„57.

(i)

teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Ca opțiune alternativă la procedura prevăzută la alineatul (1), autoritatea de omologare acordă o omologare UE de tip unui vehicul cu un sistem motor omologat în ceea ce privește emisiile, în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:”;

(ii)

litera (b) se elimină.

(i)

teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Ca opțiune alternativă la procedura prevăzută la alineatul (1), autoritatea de omologare acordă o omologare UE de tip unui vehicul în ceea ce privește emisiile, în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:”;

(ii)

litera (b) se elimină.

«A.1.2.1.

Pentru a beneficia de o extindere a unei omologări UE de tip pentru un vehicul în ceea ce privește motorul acestuia omologat de tip în temeiul Regulamentului (CE) nr. 595/2009 și în temeiul prezentului regulament, în cazul unui vehicul cu o masă de referință mai mare de 2 380 kg, dar care nu depășește 2 610 kg, producătorul trebuie să îndeplinească cerințele referitoare la măsurarea emisiilor de CO2 și la consumul de combustibil stabilite prin procedurile de tipul 1 pentru încercarea emisiilor prevăzute în subanexa 6 la anexa XXI la Regulamentul (UE) 2017/1151 al Comisiei utilizând doar curba de viteză și corecțiile RCB. Emisiile de CO2 se determină în conformitate cu tabelul A6/2 fără a lua în considerare rezultatele încercărilor privind emisiile în cazul în care vehiculul, în timpul încercării, nu face obiectul niciunei AES și nu este considerat VH. Rapoartele de încercare specificate în apendicele 8a partea I până la punctul 2.1 inclusiv și în apendicele 8b din anexa I la Regulamentul (UE) 2017/1151 al Comisiei sunt prezentate autorităților de omologare de tip, inclusiv rezultatele privind emisiile de poluanți.

Producătorul furnizează autorității de omologare de tip o declarație semnată conform căreia toate variantele și versiunile pentru care se solicită extinderea sunt conforme cu cerințele privind emisiile de omologare de tip din Regulamentul (CE) nr. 595/2009 și că încercarea de tipul 1 a fost efectuată în conformitate cu punctul anterior.

Omologările UE de tip existente pentru un vehicul cu o masă de referință mai mare de 2 380 kg, dar care nu depășește 2 610 kg, în ceea ce privește motorul său omologat de tip în temeiul Regulamentului (CE) nr. 595/2009, pot fi extinse cel târziu până la data de aplicare a prezentului regulament.

Pentru motoarele cu aprindere prin comprimare care funcționează exclusiv cu etanol (ED95), se folosește un raport fix de carbon/hidrogen/oxigen în scopul calculării valorilor consumului de combustibil, și anume C1H2,92O0,46.»”

(a)

o descriere completă a sistemului de implicare prevăzut în anexa XIII, inclusiv a strategiilor de supraveghere corespunzătoare;

(b)

descrierea măsurilor împotriva modificărilor frauduloase avute în vedere la articolul 5 alineatul (4) litera (b) și la articolul 7 alineatul (4) litera (a).”

„cu privire la:

„2.1.1.

„2.4.6.

Instalarea și funcționarea PEMS trebuie să fie etanșă și să reducă la minimum pierderile de căldură. Pentru a se evita formarea de particule, conectorii trebuie să fie stabili din punct de vedere termic la temperaturile gazelor de evacuare preconizate în timpul încercării. Atunci când se utilizează conectori din elastomeri pentru a conecta ieșirea conductei de evacuare a vehiculului cu conducta de legătură, acești conectori nu trebuie să intre în contact cu gazele de evacuare pentru a evita rezultatele distorsionate la sarcini mari ale motorului.

2.4.7.

Prelevarea emisiilor trebuie să fie reprezentativă și să se realizeze în locuri unde gazele de evacuare sunt bine amestecate și unde influența aerului înconjurător în aval de punctul de prelevare este minimă. După caz, emisiile se prelevează în aval de debitmetrul masic pentru gazele de evacuare, respectând o distanță de cel puțin 150 mm față de elementul de măsurare a debitului. Sonda de eșantionare trebuie să fie montată la o distanță egală cu cel puțin de 3 ori diametrul interior al conductei de evacuare în amonte de punctul în care gazele de evacuare sunt evacuate în mediul înconjurător. Prelevarea gazelor de evacuare se efectuează în centrul fluxului de gaze de evacuare. Atunci când se utilizează mai multe sonde de prelevare a emisiilor, sonda de prelevare a particulelor trebuie amplasată în amonte de celelalte sonde de prelevare. Sonda de prelevare a particulelor nu trebuie să interfereze cu operațiunea de prelevare a eșantioanelor de gaze poluante. Tipul și specificațiile sondei, precum și modalitatea de montare a acesteia trebuie să fie documentate detaliat, fie în raportul de încercare al serviciului tehnic (în cazul încercării cu ocazia omologării de tip), fie în documentația proprie a producătorului vehiculului (în cazul încercării conformității în funcționare).

Atunci când se prelevează particule și acestea nu sunt diluate la nivelul conductei de evacuare, conducta de prelevare de la punctul de eșantionare a gazelor de evacuare brute până la punctul de diluare sau la detectorul de particule trebuie încălzită la o temperatură de 373 K (100 °C).

Toate părțile componente ale sistemului de prelevare, de la conducta de evacuare până la detectorul de particule, care intră în contact cu gazul de evacuare brut sau diluat se proiectează astfel încât să se minimizeze depunerea de particule. Toate părțile componente trebuie realizate din material antistatic pentru a preveni efectele electrostatice.”;

„2.5.5.

PEMS trebuie sa func?ioneze fara erori ?i avertismente critice. Nivelul zero al analizorului numarului de particule este înregistrat prin prelevarea de aer ambiant filtrat cu ajutorul unui filtru (HEPA) la orificiul de admisie al conductei de prelevare în perioada de 12 ore dinainte de începerea încercarii. Semnalul trebuie înregistrat la o frecven?a constanta de cel pu?in 1,0 Hz în medie, timp de 2 minute. Concentra?ia finala absoluta trebuie sa se încadreze în specifica?iile producatorului ?i, în plus, nu trebuie sa depa?easca 5 000 de particule pe centimetru cub.”;

„2.6.1.

În vederea efectuarii procedurii de încercare, «demararea încercarii» înseamna prima aprindere a motorului cu ardere interna.

E?antionarea emisiilor, masurarea parametrilor emisiilor de evacuare ?i înregistrarea datelor referitoare la motor ?i la condi?iile ambiante încep înainte de demararea încercarii. Încalzirea artificiala a sistemelor de control al emisiilor ale vehiculului înainte de demararea încercarii este interzisa.

La începutul încercarii, temperatura lichidului de racire nu trebuie sa depa?easca temperatura ambianta cu mai mult de 5 °C ?i nu trebuie sa depa?easca 303 K (30 °C). Evaluarea datelor începe când temperatura lichidului de racire atinge 303 K (30 °C) pentru prima oara sau când temperatura lichidului se stabilizeaza, cu o toleran?a de +/– 2 K într-un interval de 5 minute, luându-se în considerarea condi?ia care este îndeplinita mai întâi din cele doua de mai sus, însa, în orice caz, nu dupa mai mult de 10 minute de la demararea încercarii.”;

„2.6.3.

Încercarea este finalizata când vehiculul încheie cursa ?i motorul cu ardere interna se opre?te.

Motorul cu ardere interna este oprit cât mai devreme posibil la încheierea cursei. Datele trebuie sa fie înregistrate în continuare pâna la expirarea timpului de raspuns al sistemelor de prelevare.”;

„(a)

„2.7.6.

Nivelul zero al analizorului numarului de particule este verificat înainte de demararea încercarii ?i dupa finalizarea încercarii ?i înregistrat în conformitate cu cerin?ele prevazute la punctul 2.5.5”;

„3.1.1.

Datele provenite de la analizoarele de gaz se sincronizeaza în mod corespunzator, urmând procedura stabilita la punctul 9.3.5 din anexa 4 la Regulamentul CEE-ONU nr. 49. Datele provenite de la analizorul numarului de particule se sincronizeaza cu propriii timpi de transformare, în conformitate cu instruc?iunile producatorului instrumentului.

3.1.2.

Datele provenite de la analizoarele de gaze ?i de la analizoarele numarului de particule se sincronizeaza în mod corespunzator cu datele provenite de la DGE utilizând procedura de la punctul 3.1.4.

3.1.3.

Datele provenite de la PEMS (analizoare de gaz, analizoarele numarului de particule ?i DGE) se sincronizeaza în mod corespunzator cu datele provenite de la sistemul ECU al motorului utilizând procedura de la punctul 3.1.4.”;

„1.

:

analizoare de gaz (concentra?ii de THC, CO, CO2, NOx) ?i analizorul numarului de particule;”;

„3.6.

Calculul numarului de particule din emisiile instantanee

Numarul de particule din emisiile instantanee (PNi) [#/s] se determina prin înmul?irea concentra?iei instantanee a numarului de particule [#/cm3] cu debitul masic instantaneu al gazelor de evacuare [kg/s], ambele corectate ?i aliniate pentru a ?ine cont de timpii de transformare, în conformitate cu punctul 1.4.3 din apendicele 3. Toate valorile negative ale emisiilor instantanee vor fi luate în calcul în evaluarile ulterioare ale datelor cu valoarea zero. Toate cifrele semnificative ale rezultatelor intermediare trebuie incluse în calculul emisiilor instantanee. Urmatoarea formula se aplica în scopul determinarii numarului de particule din emisiile instantanee:

PNi

este numarul de particule din emisiile instantanee [#/s]

cPNi

este concentra?ia masurata a numarului de particule [#/m3] normalizata la 273 K (0 °C), incluzând diluarea interna ?i pierderile de particule

qmewi

este debitul masic instantaneu al gazelor de evacuare [kg/s]

?e

este densitatea gazelor de evacuare [kg/m3] la 273 K (0 °C).”;

„4.2.1.

Emisiile specifice e ([mg/kWh] sau [#/kWh]) se calculeaza pentru fiecare fereastra ?i fiecare poluant în modul urmator:

m

este emisia masica a poluantului [mg/fereastra] sau numarul de particule [#/fereastra]

W(t2,i) – W(t1,i)

este lucrul mecanic al motorului în timpul celui de-al i-lea interval de mediere [kWh].

4.2.1.1.

Daca o încercare desfa?urata în temeiul prezentei anexe a fost efectuata cu un combustibil de uz comercial declarat la punctul 3.2.2.2.1 din partea 1 a apendicelui 4 la anexa I, emisiile specifice e ([mg/kWh] sau [#/kWh]) se calculeaza pentru fiecare fereastra ?i pentru fiecare poluant prin înmul?irea emisiilor specifice determinate în conformitate cu punctul 4.2.1, cu factorul de corec?ie a puterii determinat în conformitate cu punctul 1.1.2 (a1) din anexa I.”;

„4.2.3.

Calculul factorilor de conformitate

Factorii de conformitate se calculeaza pentru fiecare fereastra separata valida ?i pentru fiecare poluant separat în modul urmator:

e

este emisia de poluan?i gazo?i specifica frânarii [mg/kWh] sau [#/kWh];

L

este limita aplicabila [mg/kWh] sau [#/kWh].”;

„4.3.2.

Calculul factorilor de conformitate

Factorii de conformitate se calculeaza pentru fiecare fereastra separata valida ?i pentru fiecare poluant separat în modul urmator:

m

este emisia masica a poluantului gazos [mg/fereastra] sau numarul de particule [#/fereastra];

mCO2(t2,i) – mCO2(t1,i)

este masa de CO2 emisa în timpul celui de-al i-lea interval de mediere [kg]

mCO2,ref

este masa de CO2 emisa de motor determinata pentru WHTC [kg]

mL

este emisia masica a poluantului gazos sau a numarului de particule corespunzatoare limitei aplicabile pentru WHTC [mg] sau, respectiv, [#]]”;

„4.4.

4.4.1.

CFrece

este factorul de conformitate al perioadei de func?ionare la rece a încercarii, care este egal cu cel mai înalt factor de conformitate al ferestrelor de mediere mobile care încep sub o temperatura de 343 K (70 °C) a lichidului de racire, determinate pentru poluantul respectiv în conformitate cu procedurile de calcul specificate la punctele 4.1 ?i fie 4.2, fie, dupa caz, 4.3;

CFcald

este factorul de conformitate al perioadei de efectuare a încercarii la cald, care este egal cu a 90-a percentila cumulativa a factorilor de conformitate determinata pentru poluantul respectiv în conformitate cu procedurile de calcul men?ionate la punctul 4.1, 4.2, sau, dupa caz, 4.3, atunci când evaluarea datelor începe dupa ce temperatura lichidului de racire atinge 343 K (70 °C) pentru prima oara.”

„1.

Emisiile de gaze și numărul de particule se măsoară în conformitate cu procedura descrisă în apendicele 1. Prezentul apendice descrie caracteristicile echipamentului portabil de măsurare care va fi utilizat în vederea efectuării încercărilor de măsurare de acest tip.”;

„2.5.

2.5.1.

2.5.1.1.

Figura 1

Exemplu de configurație a unui analizor al numărului de particule

(liniile punctate indică componentele opționale)

DGE: Debitmetru masic pentru gazele de evacuare

d: diametru interior

PND: dispozitivul de diluare a numărului de particule

2.5.1.2.

2.5.1.3.

2.5.1.4.

2.5.1.5.

2.5.1.6.

2.5.1.7.

2.5.1.8.

2.5.1.9.

2.5.2.

2.5.2.1.

Tabelul 1

Cerințe privind eficiența sistemului analizorului numărului de particule (și a liniei de prelevare)

2.5.2.2.

2.5.3.

2.5.3.1.

2.5.3.2.

Tabelul 2

Cerințe de liniaritate pentru analizorul numărului de particule (și linia de prelevare)

2.5.3.3.

2.5.3.4.

În cazul în care analizorul numărului de particule este etalonat pe componente, liniaritatea poate fi verificată numai pentru detector, însă eficiențele celorlalte componente și ale liniei de prelevare trebuie să fie luate în considerare în calculul pantei.

2.5.4.

2.5.4.1.

2.5.4.2.

2.5.4.3.