32023R0956

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
Regulament - 2023/956 - EN - EUR-Lex

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 32023R0956

Help

Regulamentul (UE) 2023/956 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră (Text cu relevanță pentru SEE)

PE/7/2023/REV/1

JO L 130, 16.5.2023, p. 52–104 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/956/oj

Date of document:: 10/05/2023; data semnării
Date of effect:: 17/05/2023; intrare în vigoare data publicării +1 a se vedea articolul 36.1
Date of effect:: 01/10/2023; Punere în aplicare a se vedea articolul 36.2
Date of effect:: 31/12/2024; Punere în aplicare Punere în aplicare parțială a se vedea articolul 36.2(a)
Date of effect:: 01/01/2026; Punere în aplicare Punere în aplicare parțială a se vedea articolul 36.2(b)
Date of signature:: 10/05/2023
Date of end of validity:: No end date

Author:: Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene
Responsible body:: Directorate-General for Taxation and Customs Union
Form:: Regulament
Additional information:: relevanţă pentru SEE

Procedure number:

2021/0214/COD

Link

European Parliament - Legislative observatory

Treaty:

Tratat privind funcţionarea Uniunii Europene

Legal basis:

12016E192 - P1

Proposal:

52021PC0564 Adopted on: 10/05/2023

Link

Select all documents based on this document

Link

Select all implementing acts based on this document

Link

Select all documents mentioning this document

Modified by:

Relation	Act	Comment
Corrected by	32023R0956R(01)	(DE, EL, NL)
Corrected by	32023R0956R(02)	(IT)
Corrected by	32023R0956R(03)	(SV)

Affected by case:

Annulment requested by 62023CN0512

Instruments cited:

Link

EUROVOC descriptor:

Subject matter:

Mediu

Directory code:

11.60.30.20 Relaţii externe / Politica comercială / Regim comercial / Regimul comun al importurilor
15.10.20.30 Mediu, consumatori şi protecţia sănătăţii / Mediu / Poluare şi prejudicii / Controlul poluării atmosferice

HTML

PDF

Official Journal

16.5.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 130/52

REGULAMENTUL (UE) 2023/956 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 10 mai 2023

privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

În Comunicarea sa din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european” (denumită în continuare „Pactul verde european”), Comisia a prezentat o nouă strategie de creștere. Această strategie are drept scop transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care să nu existe emisii nete (emisii după deducerea absorbțiilor) de gaze cu efect de seră (denumite în continuare „emisii de gaze cu efect de seră”) cel târziu până în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. Pactul verde european urmărește să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În același timp, această transformare trebuie să fie justă și incluzivă, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Comisia a anunțat, de asemenea, în Comunicarea sa din 12 mai 2021 intitulată „Calea către o planetă sănătoasă pentru toți – Plan de acțiune al UE: «Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului»”, promovarea instrumentelor și a stimulentelor relevante pentru o mai bună punere în aplicare a principiului „poluatorul plătește”, astfel cum se prevede la articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și, prin urmare, finalizarea eliminării treptate a „poluării gratuite”, în vederea maximizării sinergiilor dintre decarbonizare și obiectivul de reducere la zero a poluării.

(2)

Acordul de la Paris (4), adoptat la 12 decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) (denumit în continuare „Acordul de la Paris”), a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Părțile la Acordul de la Paris au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială și să continue eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială. În temeiul Pactului climatic de la Glasgow, adoptat la 13 noiembrie 2021, Conferința părților la CCONUSC, care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, a recunoscut și că limitarea creșterii temperaturii medii globale la 1,5 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială ar reduce considerabil riscurile și efectele schimbărilor climatice și s-a angajat să își consolideze obiectivele pentru 2030 până la sfârșitul anului 2022, pentru a reduce decalajul legat de nivelul de ambiție.

(3)

Abordarea provocărilor legate de climă și a altor provocări legate de mediu și atingerea obiectivelor Acordului de la Paris se află în centrul Pactului verde european. Valoarea Pactului verde european a crescut și mai mult în contextul efectelor foarte grave ale pandemiei de COVID-19 asupra sănătății și bunăstării economice a cetățenilor Uniunii.

(4)

Uniunea s-a angajat să își reducă emisiile nete la nivelul întregii economii cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990, astfel cum se prevede în documentul transmis către CCONUSC, în numele Uniunii Europene și al statelor sale membre, cu privire la actualizarea contribuției stabilite la nivel național a Uniunii Europene și a statelor sale membre.

(5)

Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (5) a consacrat în legislație obiectivul de realizare a neutralității climatice la nivelul întregii economii până cel târziu în 2050. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un obiectiv obligatoriu al Uniunii de reducere internă a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990.

(6)

Raportul special din 2018 al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) referitor la impactul creșterii temperaturilor globale cu 1,5 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială și direcțiile conexe de evoluție a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global oferă o bază științifică solidă pentru combaterea schimbărilor climatice și ilustrează necesitatea intensificării acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice. Raportul respectiv confirmă faptul că, pentru a reduce probabilitatea unor fenomene meteorologice extreme, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie reduse de urgență și că schimbările climatice trebuie limitate la o creștere a temperaturii globale cu 1,5 °C. În plus, dacă nu se transpun în realitate rapid scenarii de atenuare compatibile cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială, vor trebui luate măsuri de adaptare mult mai costisitoare și mai complexe pentru a evita efectele unei încălziri globale mai mari. În contribuția Grupului de lucru I la Al șaselea raport de evaluare al IPCC intitulat „Climate Change 2021: The Physical Science Basis” (Schimbările climatice 2021: elementele științifice) se reamintește că schimbările climatice afectează deja fiecare regiune de pe Pământ și se anticipează că în deceniile următoare schimbările climatice se vor amplifica în toate regiunile. Raportul respectiv evidențiază că, dacă nu se fac reduceri imediate, rapide și pe scară largă ale emisiilor de gaze cu efect de seră, nu se va putea limita încălzirea la aproape 1,5 °C sau chiar la 2 °C.

(7)

Până în prezent, Uniunea a urmărit o politică ambițioasă privind combaterea schimbărilor climatice și a instituit un cadru de reglementare pentru a-și atinge obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră fixat pentru 2030. Printre actele legislative de punere în aplicare a obiectivului respectiv se numără Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6), care instituie o schemă de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii (denumită în continuare „EU ETS”) și prevede stabilirea unor prețuri armonizate pentru emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii pentru sectoarele și subsectoarele mari consumatoare de energie, Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului (7), care introduce obiective naționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, și Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului (8), care impune statelor membre să compenseze emisiile de gaze cu efect de seră provenite din utilizarea terenurilor prin absorbția gazelor cu efect de seră din atmosferă.

(8)

Deși Uniunea și-a redus substanțial emisiile interne de gaze cu efect de seră, emisiile de gaze cu efect de seră încorporate în importurile către Uniune sunt în creștere, subminând astfel eforturile Uniunii de a-și reduce amprenta emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global. Uniunea are responsabilitatea de a continua să joace un rol de lider în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice la nivel global.

(9)

Atât timp cât un număr semnificativ de parteneri internaționali ai Uniunii au abordări politice care nu ating același nivel de ambiție în materie de climă, există riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon. Relocarea emisiilor de dioxid de carbon are loc în cazul în care, din motive legate de costurile aferente politicilor climatice, întreprinderile din anumite sectoare sau subsectoare industriale transferă producția către alte țări sau dacă importurile din țările respective înlocuiesc produse echivalente cu emisii mai mici de gaze cu efect de seră. Această situație ar putea conduce la o creștere a emisiilor totale la nivel global, punând astfel în pericol reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră care este imperios necesară pentru a se menține creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială, precum și pentru a continua eforturile de a limita creșterea temperaturii la 1,5 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială. Pe măsură ce Uniunea își stabilește obiective climatice mai ambițioase, acest risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ar putea submina eficacitatea politicilor Uniunii de reducere a emisiilor.

(10)

Inițiativa privind un mecanism de ajustare a carbonului la frontieră (denumit în continuare „CBAM”) face parte din pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”. CBAM urmează să servească drept element esențial al setului de instrumente al Uniunii pentru a îndeplini obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice cel târziu până în 2050, în conformitate cu Acordul de la Paris, prin combaterea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon generat de creșterea nivelului de ambiție al Uniunii în materie de climă. Se preconizează că CBAM va contribui, de asemenea, la promovarea decarbonizării în țările terțe.

(11)

Mecanismele existente de combatere a riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în sectoarele sau subsectoarele în care există acest risc constau în alocarea tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor EU ETS și măsurile financiare menite să compenseze costurile emisiilor indirecte generate de costurile emisiilor de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice. Aceste mecanisme sunt prevăzute la articolul 10a alineatul (6) și, respectiv, la articolul 10b din Directiva 2003/87/CE. Alocarea cu titlu gratuit a certificatelor EU ETS la nivelul întreprinderilor cu cele mai bune performanțe a fost pentru anumite sectoare industriale un instrument de politică cu care să se combată riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Cu toate acestea, în comparație cu licitarea integrală, prețul este redus datorită acestei alocări cu titlu gratuit și, prin urmare, sunt afectate stimulentele pentru investiții în reducerea suplimentară a emisiilor de gaze cu efect de seră.

(12)

CBAM urmărește să înlocuiască în alt mod acele mecanisme existente prin combaterea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, și anume prin asigurarea unor prețuri echivalente ale carbonului pentru importuri și pentru produsele interne. Pentru a asigura o tranziție treptată de la sistemul actual de certificate gratuite la CBAM, CBAM ar trebui să fie introdus treptat, în timp ce certificatele gratuite din sectoarele vizate de CBAM sunt eliminate treptat. Aplicarea combinată și tranzitorie a certificatelor EU ETS alocate cu titlu gratuit și a CBAM nu ar trebui să conducă în niciun caz la un tratament mai favorabil pentru mărfurile din Uniune în comparație cu mărfurile importate pe teritoriul vamal al Uniunii.

(13)

Prețul carbonului este în creștere, iar întreprinderile au nevoie de vizibilitate, previzibilitate și securitate juridică pe termen lung pentru decide cu privire la investițiile în decarbonizarea proceselor industriale. Așadar, pentru a consolida cadrul juridic de combatere a relocării emisiilor de dioxid de carbon, ar trebui stabilită o cale clară de extindere treptată a domeniului de aplicare al CBAM la produsele, sectoarele și subsectoarele expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon.

(14)

Deși obiectivul CBAM este de a preveni riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon, prezentul regulament urmează să încurajeze, de asemenea, producătorii din țări terțe să utilizeze tehnologii mai eficiente din punctul de vedere al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră astfel încât să se genereze mai puține emisii. Din acest motiv, se preconizează ca CBAM să sprijine în mod eficient reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în țările terțe.

(15)

Ca instrument de prevenire a relocării emisiilor de dioxid de carbon și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, CBAM ar trebui să asigure faptul că produsele importate fac obiectul unui sistem de reglementare care aplică costuri ale carbonului echivalente cu cele suportate în cadrul EU ETS, rezultând un preț al carbonului care este echivalent pentru importuri și produsele interne. CBAM este o măsură climatică care ar trebui să sprijine reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global și să prevină riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, asigurând în același timp compatibilitatea cu legislația Organizației Mondiale a Comerțului.

(16)

Prezentul regulament ar trebui să se aplice mărfurilor importate pe teritoriul vamal al Uniunii din țări terțe, cu excepția cazului în care producția acestora a făcut deja obiectul EU ETS, prin aplicarea acesteia țărilor terțe sau teritoriilor terțe sau a unui mecanism de stabilire a prețului carbonului conectat pe deplin la EU ETS.

(17)

Pentru a se asigura că tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al carbonului este însoțită în permanență de coeziune economică și socială, la viitoarea revizuire a prezentului regulament ar trebui să se țină seama de caracteristicile și constrângerile speciale ale regiunilor ultraperiferice menționate la articolul 349 din TFUE, precum și ale statelor insulare care fac parte din teritoriul vamal al Uniunii, fără a submina integritatea și coerența ordinii juridice a Uniunii, nici a pieței sale interne și a politicilor comune.

(18)

Pentru a preveni riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în instalațiile offshore, prezentul regulament ar trebui să se aplice mărfurilor ce rezultă din regimul de perfecționare activă sau produselor prelucrate din aceste mărfuri, care sunt transportate pe o insulă artificială, pe o structură fixă sau plutitoare sau pe orice altă structură aflată pe platoul continental al unui stat membru sau în zona economică exclusivă a unui stat membru în cazul în care respectivul platou continental sau respectiva zonă economică exclusivă se învecinează cu teritoriul vamal al Uniunii. Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a stabili condițiile detaliate pentru aplicarea CBAM pentru astfel de mărfuri.

(19)

Emisiile de gaze cu efect de seră care ar trebui să facă obiectul CBAM ar trebui să corespundă emisiilor de gaze cu efect de seră reglementate de anexa I la Directiva 2003/87/CE, și anume dioxidul de carbon (CO2), precum și, după caz, protoxidul de azot și perfluorocarburile. CBAM ar trebui să se aplice inițial emisiilor directe de gaze cu efect de seră provenite din producția de mărfuri până în momentul importului acelor mărfuri pe teritoriul vamal al Uniunii, reflectând domeniul de aplicare al EU ETS. CBAM ar trebui să se aplice și emisiilor indirecte. Emisiile indirecte sunt emisiile care rezultă din generarea de energie electrică folosită pentru producerea mărfurilor cărora li se aplică prezentul regulament. Includerea emisiilor indirecte ar consolida și mai mult eficacitatea CBAM din perspectiva mediului și obiectivul său ambițios de a contribui la combaterea schimbărilor climatice. Cu toate acestea, nu ar trebui să se ia în considerare inițial emisiile indirecte în cazul mărfurilor pentru care în Uniune se aplică măsuri financiare care compensează costurile emisiilor indirecte suportate din costurile emisiilor de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice. Mărfurile respective sunt indicate în anexa II la prezentul regulament. Revizuirile viitoare ale EU ETS prevăzute de Directiva 2003/87/CE și, în special, revizuirile măsurilor de compensare a costurilor indirecte ar trebui să se reflecte în mod corespunzător în domeniul de aplicare al CBAM. În perioada de tranziție datele ar trebui colectate cu scopul de a detalia metodologia de calcul al emisiilor indirecte. Metodologia respectivă ar trebui să țină seama de cantitatea de energie electrică folosită pentru producerea mărfurilor enumerate în anexa I la prezentul regulament, precum și de țara de origine, de sursa de generare și de factorii de emisie, aferenți acestei energii electrice. Metodologia respectivă ar trebui detaliată pentru a obține modul cel mai potrivit de a preveni relocarea emisiilor de dioxid de carbon și de a asigura integritatea de mediu a CBAM.

(20)

EU ETS și CBAM au obiectivul comun de a stabili prețul pentru emisiile de gaze cu efect de seră încorporate în aceleași sectoare și mărfuri prin utilizarea unor certificate specifice. Ambele instrumente au un caracter de reglementare și sunt justificate de necesitatea de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, în conformitate cu obiectivul de mediu obligatoriu în temeiul dreptului Uniunii, prevăzut de Regulamentul (UE) 2021/1119, de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990 și obiectivul de a atinge neutralitatea climatică la nivelul întregii economii cel târziu până în 2050.

(21)

Cu toate acestea, deși EU ETS stabilește numărul total de certificate emise (denumit în continuare „plafonul”) pentru emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitățile care intră în domeniul său de aplicare și permite comercializarea certificatelor (denumit în continuare „sistemul de limitare și tranzacționare”), CBAM nu ar trebui să stabilească limite cantitative pentru import, astfel încât să se asigure că fluxurile comerciale nu sunt restricționate. În plus, în timp ce EU ETS se aplică instalațiilor din Uniune, CBAM ar trebui să se aplice anumitor mărfuri importate pe teritoriul vamal al Uniunii.

(22)

Mecanismul CBAM prezintă unele caracteristici specifice în comparație cu EU ETS, inclusiv în ceea ce privește calcularea prețului certificatelor CBAM, posibilitățile de comercializare a certificatelor CBAM și perioada lor de valabilitate. Aceste caracteristici se datorează necesității de a menține eficacitatea CBAM ca măsură de prevenire a relocării emisiilor de dioxid de carbon în timp. Acestea asigură, de asemenea, faptul că gestionarea mecanismului CBAM nu este excesiv de împovărătoare nici în ceea ce privește obligațiile impuse operatorilor, nici în ceea ce privește resursele pentru administrație, menținând în același timp un nivel echivalent de flexibilitate disponibil operatorilor în cadrul EU ETS. Asigurarea unui astfel de echilibru este deosebit de importantă pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) în cauză.

(23)

Pentru a-și menține eficacitatea ca măsură de prevenire a relocării emisiilor de dioxid de carbon, CBAM trebuie să reflecte îndeaproape prețul EU ETS. În timp ce pe piața EU ETS prețul certificatelor eliberate pe piață este stabilit prin licitații, prețul certificatelor CBAM ar trebui să reflecte în mod rezonabil prețul unor astfel de licitații prin intermediul unor medii calculate săptămânal. Aceste prețuri medii săptămânale reflectă îndeaproape fluctuațiile de preț ale EU ETS și permit importatorilor să beneficieze de o marjă rezonabilă pentru a profita de variațiile de preț ale EU ETS, asigurându-se și că sistemul rămâne ușor de gestionat de către autoritățile administrative.

(24)

În cadrul EU ETS, plafonul determină oferta de certificate de emisii și oferă certitudine cu privire la nivelul maxim de emisii de gaze cu efect de seră. Prețul carbonului este determinat de echilibrul dintre oferta respectivă și cererea pieței. Penuria este necesară pentru a exista un stimulent de preț. Prezentul regulament nu este destinat să impună un plafon pentru numărul de certificate CBAM disponibile importatorilor; dacă importatorii ar avea posibilitatea de a reporta și de a comercializa certificatele CBAM, această posibilitate ar putea duce la situații în care prețul certificatelor CBAM nu ar mai reflecta evoluția prețului în EU ETS. O astfel de situație ar slăbi stimulentul pentru decarbonizare, favorizând relocarea emisiilor de dioxid de carbon și afectând obiectivul global privind clima al CBAM. De asemenea, ar putea duce la prețuri diferite pentru operatorii din diferite țări. Limitele posibilităților de comercializare a certificatelor CBAM și de reportare a acestora sunt deci justificate de necesitatea de a evita subminarea eficacității și a obiectivului climatic al CBAM și de a asigura un tratament egal al operatorilor din diferite țări. Cu toate acestea, pentru a menține posibilitatea ca importatorii să își optimizeze costurile, prezentul regulament ar trebui să prevadă un sistem prin care autoritățile să poată răscumpăra de la importatori o anumită cantitate de certificate excedentare. Această cantitate ar trebui să fie stabilită la un nivel care permite importatorilor o marjă rezonabilă pentru ca aceștia să optimizeze costurile pe perioada de valabilitate a certificatelor, păstrând în același timp efectul global de transmitere a prețurilor, asigurând menținerea obiectivului de mediu al CBAM.

(25)

Având în vedere că CBAM s-ar aplica importurilor de mărfuri pe teritoriul vamal al Uniunii, mai degrabă decât instalațiilor, anumite adaptări și simplificări ar trebui să se aplice, de asemenea, în CBAM. Una dintre aceste simplificări ar trebui să constea în introducerea unui sistem declarativ simplu și accesibil, prin care importatorii să raporteze emisiile totale verificate de gaze cu efect de seră încorporate în mărfurile importate într-un anumit an calendaristic. De asemenea, ar trebui să se aplice un calendar diferit față de ciclul de conformitate al EU ETS, pentru a se evita orice blocaj potențial care ar putea rezulta din obligațiile verificatorilor acreditați în temeiul prezentului regulament și al Directivei 2003/87/CE.

(26)

Statele membre ar trebui să aplice penalități în cazul încălcării prezentului regulament și să se asigure că acestea sunt puse în aplicare. Mai exact, cuantumul penalității pentru nerestituirea de către un declarant autorizat în cadrul CBAM a certificatelor CBAM ar trebui să fie identic cu cuantumul prevăzut la articolul 16 alineatele (3) și (4) din Directiva 2003/87/CE. Cu toate acestea, atunci când mărfurile au fost introduse în Uniune de către o altă persoană decât un declarant autorizat în cadrul CBAM fără a respecta obligațiile prevăzute în prezentul regulament, cuantumul penalităților respective ar trebui să fie mai mare pentru a fi eficace, proporțional și disuasiv, ținând seama și de faptul că o astfel de persoană nu este obligată să restituie certificate CBAM. Aplicarea de penalități în temeiul prezentului regulament nu aduce atingere sancțiunilor care pot fi impuse în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern pentru încălcarea altor obligații relevante, în special a celor aferente normelor vamale.

(27)

În timp ce EU ETS se aplică anumitor procese și activități de producție, CBAM ar trebui să vizeze importurile corespunzătoare de mărfuri. Acest lucru necesită identificarea clară a mărfurilor importate prin clasificarea lor în Nomenclatura combinată (NC) prevăzută în Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (9) și corelarea acestora cu emisiile încorporate.

(28)

Mărfurile sau produsele transformate vizate de CBAM ar trebui să reflecte activitățile vizate de EU ETS, întrucât schema respectivă se bazează pe criterii cantitative și calitative legate de obiectivul de mediu din Directiva 2003/87/CE și este cel mai cuprinzător sistem de reglementare a emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniune.

(29)	Definirea domeniului de aplicare al CBAM într-un mod care să reflecte activitățile vizate de EU ETS ar contribui, de asemenea, la asigurarea faptului că produselor importate li se acordă un tratament care nu este mai puțin favorabil decât cel acordat produselor similare de origine internă.

(30)

Deși obiectivul final al CBAM este acela de a viza o gamă largă de produse, ar fi prudent să se înceapă cu un anumit număr de sectoare cu mărfuri relativ omogene, în care există un risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Sectoarele Uniunii considerate ca fiind expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon sunt enumerate în Decizia delegată (UE) 2019/708 a Comisiei (10).

(31)

Mărfurile cărora ar trebui să li se aplice prezentul regulament ar trebui selectate după o analiză atentă a relevanței lor în ceea ce privește emisiile cumulate de gaze cu efect de seră și riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în sectoarele corespunzătoare ale EU ETS, limitând în același timp complexitatea și sarcina administrativă a operatorilor în cauză. În special, selecția ar trebui să țină seama de materialele de bază și de produsele de bază care fac obiectul EU ETS, cu obiectivul de a asigura faptul că emisiile încorporate în produsele cu emisii ridicate importate în Uniune sunt supuse unui preț al carbonului echivalent celui aplicat produselor din Uniune și de a atenua riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Criteriile relevante pentru a restrânge selecția ar trebui să fie: în primul rând, relevanța sectoarelor în ceea ce privește emisiile, și anume dacă sectorul reprezintă una dintre cele mai mari surse de emisii agregate de gaze cu efect de seră; în al doilea rând, expunerea sectorului la un risc semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, astfel cum este definit în temeiul Directivei 2003/87/CE; și în al treilea rând, necesitatea de a echilibra acoperirea unei game largi de produse în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră, limitând în același timp complexitatea și sarcina administrativă.

(32)	Utilizarea primului criteriu ar permite enumerarea următoarelor sectoare industriale în ceea ce privește emisiile cumulate: fontă, fier și oțel, rafinării, ciment, aluminiu, substanțe chimice organice de bază, hidrogen și îngrășăminte.

(33)	Cu toate acestea, anumite sectoare enumerate în Decizia delegată (UE) 2019/708 nu ar trebui să fie abordate în prezentul regulament în acest stadiu, din cauza caracteristicilor lor speciale.

(34)

În special, substanțele chimice organice nu ar trebui să fie incluse în domeniul de aplicare al prezentului regulament din cauza limitărilor tehnice care nu permit definirea clară a emisiilor încorporate ale mărfurilor importate în momentul adoptării prezentului regulament. Pentru mărfurile respective, valoarea de referință aplicabilă în cadrul EU ETS este un parametru de bază, care nu permite o alocare lipsită de ambiguitate a emisiilor încorporate în mărfurile individuale importate. O alocare mai specifică către substanțele chimice organice necesită mai multe date și analize.

(35)

Constrângeri tehnice similare se aplică produselor de rafinărie, pentru care nu este posibilă atribuirea fără echivoc a emisiilor de gaze cu efect de seră produselor individuale. În același timp, valoarea de referință relevantă din cadrul EU ETS nu se referă în mod direct la produse specifice, cum ar fi benzina, motorina sau kerosenul, ci la întreaga producție de rafinărie.

(36)

Produsele din aluminiu ar trebui incluse în CBAM, deoarece sunt foarte expuse relocării emisiilor de dioxid de carbon. În plus, în mai multe aplicații industriale, acestea se află în concurență directă cu produsele siderurgice din cauza unor caracteristici foarte apropiate de cele ale produselor siderurgice.

(37)

În momentul adoptării prezentului regulament, importurile de hidrogen în Uniune sunt relativ scăzute. Totuși, se preconizează că această situație se va schimba considerabil în anii următori, întrucât pachetul „Pregătiți pentru 55” al Uniunii promovează utilizarea hidrogenului din surse regenerabile. Pentru a decarboniza industria în ansamblu cererea de hidrogen din surse regenerabile va crește, ceea ce va face ca procesele de producție să nu fie integrate în cazul produselor din aval printre ale căror materiale precursoare se numără hidrogenul. Includerea hidrogenului în domeniul de aplicare al CBAM reprezintă mijlocul potrivit de a promova suplimentar decarbonizarea hidrogenului.

(38)

În mod similar, anumite produse ar trebui incluse în domeniul de aplicare al CBAM, în pofida nivelului lor scăzut de emisii încorporate generate în timpul procesului de producție, deoarece excluderea lor ar crește probabilitatea eludării includerii produselor siderurgice în CBAM prin modificarea configurației schimburilor comerciale către produsele din aval.

(39)	În schimb, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice inițial anumitor produse a căror producție nu implică emisii semnificative, cum ar fi deșeurile feroase, unele feroaliaje și anumite îngrășăminte.

(40)

Importul de energie electrică ar trebui inclus în domeniul de aplicare al prezentului regulament, întrucât acest sector este responsabil pentru 30 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniune. Nivelul de ambiție mai mare al Uniunii în materie de climă ar mări decalajul dintre producția de energie electrică în Uniune și în țările terțe în ceea ce privește costurile carbonului. Acest decalaj, combinat cu progresele înregistrate în conectarea rețelei de energie electrică a Uniunii la cea a vecinilor săi, ar crește riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ca urmare a creșterii importurilor de energie electrică, din care o parte semnificativă este produsă de centrale electrice pe bază de cărbune.

(41)

Pentru a evita sarcinile administrative excesive în privința autorităților naționale competente și a importatorilor, este oportun să se precizeze care sunt cele câteva cazuri în care obligațiile prevăzute în prezentul regulament nu ar trebui să se aplice. Cu toate acestea, respectiva dispoziție de minimis nu aduce atingere aplicării în continuare a dispozițiilor din dreptul Uniunii sau de drept intern necesare pentru a asigura respectarea obligațiilor prevăzute în prezentul regulament precum și, în special, a legislației vamale, inclusiv prevenirea fraudelor.

(42)

Întrucât importatorii de mărfuri care intră sub incidența prezentului regulament nu ar trebui să fie obligați să îndeplinească obligațiile care le revin în temeiul prezentului regulament la momentul importului, ar trebui să se aplice măsuri administrative specifice pentru a se asigura îndeplinirea obligațiilor respective într-o etapă ulterioară. Prin urmare, importatorii ar trebui să aibă dreptul de a importa mărfuri care fac obiectul prezentului regulament numai după ce li s-a acordat o autorizație de către autoritățile competente.

(43)

Autoritățile vamale nu ar trebui să permită ca importul de mărfuri să fie realizat de către altă persoană decât un declarant autorizat în cadrul CBAM. În conformitate cu articolele 46 și 48 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (11), autoritățile vamale pot efectua controale asupra mărfurilor, inclusiv în ceea ce privește identificarea declarantului autorizat în cadrul CBAM, codul NC format din opt cifre, cantitatea și țara de origine a mărfurilor importate, data declarației și regimul vamal. Comisia ar trebui să țină seama și de riscurile legate de CBAM atunci când elaborează criteriile și standardele comune de risc în temeiul articolului 50 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(44)

În cursul unei perioade de tranziție, autoritățile vamale ar trebui să informeze declaranții vamali despre obligația de a raporta informațiile, astfel încât să contribuie la colectarea de informații, precum și la conștientizarea cu privire la necesitatea de a solicita statutul de declaranți autorizați în cadrul CBAM, după caz. Aceste informații ar trebui să fie comunicate de către autoritățile vamale în mod adecvat, pentru a se asigura că declaranții vamali sunt informați despre această obligație.

(45)

CBAM ar trebui să se bazeze pe un sistem declarativ în care un declarant autorizat în cadrul CBAM, care ar putea reprezenta mai mulți importatori, ar depune anual o declarație privind emisiile încorporate în mărfurile importate pe teritoriul vamal al Uniunii și ar restitui numărul de certificate CBAM care corespund respectivelor emisii declarate. Prima declarație CBAM, referitoare la anul calendaristic 2026, ar trebui să fie depusă până la 31 mai 2027.

(46)	Declarantului autorizat în cadrul CBAM ar trebui să i se permită să solicite o reducere a numărului de certificate CBAM care urmează să fie restituite, corespunzătoare prețului carbonului deja plătit efectiv în țara de origine pentru emisiile încorporate declarate.

(47)

Emisiile încorporate declarate ar trebui să fie verificate de o persoană acreditată de un organism național de acreditare desemnat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (12) sau în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2067 al Comisiei (13).

(48)

CBAM ar trebui să le permită operatorilor instalațiilor de producție din țările terțe să se înregistreze în registrul CBAM și să pună la dispoziția declaranților autorizați în cadrul CBAM emisiile lor încorporate verificate, generate de producția de mărfuri. Un operator ar trebui să poată alege ca numele, adresa și datele sale de contact din registrul CBAM să nu fie puse la dispoziția publicului.

(49)

Certificatele CBAM ar diferi de certificatele EU ETS pentru care licitarea zilnică este o caracteristică esențială. Necesitatea de a stabili un preț clar pentru certificatele CBAM ar face ca publicarea zilnică să fie excesiv de împovărătoare și derutantă pentru operatori, deoarece prețurile zilnice riscă să devină depășite până la publicare. Astfel, publicarea săptămânală a prețurilor CBAM ar reflecta cu mai multă acuratețe tendința de stabilire a prețurilor certificatelor EU ETS eliberate pe piață și ar urmări același obiectiv climatic. Prin urmare, calcularea prețului certificatelor CBAM ar trebui stabilită pe baza unui interval de timp mai lung, și anume săptămânal, decât intervalul de timp stabilit de EU ETS, și anume zilnic. Comisia ar trebui să aibă sarcina de a calcula și de a publica acest preț mediu.

(50)

Pentru a oferi declaranților autorizați în cadrul CBAM flexibilitate în ceea ce privește respectarea obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament și pentru a le permite să beneficieze de fluctuații ale prețului certificatelor EU ETS, certificatele CBAM ar trebui să fie valabile pe o perioadă limitată de la data achiziției lor. Declarantului autorizat în cadrul CBAM ar trebui să i se permită să revândă o parte din certificatele achiziționate în exces. În vederea restituirii certificatelor CBAM, declarantul autorizat în cadrul CBAM ar trebui să acumuleze numărul de certificate necesare în cursul anului, care corespunde pragurilor stabilite la sfârșitul fiecărui trimestru.

(51)

Caracteristicile fizice ale energiei electrice ca produs justifică un concept ușor diferit în cadrul CBAM în comparație cu alte mărfuri. Valorile implicite ar trebui utilizate în condiții clar precizate, iar declaranții autorizați în cadrul CBAM ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita calcularea obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament pe baza emisiilor reale. Comerțul cu energie electrică este diferit de comerțul cu alte mărfuri, în special deoarece energia electrică este comercializată prin intermediul rețelelor de energie electrică interconectate, utilizând burse de energie electrică și forme specifice de tranzacționare. Cuplarea piețelor este o formă foarte reglementată de tranzacționare a energiei electrice, care permite agregarea ofertelor de vânzare și a ofertelor de achiziție în întreaga Uniune.

(52)

Pentru a evita riscul de eludare și pentru a îmbunătăți trasabilitatea emisiilor reale de CO2 provenite din importul de energie electrică și din utilizarea acesteia în mărfuri, calcularea emisiilor reale ar trebui să fie permisă numai în anumite condiții stricte. În special, ar trebui să fie necesar să se demonstreze o nominalizare fermă a capacității de interconectare alocate și existența unei relații contractuale directe între cumpărătorul și producătorul de energie electrică din surse regenerabile sau între cumpărătorul și producătorul de energie electrică cu emisii mai mici decât valoarea implicită.

(53)	Pentru a reduce riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, Comisia ar trebui să ia măsuri pentru a combate practicile de eludare. Comisia ar trebui să analizeze dacă există riscul de a se produce o astfel de eludare în toate sectoarele cărora li se aplică prezentul regulament.

(54)

Părțile contractante la Tratatul de instituire a Comunității Energiei încheiat în temeiul Decizia 2006/500/CE a Consiliului (14) și părțile la acordurile de asociere, inclusiv zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, sunt angajate în procese de decarbonizare care ar trebui să conducă în cele din urmă la adoptarea unor mecanisme de stabilire a prețului carbonului similare sau echivalente cu EU ETS sau la participarea lor la EU ETS.

(55)

Integrarea țărilor terțe pe piața energiei electrice a Uniunii este un factor important pentru ca aceste țări să își accelereze tranziția către sisteme energetice cu ponderi ridicate de energie din surse regenerabile. Cuplarea piețelor de energie electrică, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2015/1222 al Comisiei (15), permite țărilor terțe să integreze mai bine energia electrică din surse regenerabile pe piața energiei electrice, să facă schimb de astfel de energie electrică în mod eficient într-o zonă mai largă, să echilibreze cererea și oferta cu piața mai mare a Uniunii și să reducă intensitatea emisiilor de CO2 generate de producția lor de energie electrică. Integrarea țărilor terțe pe piața energiei electrice a Uniunii contribuie, de asemenea, la securitatea aprovizionării cu energie electrică în țările respective și în statele membre învecinate.

(56)

Odată ce piețele energiei electrice din țările terțe vor fi integrate îndeaproape pe piața de energie electrică a Uniunii prin cuplarea piețelor, ar trebui găsite soluții tehnice pentru a asigura aplicarea CBAM la energia electrică exportată din aceste țări pe teritoriul vamal al Uniunii. În cazul în care nu pot fi găsite soluții tehnice, țările terțe ale căror piețe sunt cuplate la piața Uniunii ar trebui să beneficieze de o exonerare limitată de la CBAM până în 2030 în ceea ce privește exclusiv exportul de energie electrică, cu condiția îndeplinirii anumitor condiții. Țările terțe respective ar trebui, cu toate acestea, să elaboreze o foaie de parcurs și să se angajeze să pună în aplicare un mecanism de stabilire a prețului carbonului care să prevadă un preț echivalent cu cel al EU ETS și ar trebui să se angajeze să realizeze neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon cel târziu până în 2050, precum și să se alinieze la legislația Uniunii în domeniile mediului, climei, concurenței și energiei. Această exonerare ar trebui retrasă în orice moment în cazul în care există motive să se considere că țara în cauză nu își îndeplinește angajamentele sau nu a adoptat până în 2030 o schemă de comercializare a emisiilor echivalentă cu EU ETS.

(57)

Pe o durată limitată ar trebui să se aplice dispoziții tranzitorii. În acest scop, CBAM ar trebui să se aplice fără ajustare financiară, pentru a facilita punerea sa în aplicare fără probleme, reducând astfel riscul unor efecte perturbatoare asupra comerțului. Importatorii ar trebui să raporteze trimestrial emisiile încorporate în mărfurile importate în trimestrul precedent al acelui an calendaristic, detaliind emisiile directe și indirecte, precum și orice preț al carbonului plătit efectiv în străinătate. Ultimul raport CBAM, care este raportul care trebuie prezentat pentru ultimul trimestru al anului 2025, ar trebui să fie prezentat până la 31 ianuarie 2026.

(58)

Pentru a facilita și a asigura buna funcționare a CBAM, Comisia ar trebui să ofere sprijin autorităților competente în exercitarea funcțiilor și îndeplinirea sarcinilor care le revin în temeiul prezentului regulament. Comisia ar trebui să coordoneze, să prezinte orientări și să susțină schimbul de bune practici.

(59)	Pentru a aplica prezentul regulament într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, Comisia ar trebui să gestioneze registrul CBAM care conține date privind declaranții autorizați în cadrul CBAM, operatorii și instalațiile din țări terțe.

(60)

Ar trebui creată o platformă centrală comună pentru vânzarea și răscumpărarea certificatelor CBAM. Pentru a supraveghea tranzacțiile de pe platforma centrală comună, Comisia ar trebui să faciliteze schimbul de informații și cooperarea între autoritățile competente, precum și între aceste autorități și Comisie. În plus, ar trebui stabilit un flux rapid de informații între platforma centrală comună și registrul CBAM.

(61)	Pentru a contribui la aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia ar trebui să efectueze controale în funcție de riscuri și să revizuiască conținutul declarațiilor CBAM în consecință.

(62)

Pentru a asigura în mai mare măsură aplicarea uniformă a prezentului regulament, ca o contribuție preliminară, Comisia ar trebui să pună la dispoziția autorităților competente propriile sale calcule privind certificatele CBAM care trebuie restituite, calcule bazate pe examinarea de către Comisie a declarațiilor CBAM. O astfel de contribuție preliminară ar trebui făcută numai în scopuri orientative și fără a aduce atingere calculului definitiv care urmează să fie realizat de autoritatea competentă. În special, nu ar trebui să poată exista niciun drept la o cale de atac, nici altă măsură de remediere împotriva unei astfel de contribuții preliminare a Comisiei.

(63)

Statele membre ar trebui și să poată examina fiecare declarație CBAM pentru a asigura aplicarea prezentului regulament. Concluziile examinărilor fiecărei declarații CBAM ar trebui comunicate Comisiei. Concluziile respective ar trebui să fie puse și la dispoziția altor autorități competente prin registrul CBAM.

(64)	Statele membre ar trebui să fie responsabile de stabilirea corectă și colectarea veniturilor rezultate din aplicarea prezentului regulament.

(65)

Comisia ar trebui să evalueze periodic aplicarea prezentului regulament și să prezinte rapoarte Parlamentului European și Consiliului. Rapoartele respective ar trebui să se axeze în special pe posibilitățile de intensificare a acțiunilor climatice în vederea îndeplinirii obiectivului Uniuni de realizare a neutralității climatice cel târziu până în 2050. Ca parte a raportării respective, Comisia ar trebui să colecteze informațiile necesare în vederea extinderii cât mai rapide a domeniului de aplicare al prezentului regulament la emisiile indirecte încorporate în mărfurile enumerate în anexa II, precum și la alte mărfuri și servicii care ar putea fi expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, cum ar fi produsele din aval, și în vederea elaborării metodelor de calculare a emisiilor încorporate pe baza metodelor privind amprenta de mediu, așa cum se prevede în Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei (16) . Rapoartele respective ar trebui să conțină și o evaluare a impactului CBAM asupra relocării emisiilor de dioxid de carbon, inclusiv în ceea ce privește exporturile, precum și a impactului său economic, social și teritorial la nivelul întregii Uniuni, ținând seama și de caracteristicile speciale și constrângerile regiunilor ultraperiferice menționate la articolul 349 din TFUE și ale statelor insulare care fac parte din teritoriul vamal al Uniunii.

(66)

Comisia ar trebui să monitorizeze și să combată practicile de eludare a prezentului regulament, inclusiv în cazurile în care operatorii ar putea să-și modifice ușor mărfurile fără a le modifica caracteristicile esențiale sau ar putea diviza artificial transporturile pentru a evita obligațiile prevăzute în prezentul regulament. Ar trebui monitorizate și situațiile în care mărfurile ar fi trimise către o țară terță sau o regiune dintr-o țară terță înainte de a fi importate pe piața Uniunii pentru a evita obligațiile prevăzute în prezentul regulament sau situațiile în care operatorii din țări terțe și-ar exporta în Uniune produsele cu emisii mai mici de gaze cu efect de seră și și-ar păstra produsele cu emisii mai mari de gaze cu efect de seră pentru alte piețe sau reorganizarea de către exportatori sau producători a modelelor și canalelor lor de vânzare și producție sau orice alt tip de practici duble de vânzare și producție cu scopul de a evita obligațiile prevăzute în prezentul regulament.

(67)

Cu respectarea deplină a principiilor stabilite în prezentul regulament, extinderea domeniului de aplicare al prezentului regulament ar trebui să urmărească să includă până în 2030 toate sectoarele reglementate de Directiva 2003/87/CE. Așadar, atunci când examinează și evaluează aplicarea prezentului regulament, Comisia ar trebui să păstreze o trimitere la acest calendar și să prioritizeze includerea în domeniul de aplicare al prezentului regulament a emisiilor de gaze cu efect de seră încorporate în mărfurile cele mai expuse relocării emisiilor de dioxid de carbon și cu cele mai mari emisii de carbon, precum și în produsele din aval care conțin o cantitate mare din cel puțin una dintre mărfurile care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament. În cazul în care Comisia nu prezintă o propunere legislativă privind extinderea în acest mod până în 2030 a domeniului de aplicare al prezentului regulament, aceasta ar trebui să informeze Parlamentul European și Consiliul despre motive și să ia măsurile necesare pentru a realiza obiectivul de a include cât mai curând posibil toate sectoarele reglementate de Directiva 2003/87/CE.

(68)

De asemenea, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament la doi ani de la încheierea perioadei de tranziție și, ulterior, o dată la doi ani. Calendarul prezentării rapoartelor ar trebui să respecte calendarele de funcționare a pieței carbonului, în conformitate cu articolul 10 alineatul (5) din Directiva 2003/87/CE. Rapoartele ar trebui să conțină o evaluare a impactului CBAM.

(69)

Pentru a face posibil să se dea un răspuns rapid și eficace la unele circumstanțe imprevizibile, excepționale și neprovocate care au consecințe distructive asupra infrastructurii economice și industriale a uneia sau mai multor țări terțe ce fac obiectul CBAM, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament, după caz. Propunerea legislativă respectivă ar trebui să stabilească măsurile cele mai adecvate în funcție de circumstanțele cu care se confruntă țara terță sau țările terțe, menținând totodată obiectivele prezentului regulament. Măsurile respective ar trebui să fie limitate în timp.

(70)	Ar trebui să se continue dialogul cu țările terțe și ar trebui să existe o marjă de cooperare și soluții care ar putea sta la baza alegerilor specifice care trebuie făcute cu privire la detaliile CBAM în timpul punerii în aplicare a acestuia, în special în perioada de tranziție.

(71)

Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a colabora într-un mod echitabil și în concordanță cu obligațiile internaționale ale Uniunii cu țările terțe al căror comerț cu Uniunea este afectat de prezentul regulament, pentru a analiza posibilitatea de dialog și cooperare cu privire la punerea în aplicare a elementelor specifice ale CBAM. De asemenea, Comisia ar trebui să analizeze posibilitatea de a încheia acorduri care să țină seama de mecanismul de stabilire a prețului carbonului al țărilor terțe. Uniunea ar trebui să ofere asistență tehnică în acest scop țărilor în curs de dezvoltare și țărilor cel mai puțin dezvoltate identificate de Organizația Națiunilor Unite.

(72)

Înființarea CBAM reclamă dezvoltarea unor forme de cooperare bilaterală, multilaterală și internațională cu țările terțe. În acest scop, ar trebui creat un forum al țărilor care dispun de instrumente de stabilire a prețului carbonului sau de alte instrumente comparabile (denumit în continuare „Clubul pentru climă”), pentru a se promova implementarea unor politici climatice ambițioase în toate țările și a se pregăti terenul pentru un cadru de stabilire a prețului carbonului la nivel global. Calitatea de membru al clubului ar trebui să fie deschisă, voluntară, neexclusivă și destinată mai ales țărilor care urmăresc să adopte obiective climatice ambițioase, în concordanță cu Acordul de la Paris. Clubul pentru climă ar putea funcționa sub auspiciile unei organizații internaționale multilaterale și ar trebui să faciliteze compararea și, după caz, coordonarea măsurilor relevante care influențează reducerea emisiilor. De asemenea, Clubul pentru climă ar trebui să facă mai ușor de comparat măsurile climatice relevante, asigurându-se că membrii săi practică o monitorizare, o raportare și o verificare de bună calitate în domeniul climei și punând la dispoziție mijloace de asigurare a dialogului și transparenței între Uniune și partenerii săi comerciali.

(73)

Pentru a susține și mai mult realizarea obiectivelor Acordului de la Paris în țările terțe, este de dorit ca Uniunea să continue să ofere sprijin financiar, prin bugetul său, pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea în țările cel mai puțin dezvoltate, inclusiv pentru eforturile lor de decarbonizare și transformare a industriilor lor prelucrătoare. Respectivul sprijin al Uniunii ar trebui să contribuie și la facilitarea adaptării industriilor în cauză la noile cerințe de reglementare care decurg din prezentul regulament.

(74)

Întrucât CBAM urmărește să încurajeze producția mai curată, Uniunea se angajează să colaboreze cu țările cu venituri mici și medii și să le sprijine în vederea decarbonizării industriilor lor prelucrătoare, în cadrul dimensiunii externe a Pactului verde european și în concordanță cu Acordul de la Paris. Uniunea ar trebui să sprijine în continuare țările respective prin bugetul Uniunii, îndeosebi țările cel mai puțin dezvoltate, pentru a contribui la asigurarea adaptării acestora la obligațiile prevăzute în prezentul regulament. Uniunea ar trebui și să susțină în continuare atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea în țările respective, inclusiv în eforturile lor de decarbonizare și transformare a industriilor lor prelucrătoare, în limita plafonului cadrului financiar multianual și a sprijinului financiar acordat de Uniune pentru finanțarea internațională a combaterii schimbărilor climatice. Uniunea depune eforturi pentru a introduce o nouă resursă proprie bazată pe veniturile generate de vânzarea certificatelor CBAM.

(75)	Prezentul regulament nu aduce atingere Regulamentelor (UE) 2016/679 (17) și (UE) 2018/1725 (18) ale Parlamentului European și ale Consiliului.

(76)	Din motive de eficiență, prezentului regulament ar trebui să i se aplice mutatis mutandis Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului (19).

(77)

Pentru a completa sau a modifica anumite elemente neesențiale din prezentul regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește:

—

completarea prezentului regulament prin stabilirea unor cerințe și proceduri pentru țările terțe sau teritoriile care au fost eliminate de pe lista de la punctul 2 din anexa III, pentru a asigura aplicarea prezentului regulament în țările sau teritoriile respective în ceea ce privește energia electrică;

—

modificarea listei țărilor terțe și teritoriilor enumerate la punctul 1 sau 2 din anexa III, fie prin adăugarea acestor țări sau teritorii la lista respectivă, în scopul de a exclude de la CBAM țările terțe sau teritoriile terțe care sunt pe deplin integrate în sau legate de EU ETS în cazul unor acorduri viitoare, fie prin eliminarea unor țări terțe sau teritorii terțe de pe lista respectivă, făcând astfel obligatorie aplicarea CBAM în ceea ce le privește, în cazul în care nu facturează efectiv prețul EU ETS pentru mărfurile exportate către Uniune;

—	completarea prezentului regulament prin specificarea condițiilor de acordare a acreditării verificatorilor, de control și supraveghere a verificatorilor acreditați, de retragere a acreditării, de recunoaștere reciprocă și de evaluare colegială a organismelor de acreditare;

—	completarea prezentului regulament prin detalierea calendarului, a administrării și a altor aspecte ale vânzării și răscumpărării certificatelor CBAM; și

—	modificarea listei de mărfuri de la anexa I prin adăugarea, în anumite circumstanțe, a unor mărfuri care au fost ușor modificate, pentru a consolida măsurile care abordează practicile de eludare.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (20). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(78)	Aceste consultări ar trebui să se desfășoare în mod transparent și pot include consultări prealabile cu părțile interesate, cum ar fi organismele competente, industria (inclusiv IMM-urile), partenerii sociali, cum ar fi sindicatele, organizațiile societății civile și organizațiile de mediu.

(79)	În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (21).

(80)

Interesele financiare ale Uniunii ar trebui protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului de cheltuieli, inclusiv prin prevenirea, depistarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin sancțiuni administrative și financiare. Prin urmare, CBAM ar trebui să se bazeze pe mecanisme adecvate și eficace pentru a evita pierderile de venituri.

(81)

Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume de a preîntâmpina riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și de a reduce astfel emisiile de dioxid de carbon la nivel global, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele lor, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective.

(82)	Pentru a permite adoptarea în timp util a actelor delegate și a actelor de punere în aplicare prevăzute în prezentul regulament, acesta ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiectul

(1) Prezentul regulament instituie un mecanism de ajustare a carbonului la frontieră (denumit în continuare „CBAM”) pentru a aborda emisiile de gaze cu efect de seră încorporate în mărfurile enumerate în anexa I, la importul acestora pe teritoriul vamal al Uniunii, în scopul de a preveni riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, reducând astfel emisiile de dioxid de carbon la nivel global și sprijinind obiectivele Acordului de la Paris, printre altele prin crearea unor stimulente vizând reducerea emisiilor de către operatorii din țările terțe.

(2) CBAM completează schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii stabilită prin Directiva 2003/87/CE (denumit în continuare „EU ETS”) prin aplicarea unui set echivalent de norme importurilor pe teritoriul vamal al Uniunii de mărfuri menționate la articolul 2 din prezentul regulament.

(3) CBAM are rolul de a înlocui mecanismele instituite în temeiul Directivei 2003/87/CE pentru a preveni riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon, reflectând măsura în care certificatele EU ETS sunt alocate cu titlu gratuit, în conformitate cu articolul 10a din directiva respectivă.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

(1) Prezentul regulament se aplică mărfurilor enumerate în anexa I originare dintr-o țară terță, în cazul în care mărfurile respective sau produsele prelucrate din aceste mărfuri care rezultă din regimul de perfecționare activă menționat la articolul 256 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 sunt importate pe teritoriul vamal al Uniunii.

(2) Prezentul regulament se aplică, de asemenea, mărfurilor enumerate în anexa I la prezentul regulament, originare dintr-o țară terță, în cazul în care mărfurile respective sau produsele prelucrate din aceste mărfuri care rezultă din regimul de perfecționare activă menționat la articolul 256 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 sunt aduse pe o insulă artificială, pe o structură fixă sau plutitoare sau pe orice altă structură de pe platoul continental sau din zona economică exclusivă a unui stat membru care se învecinează cu teritoriul vamal al Uniunii.

Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc condițiile detaliate pentru aplicarea CBAM în cazul unor astfel de mărfuri, în special în ceea ce privește noțiunile echivalente cu cele de import pe teritoriul vamal al Uniunii și de punere în liberă circulație, în ceea ce privește procedurile legate de depunerea declarației CBAM referitoare la astfel de mărfuri și controalele care trebuie efectuate de autoritățile vamale. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2) din prezentul regulament.

(3) Prin derogare de la alineatele (1) și (2), prezentul regulament nu se aplică:

(a)

mărfurilor enumerate în anexa I la prezentul regulament care sunt importate pe teritoriul vamal al Uniunii, cu condiția ca valoarea intrinsecă a mărfurilor respective să nu depășească, pentru fiecare transport, valoarea specificată pentru mărfurile cu valoare neglijabilă, astfel cum se menționează la articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului (22);

(b)	bunurilor aflate în bagajele personale ale călătorilor care sosesc dintr-o țară terță, cu condiția ca valoarea intrinsecă a acestor bunuri să nu depășească valoarea specificată pentru bunurile cu valoare neglijabilă, astfel cum se menționează la articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009;

(c)	mărfurilor destinate a circula sau a fi utilizate în contextul activităților militare în temeiul articolului 1 punctul 49 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei (23).

(4) Prin derogare de la alineatele (1) și (2), prezentul regulament nu se aplică mărfurilor originare din țările terțe și teritoriile enumerate la punctul 1 din anexa III.

(5) Mărfurile importate sunt considerate ca fiind originare din țări terțe în conformitate cu normele privind originea nepreferențială a mărfurilor, astfel cum sunt menționate la articolul 59 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(6) Țările terțe și teritoriile sunt enumerate la punctul 1 din anexa III, în cazul în care îndeplinesc toate condițiile de mai jos:

(a)	EU ETS se aplică țării terțe sau teritoriului terț respectiv sau a fost încheiat un acord între țara terță sau teritoriul terț respectiv și Uniune care leagă pe deplin EU ETS și schema de comercializare a certificatelor de emisii al țării terțe sau al teritoriului respectiv;

(b)	prețul carbonului plătit în țara în care mărfurile își au originea este efectiv perceput pentru emisiile de gaze cu efect de seră încorporate în mărfurile respective, fără nicio reducere în plus față de cele aplicate și în cadrul EU ETS.

(7) În cazul în care o țară terță sau un teritoriu terț are o piață a energiei electrice care este integrată în piața internă de energie electrică a Uniunii prin cuplarea piețelor și nu există o soluție tehnică pentru aplicarea CBAM la importul de energie electrică pe teritoriul vamal al Uniunii din țara terță sau teritoriul terț respectiv, importul de energie electrică din țara sau teritoriul respectiv este scutit de la aplicarea CBAM, dacă Comisia a evaluat că au fost îndeplinite toate condițiile următoare în conformitate cu alineatul (8):

(a)	țara terță sau teritoriul terț a încheiat un acord cu Uniunea care stabilește obligația de a aplica dreptul Uniunii în domeniul energiei electrice, inclusiv legislația privind dezvoltarea surselor regenerabile de energie, precum și alte norme în domeniul energiei, al mediului și al concurenței;

(b)	legislația internă din țara terță sau teritoriul terț respectiv pune în aplicare principalele dispoziții ale legislației Uniunii privind piața energiei electrice, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea surselor regenerabile de energie și cuplarea piețelor de energie electrică;

(c)	țara terță sau teritoriul terț a prezentat Comisiei o foaie de parcurs care conține un calendar pentru adoptarea măsurilor de punere în aplicare a condițiilor prevăzute la literele (d) și (e);

(d)

țara terță sau teritoriul terț s-a angajat să realizeze neutralitatea climatică până în 2050 și, după caz, a formulat în consecință și a comunicat în mod oficial Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) o strategie de dezvoltare pe termen lung privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până la jumătatea secolului, aliniată la obiectivul respectiv, și a pus în aplicare angajamentul respectiv în legislația sa internă;

(e)

țara terță sau teritoriul terț, atunci când a pus în aplicare foaia de parcurs menționată la litera (c), a demonstrat respectarea termenelor stabilite și progrese substanțiale în direcția alinierii legislației interne la dreptul Uniunii în domeniul acțiunilor climatice pe baza foii de parcurs respective, inclusiv în ceea ce privește stabilirea prețului carbonului la un nivel echivalent cu cel al Uniunii, în special în ceea ce privește producerea de energie electrică; punerea în aplicare a unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii pentru energia electrică, cu un preț echivalent cu EU ETS, urmează să se finalizeze până la 1 ianuarie 2030;

(f)	țara terță sau teritoriul terț a instituit un sistem eficace pentru a preveni importul indirect de energie electrică în Uniune din alte țări terțe sau teritorii care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la literele (a)-(e).

(8) O țară terță sau un teritoriu terț care îndeplinește toate condițiile prevăzute la alineatul (7) este inclus(ă) la punctul 2 din anexa III și prezintă două rapoarte privind îndeplinirea condițiilor respective, primul raport până la 1 iulie 2025 și al doilea raport până la 31 decembrie 2027. Până la 31 decembrie 2025 și până la 1 iulie 2028, Comisia evaluează, în special pe baza foii de parcurs menționate la alineatul (7) litera (c) și a rapoartelor primite din partea țării terțe sau a teritoriului terț, dacă țara terță sau teritoriul terț respectiv continuă să îndeplinească condițiile prevăzute la alineatul (7).

(9) O țară terță sau un teritoriu terț enumerat la punctul 2 din anexa III se elimină de pe lista respectivă dacă se aplică una sau mai multe dintre condițiile următoare:

(a)

Comisia are motive să considere că țara terță sau teritoriul respectiv nu a înregistrat progrese suficiente pentru a se conforma uneia dintre condițiile stabilite la alineatul (7) sau dacă țara terță sau teritoriul respectiv a luat măsuri care sunt incompatibile cu obiectivele stabilite în legislația Uniunii în domeniul climei și al mediului;

(b)

țara terță sau teritoriul terț respectiv a luat măsuri care sunt contrare obiectivelor sale de decarbonizare, cum ar fi furnizarea de sprijin public pentru crearea unei noi capacități de producție care emite mai mult de 550 de grame de dioxid de carbon (CO2) generat de combustibili fosili per kilowatt-oră de energie electrică;

(c)	Comisia are dovezi că, în urma creșterii exporturilor de energie electrică înspre Uniune, emisiile per kilowatt-oră de energie electrică produsă în țara terță sau teritoriul respectiv au crescut cu cel puțin 5 % față de 1 ianuarie 2026.

(10) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru a completa prezentul regulament stabilind cerințe și proceduri pentru țările terțe sau teritoriile terțe care au fost eliminate de pe lista de la punctul 2 din anexa III, pentru a asigura aplicarea prezentului regulament în țările sau teritoriile respective în ceea ce privește energia electrică. Dacă, în astfel de cazuri, cuplarea piețelor rămâne incompatibilă cu aplicarea prezentului regulament, Comisia poate decide să excludă țările terțe sau teritoriile terțe respective de la cuplarea piețelor din Uniune și să solicite alocarea explicită a capacităților la frontiera dintre Uniune și țările terțe sau teritoriile respective, astfel încât CBAM să se poată aplica.

(11) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru a modifica listele cu țările terțe sau teritoriile terțe enumerate la punctul 1 sau 2 din anexa III prin adăugarea sau înlăturarea unei țări terțe sau a unui teritoriu terț, în funcție de îndeplinirea condițiilor stabilite la alineatul (6), (7) sau (9) de la prezentul articol în ceea ce privește țara terță sau teritoriul respectiv.

(12) Uniunea poate încheia acorduri cu țări terțe sau teritorii terțe pentru a ține seama de mecanismele de stabilire a prețului carbonului din astfel de țări sau teritorii în scopul aplicării articolului 9.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.	„mărfuri” înseamnă mărfurile enumerate în anexa I;

2.	„gaze cu efect de seră” înseamnă gaze cu efect de seră, astfel cum se specifică în anexa I, în legătură cu fiecare dintre mărfurile enumerate în anexa respectivă;

3.	„emisii” înseamnă eliberarea în atmosferă de gaze cu efect de seră din producția de mărfuri;

4.	„import” înseamnă punerea în liberă circulație astfel cum se prevede la articolul 201 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

5.	„EU ETS” înseamnă schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii în ceea ce privește activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE, altele decât activitățile de aviație;

6.	„teritoriul vamal al Uniunii” înseamnă teritoriul definit la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

7.	„țară terță” înseamnă o țară sau un teritoriu din afara teritoriului vamal al Uniunii;

8.	„platou continental” înseamnă un platou continental astfel cum este definit la articolul 76 din Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării;

9.	„zonă economică exclusivă” înseamnă o zonă economică exclusivă astfel cum este definită la articolul 55 din Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și care a fost declarată zonă economică exclusivă de un stat membru în temeiul convenției respective;

10.	„valoare intrinsecă” înseamnă valoarea intrinsecă pentru mărfuri comerciale, în sensul definiției de la articolul 1 punctul 48 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446;

11.	„cuplarea piețelor” înseamnă alocarea capacității de transport prin intermediul unui sistem al Uniunii care corelează ofertele și alocă capacitățile interzonale în mod simultan, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2015/1222;

12.	„alocare explicită a capacității” înseamnă alocarea capacității de transport transfrontaliere separat de comerțul cu energie electrică;

13.	„autoritate competentă” înseamnă o autoritate desemnată de un stat membru în conformitate cu articolul 11;

14.	„autorități vamale” înseamnă administrațiile vamale ale statelor membre, astfel cum sunt definite la articolul 5 punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

15.

„importator” înseamnă persoana care depune o declarație vamală de punere în liberă circulație a mărfurilor în nume propriu și pe cont propriu sau, în cazurile în care declarația vamală este depusă de un reprezentant vamal indirect în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, persoana în numele căreia se depune o astfel de declarație;

16.	„declarant vamal” înseamnă un declarant, astfel cum este definit la articolul 5 punctul 15 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, care depune o declarație vamală de punere în liberă circulație în nume propriu sau persoana în numele căreia se depune o astfel de declarație;

17.	„declarant autorizat în cadrul CBAM” înseamnă o persoană autorizată de o autoritate competentă în conformitate cu articolul 17;

18.	„persoană” înseamnă o persoană fizică, o persoană juridică sau orice asociere de persoane care nu este persoană juridică, dar care este recunoscută în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern ca având capacitatea de a încheia acte juridice;

19.

„stabilit într-un stat membru” înseamnă:

(a)	în cazul unei persoane fizice, orice persoană a cărei reședință se află într-un stat membru;

(b)	în cazul unei persoane juridice sau al unei asocieri de persoane, orice persoană al cărei sediu social, sediu central sau sediu permanent se află într-un stat membru;

20.	„numărul de înregistrare și identificare a operatorilor economici” (numărul EORI) înseamnă numărul atribuit de autoritatea vamală când înregistrarea în scopuri vamale a fost efectuată în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

21.	„emisii directe” înseamnă emisiile provenite din procesele de producție a mărfurilor, inclusiv emisiile provenite din producția de încălzire și răcire care este consumată în timpul proceselor de producție, indiferent de locul în care se produce încălzirea sau răcirea;

22.

„emisii încorporate” înseamnă emisii directe eliberate în timpul producerii de mărfuri și emisii indirecte provenite din producția de energie electrică care este consumată în timpul proceselor de producție, calculate în conformitate cu metodele prevăzute în anexa IV și specificate în actele de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 7 alineatul (7);

23.	„tonă de CO2 echivalent” înseamnă o tonă metrică de CO2 sau o cantitate din orice alt gaz cu efect de seră enumerat în anexa I cu potențial de încălzire globală echivalent;

24.	„certificat CBAM” înseamnă un certificat în format electronic care corespunde unei tone de emisii de CO2 echivalent încorporate în mărfuri;

25.	„restituire” înseamnă compensarea certificatelor CBAM cu emisiile încorporate declarate ale mărfurilor importate sau cu emisiile încorporate în mărfurile importate care ar fi trebuit declarate;

26.	„procese de producție” înseamnă procesele chimice și fizice efectuate pentru a produce mărfuri într-o instalație;

27.	„valoare implicită” înseamnă o valoare, calculată sau extrasă din date secundare, care reprezintă emisiile încorporate în mărfuri;

28.	„emisii reale” înseamnă emisiile calculate pe baza datelor primare din procesele de producție a mărfurilor și din producerea energiei electrice consumate în timpul proceselor respective, calculate conform metodelor stabilite în anexa IV;

29.

„prețul carbonului” înseamnă suma plătită într-o țară terță, în cadrul unui mecanism de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, sub forma unei taxe, a unei redevențe sau a unui impozit sau a unor certificate de emisii în cadrul unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, calculată pentru gazele cu efect de seră care fac obiectul unei astfel de măsuri și care sunt eliberate în timpul producerii de mărfuri;

30.	„instalație” înseamnă o unitate tehnică staționară în care se desfășoară un proces de producție;

31.	„operator” înseamnă orice persoană care operează sau controlează o instalație într-o țară terță;

32.	„organism național de acreditare” înseamnă un organism național de acreditare desemnat de fiecare stat membru în temeiul articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 765/2008;

33.	„certificat EU ETS” înseamnă un certificat astfel cum este definit la articolul 3 litera (a) din Directiva 2003/87/CE pentru activitățile enumerate în anexa I la directiva respectivă, altele decât activitățile de aviație;

34.	„emisii indirecte” înseamnă emisii provenite din producția de energie electrică care sunt consumate în timpul proceselor de producție a mărfurilor, indiferent de locul de producție al energiei electrice consumate.

CAPITOLUL II

OBLIGAȚIILE ȘI DREPTURILE DECLARANȚILOR AUTORIZAȚI ÎN CADRUL CBAM

Articolul 4

Importul de mărfuri

Mărfurile se importă pe teritoriul vamal al Uniunii numai de către un declarant autorizat în cadrul CBAM.

Articolul 5

Cererea de autorizare

(1) Înainte de a importa mărfuri pe teritoriul vamal al Uniunii, orice importator stabilit într-un stat membru solicită statutul de declarant autorizat în cadrul CBAM (denumită în continuare „cererea de autorizare”). În cazul în care un astfel de importator desemnează un reprezentant vamal indirect în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 și în cazul în care reprezentantul vamal indirect este de acord să acționeze în calitate de declarant autorizat în cadrul CBAM, reprezentantul vamal indirect depune cererea de autorizare.

(2) În cazul în care un importator nu este stabilit într-un stat membru, reprezentantul vamal indirect depune cererea de autorizare.

(3) Cererea de autorizare se depune prin intermediul registrului CBAM înființat în conformitate cu articolul 14.

(4) Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care capacitatea de transport pentru importul de energie electrică este alocată prin alocarea explicită a capacității, persoana căreia i-a fost alocată capacitatea pentru import și care desemnează această capacitate pentru import este considerată, în sensul prezentului regulament, un declarant autorizat în cadrul CBAM în statul membru în care persoana a declarat importul de energie electrică în declarația vamală. Importurile se măsoară per frontieră pentru perioade de timp care nu depășesc o oră și nu este posibilă deducerea exporturilor sau a tranzitului în aceeași oră.

Autoritatea competentă a statului membru în care a fost depusă declarația vamală înregistrează persoana în registrul CBAM.

(5) Cererea de autorizare include următoarele informații privind solicitantul:

(a)	numele, adresa și datele de contact;

(b)	numărul EORI;

(c)	activitatea economică principală desfășurată în Uniune;

(d)	certificarea de către autoritatea fiscală din statul membru în care este stabilit solicitantul a faptului că solicitantul nu face obiectul unui ordin de recuperare a datoriilor fiscale naționale aflat în vigoare;

(e)

declarație pe propria răspundere conform căreia solicitantul nu a fost implicat în încălcări grave sau încălcări repetate ale legislației vamale, ale normelor fiscale sau ale normelor privind abuzul de piață în cursul celor cinci ani anteriori anului în care a fost depusă cererea, inclusiv faptul că nu are cazier conținând infracțiuni grave legate de activitatea sa economică;

(f)

informațiile necesare pentru a demonstra capacitatea financiară și operațională a solicitantului de a îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul prezentului regulament și, în cazul în care autoritatea competentă decide acest lucru pe baza unei evaluări a riscurilor, documente justificative care să confirme respectivele informații, cum ar fi contul de profit și pierdere și bilanțul pentru cel mult ultimele trei exerciții financiare pentru care conturile au fost închise;

(g)	valoarea monetară și volumul estimate ale importurilor de mărfuri pe teritoriul vamal al Uniunii în funcție de tipul de mărfuri, pentru anul calendaristic în care este depusă cererea, precum și pentru anul calendaristic următor;

(h)	numele și datele de contact ale persoanelor în numele cărora acționează solicitantul, dacă este cazul.

(6) Solicitantul își poate retrage cererea în orice moment.

(7) Declarantul autorizat în cadrul CBAM informează fără întârziere autoritatea competentă, prin intermediul registrului CBAM, cu privire la orice modificare adusă informațiilor furnizate în temeiul alineatului (5) de la prezentul articol, survenită după ce decizia de acordare a statutului de declarant autorizat în cadrul CBAM a fost adoptată în temeiul articolului 17, care ar putea influența decizia respectivă sau conținutul autorizației acordate pe baza acesteia.

(8) Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare privind comunicările dintre solicitant, autoritatea competentă și Comisie, privind formatul standard al cererii de autorizare și procedurile de depunere a unei astfel de cereri prin intermediul registrului CBAM, privind procedura care trebuie urmată de autoritatea competentă și termenele de prelucrare a cererilor de autorizare în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol și normele de identificare de către autoritatea competentă a declaranților autorizați în cadrul CBAM pentru importul de energie electrică. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).

Articolul 6

Declarația CBAM

(1) Până la data de 31 mai a fiecărui an, și pentru prima dată în 2027 pentru anul 2026, fiecare declarant autorizat în cadrul CBAM folosește registrul CBAM menționat la articolul 14 pentru a depune o declarație CBAM pentru anul calendaristic anterior.

(2) Declarația CBAM conține următoarele informații:

(a)	cantitatea totală din fiecare tip de mărfuri importate în cursul anului calendaristic anterior, exprimată în megawați-oră pentru energie electrică și în tone pentru alte mărfuri;

(b)

emisiile totale încorporate în mărfurile menționate la litera (a) de la prezentul alineat, exprimate în tone de emisii de CO2 echivalent pe megawatt-oră de energie electrică sau, pentru alte mărfuri, în tone de emisii de CO2 echivalent per tonă de fiecare tip de mărfuri, calculate în conformitate cu articolul 7 și verificate în conformitate cu articolul 8;

(c)

numărul total de certificate CBAM care urmează să fie restituite, corespunzătoare emisiilor totale încorporate menționate la litera (b) de la prezentul alineat, după reducerea datorată pe baza prețului carbonului plătit într-o țară de origine în conformitate cu articolul 9 și ajustarea necesară pentru a reflecta măsura în care certificatele EU ETS sunt alocate cu titlu gratuit în conformitate cu articolul 31;

(d)	copii ale rapoartelor de verificare emise de verificatori acreditați în temeiul articolului 8 și al anexei VI.

(3) În cazul în care produsele transformate care rezultă din regimul de perfecționare activă menționat la articolul 256 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 se importă, declarantul autorizat în cadrul CBAM raportează în declarația CBAM emisiile încorporate în mărfurile care au fost plasate sub regimul de perfecționare activă și au permis obținerea produselor transformate importate, chiar dacă produsele transformate nu sunt mărfuri enumerate în anexa I la prezentul regulament. Prezentul alineat se aplică și când produsele transformate rezultate din regimul de perfecționare activă sunt mărfuri reintroduse, astfel cum se menționează la articolul 205 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(4) În cazul în care mărfurile importate enumerate în anexa I la prezentul regulament sunt produse transformate care rezultă din regimul de perfecționare pasivă menționat la articolul 259 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, declarantul autorizat în cadrul CBAM raportează în declarația CBAM numai emisiile rezultate din operațiunea de perfecționare efectuată în afara teritoriului vamal al Uniunii.

(5) În cazul în care mărfurile importate sunt mărfuri reintroduse, astfel cum se menționează la articolul 203 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, declarantul autorizat în cadrul CBAM raportează separat, în declarația CBAM, „zero” pentru emisiile totale încorporate corespunzătoare mărfurilor respective.

(6) Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare privind formatul standard al declarației CBAM, inclusiv informațiile detaliate pentru fiecare instalație și țară de origine și tip de mărfuri care trebuie raportate care confirmă valorile totale menționate la alineatul (2) de la prezentul articol, în special în ceea ce privește emisiile încorporate și prețul carbonului plătit, și procedura de depunere a declarației CBAM prin intermediul registrului CBAM și modalitățile de restituire a certificatelor CBAM menționate la alineatul (2) litera (c) de la prezentul articol, în conformitate cu articolul 22 alineatul (1), în special în ceea ce privește procesul și selecția efectuată de declarantul CBAM în privința certificatelor care urmează să fie restituite. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).

Articolul 7

Calcularea emisiilor încorporate

(1) Emisiile încorporate în mărfuri se calculează în conformitate cu metodele prevăzute în anexa IV. Pentru mărfurile enumerate în anexa II, se calculează și se iau în considerare numai emisiile directe.

(2) Emisiile încorporate în mărfuri, altele decât energia electrică, se determină pe baza emisiilor reale în conformitate cu metodele prevăzute în anexa IV punctele 2 și 3. În cazul în care emisiile reale nu pot fi determinate în mod adecvat, precum și în cazul emisiilor indirecte, emisiile încorporate se determină prin trimitere la valorile implicite, în conformitate cu metodele prevăzute la punctul 4.1 din anexa IV.

(3) Emisiile încorporate în energia electrică importată se determină prin trimitere la valorile implicite în conformitate cu metoda prevăzută la punctul 4.2 din anexa IV, cu excepția cazului în care declarantul autorizat în cadrul CBAM demonstrează că sunt îndeplinite criteriile în funcție de care se determină emisiile încorporate pe baza emisiilor reale enumerate la punctul 5 din anexa IV.

(4) Emisiile indirecte încorporate se calculează în conformitate cu metoda prevăzută la punctul 4.3 din anexa IV și se detaliază în actele de punere în aplicare adoptate în temeiul alineatului (7) de la prezentul articol, cu excepția cazului în care declarantul autorizat în cadrul CBAM demonstrează că sunt îndeplinite criteriile în funcție de care se determină emisiile încorporate pe baza emisiilor reale care sunt enumerate la punctul 6 din anexa IV.

(5) Declarantul autorizat în cadrul CBAM ține evidența informațiilor necesare pentru calcularea emisiilor încorporate în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa V. Evidențele respective trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite verificatorilor acreditați în temeiul articolului 18 să verifice emisiile încorporate în conformitate cu articolul 8 și cu anexa VI și pentru a permite Comisiei și autorității competente să examineze declarația CBAM în conformitate cu articolul 19 alineatul (2).

(6) Declarantul autorizat în cadrul CBAM păstrează evidențele informațiilor menționate la alineatul (5), inclusiv raportul verificatorului, până la sfârșitul celui de-al patrulea an după anul în care a fost sau ar fi trebuit să fie depusă declarația CBAM.

(7) Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare privind:

(a)

aplicarea elementelor metodelor de calcul prevăzute în anexa IV, inclusiv stabilirea limitelor sistemelor proceselor de producție și a materiilor prime (precursori) relevante, a factorilor de emisie, a valorilor emisiilor reale specifice instalației și a valorilor implicite și a aplicării acestora la mărfuri individuale, precum și stabilirea metodelor de asigurare a fiabilității datelor pe baza cărora se determină valorile implicite, inclusiv nivelul de detaliere și verificarea datelor, și inclusiv detalii suplimentare privind mărfurile care trebuie considerate „mărfuri simple” și „mărfuri complexe” în sensul punctului 1 din anexa IV; respectivele acte de punere în aplicare precizează, de asemenea, condițiile în care se consideră că emisiile reale nu pot fi determinate în mod adecvat, precum și elementele de probă care demonstrează că sunt îndeplinite criteriile necesare pentru a justifica utilizarea emisiilor reale pentru energia electrică consumată în procesele de producție a mărfurilor în sensul alineatului (2) care sunt enumerate la punctele 5 și 6 din anexa IV; și

(b)	aplicarea elementelor metodelor de calcul în temeiul alineatului (4) în conformitate cu punctul 4.3 din anexa IV.

În cazuri justificate obiectiv, actele de punere în aplicare menționate în primul paragraf prevăd că valorile implicite pot fi adaptate anumitor zone, regiuni sau țări pentru a ține seama de factori obiectivi specifici care influențează emisiile, cum ar fi sursele de energie predominante sau procesele industriale. Respectivele acte de punere în aplicare se bazează pe legislația existentă privind monitorizarea și verificarea emisiilor și a datelor de activitate pentru instalațiile care intră sub incidența Directivei 2003/87/CE, în special pe Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 al Comisiei (24), pe Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2067 și pe Regulamentul delegat (UE) 2019/331 al Comisiei (25). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2) din prezentul regulament.

Articolul 8

Verificarea emisiilor încorporate

(1) Declarantul autorizat în cadrul CBAM se asigură că emisiile totale încorporate declarate în declarația CBAM depusă în temeiul articolului 6 sunt verificate de un verificator acreditat în temeiul articolului 18, pe baza principiilor de verificare stabilite în anexa VI.

(2) Pentru emisiile încorporate în mărfurile produse în instalații dintr-o țară terță înregistrate în conformitate cu articolul 10, declarantul autorizat în cadrul CBAM poate alege să utilizeze informațiile verificate care i-au fost prezentate în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) pentru a îndeplini obligația menționată la alineatul (1) de la prezentul articol.

(3) Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru aplicarea principiilor de verificare stabilite în anexa VI în ceea ce privește:

(a)	posibilitatea de a exonera verificatorul, în circumstanțe justificate în mod corespunzător și fără a periclita o estimare fiabilă a emisiilor încorporate, de obligația de a vizita instalația în care sunt produse mărfurile relevante;

(b)	definirea pragurilor pentru a decide dacă inexactitățile sau neconformitățile sunt semnificative; și

(c)	documentația justificativă necesară pentru raportul de verificare, inclusiv formatul acesteia.

În cazul în care adoptă actele de punere în aplicare menționate la primul paragraf, Comisia urmărește echivalența și coerența cu procedurile prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2067. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2) din prezentul regulament.

Articolul 9

Prețul carbonului plătit într-o țară terță

(1) Un declarant autorizat în cadrul CBAM poate solicita în declarația CBAM o reducere a numărului de certificate CBAM care trebuie restituite pentru a fi luat în considerare prețul carbonului plătit în țara de origine pentru emisiile încorporate declarate. Reducerea poate fi solicitată numai dacă prețul carbonului a fost plătit efectiv în țara de origine. Într-un astfel de caz, se ia în considerare orice reducere sau altă formă de compensare disponibilă în țara respectivă care ar fi condus la o reducere a prețului carbonului în cauză.

(2) Declarantul autorizat în cadrul CBAM ține o evidență a documentației necesare pentru a demonstra că emisiile încorporate declarate au făcut obiectul unui preț al carbonului în țara de origine a mărfurilor care a fost efectiv plătit, astfel cum se menționează la alineatul (1). Declarantul autorizat în cadrul CBAM păstrează, în special, dovezi legate de orice reducere sau altă formă de compensare disponibilă, îndeosebi trimiterile la legislația aplicabilă din țara respectivă. Informațiile incluse în documentația respectivă sunt certificate de o persoană care este independentă de declarantul autorizat în cadrul CBAM și independentă de autoritățile din țara de origine. Numele și datele de contact ale persoanei independente respective figurează în documentație. Declarantul autorizat în cadrul CBAM păstrează, de asemenea, dovada plății efective a prețului carbonului.

(3) Declarantul autorizat în cadrul CBAM păstrează evidențele menționate la alineatul (2) până la sfârșitul celui de-al patrulea an după anul în care a fost sau ar fi trebuit să fie depusă declarația CBAM.

(4) Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare privind conversia prețului mediu anual al carbonului plătit efectiv în conformitate cu alineatul (1) într-o reducere corespunzătoare a numărului de certificate CBAM care urmează să fie restituite, inclusiv conversia prețului carbonului plătit efectiv în monedă străină în euro la cursul de schimb mediu anual, dovezile necesare privind plata efectivă a prețului carbonului, exemple de reduceri aplicabile sau de orice altă formă de compensare menționată la alineatul (1) de la prezentul articol și calificările persoanei independente menționate la alineatul (2) de la prezentul articol, precum și condițiile de verificare a independenței persoanei respective. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).

Articolul 10

Înregistrarea operatorilor și a instalațiilor din țări terțe

(1) La cererea unui operator al unei instalații situate într-o țară terță, Comisia înregistrează informațiile referitoare la operatorul respectiv și la instalația acestuia în registrul CBAM menționat la articolul 14.

(2) Cererea de înregistrare menționată la alineatul (1) conține următoarele informații care trebuie incluse în registrul CBAM la înregistrare:

(a)	denumirea, adresa și datele de contact ale operatorului;

(b)	amplasarea fiecărei instalații, inclusiv adresa completă și coordonatele geografice exprimate în longitudine și latitudine, incluzând șase zecimale;

(c)	activitatea economică principală a instalației.

(3) Comisia notifică operatorul cu privire la înregistrarea în registrul CBAM. Înregistrarea este valabilă pe o perioadă de cinci ani de la data notificării sale către operatorul instalației.

(4) Operatorul informează fără întârziere Comisia cu privire la orice modificare a informațiilor menționate la alineatul (2) care survine după înregistrare, iar Comisia actualizează informațiile relevante în registrul CBAM.

(5) Operatorul:

(a)	determină emisiile încorporate calculate în conformitate cu metodele prevăzute în anexa IV, în funcție de tipul de mărfuri produse în instalația menționată la alineatul (1) de la prezentul articol;

(b)	se asigură că emisiile încorporate menționate la litera (a) de la prezentul alineat sunt verificate în conformitate cu principiile de verificare prevăzute în anexa VI de către un verificator acreditat în temeiul articolului 18;

(c)	păstrează o copie a raportului de verificare, precum și evidențe ale informațiilor necesare pentru calcularea emisiilor încorporate ale mărfurilor în conformitate cu cerințele stabilite în anexa V, pe o perioadă de patru ani de la efectuarea verificării.

(6) Evidențele menționate la alineatul (5) litera (c) de la prezentul articol sunt suficient de detaliate pentru a permite verificarea emisiilor încorporate în conformitate cu articolul 8 și cu anexa VI și pentru a permite examinarea, în conformitate cu articolul 19, a declarației CBAM întocmite de un declarant autorizat în cadrul CBAM căruia i-au fost prezentate informațiile relevante în conformitate cu alineatul (7) de la prezentul articol.

(7) Un operator poate comunica unui declarant autorizat în cadrul CBAM informațiile privind verificarea emisiilor încorporate menționate la alineatul (5) de la prezentul articol. Declarantul autorizat în cadrul CBAM are dreptul să folosească respectivele informații prezentate pentru a îndeplini obligația menționată la articolul 8.

(8) Operatorul poate solicita, în orice moment, radierea din registrul CBAM. La primirea unei astfel de solicitări și după notificarea autorităților competente, Comisia radiază operatorul și șterge informațiile referitoare la operatorul respectiv și la instalația acestuia din registrul CBAM, cu condiția ca aceste informații să nu fie necesare pentru examinarea declarațiilor CBAM depuse. După ce a acordat operatorului respectiv posibilitatea de a fi audiat și după consultarea autorităților competente relevante, Comisia poate, de asemenea, să radieze informațiile în cazul în care Comisia constată că informațiile privind operatorul în cauză nu mai sunt exacte. Comisia informează autoritățile competente cu privire la orice astfel de radiere.

CAPITOLUL III

AUTORITĂȚILE COMPETENTE

Articolul 11

Autoritățile competente

(1) Fiecare stat membru desemnează autoritatea competentă pentru îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament și informează Comisia cu privire la aceasta.

Comisia pune la dispoziția statelor membre o listă a tuturor autorităților competente și publică informațiile respective în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pune la dispoziție informațiile respective în registrul CBAM.

(2) Autoritățile competente fac schimb de orice informații esențiale sau relevante pentru exercitarea funcțiilor și sarcinilor lor în temeiul prezentului regulament.

Articolul 12

Comisia

Pe lângă alte sarcini pe care le exercită în temeiul prezentului regulament, Comisia asistă autoritățile competente în îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor care le revin în temeiul prezentului regulament și coordonează activitățile acestora, prin sprijinirea schimbului de bune practici și prin elaborarea de orientări privind bunele practici în cadrul prezentului regulament, precum și prin promovarea unui schimb de informații și a unei cooperări adecvate între autoritățile competente, precum și între autoritățile competente și Comisie.

Articolul 13

Secretul profesional și prezentarea de informații

(1) Toate informațiile de natură confidențială sau furnizate cu titlu confidențial, obținute de autoritatea competentă sau de Comisie în cadrul îndeplinirii sarcinilor lor, intră sub incidența obligației de păstrare a secretului profesional. Astfel de informații nu se divulgă de către autoritatea competentă sau de către Comisie fără permisiunea prealabilă expresă a persoanei sau a autorității care le-a furnizat ori în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern.

(2) Prin derogare de la alineatul (1), autoritățile competente și Comisia pot face schimb de astfel de informații între ele, cu autoritățile vamale, cu autoritățile responsabile cu aplicarea de sancțiuni administrative sau penale și cu Parchetul European, în scopul asigurării respectării de către persoane a obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament și al aplicării legislației vamale. Informațiile comunicate astfel intră sub incidența secretului profesional și nu pot fi comunicate niciunei alte persoane sau autorități decât în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern.

Articolul 14

Registrul CBAM

(1) Comisia înființează un registru CBAM al declaranților autorizați în cadrul CBAM sub forma unei baze de date electronice standardizate care conține datele privind certificatele CBAM ale declaranților autorizați în cadrul CBAM respectivi. Comisia pune informațiile din registrul CBAM la dispoziția autorităților vamale și a autorităților competente, în mod automat și în timp real.

(2) Registrul CBAM menționat la alineatul (1) conține conturi cu informații despre fiecare declarant autorizat în cadrul CBAM, în special:

(a)	numele, adresa și datele de contact ale declarantului autorizat în cadrul CBAM;

(b)	numărul EORI al declarantului autorizat în cadrul CBAM;

(c)	numărul contului CBAM;

(d)	numărul de identificare, prețul de vânzare, data achiziției și data restituirii, a răscumpărării sau a anulării certificatelor CBAM pentru fiecare declarant autorizat în cadrul CBAM.

(3) Registrul CBAM conține, într-o secțiune separată a registrului, informațiile despre operatori și despre instalațiile din țara terță înregistrate în conformitate cu articolul 10 alineatul (2).

(4) Informațiile din registrul CBAM menționate la alineatele (2) și (3) sunt confidențiale, cu excepția numelor, a adreselor și a datelor de contact ale operatorilor și a amplasării instalațiilor din țări terțe. Un operator poate alege ca numele, adresa și datele sale de contact să nu fie puse la dispoziția publicului. Informațiile publice din registrul CBAM sunt puse la dispoziția Comisiei într-un format interoperabil.

(5) Comisia publică anual, pentru fiecare dintre mărfurile enumerate în anexa I, emisiile agregate încorporate ale mărfurilor importate.

(6) Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind infrastructura și procesele și procedurile specifice ale registrului CBAM, inclusiv analiza riscurilor menționată la articolul 15, bazele de date electronice care conțin informațiile menționate la alineatele (2) și (3) de la prezentul articol, datele conturilor din registrul CBAM menționate la articolul 16, transmiterea către registrul CBAM a informațiilor privind vânzarea, răscumpărarea și anularea certificatelor CBAM menționate la articolul 20 și verificarea încrucișată a informațiilor menționată la articolul 25 alineatul (3). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).

Articolul 15

Analiza riscurilor

(1) Comisia efectuează controale bazate pe riscuri asupra tranzacțiilor înregistrate în registrul CBAM, menționate la articolul 14, pentru a se asigura că nu există nereguli în achiziționarea, deținerea, restituirea, răscumpărarea și anularea certificatelor CBAM.

(2) În cazul în care constată nereguli în urma controalelor efectuate în temeiul alineatului (1), Comisia informează autoritățile competente în cauză, astfel încât să se efectueze investigații suplimentare în vederea corectării neregulilor identificate.

Articolul 16

Conturi în registrul CBAM

(1) Comisia atribuie fiecărui declarant autorizat în cadrul CBAM un număr unic de cont CBAM.

(2) Fiecărui declarant autorizat în cadrul CBAM i se acordă acces la contul său din registrul CBAM.

(3) Comisia deschide contul imediat după acordarea autorizației menționate la articolul 17 alineatul (1) și informează declarantul autorizat în cadrul CBAM în acest sens.

(4) În cazul în care declarantul autorizat în cadrul CBAM și-a încetat activitatea economică sau autorizația sa a fost revocată, Comisia închide contul declarantului respectiv autorizat în cadrul CBAM, cu condiția ca acesta să fi respectat toate obligațiile care îi revin în temeiul prezentului regulament.

Articolul 17

Autorizarea

(1) În cazul în care se depune o cerere de autorizare în conformitate cu articolul 5, autoritatea competentă din statul membru în care este stabilit declarantul acordă statutul de declarant autorizat în cadrul CBAM în cazul în care sunt îndeplinite criteriile prevăzute la alineatul (2) de la prezentul articol. Statutul de declarant autorizat în cadrul CBAM este recunoscut în toate statele membre.

Înainte de a acorda statutul de declarant autorizat în cadrul CBAM, autoritatea competentă desfășoară o procedură de consultare cu privire la cererea de autorizare prin intermediul registrului CBAM. Procedura de consultare implică autoritățile competente din celelalte state membre și Comisia și nu depășește 15 zile lucrătoare.

(2) Criteriile pentru acordarea statutului de declarant autorizat în cadrul CBAM sunt următoarele:

(a)

solicitantul nu a fost implicat într-o încălcare gravă sau în încălcări repetate ale legislației vamale, ale normelor fiscale, ale normelor privind abuzul de piață sau ale prezentului regulament și ale actelor delegate și de punere în aplicare adoptate în temeiul prezentului regulament, și în special, solicitantul nu are cazier conținând infracțiuni grave legate de activitatea sa economică în cursul celor cinci ani anteriori cererii;

(b)	solicitantul demonstrează că are capacitatea financiară și operațională pentru a îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul prezentului regulament;

(c)	solicitantul este stabilit în statul membru în care s-a depus cererea; și

(d)	solicitantului i s-a atribuit un număr EORI în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(3) În cazul în care autoritatea competentă constată că nu sunt îndeplinite criteriile stabilite la alineatul (2) de la prezentul articol sau în cazul în care solicitantul nu a furnizat informațiile enumerate la articolul 5 alineatul (5), acordarea statutului de declarant autorizat în cadrul CBAM este refuzată. O astfel de decizie de a refuza statutul de declarant autorizat în cadrul CBAM prezintă motivele refuzului și include informații cu privire la posibilitatea de a introduce o cale de atac.

(4) O decizie a autorității competente prin care se acordă statutul de declarant autorizat în cadrul CBAM se înregistrează în registrul CBAM și conține următoarele informații:

(a)	numele și datele de contact ale declarantului autorizat în cadrul CBAM;

(b)	numărul EORI al declarantului autorizat în cadrul CBAM;

(c)	numărul contului CBAM atribuit declarantului autorizat în cadrul CBAM în conformitate cu articolul 16 alineatul (1);

(d)	garanția solicitată în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol.

(5) Pentru a respecta criteriile menționate la alineatul (2) litera (b) de la prezentul articol, autoritatea competentă solicită constituirea unei garanții în cazul în care solicitantul nu a fost stabilit pe parcursul celor două exerciții financiare anterioare anului în care a fost depusă cererea în conformitate cu articolul 5 alineatul (1).

Autoritatea competentă stabilește cuantumul unei astfel de garanții, calculat ca valoarea maximă a numărului de certificate CBAM pe care declarantul autorizat în cadrul CBAM ar trebui să le restituie, în conformitate cu articolul 22 cu privire la importurile de mărfuri raportate în conformitate cu articolul 5 alineatul (5) litera (g). Garanția constituită se face sub forma unei garanții bancare, plătibilă la prima cerere, de către o instituție financiară care își desfășoară activitatea în Uniune sau printr-o altă formă de garanție care oferă o asigurare echivalentă.

(6) În cazul în care autoritatea competentă constată că garanția furnizată nu asigură sau nu mai este suficientă pentru a asigura capacitatea financiară și operațională a declarantului autorizat în cadrul CBAM de a îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul prezentului regulament, aceasta solicită declarantului autorizat în cadrul CBAM să aleagă între a furniza o garanție suplimentară sau a înlocui garanția inițială cu o nouă garanție în conformitate cu alineatul (5).

(7) Autoritatea competentă eliberează garanția imediat după data de 31 mai a celui de-al doilea an în care declarantul autorizat în cadrul CBAM a restituit certificatele CBAM în conformitate cu articolul 22.

(8) Autoritatea competentă revocă statutul de declarant autorizat în cadrul CBAM în cazul în care:

(a)	declarantul autorizat în cadrul CBAM solicită o revocare; sau

(b)

declarantul autorizat în cadrul CBAM nu mai îndeplinește criteriile stabilite la alineatul (2) sau (6) de la prezentul articol sau a fost implicat într-o încălcare gravă sau repetată a obligației de restituire a certificatelor CBAM menționată la articolul 22 alineatul (1) sau a obligației de a asigura un număr suficient de certificate CBAM în contul său din registrul CBAM la sfârșitul fiecărui trimestru, astfel cum se menționează la articolul 22 alineatul (2).

Înainte de a revoca statutul de declarant autorizat în cadrul CBAM, autoritatea competentă acordă declarantului autorizat în cadrul CBAM posibilitatea de a fi audiat și inițiază o procedură de consultare privind posibila revocare a unui astfel de statut. Procedura de consultare implică autoritățile competente din celelalte state membre și Comisia și nu depășește 15 zile lucrătoare.

Orice decizie de revocare conține motivele care stau la baza deciziei și informații cu privire la dreptul la o cale de atac.

(9) Autoritatea competentă înregistrează în registrul CBAM informații despre:

(a)	solicitanții a căror cerere de autorizare a fost refuzată în temeiul alineatului (3); și

(b)	persoanele al căror statut de declarant autorizat în cadrul CBAM a fost revocat în temeiul alineatului (8).

(10) Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, condițiile pentru:

(a)	aplicarea criteriilor menționate la alineatul (2) de la prezentul articol, inclusiv a celui de a nu fi fost implicat într-o încălcare gravă sau repetată în temeiul alineatului (2) litera (a) de la prezentul articol;

(b)	aplicarea garanției menționate la alineatele (5), (6) și (7) de la prezentul articol;

(c)	aplicarea criteriilor privind o încălcare gravă sau repetată menționată la alineatul (8) de la prezentul articol;

(d)	consecințele revocării statutului de declarant autorizat în cadrul CBAM menționat la alineatul (8) de la prezentul articol; și

(e)	termenele specifice și formatul procedurii de consultare menționate la alineatele (1) și (8) de la prezentul articol.

Actele de punere în aplicare menționate la primul paragraf se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 29 alineatul (2).

Articolul 18

Acreditarea verificatorilor

(1) Orice persoană acreditată în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2067 pentru o grupă de activități relevantă este considerată verificator acreditat în temeiul prezentului regulament. Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a identifica grupele relevante de activități prin asigurarea alinierii calificărilor unui verificator acreditat, necesare pentru a efectua verificări în temeiul prezentului regulament, cu grupa de activități relevantă menționată în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2067 și indicată în certificatul de acreditare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2) din prezentul regulament.

(2) Un organism național de acreditare poate, la cerere, acredita o persoană în calitate de verificator în temeiul prezentului regulament în cazul în care consideră, pe baza documentației depuse, că persoana respectivă are capacitatea de a aplica principiile de verificare menționate în anexa VI atunci când îndeplinește obligațiile de control al emisiilor încorporate prevăzute la articolele 8 și 10.

(3) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru a completa prezentul regulament prin specificarea condițiilor pentru acordarea acreditării menționate la alineatul (2) de la prezentul articol, pentru controlul și supravegherea verificatorilor acreditați, pentru retragerea acreditării și pentru recunoașterea reciprocă și evaluarea colegială a organismelor de acreditare.

Articolul 19

Examinarea declarațiilor CBAM

(1) Comisia are rolul de supraveghere în revizuirea declarațiilor CBAM.

(2) Comisia poate examina declarațiile CBAM, în conformitate cu o strategie de examinare, care să includă factorii de risc, în perioada care se încheie cu al patrulea an după anul în care declarațiile CBAM ar fi trebuit depuse.

Examinarea poate consta în verificarea informațiilor furnizate în declarația CBAM și în rapoartele de verificare pe baza informațiilor comunicate de autoritățile vamale în conformitate cu articolul 25 și a oricăror alte dovezi relevante, precum și pe baza oricărui audit considerat necesar, inclusiv la sediul declarantului autorizat în cadrul CBAM.

Comisia comunică inițierea și rezultatele examinării autorității competente a statului membru în care este stabilit declarantul din cadrul CBAM, prin intermediul registrului CBAM.

Autoritatea competentă a statului membru în care este stabilit declarantul autorizat în cadrul CBAM poate, de asemenea, să examineze o declarație CBAM în termenul menționat la primul paragraf de la prezentul alineat. Autoritatea competentă comunică Comisiei inițierea și rezultatele unei examinări, prin intermediul registrului CBAM.

(3) Comisia stabilește periodic factori de risc specifici și aspecte importante, pe baza unei analize a riscurilor legate de punerea în aplicare a CBAM la nivelul Uniunii, luând în considerare informațiile conținute în registrul CBAM, datele comunicate de autoritățile vamale și alte surse de informații relevante, inclusiv controalele și verificările efectuate în temeiul articolului 15 alineatul (2) și al articolului 25.

Comisia facilitează, de asemenea, schimbul de informații cu autoritățile competente cu privire la activitățile frauduloase și la penalitățile impuse în conformitate cu articolul 26.

(4) În cazul în care un declarant autorizat în cadrul CBAM nu depune o declarație CBAM în conformitate cu articolul 6 sau în cazul în care Comisia consideră, pe baza examinării prevăzute la alineatul (2) de la prezentul articol, că numărul de certificate CBAM declarat nu este corect, Comisia evaluează obligațiile care îi revin în temeiul prezentului regulament declarantului respectiv autorizat în cadrul CBAM pe baza informațiilor de care dispune. Comisia stabilește un calcul preliminar al numărului total de certificate CBAM care ar fi trebuit să fie restituite cel târziu până la data de 31 decembrie a anului care urmează anului în care ar fi trebuit depusă declarația CBAM sau cel târziu până la data de 31 decembrie a celui de-al patrulea an care urmează anului în care declarația CBAM incorectă a fost depusă, după caz. Comisia furnizează autorităților competente un astfel de calcul preliminar, cu titlu orientativ și fără a aduce atingere calculului definitiv stabilit de autoritatea competentă a statului membru în care este stabilit declarantul autorizat în cadrul CBAM.

(5) În cazul în care autoritatea competentă decide că numărul declarat de certificate CBAM care urmează să fie restituite este incorect sau că nu a fost depusă nicio declarație CBAM în conformitate cu articolul 6, aceasta determină numărul de certificate CBAM care ar fi trebuit să fie restituite de declarantul autorizat în cadrul CBAM, ținând seama de informațiile trimise de Comisie.

Autoritatea competentă notifică declarantului autorizat în cadrul CBAM cu privire la decizia sa privind numărul de certificate CBAM stabilit și solicită ca declarantul autorizat în cadrul CBAM să restituie certificatele CBAM suplimentare în termen de o lună.

Decizia autorității competente conține motivele care au stat la baza deciziei și informații cu privire la dreptul la o cale de atac. Decizia se notifică, de asemenea, prin intermediul registrului CBAM.

Atunci când, după primirea calculului preliminar din partea Comisiei în temeiul alineatelor (2) și (4) de la prezentul articol, autoritatea competentă decide să nu ia nicio măsură, aceasta informează Comisia în consecință, prin intermediul registrului CBAM.

(6) În cazul în care ajunge la concluzia că numărul de certificate CBAM restituite depășește numărul certificatelor care ar fi trebuit restituite, autoritatea competentă informează în acest sens Comisia, fără întârziere. Certificatele CBAM restituite în exces sunt răscumpărate în conformitate cu articolul 23.

CAPITOLUL IV

CERTIFICATELE CBAM

Articolul 20

Vânzarea certificatelor CBAM

(1) Vânzarea de către statele membre a certificatelor CBAM se realizează pe o platformă centrală comună declaranților autorizați în cadrul CBAM stabiliți în statul membru respectiv.

(2) Comisia instituie și gestionează platforma centrală comună în urma unei proceduri comune de achiziții publice între Comisie și statele membre.

Comisia și autoritățile competente au acces la informațiile de pe platforma centrală comună.

(3) Informațiile privind vânzarea, răscumpărarea și anularea certificatelor CBAM de pe platforma centrală comună se transferă în registrul CBAM la sfârșitul fiecărei zile lucrătoare.

(4) Certificatele CBAM se vând declaranților autorizați în cadrul CBAM la prețul calculat în conformitate cu articolul 21.

(5) Comisia se asigură că fiecărui certificat CBAM i se atribuie un număr unic de identificare la momentul creării sale. Comisia înregistrează numărul unic de identificare și prețul și data vânzării certificatului CBAM în registrul CBAM în contul declarantului autorizat în cadrul CBAM care achiziționează certificatul respectiv.

(6) Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru completarea prezentului regulament prin detalierea calendarului, a administrării și a altor aspecte legate de gestionarea vânzării și răscumpărării certificatelor CBAM, urmărind coerența cu procedurile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 al Comisiei (26).

Articolul 21

Prețul certificatelor CBAM

(1) Comisia calculează prețul certificatelor CBAM ca medie a prețurilor de închidere ale certificatelor EU ETS pe platforma de licitație în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 pentru fiecare săptămână calendaristică.

Pentru săptămânile calendaristice în care nu sunt programate licitații pe platforma de licitație, prețul certificatelor CBAM este media prețurilor de închidere ale certificatelor EU ETS din ultima săptămână în care au avut loc licitații pe platforma de licitație.

(2) Comisia publică prețul mediu, astfel cum este menționat la alineatul (1) al doilea paragraf, pe website-ul său sau în orice alt mod adecvat în prima zi lucrătoare a săptămânii calendaristice următoare. Prețul respectiv se aplică din prima zi lucrătoare următoare datei publicării sale până în prima zi lucrătoare a săptămânii calendaristice următoare.

(3) Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare privind aplicarea metodologiei de calculare a prețului mediu al certificatelor CBAM prevăzută la alineatul (1) de la prezentul articol și modalitățile practice de publicare a prețului respectiv. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).

Articolul 22

Restituirea certificatelor CBAM

(1) Până la data de 31 mai a fiecărui an, și pentru prima dată în 2027 pentru anul 2026, declarantul autorizat în cadrul CBAM restituie prin intermediul registrului CBAM un număr de certificate CBAM care corespunde emisiilor încorporate declarate în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) litera (c) și verificate în conformitate cu articolul 8 pentru anul calendaristic anterior restituirii. Comisia elimină certificatele CBAM restituite din registrul CBAM. Declarantul autorizat în cadrul CBAM se asigură că numărul necesar de certificate CBAM este disponibil în contul său din registrul CBAM.

(2) Declarantul autorizat în cadrul CBAM se asigură că numărul de certificate CBAM din contul său în registrul CBAM la sfârșitul fiecărui trimestru corespunde unui procent de cel puțin 80 % din emisiile încorporate, determinate prin trimitere la valorile implicite în conformitate cu metodele prevăzute în anexa IV, pentru toate mărfurile pe care le-a importat de la începutul anului calendaristic.

(3) În cazul în care Comisia constată că numărul de certificate CBAM din contul unui declarant autorizat în cadrul CBAM nu respectă obligațiile prevăzute la alineatul (2), aceasta informează, prin intermediul registrului CBAM, autoritatea competentă a statului membru în care este stabilit declarantul autorizat în cadrul CBAM.

Autoritatea competentă notifică declarantului autorizat în cadrul CBAM necesitatea de a asigura un număr suficient de certificate CBAM în contul său în termen de o lună de la notificarea respectivă.

Autoritatea competentă înregistrează în registrul CBAM notificarea adresată declarantului autorizat în cadrul CBAM și răspunsul acestuia.

Articolul 23

Răscumpărarea certificatelor CBAM

(1) La cererea unui declarant autorizat în cadrul CBAM, statul membru în care este stabilit declarantul autorizat în cadrul CBAM răscumpără excedentul de certificate CBAM rămase în contul declarantului în registrul CBAM după restituirea certificatelor în conformitate cu articolul 22.

Comisia răscumpără excedentul de certificate CBAM prin intermediul platformei centrale comune menționate la articolul 20 în numele statului membru în care este stabilit declarantul autorizat în cadrul CBAM. Declarantul autorizat în cadrul CBAM depune cererea de răscumpărare până la data de 30 iunie a fiecărui an în care au fost restituite certificate CBAM.

(2) Numărul de certificate care fac obiectul răscumpărării menționate la alineatul (1) se limitează la o treime din numărul total al certificatelor CBAM achiziționate de declarantul autorizat în cadrul CBAM în cursul anului calendaristic precedent.

(3) Prețul de răscumpărare pentru fiecare certificat CBAM este prețul plătit de declarantul autorizat în cadrul CBAM pentru certificatul respectiv în momentul achiziției.

Articolul 24

Anularea certificatelor CBAM

La data de 1 iulie a fiecărui an, Comisia anulează toate certificatele CBAM care au fost achiziționate în cursul anului anterior anului calendaristic precedent și care au rămas în contul unui declarant autorizat în cadrul CBAM din registrul CBAM. Certificatele CBAM respective sunt anulate fără nicio compensație.

În cazul în care numărul de certificate CBAM care urmează să fie restituite este contestat într-un litigiu pendinte într-un stat membru, Comisia suspendă anularea certificatelor CBAM în limita sumei contestate. Autoritatea competentă a statului membru în care este stabilit declarantul autorizat în cadrul CBAM comunică fără întârziere Comisiei orice informație relevantă.

CAPITOLUL V

NORME APLICABILE IMPORTULUI DE MĂRFURI

Articolul 25

Norme aplicabile importului de mărfuri

(1) Autoritățile vamale nu permit importul de mărfuri de către altă persoană decât un declarant autorizat în cadrul CBAM.

(2) Autoritățile vamale comunică periodic și în mod automat Comisiei, în special prin intermediul mecanismului de supraveghere instituit în temeiul articolului 56 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, informații specifice privind mărfurile declarate la import. Informațiile respective includ numărul EORI și numărul contului CBAM al declarantului autorizat în cadrul CBAM, codul NC format din opt cifre al mărfurilor, cantitatea, țara de origine, data declarației vamale și regimul vamal.

(3) Comisia comunică informațiile menționate la alineatul (2) de la prezentul articol autorității competente a statului membru în care este stabilit declarantul autorizat în cadrul CBAM și, pentru fiecare declarant din cadrul CBAM, verifică încrucișat informațiile respective cu datele din registrul CBAM în temeiul articolului 14.

(4) În conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, autoritățile vamale pot comunica Comisiei și autorității competente din statul membru care a acordat statutul de declarant autorizat în cadrul CBAM, informațiile confidențiale obținute de autoritățile vamale în cursul exercitării sarcinilor lor sau furnizate autorităților vamale cu titlu confidențial.

(5) Regulamentul (CE) nr. 515/97 se aplică mutatis mutandis prezentului regulament.

(6) Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare care să definească obiectul informațiilor și periodicitatea, calendarul și mijloacele de comunicare a informațiilor în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).

CAPITOLUL VI

ASIGURAREA RESPECTĂRII DISPOZIȚIILOR

Articolul 26

Penalități

(1) Unui declarant autorizat în cadrul CBAM care nu restituie, până la data de 31 mai a fiecărui an, numărul de certificate CBAM care corespunde emisiilor încorporate în mărfurile importate în cursul anului calendaristic precedent i se aplică o penalitate. O astfel de penalitate este identică cu penalitatea pentru exces de emisii prevăzută la articolul 16 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE, majorată în temeiul articolului 16 alineatul (4) din directiva respectivă, aplicabilă în anul importului mărfurilor. O astfel de penalitate se aplică pentru fiecare certificat CBAM pe care declarantul autorizat în cadrul CBAM autorizat nu l-a restituit.

(2) În cazul în care o persoană, alta decât declarantul autorizat în cadrul CBAM, introduce mărfuri pe teritoriul vamal al Uniunii fără a respecta obligațiile prevăzute în prezentul regulament, persoanei respective i se aplică o penalitate. O astfel de penalitate trebuie să fie efectivă, proporțională și disuasivă și, în special în funcție de durata, gravitatea, amploarea, caracterul internațional și frecvența nerespectării, dar și de nivelul de cooperare al persoanei cu autoritatea competentă, are o valoare de trei până la cinci ori mai mare decât penalitatea menționată la alineatul (1), aplicabilă în anul introducerii mărfurilor, pentru fiecare certificat CBAM pe care persoana nu l-a restituit.

(3) Plata penalității nu exonerează declarantul autorizat în cadrul CBAM de obligația de a restitui numărul restant de certificate CBAM dintr-un anumit an.

(4) În cazul în care autoritatea competentă stabilește, inclusiv în urma calculelor preliminare efectuate de Comisie în conformitate cu articolul 19, că un declarant autorizat în cadrul CBAM nu a respectat obligația de restituire a certificatelor CBAM, astfel cum se prevede la alineatul (1) de la prezentul articol, sau că o persoană a introdus mărfuri pe teritoriul vamal al Uniunii fără a respecta obligațiile prevăzute în prezentul regulament, astfel cum se prevede la alineatul (2) de la prezentul articol, autoritatea competentă impune penalitatea în temeiul alineatului (1) sau (2) de la prezentul articol, după caz. În acest scop, autoritatea competentă notifică declarantului autorizat în cadrul CBAM sau, în cazul în care se aplică alineatul (2) de la prezentul articol, persoanei:

(a)	faptul că autoritatea competentă a concluzionat că declarantul autorizat în cadrul CBAM sau persoana menționată la alineatul (2) de la prezentul articol nu a respectat obligațiile prevăzute în prezentul regulament;

(b)	motivele care au stat la baza concluziei sale;

(c)	cuantumul penalității impuse declarantului autorizat în cadrul CBAM sau persoanei menționate la alineatul (2) de la prezentul articol;

(d)	data de la care se datorează penalitatea;

(e)	acțiunea pe care declarantul autorizat în cadrul CBAM sau persoana menționată la alineatul (2) de la prezentul articol trebuie să o întreprindă pentru a plăti penalitatea; și

(f)	dreptul declarantului autorizat în cadrul CBAM sau al persoanei menționate la alineatul (2) de la prezentul articol de a introduce o cale de atac.

(5) În cazul în care penalitatea nu a fost plătită până la data scadenței menționată la alineatul (4) litera (d), autoritatea competentă asigură plata penalității respective prin toate mijloacele de care dispune în temeiul dreptului intern al statului membru în cauză.

(6) Statele membre comunică Comisiei deciziile privind penalitățile menționate la alineatele (1) și (2) și înregistrează plata finală menționată la alineatul (5) în registrul CBAM.

Articolul 27

Eludare

(1) Comisia ia măsuri în conformitate cu prezentul articol, pe baza unor date relevante și obiective, pentru a aborda practicile de eludare a prezentului regulament.

(2) Practicile de eludare se definesc drept o modificare a configurației schimburilor comerciale de mărfuri, care derivă dintr-o practică, dintr-un proces sau dintr-o activitate care nu are altă motivație suficientă sau justificare economică decât evitarea, totală sau parțială, a oricăreia dintre obligațiile prevăzute în prezentul regulament. Astfel de practici, procese sau activități pot consta în, dar nu se limitează la:

(a)	o ușoară modificare a mărfurilor în cauză pentru a face ca mărfurile respective să se încadreze la coduri NC care nu sunt enumerate în anexa I, cu excepția cazului în care modificarea afectează caracteristicile lor esențiale;

(b)	divizarea în mod artificial a transporturilor în loturi cu o valoare intrinsecă care să nu depășească pragul menționat la articolul 2 alineatul (3).

(3) Comisia monitorizează permanent situația la nivelul Uniunii cu scopul de a identifica practicile de eludare, inclusiv prin supravegherea pieței sau pe baza oricărei surse de informații relevante, precum observațiile și semnalările organizațiilor societății civile.

(4) Un stat membru sau orice parte care a fost afectată sau favorizată de oricare dintre situațiile menționate la alineatul (2) poate notifica Comisia în cazul în care se confruntă cu practici de eludare. Comisia poate fi notificată și de părțile interesate, altele decât părțile direct afectate sau favorizate, cum ar fi organizațiile de protecție a mediului și organizațiile neguvernamentale, care găsesc dovezi concrete ale practicilor de eludare.

(5) Notificarea menționată la alineatul (4) precizează motivele pe care se bazează și include date și statistici relevante în sprijinul declarației că a avut loc o eludare a prezentului regulament. Comisia inițiază o anchetă cu privire la o acuzație de eludare dacă a fost notificată de un stat membru sau de o parte afectată sau favorizată sau de altă parte interesată, cu condiția ca notificarea să îndeplinească cerințele menționate la prezentul alineat sau atunci când Comisia însăși stabilește că ancheta este necesară. La desfășurarea anchetei Comisia poate fi asistată de autoritățile competente și autoritățile vamale. Comisia încheie ancheta în termen de nouă luni de la data notificării. În cazul în care se inițiază o anchetă, Comisia notifică toate autoritățile competente.

(6) În cazul în care Comisia, ținând seama de datele, rapoartele și statisticile relevante, inclusiv de cele furnizate de autoritățile vamale, are suficiente motive să considere că circumstanțele menționate la alineatul (2) litera (a) de la prezentul articol se produc într-unul sau mai multe state membre pe baza unei configurații stabilite, aceasta este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru a modifica lista de mărfuri din anexa I prin adăugarea produselor ușor modificate relevante menționate la alineatul (2) litera (a) de la prezentul articol, în scopul combaterii eludării.

CAPITOLUL VII

EXERCITAREA DELEGĂRII DE COMPETENȚE ȘI PROCEDURA COMITETULUI

Articolul 28

Exercitarea delegării

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 2 alineatele (10) și (11), la articolul 18 alineatul (3), la articolul 20 alineatul (6) și la articolul 27 alineatul (6) se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la data de 17 mai 2023. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 2 alineatele (10) și (11), la articolul 18 alineatul (3), la articolul 20 alineatul (6) și la articolul 27 alineatul (6) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu.

(4) O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(5) Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(6) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(7) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 2 alineatele (10) și (11), al articolului 18 alineatul (3), al articolului 20 alineatul (6) sau al articolului 27 alineatul (6) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 29

Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de Comitetul CBAM. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

CAPITOLUL VIII

RAPORTARE ȘI REEXAMINARE

Articolul 30

Reexaminarea și raportarea de către Comisie

(1) Comisia colectează, în consultare cu părțile interesate relevante, informațiile necesare în vederea extinderii domeniului de aplicare al prezentului regulament astfel cum se indică la alineatul (2) litera (a) și în conformitate cu alineatul respectiv, precum și în vederea elaborării de metode de calculare a emisiilor încorporate pe baza metodelor privind amprenta de mediu.

(2) Înainte de încheierea perioadei de tranziție menționate la articolul 32, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament.

Raportul conține o evaluare a:

(a)

posibilității de a extinde domeniul de aplicare la:

(i)	emisiile indirecte încorporate în mărfurile enumerate în anexa II;

(ii)	emisiile încorporate în transportul mărfurilor enumerate în anexa I și în serviciile de transport;

(iii)

mărfurile expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, altele decât cele enumerate în anexa I, în special produsele chimice organice și polimerii;

(iv)	alte materii prime (precursori) pentru mărfurile enumerate în anexa I;

(b)

criteriilor care trebuie utilizate pentru identificarea mărfurilor care trebuie să fie incluse în lista din anexa I la prezentul regulament pe baza sectoarelor expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon identificate în temeiul articolului 10b din Directiva 2003/87/CE; evaluarea respectivă este însoțită de un calendar care se încheie în 2030 pentru includerea treptată a mărfurilor în domeniul de aplicare al prezentului regulament, ținând seama în special de nivelul riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon;

(c)	cerințelor tehnice pentru calcularea emisiilor încorporate pentru alte mărfuri care trebuie să fie incluse în lista din anexa I;

(d)	progreselor înregistrate în cadrul discuțiilor internaționale privind acțiunile climatice;

(e)	sistemului de guvernanță, inclusiv a costurilor administrative;

(f)	impactului prezentului regulament asupra mărfurilor enumerate în anexa I importate din țările în curs de dezvoltare, cu un interes special pentru țările cel mai puțin dezvoltate, astfel cum sunt identificate de Organizația Națiunilor Unite, și asupra efectelor asistenței tehnice acordate;

(g)	metodologiei de calcul al emisiilor indirecte în temeiul articolului 7 alineatul (7) și al punctului 4.3 din anexa IV.

(3) Cu cel puțin un an înainte de încheierea perioadei de tranziție, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport prin care identifică produsele situate în avalul lanțului valoric al mărfurilor enumerate în anexa I pe care le recomandă pentru a fi incluse în domeniul de aplicare al prezentului regulament. În acest scop, Comisia elaborează, în timp util, o metodologie care ar trebui să se bazeze pe relevanța în ceea ce privește emisiile cumulate de gaze cu efect de seră și riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon.

(4) Rapoartele menționate la alineatele (2) și (3) sunt însoțite, dacă este cazul, de o propunere legislativă până la sfârșitul perioadei de tranziție, inclusiv de o evaluare detaliată a impactului, în special în vederea extinderii domeniului de aplicare al prezentului regulament pe baza concluziilor formulate în rapoartele respective.

(5) La fiecare doi ani după sfârșitul perioadei de tranziție, ca parte a raportului său anual către Parlamentul European și către Consiliu, în conformitate cu articolul 10 alineatul (5) din Directiva 2003/87/CE, Comisia evaluează eficacitatea CBAM în combaterea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru mărfuri produse în Uniune și destinate exportului către țări terțe care nu aplică EU ETS sau un mecanism similar de stabilire a prețului carbonului. Raportul evaluează, în special, evoluția exporturilor Uniunii în sectoarele care fac obiectul CBAM și evoluțiile fluxurilor comerciale și ale emisiilor încorporate ale mărfurilor respective pe piața mondială. În cazul în care raportul concluzionează că există un risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru mărfuri produse în Uniune și destinate exportului către astfel de țări terțe care nu aplică EU ETS sau un mecanism similar de stabilire a prețului carbonului, Comisia prezintă, dacă este cazul, o propunere legislativă de combatere a riscului respectiv într-un mod care respectă legislația Organizației Mondiale a Comerțului și care ține cont de decarbonizarea instalațiilor din Uniune.

(6) Comisia monitorizează funcționarea CBAM în vederea evaluării impactului și a posibilelor ajustări legate de aplicarea acestuia.

Înainte de 1 ianuarie 2028 precum și ulterior, la fiecare doi ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament și funcționarea CBAM. Raportul conține cel puțin următoarele elemente:

(a)

o evaluare a impactului CBAM asupra:

(i)	relocării emisiilor de dioxid de carbon, inclusiv în ceea ce privește exporturile;

(ii)	sectoarelor incluse;

(iii)

pieței interne, precum și o evaluare a impactului economic și teritorial în întreaga Uniune;

(iv)	inflației și prețului mărfurilor;

(v)	efectului asupra industriilor care utilizează mărfurile enumerate în anexa I;

(vi)	comerțului internațional, inclusiv asupra redistribuirii resurselor; și

(vii)

țărilor cel mai puțin dezvoltate;

(b)

o evaluare a:

(i)	sistemului de guvernanță, inclusiv o evaluare a implementării și a administrării autorizării declaranților din cadrul CBAM de către statele membre;

(ii)	domeniului de aplicare al prezentului regulament;

(iii)

practicilor de eludare;

(iv)	aplicării penalităților în statele membre;

(c)	rezultatele investigațiilor și penalităților aplicate;

(d)	informațiile agregate privind intensitatea emisiilor pentru fiecare țară de origine pentru diferitele mărfuri enumerate în anexa I.

(7) Atunci când se produce un eveniment imprevizibil, excepțional și neprovocat care se află în afara controlului uneia sau mai multor țări terțe cărora li se aplică CBAM, iar evenimentul respectiv are consecințe distructive asupra infrastructurii economice și industriale a țării sau a țărilor în cauză, Comisia evaluează situația și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament prin stabilirea măsurilor provizorii necesare pentru a gestiona respectivele circumstanțe excepționale.

(8) De la sfârșitul perioadei de tranziție menționate la articolul 32 din prezentul regulament, în cadrul raportării anuale în temeiul articolului 41 din Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului (27), Comisia evaluează modul în care finanțarea în temeiul regulamentului respectiv a contribuit la decarbonizarea industriei prelucrătoare în țările cel mai puțin dezvoltate și prezintă un raport în acest sens.

CAPITOLUL IX

COORDONAREA CU ALOCAREA CU TITLU GRATUIT A CERTIFICATELOR ÎN CADRUL EU ETS

Articolul 31

Alocarea cu titlu gratuit a certificatelor în cadrul EU ETS și obligația de a restitui certificatele CBAM

(1) Certificatele CBAM care urmează să fie restituite în conformitate cu articolul 22 din prezentul regulament se ajustează pentru a reflecta măsura în care certificatele EU ETS sunt alocate cu titlu gratuit în conformitate cu articolul 10a din Directiva 2003/87/CE instalațiilor care produc, în cadrul Uniunii, mărfurile enumerate în anexa I la prezentul regulament.

(2) Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare care stabilesc norme detaliate pentru calcularea ajustării, astfel cum este menționată la alineatul (1) de la prezentul articol. Normele detaliate respective se elaborează prin trimitere la principiile aplicate în EU ETS pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor către instalațiile care produc, în cadrul Uniunii, mărfurile enumerate în anexa I, ținând seama de diferitele valori de referință utilizate în EU ETS pentru alocarea cu titlu gratuit, în vederea combinării acestor valori de referință în valori corespunzătoare pentru mărfurile în cauză și ținând seama de materiile prime (precursori) relevante. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).

CAPITOLUL X

DISPOZIȚII TRANZITORII

Articolul 32

Domeniul de aplicare al perioadei de tranziție

Pe parcursul perioadei de tranziție dintre 1 octombrie 2023 și 31 decembrie 2025, obligațiile importatorului în temeiul prezentului regulament se limitează la obligațiile de raportare prevăzute la articolele 33, 34 și 35 din prezentul regulament. În cazul în care importatorul este stabilit într-un stat membru și desemnează un reprezentant vamal indirect în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, iar reprezentantul vamal indirect este de acord, obligațiile de raportare se aplică reprezentantului vamal indirect respectiv. În cazul în care importatorul nu este stabilit într-un stat membru, obligațiile de raportare se aplică reprezentantului vamal indirect.

Articolul 33

Importul de mărfuri

(1) Autoritățile vamale informează importatorul sau, în situațiile prevăzute la articolul 32, reprezentantul vamal indirect cu privire la obligația de raportare menționată la articolul 35 cel târziu la momentul punerii în liberă circulație a mărfurilor respective.

(2) Autoritățile vamale comunică periodic și în mod automat Comisiei, mai ales prin intermediul mecanismului de supraveghere instituit în temeiul articolului 56 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 sau prin mijloace electronice de transmitere a datelor, informații privind mărfurile importate, inclusiv produsele prelucrate care rezultă din regimul de perfecționare pasivă. Informațiile respective includ numărul EORI al declarantului vamal și al importatorului, codul NC format din opt cifre, cantitatea, țara de origine, data declarației vamale și regimul vamal.

(3) Comisia comunică informațiile menționate la alineatul (2) autorităților competente ale statelor membre în care sunt stabiliți declarantul vamal și, după caz, importatorul.

Articolul 34

Obligația de raportare pentru anumite regimuri vamale

(1) În cazul în care se importă produse prelucrate care rezultă din regimul de perfecționare activă menționat la articolul 256 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, obligația de raportare menționată la articolul 35 din prezentul regulament include informațiile referitoare la mărfurile care au fost plasate sub regimul de perfecționare activă și au avut ca rezultat produsele prelucrate importate, chiar dacă produsele prelucrate nu sunt incluse în anexa I la prezentul regulament. Prezentul alineat se aplică și în cazul în care produsele prelucrate rezultate din regimul de perfecționare activă sunt mărfuri reintroduse, astfel cum se menționează la articolul 205 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(2) Obligația de raportare menționată la articolul 35 din prezentul regulament nu se aplică importurilor de:

(a)	produse transformate care rezultă din regimul de perfecționare pasivă menționat la articolul 259 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

(b)	mărfuri care se califică drept mărfuri reintroduse în conformitate cu articolul 203 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

Articolul 35

Obligație de raportare

(1) Fiecare importator sau, în situațiile prevăzute la articolul 32, reprezentantul vamal indirect care a importat mărfuri într-un anumit trimestru al unui an calendaristic prezintă Comisiei, pentru trimestrul respectiv, un raport (denumit în continuare „raportul CBAM”) care conține informații privind mărfurile importate în cursul trimestrului respectiv, în termen de cel mult o lună de la încheierea trimestrului respectiv.

(2) Raportul CBAM include următoarele informații:

(a)	cantitatea totală a fiecărui tip de mărfuri, exprimată în megawați-oră pentru energia electrică și în tone pentru alte mărfuri, specificată pentru fiecare instalație care produce mărfurile în țara de origine;

(b)	emisiile totale încorporate reale, exprimate în tone de emisii de CO2 echivalent pe megawatt-oră de energie electrică sau pentru alte mărfuri în tone de emisii de CO2 echivalent per tonă de fiecare tip de mărfuri, calculate în conformitate cu metoda prevăzută în anexa IV;

(c)	emisiile indirecte totale, calculate în conformitate cu actul de punere în aplicare menționat la alineatul (7);

(d)	prețul carbonului datorat într-o țară de origine pentru emisiile încorporate ale mărfurilor importate, ținând seama de orice reduceri sau de alte forme de compensare disponibile.

(3) Comisia comunică periodic autorităților competente relevante o listă a importatorilor sau a reprezentanților vamali indirecți stabiliți în statul membru, inclusiv justificările corespunzătoare, în cazul cărora are motive să considere că nu au respectat obligația de a prezenta un raport CBAM în conformitate cu alineatul (1).

(4) Atunci când consideră că un raport CBAM este incomplet sau incorect, Comisia comunică autorității competente a statului membru în care este stabilit importatorul sau, în situațiile prevăzute la articolul 32, în care este stabilit reprezentantul vamal indirect informațiile suplimentare pe care le consideră necesare pentru a completa sau a corecta raportul respectiv. Astfel de informații se furnizează în scopuri orientative și nu aduc atingere evaluării definitive realizate de către autoritatea competentă respectivă. Autoritatea competentă respectivă inițiază procedura de corecție și notifică importatorului sau, în situațiile prevăzute la articolul 32, reprezentantului vamal indirect informațiile suplimentare necesare pentru corectarea raportului respectiv. Dacă este cazul, importatorul respectiv sau reprezentantul vamal indirect respectiv prezintă autorității competente în cauză și Comisiei un raport corectat.

(5) În cazul în care autoritatea competentă a statului membru menționat la alineatul (4) de la prezentul articol inițiază o procedură de corecție, inclusiv având în vedere informațiile primite în conformitate cu alineatul (4) de la prezentul articol, și stabilește că importatorul sau, dacă este cazul în conformitate cu articolul 32, reprezentantul vamal indirect nu a luat măsurile necesare pentru a corecta raportul CBAM, sau în cazul în care autoritatea competentă în cauză stabilește, inclusiv având în vedere informațiile primite în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol, că importatorul, sau, dacă este cazul în conformitate cu articolul 32, reprezentantul vamal indirect nu a respectat obligația de a prezenta un raport CBAM în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol, autoritatea competentă respectivă impune importatorului sau, dacă este cazul în conformitate cu articolul 32, reprezentantului vamal indirect o penalitate eficace, proporțională și disuasivă. În acest scop, autoritatea competentă notifică următoarele informații declarantului vamal sau, dacă este cazul în conformitate cu articolul 32, reprezentantului vamal indirect, și informează Comisia cu privire la următoarele:

(a)	concluzia și motivele acestei concluzii, potrivit căreia importatorul sau, dacă este cazul în conformitate cu articolul 32, reprezentantul vamal indirect nu a respectat obligația de a prezenta un raport pentru un anumit trimestru sau nu a luat măsurile necesare pentru corectarea raportului;

(b)	cuantumul penalității aplicate importatorului sau, dacă este cazul în conformitate cu articolul 32, reprezentantului vamal indirect;

(c)	data de la care se datorează penalitatea;

(d)	acțiunea pe care importatorul sau, dacă este cazul în conformitate cu articolul 32, reprezentantul vamal indirect trebuie să o întreprindă pentru a plăti penalitatea; și

(e)	dreptul importatorului sau, dacă este cazul în conformitate cu articolul 32, reprezentantului vamal indirect de a introduce o cale de atac.

(6) Atunci când, după primirea informațiilor din partea Comisiei în temeiul prezentului articol, autoritatea competentă decide să nu ia nicio măsură, aceasta informează Comisia în consecință.

(7) Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare privind:

(a)

informațiile care trebuie raportate, mijloacele și formatul raportării respective, inclusiv informații detaliate pentru fiecare țară de origine și fiecare tip de mărfuri pentru a sprijini totalurile menționate la alineatul (2) literele (a), (b) și (c), precum și exemple de reduceri relevante sau alte forme de compensare disponibile, astfel cum se menționează la alineatul (2) litera (d);

(b)	intervalul orientativ al penalităților care trebuie impuse în temeiul alineatului (5) și criteriile care trebuie luate în considerare pentru stabilirea cuantumului efectiv, inclusiv gravitatea și durata neraportării;

(c)	norme detaliate privind conversia prețului mediu anual al carbonului datorat menționat la alineatul (2) litera (d), exprimat în monedă străină în euro la cursul de schimb mediu anual;

(d)

norme detaliate privind elementele metodelor de calcul prevăzute în anexa IV, inclusiv stabilirea limitelor sistemelor proceselor de producție, a factorilor de emisie, a valorilor emisiilor reale specifice instalației și a aplicării acestora la mărfuri individuale, precum și stabilirea metodelor de asigurare a fiabilității datelor, inclusiv nivelul de detaliere; și

(e)

mijloacele și formatul pentru cerințele de raportare a emisiilor indirecte aferente mărfurilor importate; formatul respectiv include cantitatea de energie electrică folosită pentru producerea mărfurilor enumerate în anexa I, precum și țara de origine, sursa de generare și factorii de emisie aferenți acestei energii electrice.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2) din prezentul regulament. Acestea se aplică mărfurilor importate pe parcursul perioadei de tranziție menționate la articolul 32 din prezentul regulament și se bazează pe legislația existentă pentru instalațiile care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE.

CAPITOLUL XI

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 36

Intrarea în vigoare

(1) Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2) Acesta se aplică de la 1 octombrie 2023. Cu toate acestea:

(a)	articolele 5, 10, 14, 16 și 17 se aplică de la 31 decembrie 2024;

(b)	articolul 2 alineatul (2), articolul 4, articolele 6-9, 15 și 19, articolul 20 alineatele (1), (3), (4) și (5), articolele 21-27 și articolul 31 se aplică de la 1 ianuarie 2026.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 10 mai 2023.

Pentru Parlamentul European

Președinta

R. METSOLA

Pentru Consiliu

Președintele

J. ROSWALL

(1) JO C 152, 6.4.2022, p. 181.

(2) JO C 301, 5.8.2022, p. 116.

(3) Poziția Parlamentului European din 18 aprilie 2023 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 25 aprilie 2023.

(4) JO L 282, 19.10.2016, p. 4.

(5) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

(6) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(7) Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).

(8) Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).

(9) Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

(10) Decizia delegată (UE) 2019/708 a Comisiei din 15 februarie 2019 de completare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește stabilirea sectoarelor și subsectoarelor considerate ca fiind expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru perioada 2021-2030 (JO L 120, 8.5.2019, p. 20).

(11) Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(12) Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218, 13.8.2008, p. 30).

(13) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2067 al Comisiei din 19 decembrie 2018 privind verificarea datelor și acreditarea verificatorilor în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 334, 31.12.2018, p. 94).

(14) Decizia 2006/500/CE a Consiliului din 29 mai 2006 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Tratatului de instituire a Comunității Energiei (JO L 198, 20.7.2006, p. 15).

(15) Regulamentul (UE) 2015/1222 al Comisiei din 24 iulie 2015 de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităților și gestionarea congestiilor (JO L 197, 25.7.2015, p. 24).

(16) Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei din 9 aprilie 2013 privind utilizarea unor metode comune pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 124, 4.5.2013, p. 1).

(17) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(18) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(19) Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol (JO L 82, 22.3.1997, p. 1).

(20) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(21) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(22) Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009 de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale (JO L 324, 10.12.2009, p. 23).

(23) Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 1).

(24) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 al Comisiei din 19 decembrie 2018 privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 601/2012 al Comisiei (JO L 334, 31.12.2018, p. 1).

(25) Regulamentul delegat (UE) 2019/331 al Comisiei din 19 decembrie 2018 de stabilire a normelor tranzitorii pentru întreaga Uniune privind alocarea armonizată și cu titlu gratuit a certificatelor de emisii în temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 59, 27.2.2019, p. 8).

(26) Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 al Comisiei din 12 noiembrie 2010 privind calendarul, administrarea și alte aspecte ale licitării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii (JO L 302, 18.11.2010, p. 1).

(27) Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională - „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului (JO L 209, 14.6.2021, p. 1).

ANEXA I

Lista mărfurilor și a gazelor cu efect de seră

În scopul identificării mărfurilor, prezentul regulament se aplică mărfurilor care se încadrează la codurile din Nomenclatura combinată (NC) ce figurează în tabelul următor. Codurile NC sunt cele prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 2658/87.

În sensul prezentului regulament, gazele cu efect de seră aferente mărfurilor menționate la punctul 1 sunt cele prevăzute în tabelul următor pentru mărfurile în cauză.

Ciment

Codul NC	Gaz cu efect de seră
2507 00 80 – Alte argile caolinitice	Dioxid de carbon
2523 10 00 – Cimenturi nepulverizate numite „clinkers”	Dioxid de carbon
2523 21 00 – Cimenturi Portland albe, chiar colorate artificial	Dioxid de carbon
2523 29 00 – Alte cimenturi Portland	Dioxid de carbon
2523 30 00 – Cimenturi aluminoase	Dioxid de carbon
2523 90 00 – Alte cimenturi hidraulice	Dioxid de carbon

Energie electrică

Codul NC	Gaz cu efect de seră
2716 00 00 – Energie electrică	Dioxid de carbon

Îngrășăminte

Codul NC	Gaz cu efect de seră
2808 00 00 – Acid nitric (azotic); acizi sulfonitrici	Dioxid de carbon și protoxid de azot
2814 – Amoniac, anhidru sau în soluție apoasă	Dioxid de carbon
2834 21 00 – Nitrați (azotați) de potasiu	Dioxid de carbon și protoxid de azot
3102 – Îngrășăminte minerale sau chimice azotate	Dioxid de carbon și protoxid de azot
3105 – Îngrășăminte minerale sau chimice care conțin două sau trei dintre elemente fertilizante azot, fosfor și potasiu; alte îngrășăminte; produse de la acest capitol prezentate fie în tablete sau forme similare, fie în ambalaje cu o greutate brută de maximum 10 kg Cu excepția următoarelor: 3105 60 00 – Îngrășăminte minerale sau chimice care conțin două elemente fertilizante, fosfor și potasiu	Dioxid de carbon și protoxid de azot

Fontă, fier și oțel

Codul NC

Gaz cu efect de seră

– Fontă, fier și oțel

Cu excepția următoarelor:

7202 2 – Ferosiliciu

7202 30 00 – Ferosilicomangan

7202 50 00 – Ferosiliciu-crom

7202 70 00 – Feromolibden

7202 80 00 – Ferotungsten și ferosiliciu-tungsten

7202 91 00 – Ferotitan și ferosiliciu-titan

7202 92 00 – Ferovanadiu

7202 93 00 – Feroniobiu

7202 99 – Altele:

7202 99 10 – Ferofosfor

7202 99 30 – Ferosiliciu-magneziu

7202 99 80 – Altele

7204 – Deșeuri și resturi de fontă, de fier sau de oțel (fier vechi); deșeuri lingotate din fier sau oțel

Dioxid de carbon

2601 12 00 – Minereuri de fier și concentratele lor, aglomerate, altele decât piritele de fier prăjite

Dioxid de carbon

7301 – Palplanșe din fier sau din oțel, chiar perforate sau confecționate din elemente asamblate; profile, obținute prin sudare, din fier sau din oțel

Dioxid de carbon

7302 – Materiale de construcție pentru liniile ferate, din fontă, din fier sau din oțel: șine, contrașine și cremaliere, ace și inimi de macaz, macazuri și alte elemente de încrucișare sau de schimbare de cale, traverse, eclise de îmbinare, cuzineți, pene de fixare, plăci de bază, plăci de așezare, plăci de strângere, plăci și bare de ecartament și alte piese special concepute pentru așezarea, îmbinarea sau fixarea șinelor

Dioxid de carbon

7303 00 – Tuburi, țevi și profile tubulare, din fontă

Dioxid de carbon

7304 – Tuburi, țevi și profile tubulare, fără sudură, din fier sau din oțel:

Dioxid de carbon

7305 – Alte tuburi și țevi (de exemplu, sudate sau nituite), cu secțiunea circulară, cu diametrul exterior peste 406,4 mm, din fier sau din oțel

Dioxid de carbon

7306 – Alte tuburi, țevi și profile tubulare (de exemplu sudate, nituite, fălțuite sau cu margini simplu apropiate), din fier sau din oțel

Dioxid de carbon

7307 – Accesorii de țevărie (de exemplu racorduri, coturi, manșoane) din fontă, din fier sau din oțel

Dioxid de carbon

7308 – Construcții și părți de construcții (de exemplu, poduri și elemente de poduri, porți de ecluze, turnuri, piloni, stâlpi, coloane, șarpante, acoperișuri, uși și ferestre și tocurile lor, pervazuri și praguri, obloane, balustrade) din fontă, din fier sau din oțel, cu excepția construcțiilor prefabricate de la poziția 9406 ; table, tole, tije, bare, profile, țevi și produse similare, din fontă, din fier sau din oțel, pregătite în vederea utilizării lor în construcții

Dioxid de carbon

7309 00 – Rezervoare, cisterne, cuve și recipiente similare pentru orice fel de substanțe (cu excepția gazelor comprimate sau lichefiate) din fontă, din fier sau din oțel, cu o capacitate peste 300 l, fără dispozitive mecanice sau termice, chiar căptușite sau izolate termic

Dioxid de carbon

7310 – Rezervoare, butoaie, bidoane, cutii și recipiente similare, pentru orice fel de substanțe (cu excepția gazelor comprimate sau lichefiate), din fontă, din fier sau din oțel, cu o capacitate de maximum 300 l, fără dispozitive mecanice sau termice, chiar căptușite sau izolate termic

Dioxid de carbon

7311 00 – Recipiente pentru gaze comprimate sau lichefiate, din fontă, din fier sau din oțel

Dioxid de carbon

7318 – Șuruburi, buloane, piulițe, tirfoane, cârlige filetate, nituri, știfturi, pene, șaibe (inclusiv șaibele elastice de siguranță) și articole similare, din fontă, din fier sau din oțel

Dioxid de carbon

7326 – Alte articole din fontă, fier sau oțel

Dioxid de carbon

Aluminiu

Codul NC	Gaz cu efect de seră
7601 – Aluminiu sub formă brută	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7603 – Pulberi și fulgi (paiete) din aluminiu	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7604 – Bare, tije și profile din aluminiu	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7605 – Sârmă din aluminiu	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7606 – Table și benzi de aluminiu, cu o grosime peste 0,2 mm	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7607 – Folii și benzi subțiri din aluminiu (chiar imprimate sau fixate pe hârtie, pe carton, pe materiale plastice sau pe alte suporturi similare) cu o grosime de maximum 0,2 mm (fără suport)	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7608 – Tuburi și țevi din aluminiu	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7609 00 00 – Accesorii de țevărie (de exemplu, racorduri, coturi, manșoane) din aluminiu	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7610 – Construcții și părți de construcții (de exemplu, poduri și elemente de poduri, turnuri, piloni, stâlpi, coloane, șarpante, acoperișuri, uși și ferestre și ramele acestora, pervazuri, praguri, balustrade) din aluminiu, cu excepția construcțiilor prefabricate de la poziția 9406 ; table, bare, profile, tuburi și similare, din aluminiu, pregătite în vederea utilizării în construcții	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7611 00 00 – Rezervoare, cisterne, cuve și recipiente similare pentru orice substanțe (cu excepția gazelor comprimate sau lichefiate) din aluminiu, cu o capacitate peste 300 l, fără dispozitive mecanice sau termice, chiar căptușite sau izolate termic	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7612 – Butoaie, butii, bidoane, cutii și recipiente similare din aluminiu (inclusiv recipiente tubulare rigide sau flexibile), pentru orice substanțe (cu excepția gazelor comprimate sau lichefiate), cu o capacitate de maximum 300 l, fără dispozitive mecanice sau termice, chiar căptușite sau izolate termic	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7613 00 00 - Recipiente din aluminiu pentru gaze comprimate sau lichefiate	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7614 – Toroane, cabluri, benzi împletite și articole similare, din aluminiu, neizolate electric	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7616 – Alte articole din aluminiu	Dioxid de carbon și perfluorocarburi

Produse chimice

Codul NC	Gaz cu efect de seră
2804 10 00 – Hidrogen	Dioxid de carbon

ANEXA II

Lista mărfurilor în cazul cărora se iau în considerare numai emisii directe, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1)

Fontă, fier și oțel

Codul NC

Gaz cu efect de seră

– Fontă, fier și oțel

Cu excepția următoarelor:

7202 2 – Ferosiliciu

7202 30 00 – Ferosilicomangan

7202 50 00 – Ferosiliciu-crom

7202 70 00 – Feromolibden

7202 80 00 – Ferotungsten și ferosiliciu-tungsten

7202 91 00 – Ferotitan și ferosiliciu-titan

7202 92 00 – Ferovanadiu

7202 93 00 – Feroniobiu

7202 99 – Altele:

7202 99 10 – Ferofosfor

7202 99 30 – Ferosiliciu-magneziu

7202 99 80 – Altele

7204 – Deșeuri și resturi de fontă, de fier sau de oțel (fier vechi); deșeuri lingotate din fier sau oțel

Dioxid de carbon

7301 – Palplanșe din fier sau din oțel, chiar perforate sau confecționate din elemente asamblate; profile, obținute prin sudare, din fier sau din oțel

Dioxid de carbon

7303 00 – Tuburi, țevi și profile tubulare, din fontă

Dioxid de carbon

7304 – Tuburi, țevi și profile tubulare, fără sudură, din fier sau din oțel:

Dioxid de carbon

7305 – Alte tuburi și țevi (de exemplu, sudate sau nituite), cu secțiunea circulară, cu diametrul exterior peste 406,4 mm, din fier sau din oțel

Dioxid de carbon

7306 – Alte tuburi, țevi și profile tubulare (de exemplu sudate, nituite, fălțuite sau cu margini simplu apropiate), din fier sau din oțel

Dioxid de carbon

7307 – Accesorii de țevărie (de exemplu racorduri, coturi, manșoane) din fontă, din fier sau din oțel

Dioxid de carbon

7310 – Rezervoare, butoaie, butii, bidoane, cutii și recipiente similare, pentru orice fel de substanțe (cu excepția gazelor comprimate sau lichefiate), din fontă, din fier sau din oțel, cu o capacitate de maximum 300 l, fără dispozitive mecanice sau termice, chiar căptușite sau izolate termic

Dioxid de carbon

7311 00 – Recipiente pentru gaze comprimate sau lichefiate, din fontă, din fier sau din oțel

Dioxid de carbon

7326 – Alte articole din fontă, fier sau oțel

Dioxid de carbon

Aluminiu

Codul NC	Gaz cu efect de seră
7601 – Aluminiu sub formă brută	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7603 – Pulberi și fulgi (paiete) din aluminiu	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7604 – Bare, tije și profile din aluminiu	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7605 – Sârmă din aluminiu	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7606 – Table și benzi de aluminiu, cu o grosime de peste 0,2 mm	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7607 – Folii și benzi subțiri din aluminiu (chiar imprimate sau fixate pe hârtie, pe carton, pe materiale plastice sau pe alte suporturi similare), cu o grosime de maximum 0,2 mm (fără suport)	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7608 – Tuburi și țevi din aluminiu	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7609 00 00 – Accesorii de țevărie (de exemplu, racorduri, coturi, manșoane) din aluminiu	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7610 – Construcții și părți de construcții (de exemplu, poduri și elemente de poduri, turnuri, piloni, stâlpi, coloane, șarpante, acoperișuri, uși și ferestre și ramele acestora, pervazuri, praguri, balustrade) din aluminiu, cu excepția construcțiilor prefabricate de la poziția 9406 ; table, bare, profile, tuburi și similare, din aluminiu, pregătite în vederea utilizării în construcții	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7611 00 00 – Rezervoare, cisterne, cuve și recipiente similare pentru orice substanțe (cu excepția gazelor comprimate sau lichefiate), din aluminiu, cu o capacitate de peste 300 l, fără dispozitive mecanice sau termice, chiar căptușite sau izolate termic	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7612 – Butoaie, butii, bidoane, cutii și recipiente similare din aluminiu (inclusiv recipiente tubulare rigide sau flexibile), pentru orice substanțe (cu excepția gazelor comprimate sau lichefiate), cu o capacitate de maximum 300 l, fără dispozitive mecanice sau termice, chiar căptușite sau izolate termic	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7613 00 00 – Recipiente din aluminiu pentru gaze comprimate sau lichefiate	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7614 – Toroane, cabluri, benzi împletite și articole similare, din aluminiu, neizolate electric	Dioxid de carbon și perfluorocarburi
7616 – Alte articole din aluminiu	Dioxid de carbon și perfluorocarburi

Produse chimice

Codul NC	Gaz cu efect de seră
2804 10 00 – Hidrogen	Dioxid de carbon

ANEXA III

Țări terțe și teritorii terțe care nu intră sub incidența prezentului regulament în sensul articolului 2

1. ȚĂRI TERȚE ȘI TERITORII CARE NU INTRĂ SUB INCIDENȚA PREZENTULUI REGULAMENT

Prezentul regulament nu se aplică mărfurilor originare din următoarele țări:

—

Islanda

—	Liechtenstein

—

Norvegia

—

Elveția

Prezentul regulament nu se aplică mărfurilor originare din următoarele teritorii:

—

Büsingen

—	Insula Helgoland

—

Livigno

—

Ceuta

—

Melilla

2. ȚĂRI TERȚE ȘI TERITORII CARE NU INTRĂ SUB INCIDENȚA PREZENTULUI REGULAMENT ÎN CEEA CE PRIVEȘTE IMPORTUL DE ENERGIE ELECTRICĂ PE TERITORIUL VAMAL AL UNIUNII

[Comisia urmează să adauge sau să elimine țări terțe sau teritorii în temeiul articolului 2 alineatul (11).]

ANEXA IV

Metode de calculare a emisiilor încorporate în sensul articolului 7

1. DEFINIȚII

În sensul prezentei anexe și al anexelor V și VI, se aplică următoarele definiții:

(a)	„mărfuri simple” înseamnă mărfuri produse într-un proces de producție care necesită exclusiv materii prime (precursori) și combustibili cu emisii încorporate zero;

(b)	„mărfuri complexe” înseamnă mărfuri, altele decât mărfurile simple;

(c)	„emisii specifice încorporate” înseamnă emisiile încorporate ale unei tone de mărfuri, exprimate în tone de emisii de CO2 echivalent pe tonă de mărfuri;

(d)

„factor de emisie CO2” înseamnă media ponderată a intensității CO2 a energiei electrice produse din combustibili fosili într-o zonă geografică; factorul de emisie CO2 este rezultatul împărțirii datelor privind emisiile de CO2 ale sectorului energiei electrice la cantitatea brută de energie electrică generată din combustibili fosili în zona geografică relevantă; este exprimat în tone de CO2 per megawatt-oră;

(e)	„factor de emisie pentru energia electrică” înseamnă valoarea implicită, exprimată în CO2 echivalent, care reprezintă intensitatea emisiilor generate de energia electrică consumată pentru producția de mărfuri;

(f)	„contract de achiziție de energie electrică” înseamnă un contract în temeiul căruia o persoană este de acord să achiziționeze energie electrică direct de la un producător de energie electrică;

(g)	„operator de transport și de sistem” înseamnă un operator astfel cum este definit la articolul 2 punctul 35 din Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului (1).

2. DETERMINAREA EMISIILOR SPECIFICE REALE ÎNCORPORATE PENTRU MĂRFURILE SIMPLE

Pentru determinarea emisiilor reale specifice încorporate ale mărfurilor simple produse într-o instalație dată, se iau în considerare emisiile directe și, unde este cazul, emisiile indirecte. În acest scop, se aplică următoarea ecuație:

Unde:

SEEg	reprezintă emisiile specifice încorporate ale mărfurilor g, în CO2 echivalent pe tonă;
AttrEmg	reprezintă emisiile atribuite mărfurilor g; și
ALg	reprezintă nivelul de activitate al mărfurilor, fiind cantitatea de mărfuri produse în perioada de raportare în instalația respectivă.

„Emisii atribuite” înseamnă acea parte a emisiilor instalației din perioada de raportare care sunt cauzate de procesul de producție care generează mărfurile g atunci când se aplică limitele de sistem ale procesului de producție definite în actele de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 7 alineatul (7). Emisiile atribuite se calculează folosind următoarea ecuație:

Unde:

DirEm	reprezintă emisiile directe, rezultate din procesul de producție, exprimate în tone de CO2 echivalent, în limitele sistemului menționate în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (7); și
IndirEm	reprezintă emisiile indirecte rezultate din producția de energie electrică consumată în procesele de producție a mărfurilor, exprimate în tone de CO2 echivalent, în limitele sistemului menționate în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (7).

3. DETERMINAREA EMISIILOR REALE ÎNCORPORATE PENTRU MĂRFURI COMPLEXE

Pentru determinarea emisiilor reale specifice încorporate ale mărfurilor complexe produse într-o instalație dată, se aplică următoarea ecuație:

Unde:

AttrEmg	reprezintă emisiile atribuite ale mărfurilor g;
ALg	reprezintă nivelul de activitate al mărfurilor, fiind cantitatea de mărfuri produse în perioada de raportare în instalația respectivă, iar
EEInpMat	reprezintă emisiile încorporate ale materiilor prime (precursori) consumate în procesul de producție. Trebuie luate în considerare numai materiile prime (precursori) enumerate ca fiind relevante pentru limitele de sistem ale procesului de producție, astfel cum se specifică în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (7). EEInpMat relevante se calculează după cum urmează:

Unde:

Mi	este masa materiilor prime (precursori) i utilizate în procesul de producție; și
SEEi	reprezintă emisiile specifice încorporate pentru materiile prime (precursori) i. Pentru SEEi, operatorul instalației utilizează valoarea emisiilor generate de instalația în care a fost produsă materia primă (precursor), cu condiția ca datele instalației respective să poată fi măsurate în mod adecvat.

4. DETERMINAREA VALORILOR IMPLICITE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 7 ALINEATELE (2) ȘI (3)

În scopul determinării valorilor implicite, se utilizează numai valorile reale pentru determinarea emisiilor încorporate. În absența datelor reale, pot fi utilizate valori din literatura de specialitate. Comisia publică orientări privind abordarea adoptată pentru corectarea gazelor reziduale sau a gazelor cu efect de seră utilizate drept contribuție la proces, înainte de colectarea datelor necesare pentru a determina valorile implicite relevante pentru fiecare tip de mărfuri enumerate în anexa I. Valorile implicite se determină pe baza celor mai bune date disponibile. Cele mai bune date disponibile se bazează pe informații fiabile și accesibile public. Valorile implicite sunt revizuite periodic prin actele de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 7 alineatul (7) pe baza celor mai recente și fiabile informații, inclusiv pe baza informațiilor furnizate de o țară terță sau de un grup de țări terțe.

4.1. Valorile implicite menționate la articolul 7 alineatul (2)

În cazul în care emisiile reale nu pot fi determinate în mod adecvat de către declarantul autorizat în cadrul CBAM, se utilizează valori implicite. Valorile respective se stabilesc la intensitatea medie a emisiilor pentru fiecare țară exportatoare și pentru fiecare dintre mărfurile enumerate în anexa I, în afară de energia electrică, la care se adaugă o majorare stabilită la un nivel proporțional. Această majorare se stabilește în actele de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 7 alineatul (7) și se stabilește la un nivel adecvat pentru a asigura integritatea de mediu a CBAM, pe baza celor mai recente și mai fiabile informații, inclusiv pe baza informațiilor colectate în cursul perioadei de tranziție. În cazul în care nu se pot aplica date fiabile pentru țara exportatoare pentru un tip de mărfuri, valorile implicite se bazează pe intensitatea medie a emisiilor a X % din instalațiile EU ETS cu cele mai slabe performanțe pentru tipul respectiv de mărfuri. Valoarea lui X se stabilește în actele de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 7 alineatul (7) și se stabilește la un nivel adecvat pentru a asigura integritatea de mediu a CBAM, pe baza celor mai recente și mai fiabile informații, inclusiv pe baza informațiilor colectate în cursul perioadei de tranziție.

4.2. Valorile implicite pentru energia electrică importată menționate la articolul 7 alineatul (3)

Valorile implicite pentru energia electrică importată se determină pentru o țară terță, un grup de țări terțe sau o regiune dintr-o țară terță fie pe baza unor valori implicite specifice, în conformitate cu punctul 4.2.1, fie, în cazul în care aceste valori nu sunt disponibile, pe baza unor valori implicite alternative, în conformitate cu punctul 4.2.2.

În cazul în care energia electrică este produsă într-o țară terță, într-un grup de țări terțe sau într-o regiune dintr-o țară terță și tranzitează țări terțe, grupuri de țări terțe sau regiuni dintr-o țară terță sau state membre cu scopul de a fi importată în Uniune, valorile implicite care trebuie utilizate sunt cele din țara terță, grupul de țări terțe sau regiunea dintr-o țară terță în care a fost produsă energia electrică.

4.2.1. Valori implicite specifice pentru o țară terță, un grup de țări terțe sau o regiune dintr-o țară terță

Valorile implicite specifice se stabilesc la nivelul factorului de emisie de CO2 din țara terță, grupul de țări terțe sau regiunea dintr-o țară terță, pe baza celor mai bune date aflate la dispoziția Comisiei.

4.2.2. Valori implicite alternative

În cazul în care o valoare implicită specifică nu este disponibilă pentru o țară terță, un grup de țări terțe sau o regiune dintr-o țară terță, valoarea implicită alternativă pentru energia electrică se stabilește la nivelul factorului de emisie de CO2 din Uniune.

În cazul în care se poate demonstra, pe baza unor date fiabile, că factorul de emisie de CO2 pentru o țară terță, un grup de țări terțe sau o regiune dintr-o țară terță este mai mic decât valoarea implicită specifică determinată de Comisie sau este mai mic decât factorul de emisie de CO2 din Uniune, pentru țara respectivă, grupul de țări respectiv sau regiunea din țara terță respectivă poate fi utilizată o valoare implicită alternativă, bazată pe respectivul factor de emisie de CO2.

4.3. Valori implicite pentru emisiile indirecte încorporate

Valorile implicite pentru emisiile indirecte încorporate în mărfuri produse într-o țară terță se determină în temeiul unei valori implicite calculate pe baza mediei, fie a factorului de emisie al rețelei de energie electrică a Uniunii, fie a factorului de emisie al rețelei de energie electrică din țara de origine, fie a factorului de emisie de CO2 al surselor de stabilire a prețurilor din țara de origine, ale energiei electrice utilizate pentru producerea mărfurilor respective.

Atunci când o țară terță sau un grup de țări terțe demonstrează Comisiei, pe baza unor date fiabile, că factorul mediu de emisie al mixului de energie electrică sau factorul de emisie de CO2 al surselor de stabilire a prețurilor din țara terță sau din grupul de țări terțe este mai mic decât valoarea implicită pentru emisiile indirecte, se stabilește o valoare implicită alternativă bazată pe respectivul factor mediu de emisie de CO2 pentru țara sau grupul de țări în cauză.

Comisia adoptă, până cel târziu la 30 iunie 2025, un act de punere în aplicare în temeiul articolului 7 alineatul (7), pentru a detalia care dintre metodele de calcul stabilite în conformitate cu primul paragraf se aplică la calcularea valorilor implicite. În acest scop, Comisia se bazează pe datele cele mai fiabile și actualizate, inclusiv pe datele colectate în perioada de tranziție, în ceea ce privește cantitatea de energie electrică folosită pentru producerea mărfurilor enumerate în anexa I, precum și țara de origine, sursa de generare și factorul de emisie aferent acestei energii electrice. Metoda specifică de calcul se determină pe baza celui mai adecvat mod de a respecta ambele criterii de mai jos:

—	prevenirea relocării emisiilor de dioxid de carbon;

—	asigurarea integrității de mediu a CBAM.

5. CONDIȚII DE APLICARE A EMISIILOR REALE ÎNCORPORATE ÎN ENERGIA ELECTRICĂ IMPORTATĂ

Un declarant autorizat în cadrul CBAM poate să aplice emisii reale încorporate în locul valorilor implicite pentru calculul menționat la articolul 7 alineatul (3), dacă sunt îndeplinite următoarele criterii cumulative:

(a)	cantitatea de energie electrică pentru care se solicită emisiile reale încorporate face obiectul unui contract de achiziție de energie electrică între declarantul autorizat în cadrul CBAM și un producător de energie electrică situat într-o țară terță;

(b)	instalația producătoare de energie electrică este conectată direct la sistemul de transport al Uniunii sau se poate demonstra că, în momentul exportului, nu a existat nicio congestie fizică a rețelei în niciun punct al rețelei între instalație și sistemul de transport al Uniunii;

(c)	instalația producătoare de energie electrică nu emite mi mult de 550 g de CO2 generat de combustibili fosili per kilowatt-oră de energie electrică;

(d)

cantitatea de energie electrică pentru care se solicită utilizarea emisiilor reale încorporate a fost desemnată în mod ferm la capacitatea de interconectare alocată de către toți operatorii de transport și de sistem responsabili din țara de origine, din țara de destinație și, dacă este cazul, din fiecare țară de tranzit, iar capacitatea desemnată și producția de energie electrică de către instalație se referă la aceeași perioadă de timp, care nu trebuie să depășească o oră;

(e)	îndeplinirea criteriilor de mai sus este certificată de un verificator acreditat care primește cel puțin rapoarte interimare lunare care demonstrează modul în care sunt îndeplinite criteriile respective.

Cantitatea de energie electrică acumulată în temeiul contractului de achiziție de energie electrică și emisiile reale încorporate corespunzătoare sunt excluse din calculul factorului de emisie al țării sau, respectiv, al factorului de emisie de CO2 utilizat în scopul calculării emisiilor indirecte aferente energiei electrice încorporate în mărfuri, în conformitate cu punctul 4.3.

6. CONDIȚII DE APLICARE A EMISIILOR REALE ÎNCORPORATE PENTRU EMISIILE INDIRECTE

Un declarant autorizat în cadrul CBAM poate aplica emisiile reale încorporate în locul valorilor implicite pentru calculul menționat la articolul 7 alineatul (4) dacă poate demonstra o legătură tehnică directă între instalația în care este produsă marfa importată și sursa de producere a energiei electrice sau dacă operatorul instalației respective a încheiat un contract de achiziție de energie electrică cu un producător de energie electrică situat într-o țară terță pentru o cantitate de energie electrică echivalentă cu cantitatea pentru care se solicită utilizarea unei valori specifice.

7. ADAPTAREA VALORILOR IMPLICITE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 7 ALINEATUL (2) PE BAZA CARACTERISTICILOR SPECIFICE REGIUNII

Valorile implicite pot fi adaptate anumitor zone și regiuni ale țărilor terțe în care predomină caracteristici specifice în ceea ce privește factori de emisie obiectivi. Atunci când sunt disponibile date adaptate la aceste caracteristici locale specifice și pot fi determinate valori implicite mai bine orientate, pot fi utilizate acestea din urmă.

În cazul în care declaranții pentru mărfurile originare dintr-o țară terță, un grup de țări terțe sau o regiune dintr-o țară terță pot demonstra, pe baza unor date fiabile, că adaptările alternative specifice regiunii ale valorilor implicite sunt mai mici decât valorile implicite determinate de Comisie, pot fi utilizate astfel de valori specifice regiunii.

(1) Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE (JO L 158, 14.6.2019, p. 125).

ANEXA V

Cerințe de ținere a evidențelor pentru informațiile utilizate pentru calcularea emisiilor încorporate în sensul articolului 7 alineatul (5)

1. DATELE MINIME CARE TREBUIE PĂSTRATE DE UN DECLARANT AUTORIZAT ÎN CADRUL CBAM PENTRU MĂRFURILE IMPORTATE:

Date de identificare a declarantului autorizat în cadrul CBAM:

(a)

numele;

(b)	numărul contului CBAM.

Date privind mărfurile importate:

(a)	tipul și cantitatea fiecărui tip de mărfuri;

(b)	țara de origine;

(c)	emisii reale sau valori implicite.

2. DATELE MINIME CARE TREBUIE PĂSTRATE DE UN DECLARANT AUTORIZAT ÎN CADRUL CBAM PENTRU EMISIILE ÎNCORPORATE ALE MĂRFURILOR IMPORTATE CARE SUNT DETERMINATE PE BAZA EMISIILOR REALE

Pentru fiecare tip de mărfuri importate pentru care emisiile încorporate sunt determinate pe baza emisiilor reale, se păstrează următoarele date suplimentare:

(a)	identificarea instalației în care au fost produse mărfurile;

(b)	datele de contact ale operatorului instalației în care au fost produse mărfurile;

(c)	rapoartele de verificare, astfel cum este prevăzut în anexa VI;

(d)	emisiile specifice încorporate ale mărfurilor.

ANEXA VI

Principiile de verificare și conținutul rapoartelor de verificare în sensul articolului 8

1. PRINCIPIILE DE VERIFICARE

Se aplică următoarele principii:

(a)	verificatorii efectuează verificări cu o atitudine de scepticism profesional;

(b)

emisiile totale încorporate care trebuie declarate în declarația CBAM sunt considerate ca fiind verificate numai în cazul în care verificatorul constată cu o asigurare rezonabilă că raportul de verificare nu conține inexactități semnificative și neconformități semnificative în ceea ce privește calcularea emisiilor încorporate în conformitate cu normele din anexa IV;

(c)	vizitele la instalații ale verificatorului sunt obligatorii, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite criterii specifice pentru renunțarea la vizita la instalație;

(d)

pentru a decide dacă inexactitățile sau neconformitățile sunt semnificative, verificatorul utilizează pragurile prevăzute în actele de punere în aplicare adoptate în conformitate cu articolul 8 alineatul (3).

Pentru parametrii pentru care nu sunt determinate astfel de praguri, verificatorul face o apreciere bazată pe cunoștințele sale de specialitate pentru a stabili dacă inexactitățile sau neconformitățile, în mod individual sau agregate cu alte inexactități sau neconformități, justificate de dimensiunea și natura lor, trebuie considerate semnificative.

2. CONȚINUTUL RAPORTULUI DE VERIFICARE

Verificatorul pregătește un raport de verificare care stabilește emisiile încorporate ale mărfurilor, specificând toate aspectele relevante pentru activitatea desfășurată și incluzând cel puțin următoarele informații:

(a)	identificarea instalațiilor în care au fost produse mărfurile;

(b)	datele de contact ale operatorului instalațiilor în care au fost produse mărfurile;

(c)	perioada de raportare aplicabilă;

(d)	numele și datele de contact ale verificatorului;

(e)	numărul de acreditare al verificatorului și denumirea organismului de acreditare;

(f)	datele vizitelor la instalații, dacă este cazul, sau motivele pentru care nu s-a efectuat o vizită la instalație;

(g)	cantitățile din fiecare tip de mărfuri declarate produse în perioada de raportare;

(h)	cuantificarea emisiilor directe ale instalației în cursul perioadei de raportare;

(i)	o descriere a modului în care emisiile instalației sunt atribuite diferitelor tipuri de mărfuri;

(j)	informații cantitative privind mărfurile, emisiile și fluxurile de energie care nu sunt asociate mărfurilor respective;

(k)

în cazul mărfurilor complexe:

(i)	cantitățile din fiecare tip de materie primă (precursor) utilizată;

(ii)	emisiile specifice încorporate asociate cu fiecare dintre materiile prime (precursori) utilizate;

(iii)

dacă se utilizează emisiile reale: identificarea instalațiilor în care a fost produsă materia primă (precursor) și emisiile reale rezultate din producția materiei respective;

(l)	declarația verificatorului, care confirmă că acesta constată cu asigurări rezonabile că raportul nu conține inexactități semnificative și neconformități semnificative în ceea ce privește regulile de calcul din anexa IV;

(m)	informații privind inexactitățile semnificative constatate și corectate;

(n)	informații privind neconformitățile semnificative cu regulile de calcul prevăzute în anexa IV, constatate și corectate.

Top

All

Choose the experimental features you want to try