagine atunci când se aplică căldură de către o imprimantă cu cap de imprimare termic. Hârtia termică subțire este utilizată pentru aplicații la punctul de vânzare, cum ar fi chitanțele emise de comercianții cu amănuntul, dar și pentru etichetele autoadezive pentru ambalajele, biletele și etichetele de comerț electronic.

(28)

Hârtia termică subțire poate fi produsă cu mai multe tipuri de substanțe chimice de developare. Toate tipurile sunt vizate de prezenta investigație.

(29)

Produsul care face obiectul prezentei investigații este produsul care face obiectul reexaminării originar din Republica Coreea.

(30)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(31)

Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(32)

În observațiile transmise la 1 iulie 2022, producătorul-exportator a solicitat să se clarifice dacă noile tipuri de produse fabricate de industria Uniunii ar fi incluse sau excluse din domeniul de aplicare al reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Aceste noi tipuri de produse nu utilizează nicio substanță chimică de developare, iar imaginea este eliberată pe baza fizicii în locul unui proces chimic. O notă la dosar din 19 septembrie 2022 a clarificat domeniul de aplicare al investigației, în sensul că este vizată de procedură numai hârtia termică subțire cu o substanță chimică de developare.

(33)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, importurile de hârtie termică subțire din Republica Coreea au continuat, deși la niveluri mai scăzute decât în perioada investigației inițiale (adică între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2015). Potrivit tabelului 2 de mai jos, importurile de hârtie termică subțire din Republica Coreea au reprezentat 2,7 % din piața Uniunii în perioada investigației de reexaminare, în comparație cu o cotă de piață de 13,6 % în cursul investigației inițiale.

(34)

Societatea Hansol Paper a cooperat în cadrul investigației. Aceasta a reprezentat (aproape) toate importurile produsului care face obiectul reexaminării din Republica Coreea. Niciun alt producător-exportator nu s-a manifestat. Constatările cu privire la continuarea dumpingului se bazează pe datele verificate ale Hansol Paper.

(35)

Comisia a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale producătorului-exportator care a cooperat a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale produsului care face obiectul reexaminării din perioada investigației de reexaminare. Pe această bază, s-a constatat că vânzările totale de produs similar ale producătorului-exportator pe piața internă au fost reprezentative.

(36)

Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export către Uniune pentru producătorul-exportator cu vânzări interne reprezentative.

(37)

Apoi, Comisia a verificat dacă vânzările producătorului-exportator pe piața sa internă, pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu un tip de produs vândut la export către Uniune, au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui tip de produs sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne pentru respectivul tip de produs către clienți independenți efectuate în cursul perioadei investigației de reexaminare reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil. Comisia a stabilit că, pentru anumite tipuri de produse care au fost exportate către Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare, nu au existat vânzări pe piața internă și, acestea prin urmare, nu au fost reprezentative.

(38)

Comisia a definit apoi, pentru fiecare tip de produs, proporția vânzărilor profitabile către clienți independenți de pe piața internă realizate în perioada investigației de reexaminare, pentru a decide dacă trebuie utilizate vânzările interne efective pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(39)

Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv practicat pe piața internă pentru fiecare tip de produs, indiferent dacă vânzările respective sunt sau nu profitabile, dacă:

(40)

În acest caz, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale tipului de produs respectiv din cursul perioadei investigației de reexaminare.

(41)

Valoarea normală este prețul real de pe piața internă pentru fiecare tip de produs, înregistrat numai în cazul vânzărilor interne profitabile ale tipurilor de produs din cursul perioadei investigației de reexaminare, dacă:

(42)

Analiza vânzărilor interne a arătat că, în funcție de tipul de produs, între 32 % și 100 % din volumul total al vânzărilor interne au fost profitabile și că prețul de vânzare mediu ponderat al fiecărui tip de produs a fost mai mare decât costul de producție. Prin urmare, în funcție de tipul de produs, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată a prețului tuturor vânzărilor interne din cursul perioadei investigației de reexaminare sau ca medie ponderată numai a vânzărilor profitabile.

(43)

În cazul în care un tip de produs nu a fost vândut pe piața internă și în absența unui preț de vânzare pe piața internă al unui alt producător-exportator pentru tipul respectiv de produs, Comisia a construit valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) și cu alineatul (6) din regulamentul de bază.

(44)

Valoarea normală a fost construită prin adăugarea următoarelor elemente la costul mediu de producție al produsului similar al producătorului-exportator cooperant din perioada investigației de reexaminare:

(45)

Hansol Paper a exportat produsul care face obiectul reexaminării către Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul societății sale afiliate Hansol Europe.

(46)

În cazul vânzărilor producătorului-exportator direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul care face obiectul reexaminării vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(47)

În cazul vânzărilor producătorului-exportator către Uniune, prin intermediul Hansol Europe acționând ca importator, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În acest caz, au fost efectuate ajustări ale prețului pentru a ține seama de toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv de costurile VAG, și de profitul acumulat.

(48)

În ceea ce privește marja de profit utilizată, în concordanță cu jurisprudența consacrată a instanțelor Uniunii (10), Comisia nu a utilizat marja de profit a societății afiliate, întrucât aceasta este considerată nefiabilă. În absența altor informații, Comisia a recurs la marja de profit de 4,5 % care fusese utilizată și în investigația inițială (11).

(49)

Comisia a comparat, pentru fiecare tip de produs, valoarea normală și prețul de export al producătorului-exportator pe baza prețului franco fabrică.

(50)

Atunci când acest lucru a fost justificat prin necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Ajustările pentru costurile de transport, costurile de manipulare și încărcare, comisioanele bancare, taxele vamale ale UE, corecțiile de la sfârșitul anului, comisioanele și rambursarea taxelor vamale au fost deduse din prețurile de vânzare pe piața internă și/sau la export, în cazul în care acestea au fost raportate și considerate justificate. Comisia a considerat nefondate cererile de ajustare referitoare la costurile de ambalare și la costurile creditului.

(51)

Ambalajele pentru export și pentru vânzările interne au fost practic identice și, prin urmare, nu a existat niciun motiv pentru a da curs cererii de ajustare.

(52)

Articolul 2 alineatul (10) litera (g) din regulamentul de bază prevede că, atunci când creditul este un factor luat în considerare la stabilirea prețurilor practicate, o ajustare poate fi justificată. Comisia a respins ajustarea pentru costului creditului pe baza unui raționament care, din cauza caracterului său sensibil, a fost comunicat numai producătorului-exportator. Comisia a concluzionat că costul creditului acordat nu a fost un factor luat în considerare de către parte la stabilirea prețurilor practicate.

(53)

Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs care face obiectul reexaminării, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(54)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, au fost de 29 % pentru Hansol Paper. Prin urmare, s-a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(55)

În urma comunicării constatărilor finale, Hansol Paper a observat că cea mai mare parte a dumpingului a provenit de la o hârtie termică pentru etichete și a subliniat diferența în ceea ce privește gama de produse dintre vânzările sale în Uniune din investigația inițială și cele din investigația de reexaminare. Comisia reamintește că valoarea normală și prețul de export au fost comparate pentru fiecare tip de produs, astfel cum se descrie în secțiunile de mai sus, și că, în cele din urmă, a trebuit să se stabilească o singură marjă de dumping pentru vânzările tuturor produselor care fac obiectul măsurilor în vigoare. Prin urmare, diferența în ceea ce privește gama de produse dintre investigația inițială și reexaminare a fost luată în considerare la stabilirea marjei de dumping.

(56)

Ca urmare a constatării existenței dumpingului în perioada investigației de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, posibilitatea continuării dumpingului în eventualitatea abrogării măsurilor. Au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Republica Coreea și atractivitatea pieței Uniunii în raport cu alte piețe.

(57)

Potrivit informațiilor de piață, Hansol Paper era de departe cel mai mare producător al produsului care face obiectul reexaminării din Republica Coreea. Capacitatea sa de producție a variat în funcție de sursă. Raportul din 2019 privind sustenabilitatea Hansol Paper a constatat că această capacitate de producție este de 355 000 de tone pe an pentru divizia care include hârtia termică subțire (12). În cadrul investigației, Hansol Paper a recunoscut că această cifră era capacitatea proiectată de acoperire termică, însă a prezentat cifre ale capacității de producție cuprinse între 250 000 și 300 000 de tone pe an. În cursul verificării la fața locului, societatea a susținut că cifra menționată în raportul din 2019 era inexactă. Societatea a considerat că cifrele privind capacitatea din Studiul de piață la nivel mondial 2019-2024 privind hârtia termică realizat de Laves Chemie Consulting erau mai exacte. Acest studiu a estimat capacitatea de producție de hârtie termică a Hansol Paper la 260 000 de tone pe an (13).

(58)

Conform studiului menționat mai sus realizat de Laves Chemie Consulting, până de curând ar mai fi existat alți trei producători de hârtie termică în Republica Coreea, cu o capacitate totală de producție de 45 000 de tone (14). Rămâne însă neclar în ce măsură această capacitate ar putea fi activată pentru hârtia termică subțire dacă circumstanțele pieței ar justifica acest lucru. Potrivit producătorilor din Uniune, singurul producător coreean suplimentar care continuă să producă hârtie termică ar fi Donghwa Ind co. Ltd, cu o capacitate de producție de 15 000 de tone pe an (15).

(59)

Având în vedere cele de mai sus, deși nu a reușit să cuantifice capacitatea neutilizată din Coreea în ansamblu, Comisia a putut stabili că capacitatea de producție este semnificativă, fiind de aproximativ 10 ori mai mare decât consumul intern din Coreea și reprezentând aproape dublul consumului de la nivelul Uniunii. În plus, Hansol Paper și-a anunțat în repetate rânduri intenția de a-și extinde activitatea în domeniul hârtiei termice, astfel cum se arată în raportul său financiar pentru prima jumătate a anului 2021 (16) și în rapoartele financiare ulterioare [tot din 2022 (17)]. O astfel de extindere ar reprezenta un adaos la capacitatea de producție de hârtie termică a Coreei din perioada investigației de reexaminare, care era deja semnificativ mai mare decât consumul de hârtie termică subțire din Uniune (a se vedea tabelul 1).

(60)

În urma comunicării constatărilor finale, Hansol Paper a afirmat că constatările Comisiei privind capacitatea din Coreea sunt nefondate și incorecte, deoarece: (i) Hansol Paper era singurul producător al produsului care face obiectul reexaminării din Coreea; (ii) Comisia a interpretat în mod eronat anunțurile de extindere ale Hansol Paper; și (iii) Comisia a exagerat atunci când a stabilit că capacitatea de producție a Hansol Paper are un grad semnificativ de flexibilitate.

(61)

Comisia nu a fost de acord. În ceea ce privește Hansol Paper, care se presupune că este singurul producător din Coreea al produsului care face obiectul reexaminării, Comisia a observat că acest lucru era contrazis de alte informații din dosar, inclusiv de declarațiile făcute chiar de Hansol Paper în cursul investigației de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor (18). Deși a susținut în mod constant că Hansol Paper a fost singurul producător-exportator care a cooperat în cadrul prezentei investigații de reexaminare, Comisia nu a concluzionat că Hansol Paper era singurul producător de hârtie termică subțire din Republica Coreea. Dimpotrivă, astfel cum se explică în considerentul 58 de mai sus, elementele de probă din dosar sugerau că cel puțin încă un producător de hârtie termică subțire din Republica Coreea, și anume Donghwa Ind co. Ltd, ar putea fabrica produsul care face obiectul reexaminării. Comisia a observat că site-ul Donghwa Ind (19) cuprindea mențiuni ale producției de hârtie termică în general și imagini ale unor produse, cum ar fi chitanțele de la punctele de vânzare, fabricate în mod obișnuit din hârtie termică subțire. De asemenea, Comisia a observat că, având în vedere elementele de probă contrare, Hansol Paper nu a prezentat elemente de probă care să îi susțină afirmația potrivit căreia era singurul producător de hârtie termică subțire din Republica Coreea. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(62)

Comisia nu a fost de acord cu afirmația Hansol potrivit căreia capacitatea neutilizată din Coreea era nulă. De exemplu, Hansol Paper a furnizat cifre privind capacitatea care erau atât de scăzute, încât gradul său raportat de utilizare a capacității de producție ar fi depășit 100 % în unii ani din perioada examinată.

(63)

În ceea ce privește presupusa interpretare eronată a anunțurilor de extindere ale Hansol Paper și problema flexibilității capacității de producție, Comisia nu a fost de acord. Chiar Hansol Paper își anunțase în mod public în mod repetat în rapoartele sale financiare intenția de a-și extinde activitatea în domeniul hârtiei termice (20). Faptul că planurile de investiții disponibile la momentul vizitei de verificare nu includeau investiții care să vizeze creșterea capacității nu împiedică Hansol Paper să dea curs anunțurilor sale într-o etapă ulterioară. În orice caz, există numeroase mijloace prin care Hansol Paper își poate extinde activitatea în domeniul hârtiei termice, inclusiv prin transfer de capacități. Astfel cum a menționat chiar societatea în Raportul din 2022 privind sustenabilitatea Hansol Paper (21), în mod incontestabil, Hansol Paper dispune de instalații de producție flexibile. Chiar dacă modul în care a fost cuantificată flexibilitatea nu reiese în mod clar, menționarea ei în raport sugerează că flexibilitatea nu este minoră și, prin urmare, merită un anunț public. Gama de produse din planul de producție pentru 2023 al Hansol Paper nu împiedică societatea să transfere o cantitate deloc neglijabilă de capacități către produsul care face obiectul reexaminării, atunci când este necesar.

(64)

Piața internă a Republicii Coreea este mică, cu un consum anual cuprins între 20 000 și 37 200 de tone (22). Numai producția anuală a Hansol Paper este de 4-9 ori mai mare decât consumul produsului care face obiectul reexaminării pe piața sa internă. Investigația a stabilit că, din punctul de vedere al volumului, consumul intern este în scădere, deoarece vânzările interne de hârtie termică subțire ale Hansol Paper, producătorul dominant din țară, au scăzut cu 29 % în cursul perioadei examinate (23). Prin urmare, industria coreeană a hârtiei termice subțiri este orientată către export. În ceea ce privește profitabilitatea vânzărilor interne ale Hansol Paper, a se vedea secțiunea 3.2.1 de mai sus.

(65)

Pe baza datelor verificate ale Hansol Paper, Comisia a stabilit că volumul exporturilor coreene către alte destinații decât Uniunea a crescut în cursul perioadei examinate (24). De asemenea, aceasta a stabilit că exporturile coreene, în special către SUA, au fost semnificative (25). Însă prețurile de vânzare ale exporturilor coreene către alte destinații decât Uniunea au scăzut în cursul perioadei examinate. Acest lucru este vizibil în mod clar pe piața SUA (26). În plus, la 27 septembrie 2021, autoritățile americane au instituit măsuri antidumping asupra importurilor de hârtie termică originară, printre altele, din Republica Coreea (27). Din aceste motive, în ceea ce privește prețurile, piața SUA a devenit mai puțin atractivă pentru exporturile coreene.

(66)

Piața Uniunii este cea mai mare piață a hârtiei termice subțiri din lume, reprezentând aproximativ 25 % din consumul mondial, și are un potențial de creștere ridicat în termeni absoluți (28). Investigația a stabilit că piața Uniunii este atractivă din punctul de vedere al prețurilor în comparație cu alte piețe. După instituirea măsurilor antidumping în 2017, importurile din Republica Coreea au scăzut semnificativ, ajungând la doar 1 000-2 500 de tone în 2020. Totuși, de atunci și în pofida taxelor antidumping în vigoare, vânzările coreene către Uniune au crescut din nou (29) și au ajuns la 4 500-6 000 de tone în perioada investigației de reexaminare, reprezentând o cotă de piață de 2,7 %.

(67)

În urma comunicării constatărilor finale, Hansol Paper a solicitat Comisiei să calculeze o marjă de dumping pentru vânzările Hansol Paper către piețele țărilor terțe, pe motiv că acest calcul a fost o practică constantă în cadrul reexaminărilor efectuate de Comisie în perspectiva expirării măsurilor și că Comisia nu a evaluat dacă prețurile de export ale Hansol Paper către piețele din afara UE indică existența dumpingului. Comisia a clarificat faptul că scopul unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor este de a stabili dacă expirarea măsurilor ar putea conduce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului și a prejudiciului. Având în vedere constatarea existenței unui dumping semnificativ în cursul perioadei investigației de reexaminare pentru vânzările către Uniune și concluzia ulterioară privind probabilitatea continuării dumpingului, Comisia nu avea obligația de a efectua vreo determinare suplimentară a dumpingului în cadrul prezentei investigații. În ceea ce privește prețurile de export ale Hansol Paper către piețele din afara UE, acestea au fost analizate în considerentul 65 de mai sus și sunt analizate în continuare în considerentele care urmează.

(68)

În urma comunicării constatărilor finale, Hansol Paper a susținut că Comisia ar fi trebuit să constate că piața hârtiei termice subțiri din Uniune nu mai era atractivă, având în vedere informațiile prezentate deja de Hansol Paper (și care se presupune că nu au fost abordate în mod suficient de Comisie) și, în special, afirmațiile potrivit cărora Hansol Paper nu s-ar mai concentra pe piața Uniunii, importanța pieței americane pentru Hansol Paper, nivelul măsurilor antidumping din SUA privind hârtia termică și faptul că Comisia nu a descris în prezentul regulament activitățile Hansol Paper pe alte piețe terțe.

(69)

Comisia nu a fost de acord cu presupusa lipsă de atractivitate a pieței Uniunii pentru exporturile coreene. Faptul că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, piața Uniunii nu a fost principala piață a Hansol Paper ca volum și că Hansol Paper a realizat vânzări semnificative către SUA nu reduce atractivitatea pieței Uniunii. De asemenea, Comisia a susținut că simpla existență a unor măsuri antidumping în SUA face ca piața americană să fie mai puțin atractivă decât înainte de instituirea măsurilor, chiar dacă nivelul măsurilor nu este prohibitiv. În ceea ce privește vânzările Hansol Paper pe alte piețe, Comisia nu a putut să dezvăluie în prezentul regulament volumele de vânzări ale societății și prețurile sale de pe alte piețe pentru fiecare țară, deoarece aceste informații au fost considerate sensibile de către parte (singura sursă a datelor în cauză). Cu toate acestea, Comisia a analizat strategia de vânzări și de prețuri a Hansol Paper pe alte piețe, astfel cum a fost comunicată părții prin intermediul rapoartelor de verificare. În acest sens, Comisia a constatat că, la nivel mondial, există producție de hârtie termică într-un număr restrâns de țări, astfel cum se arată în Studiul de piață la nivel mondial 2019-2024 privind hârtia termică realizat de Laves Chemie. Prin urmare, producătorii produsului care face obiectul reexaminării se confruntă cu concurența producătorilor locali numai în câteva zone ale lumii. Astfel, America de Sud și Centrală, Africa, Australasia și majoritatea țărilor asiatice erau importatoare nete de hârtie termică (30), în principal din Coreea. Chiar dacă, în principiu, piețele fără producție internă (semnificativă) ar părea mai atractive la prima vedere, Comisia a constatat că, în linii generale, prețurile de vânzare ale Hansol Paper pentru produsul care face obiectul reexaminării practicate pe piețele de export din afara UE, printre care și SUA, au scăzut în cursul perioadei examinate într-o măsură similară cu prețurile practicate în Uniune. O comparație între prețurile de vânzare ale Hansol Paper pe toate piețele de export din afara UE și prețurile de vânzare ale Hansol Paper în Uniune a arătat că, în cursul perioadei examinate, prețurile din UE au fost, în general, în mod constant mai mari decât prețurile de vânzare practicate de Hansol Paper către restul lumii. În consecință, Comisia a confirmat că piața Uniunii, cea mai mare piață de hârtie termică subțire din lume și o piață cu un potențial de creștere ridicat în termeni absoluți, a fost o piață atractivă din punctul de vedere al volumului și al prețurilor pentru exporturile coreene, indiferent de schimbările survenite în rețeaua de vânzări a Hansol Paper de la investigația inițială și până în prezent.

(70)

Având în vedere constatările formulate privind continuarea dumpingului în cursul perioadei investigației de reexaminare, stabilite în considerentul 54, existența în Republica Coreea a unei capacități de producție flexibile care nu poate fi neglijată, interesul coreean din ce în ce mai mare pentru piața vastă a Uniunii cu prețuri atractive și măsurile antidumping instituite recent pe principala sa piață de export în prezent (31), se poate preconiza o creștere suplimentară a importurilor de produs în cauză care fac obiectul unui dumping în eventualitatea abrogării măsurilor. În consecință, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping asupra importurilor de produs în cauză să conducă la continuarea dumpingului.

(71)

Produsul similar a fost fabricat de 5 producători din Uniune în cursul perioadei examinate. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(72)

Producția totală din Uniune în perioada investigației de reexaminare a fost calculată ca fiind de aproximativ 360 727 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria Uniunii, cum ar fi răspunsul la chestionar transmis de solicitant, verificat încrucișat cu răspunsurile individuale la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Astfel cum se precizează în considerentul 18, în cadrul eșantionului au fost selectați trei producători din Uniune, reprezentând aproximativ 86 % din producția totală a produsului similar din Uniune.

(73)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii utilizând: datele solicitantului privind vânzările de produs similar realizate de industria Uniunii, verificate parțial încrucișat cu volumele de vânzări raportate de producătorii din Uniune incluși în eșantion (32) și (b) importurile produsului care face obiectul reexaminării din toate țările terțe, astfel cum au fost raportate în Eurostat, precum și analiza datelor de export ale producătorului-exportator cooperant.

(74)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(75)

Consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 8 % între 2018 și 2020. Consumul la nivelul Uniunii a fost afectat în 2020 din cauza pandemiei de COVID-19; cu toate acestea, consumul la nivelul Uniunii a crescut în cursul perioadei investigației de reexaminare și s-a înregistrat o scădere generală de 2 % în cursul perioadei examinate.

(76)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza răspunsului la chestionar transmis de producătorul-exportator cooperant și pe baza statisticilor Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza consumului de la nivelul Uniunii.

(77)

Importurile din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(78)

Volumul importurilor din țara în cauză a scăzut din 2018 până în 2020. Cu toate acestea, volumul a crescut semnificativ în cursul perioadei investigației de reexaminare și a crescut cu 65 % față de cifra din 2018. Cota de piață a crescut în cursul perioadei examinate de la 1,6 % în 2018 la 2,7 % în cursul PIR.

(79)

Pentru a stabili volumele și valorile importurilor în perioada examinată, Comisia a analizat datele privind exporturile raportate de Hansol Paper, producătorul-exportator cooperant din țara în cauză, prin prisma statisticilor privind importurile înregistrate în Eurostat. Comisia a constatat discrepanțe între exporturile raportate de Hansol Paper către Danemarca, Estonia, Finlanda și Lituania și importurile în aceste state membre înregistrate în Eurostat. Pe baza informațiilor transmise de societate, Comisia a concluzionat că produsul care face obiectul reexaminării exportat de Hansol Paper către Danemarca, Estonia, Finlanda și, parțial, și către Lituania nu a intrat pe teritoriul vamal al Uniunii. Vânzările respective au rămas probabil în tranzit și/sau au fost destinate unor țări din afara Uniunii. Prin urmare, în ceea ce privește importurile în cele patru state membre menționate anterior, Comisia s-a bazat pe statisticile înregistrate în Eurostat.

(80)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza răspunsului la chestionar trimis de producătorul exportator.

(81)

Prețul mediu al importurilor din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețurile de import (EUR/tonă)

(82)

Prețul mediu al importurilor din țara în cauză a scăzut cu 19 % pe parcursul perioadei examinate.

(83)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei investigației de reexaminare comparând:

(84)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și au fost ajustate în mod adecvat, atunci când a fost necesar și după deducerea corecțiilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică (cantitățile exportate de producătorul-exportator evaluate la prețul de vânzare al industriei Uniunii) pentru fiecare model al fiecărui producător-exportator la care s-a constatat un NCP identic pentru industria Uniunii.

(85)

Rezultatul a indicat o marjă de subcotare medie ponderată de 13,7 % a importurilor din țara în cauză pe piața Uniunii. S-a dovedit că aproximativ 83 % din volumele importurilor au făcut obiectul unei subcotări.

(86)

În urma comunicării constatărilor finale, Hansol Paper a susținut că cea mai mare parte a subcotării a vizat o hârtie termică pentru etichete care nu are legătură cu produsele care au făcut obiectul investigației inițiale. Comisia a calculat marja de subcotare pe baza comparației tipurilor de produs, la fel ca în investigația inițială. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(87)

Importurile de anumite tipuri de hârtie termică subțire din alte țări terțe decât Republica Coreea au provenit în principal din China și SUA.

(88)

Volumul importurilor, precum și cota de piață și tendințele prețurilor pentru importurile de anumite tipuri de hârtie termică subțire din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Importurile din țări terțe

(89)

Importurile din China au scăzut cu peste 50 % în cursul perioadei examinate, în timp ce importurile din SUA au crescut cu 5 %. Cota de piață a altor țări terțe a scăzut constant de la 5,8 % în 2018 la 5,3 % în cursul PIR.

(90)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(91)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor din răspunsul la chestionar al solicitantului, verificate încrucișat în mod corespunzător cu informațiile din cerere și cu statisticile Eurostat. Datele se referă la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar transmise de producători din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(92)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(93)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul forței de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital.

(94)

În cursul perioadei examinate, producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(95)

În cursul perioadei examinate, volumul producției industriei Uniunii a scăzut cu 10 %. În 2020 s-a înregistrat o scădere cu 13 % a volumului producției față de 2018, din cauza impactului pandemiei de COVID-19.

(96)

Capacitatea de producție a crescut în cursul perioadei examinate și a rămas relativ stabilă în cursul anului 2020 și al PIR.

(97)

Rata de utilizare a capacității a scăzut cu 23 % între 2018 și 2020. Între 2020 și PIR s-a înregistrat o ușoară creștere a ratei de utilizare, cu 3 puncte procentuale.

(98)

Pe parcursul perioadei examinate, volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(99)

Volumul vânzărilor realizate de industria Uniunii pe piața Uniunii a crescut cu 2 % în cursul perioadei examinate. Din nou, în 2020 s-a înregistrat o scădere semnificativă a vânzărilor, ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19. În cursul PIR s-a înregistrat o creștere a vânzărilor, care este similară cu tendința consumului prezentată în tabelul 1.

(100)

Cota de piață a industriei Uniunii a rămas relativ stabilă în cursul perioadei examinate, situându-se la 92 % în cursul PIR.

(101)

În cursul perioadei examinate, consumul de la nivelul Uniunii a scăzut cu 2 %. În același timp, s-a înregistrat o scădere similară a vânzărilor industriei pe piața UE. Cota de piață a industriei Uniunii a scăzut doar ușor, de la 92,6 % la 92 %.

(102)

În cursul perioadei examinate, ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(103)

În cursul perioadei examinate, s-a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de angajați ai industriei Uniunii, care a scăzut în total cu 19 puncte procentuale.

(104)

Productivitatea forței de muncă a industriei Uniunii a fost stabilă în perioada 2018-2020 și a crescut cu 13 % din 2020.

(105)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, marja de dumping individuală constatată pentru producătorul-exportator cooperant a fost încă substanțială (a se vedea considerentul 54 de mai sus).

(106)

Cu toate acestea, în pofida faptului că țara în cauză a recurs în continuare la practici de dumping, analiza indicatorilor de prejudiciu arată că măsurile în vigoare au avut un impact pozitiv asupra industriei Uniunii.

(107)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/tonă)

(108)

În cursul perioadei examinate, prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii a scăzut cu 12 %. Costul de producție a scăzut cu 7 % între 2018 și PIR. Mai întâi, acesta a scăzut cu 12 % între 2018 și 2020, dar apoi a crescut cu 5,5 % între 2020 și PAR. Acest lucru s-a datorat unei creșteri a costului materiilor prime, în special a costului pastei de lemn și a costurilor cu energia.

(109)

În cursul perioadei examinate, costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(110)

În cursul perioadei examinate, costurile medii cu forța de muncă au crescut cu 22 %. În același timp, s-a înregistrat o scădere a numărului de angajați. Această creștere a costurilor forței de muncă a fost cu mult superioară creșterii globale a costurilor pentru industria Uniunii din cauza inflației.

(111)

În cursul perioadei examinate, nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(112)

Stocurile finale ca procent din producție prezintă o bază stabilă pe parcursul perioadei examinate. Fabricarea produsului care face obiectul reexaminării se realizează, de obicei, pe bază de comandă și, prin urmare, stocurile finale tind să fie stabile. Cu toate acestea, nivelul stocurilor finale a scăzut cu 10 % în cursul perioadei examinate, ceea ce coincide cu o scădere a producției în aceeași perioadă.

(113)

În cursul perioadei examinate, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(114)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri obținută din vânzările respective.

(115)

Profitabilitatea a fost pozitivă în cursul întregii perioade examinate. Cu toate acestea, în urma unei creșteri a costurilor de producție, profitabilitatea a scăzut în cursul PIR, ajungând la 6,6 %, cu mult sub profitul-țintă de 11,5 % stabilit în investigația inițială. Această scădere a profitabilității se datorează, în parte, creșterii costurilor între 2020 și PIR documentată în considerentul 108 și coincide cu creșterea semnificativă a importurilor din țara în cauză în aceeași perioadă.

(116)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a evoluat descendent în cursul perioadei examinate, scăzând cu 53 %. Acest lucru este similar cu situația care a avut loc în cadrul investigației inițiale.

(117)

Industria Uniunii a continuat investițiile în perioada 2018-2020. Cu toate acestea, investițiile au scăzut dramatic în cursul PIR.

(118)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a evoluat într-o tendință descendentă în cursul perioadei examinate, scăzând cu 76 %. Această scădere a randamentului investițiilor este în concordanță cu scăderea profitabilității.

(119)

Capacitatea industriei Uniunii de a atrage capital a fost afectată de scăderea profitabilității, astfel cum se poate observa din scăderea semnificativă a investițiilor în cursul PIR.

(120)

În cursul perioadei examinate, cota de piață a industriei Uniunii a rămas ridicată și stabilă, la un nivel de 92 % sau mai ridicat. Volumul vânzărilor pe piața Uniunii a scăzut ușor, în paralel cu o scădere similară a consumului.

(121)

În ceea ce privește indicatorii financiari, profitabilitatea industriei Uniunii a fost pozitivă pe parcursul întregii perioade examinate și în cea mai mare parte a perioadei examinate s-a situat peste sau în jurul profitului-țintă de 11,5 % stabilit în cadrul investigației inițiale. În special, industria Uniunii a realizat profituri de peste 11,3 %, 14,8 % și 12,2 % în anii 2018, 2019 și, respectiv, 2020. Cu toate acestea, costurile au crescut cu 5,5 % între 2020 și perioada investigației de reexaminare, în timp ce prețurile au rămas stabile, ceea ce a condus la scăderea profitabilității până la nivelul de 6,6 %. Această situație a coincis, de asemenea, cu o creștere a importurilor care fac obiectul unui dumping, de la o cotă de piață de 0,9 % în 2020 la o cotă de piață de 2,7 % în perioada investigației de reexaminare.

(122)

Indicatorii examinați demonstrează că măsurile antidumping și-au atins scopul vizat, de eliminare a prejudiciului suferit de producătorii din Uniune. Într-adevăr, instituirea măsurilor inițiale în 2017 a permis industriei Uniunii să se redreseze, să păstreze cote de piață ridicate în Uniune și să realizeze profituri pe parcursul întregii perioade examinate. Cu toate acestea, profitabilitatea industriei Uniunii a scăzut sub profitul-țintă în perioada investigației de reexaminare, din cauza presiunii asupra prețurilor exercitate de importurile care fac obiectul unui dumping, care a împiedicat industria Uniunii să își majoreze prețurile în concordanță cu creșterea costului său de producție.

(123)

Având în vedere cele de mai sus, situația industriei Uniunii verificată în cursul perioadei investigației de reexaminare a fost prejudiciabilă. Indiferent dacă prejudiciul respectiv s-ar califica deja ca fiind important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a decis să analizeze probabilitatea reapariției prejudiciului.

(124)

În urma comunicării constatărilor, Hansol Paper a susținut că situația industriei Uniunii nu a fost prejudiciabilă în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(125)

Astfel cum se menționează în considerentul 83, Comisia a stabilit o marjă de subcotare de 13,7 %. De asemenea, Comisia a observat în considerentul 114 că a existat o scădere dramatică a investițiilor pentru industria Uniunii în cursul perioadei examinate, acestea scăzând cu 80 %. În cursul perioadei investigației de reexaminare, profitabilitatea industriei Uniunii a fost cu mult sub profitul-țintă de 11,5 % stabilit în investigația inițială. Toate aceste aspecte indică o situație prejudiciabilă a industriei Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(126)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat în continuare dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din Republica Coreea, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(127)

În acest sens, Comisia a analizat următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din țara în cauză, atractivitatea pieței Uniunii și impactul volumului potențial al importurilor și al prețurilor de import asupra situației industriei Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(128)

Astfel cum se arată în considerentele 57-59, producătorul-exportator din țara în cauză are capacitatea de a-și mări alocarea capacității de producție pentru a favoriza producția de hârtie termică subțire. Într-adevăr, în raportul privind sustenabilitatea societății Hansol Paper s-a remarcat posibilitatea unor capacități de rotație care să permită producerea de tipuri diferite de hârtie, în funcție de situația pieței. În plus, astfel cum se menționează în considerentul 59, capacitatea de producție din Coreea este semnificativă, fiind de aproximativ 10 ori mai mare decât consumul intern al țării și de aproape două ori mai mare decât consumul de la nivelul Uniunii.

(129)

În al doilea rând, astfel cum se arată în considerentul 66, piața Uniunii este cea mai mare piață a hârtiei termice subțiri din lume, reprezentând aproximativ 25 % din consumul mondial. De asemenea, astfel cum se arată în considerentul 65, autoritățile din SUA au instituit recent măsuri antidumping asupra produsului în cauză, ceea ce face ca această piață majoră să fie mai puțin atractivă pentru exporturile coreene. În plus, în anumite perioade ale perioadei examinate, aceste exporturi au fost vândute la prețuri mai mari pe piața Uniunii în comparație cu piața SUA. Acest lucru face ca piața Uniunii să fie atractivă atât din punctul de vedere al prețului, cât și al accesibilității și există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping să conducă la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping.

(130)

În al treilea rând, astfel cum se arată în tabelele 2 și 3, în cursul perioadei examinate, volumul importurilor din țara în cauză a crescut, în timp ce prețurile de import au scăzut. Aceste prețuri de import sunt mai mici decât cele ale industriei Uniunii. Într-adevăr, astfel cum se arată în considerentele 83-85, analiza subcotării prețurilor efectuată de Comisie a indicat o marjă de subcotare fără taxe de 13,7 % în cursul PIR. Acest lucru arată că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, exportatorii coreeni ar fi stimulați să exporte către Uniune la niveluri de preț prejudiciabile. S-ar crea astfel o presiune asupra prețurilor industriei Uniunii, care ar pierde apoi din volumul vânzărilor și/sau ar fi obligată să își reducă nivelurile prețurilor, ceea ce ar avea un impact asupra profitabilității.

(131)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează că absența măsurilor ar conduce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din Republica Coreea și la o posibilă reapariție a unui prejudiciu important.

(132)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(133)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(134)

În acest context, Comisia a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea unei continuări a dumpingului și probabilitatea reapariției prejudiciului, există motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor existente nu ar fi în interesul Uniunii.

(135)

Industria Uniunii este compusă din cinci producători stabiliți în trei state membre (Germania, Spania și Finlanda). Toți cei cinci producători au fost în favoarea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor.

(136)

Astfel cum s-a concluzionat în considerentul 123, situația industriei Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare a fost prejudiciabilă. În plus, astfel cum s-a concluzionat în considerentul 130, industria Uniunii nu ar putea să facă față eliminării măsurilor, deoarece este probabil ca acest lucru să conducă la o creștere puternică a importurilor care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, permiterea expirării măsurilor ar pune în pericol viabilitatea financiară pe termen lung a industriei.

(137)

Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor ar fi în interesul industriei Uniunii.

(138)

Toți importatorii neafiliați și utilizatorii cunoscuți au fost informați cu privire la deschiderea reexaminării. Cu toate acestea, Comisia nu a beneficiat de cooperare din partea importatorilor neafiliați și a utilizatorilor.

(139)

Prin urmare, nu au existat indicii că menținerea măsurilor ar avea un impact negativ semnificativ asupra utilizatorilor și/sau a importatorilor care să depășească impactul pozitiv al măsurilor.

(140)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente asupra importurilor de anumite tipuri de hârtie termică subțire originară din Republica Coreea.

(141)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la probabilitatea reapariției dumpingului, la probabilitatea reapariției prejudiciului și la interesul Uniunii, măsurile antidumping care vizează anumite tipuri de hârtie termică subțire originară din Republica Coreea ar trebui să fie menținute.

(142)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente. Tuturor părților li s-a acordat un termen pentru a prezenta observații ulterior acestei comunicări și pentru a solicita o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Comunicările și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător.

(143)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (33), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii de plătit ar trebui să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(144)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,