„7.   Malek REUBEN RIAK RENGU [alias Malek Ruben]

Titlu: general-locotenent

Desemnare: (a) șef adjunct al forțelor pentru suport logistic; (b) șef adjunct al Statului Major și inspector general al armatei

Data nașterii: 1 ianuarie 1960

Locul nașterii: Yei, Sudanul de Sud

Cetățenie: Sudanul de Sud

Data desemnării de către ONU: 13 iulie 2018

Alte informații: Ca șef adjunct al forțelor pentru suport logistic în cadrul SPLA (Armata de Eliberare a Poporului Sudanez), Riak a fost unul dintre înalții funcționari ai Guvernului Sudanului de Sud care au planificat și au supravegheat în 2015 o ofensivă în statul Unity care a condus la distrugeri pe scară largă și strămutarea unui număr important de persoane.

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Malek Ruben Riak a fost inclus pe listă la 13 iulie 2018 în temeiul punctului 6, punctului 7 litera (a) și punctului 8 din Rezoluția 2206 (2015), astfel cum s-a reafirmat în Rezoluția 2418 (2018), pentru «acțiuni sau politici care amenință pacea, securitatea sau stabilitatea Sudanului de Sud»; «acțiuni sau politici care au drept obiectiv sau efect agravarea sau extinderea conflictului din Sudanul de Sud […]» și în calitatea de lider «al oricărei entități, inclusiv al oricărui grup sud-sudanez guvernamental, de opoziție, miliție sau de alt tip implicat sau ai cărui membri se implică în oricare dintre activitățile descrise la punctele 6 și 7» și în temeiul punctului 14 litera (e) din această rezoluție pentru «planificarea, conducerea sau comiterea unor acte care implică violența sexuală și de gen în Sudanul de Sud».

Potrivit raportului grupului de experți privind Sudanul de Sud din ianuarie 2016 (S/2016/70), Riak a făcut parte dintr-un grup de înalți funcționari ai aparatului de securitate care au planificat o ofensivă în statul Unity împotriva SPLM-IO, începând din ianuarie 2015, și ulterior au supravegheat execuția acesteia începând de la sfârșitul lunii aprilie 2015. Guvernul Sudanului de Sud a început înarmarea tinerilor Bul Nuer la începutul anului 2015, pentru a facilita participarea acestora la ofensivă. Majoritatea tinerilor Bul Nuer aveau deja acces la puști automate modelul AK, însă aveau nevoie de muniție pentru a-și susține operațiunile. Grupul de experți a raportat elemente de probă, inclusiv mărturii din surse militare, conform cărora muniția a fost furnizată grupurilor de tineri de comandamentul SPLA în mod specific pentru ofensivă. Riak era șef adjunct al forțelor pentru suport logistic în cadrul SPLA la momentul respectiv. Ofensiva a dus la distrugerea sistematică a satelor și a infrastructurii, strămutarea forțată a populației locale, uciderea și torturarea arbitrară a civililor, utilizarea pe scară largă a violenței sexuale, inclusiv împotriva bătrânilor și a copiilor, răpirea și recrutarea copiilor ca soldați, precum și strămutarea unui număr important de persoane. Ca urmare a distrugerii unei suprafețe importante din părțile sudice și centrale ale statului, numeroase mass-media și organizații umanitare, precum și Misiunea Organizației Națiunilor Unite în Sudanul de Sud (UNMISS), au publicat rapoarte cu privire la amploarea abuzurilor care au fost comise.

8.   Paul MALONG AWAN [alias: (a) Paul Malong Awan Anei; (b) Paul Malong; (c) Bol Malong]

Titlu: general

Desemnare: (a) fost șef al Statului-Major al Armatei de Eliberare a Poporului Sudanez (SPLA); (b) fost guvernator, Statul Bahr el-Ghazal de Nord

Data nașterii: (a) 1962; (b) 4 decembrie 1960; (c) 12 aprilie 1960

Locul nașterii: Malualkon, Sudanul de Sud

Cetățenie: (a) Sudanul de Sud; (b) Uganda

Nr. pașaport: (a) Sudanul de Sud nr. S00004370; (b) Sudanul de Sud nr. D00001369; (c) Sudan nr. 003606; (d) Sudan nr. 00606; (e) Sudan nr. B002606

Data desemnării de către ONU: 13 iulie 2018

Alte informații: În calitatea de șef al Statului-Major al SPLA, Malong a extins sau a prelungit conflictul din Sudanul de Sud prin încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților și încălcări ale Acordului din 2015 privind soluționarea conflictului din Sudanul de Sud (ARCSS). Conform relatărilor, a condus acțiuni vizând uciderea liderului opoziției, Riek Machar. A ordonat unităților SPLA să împiedice transportul de provizii umanitare. Sub conducerea lui Malong, SPLA a atacat civili, școli și spitale; a dus la strămutarea forțată a populației civile; a instrumentat dispariții forțate; a reținut civili în mod arbitrar și a întreprins acte de tortură și violuri. Acesta a mobilizat miliția tribală Mathiang Anyoor Dinka, care utilizează copii-soldați. Sub conducerea acestuia, SPLA a restricționat accesul UNMISS, al Comisiei mixte de monitorizare și evaluare (JMEC) și al CTSAMM (Mecanismul de monitorizare a acordurilor de încetare a focului și securitate tranzițională) la fața locului pentru a investiga și a documenta abuzurile.

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Paul Malong Awan a fost inclus pe listă la 13 iulie 2018 în temeiul punctului 6, al punctului 7 litera (a), al punctului 7 litera (b), al punctului 7 litera (c), al punctului 7 litera (d), al punctului 7 litera (f) și al punctului 8 din Rezoluția 2206 (2015), astfel cum s-a reafirmat în Rezoluția 2418 (2018), pentru «acțiuni sau politici care au drept obiectiv sau efect agravarea sau extinderea conflictului din Sudanul de Sud sau obstrucționarea negocierilor sau proceselor de reconciliere sau de pace, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților»; «acțiuni sau politici care periclitează acordurile tranzitorii sau subminează procesul politic în Sudanul de Sud»; «atacarea civililor, inclusiv a femeilor și copiilor, prin comiterea de acte de violență (inclusiv omoruri, mutilări, tortură sau viol sau alte violențe cu caracter sexual), răpiri, dispariții forțate, strămutare forțată sau atacuri asupra școlilor, a spitalelor, a lăcașurilor de cult sau a locurilor în care se refugiază civili sau printr-o conduită care ar constitui un abuz grav sau o încălcare a drepturilor omului sau o încălcare a dreptului internațional umanitar»; «planificarea, conducerea sau comiterea de acte care încalcă dreptul internațional aplicabil în domeniul drepturilor omului sau dreptul internațional umanitar ori de acte care constituie încălcări ale drepturilor omului în Sudanul de Sud»; «folosirea sau recrutarea de copii întreprinsă de grupări armate sau de forțe armate în contextul conflictului armat din Sudanul de Sud»; «obstrucționarea activităților misiunilor internaționale de menținere a păcii, a misiunilor diplomatice sau umanitare din Sudanul de Sud, inclusiv a Mecanismului de monitorizare și verificare al IGAD sau a furnizării, respectiv a distribuirii sau a accesului la asistență umanitară», precum și în calitatea de lider «al oricărei entități, inclusiv al oricărui grup sud-sudanez guvernamental, de opoziție, miliție sau de alt tip implicat sau ai cărui membri se implică în oricare dintre activitățile descrise la punctele 6 și 7».

Malong a fost șeful Statului-Major al SPLA de la 23 aprilie 2014 până în mai 2017. În funcția sa anterioară de șef al Statului-Major, a extins sau a prelungit conflictul din Sudanul de Sud prin încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților și încălcări ale Acordului din 2015 privind soluționarea conflictului din Sudanul de Sud (ARCSS). Conform relatărilor, la începutul lunii august 2016 Malong a condus acțiuni vizând uciderea liderului opoziției din Sudanul de Sud, Riek Machar. Încălcând cu bună știință ordinele președintelui Salva Kiir, Malong a ordonat asalturile din 10 iulie 2016 cu tancuri, armament de elicopter și infanterie asupra reședinței lui Machar și asupra bazei «Jebel» a Mișcării Populare de Eliberare a Sudanului în Opoziție (SPLM-IO). Malong a supravegheat personal eforturile comandamentului SPLA de a-l intercepta pe Machar. La începutul lunii august 2016, Malong a dorit ca SPLA să atace imediat poziția în care se bănuia că se află Machar și a informat comandanții SPLA că Machar nu trebuie să fie prins în viață. În plus, la începutul anului 2016, informațiile indică faptul că Malong a ordonat unităților SPLA să împiedice transportul de provizii umanitare de-a lungul râului Nil, unde zeci de mii de civili se confruntau cu foametea, susținând că ajutorul alimentar ar fi deturnat de la civili către grupările de miliție. Ca urmare a ordinelor lui Malong, s-a împiedicat trecerea peste Nil a proviziilor alimentare timp de cel puțin două săptămâni.

Pe parcursul mandatului său de șef al Statului-Major al SPLA, Malong a fost responsabil de comiterea de către SPLA și forțele sale aliate a unor abuzuri grave, inclusiv atacuri asupra civililor, strămutări forțate, dispariții forțate, detenții arbitrare, tortură și viol. Sub conducerea lui Malong, SPLA a lansat atacuri îndreptate împotriva populației civile și a ucis intenționat civili neînarmați și care fugeau din calea ostilităților. Numai în zona Yei, ONU a documentat 114 ucideri de civili de către SPLA și forțele sale aliate între iulie 2016 și ianuarie 2017. SPLA a atacat intenționat școli și spitale. În aprilie 2017, Malong ar fi ordonat SPLA să îndepărteze toate persoanele, inclusiv civilii, din zona aflată în jurul Wau. Se pare că Malong nu a descurajat uciderea civililor de către trupe ale SPLA, iar persoanele suspectate că ascund rebeli au fost considerate ținte legitime.

Potrivit unui raport din 15 octombrie 2014 al Comisiei de anchetă a Uniunii Africane privind Sudanul de Sud, Malong a fost responsabil pentru mobilizarea în masă a miliției tribale Mathiang Anyoor Dinka, în privința căreia Mecanismul de monitorizare a acordurilor de încetare a focului și securitate tranzițională (CTSAMM) a furnizat probe privind folosirea copiilor-soldați.

Sub conducerea de către Malong a SPLA, forțele guvernamentale au restricționat periodic accesul Misiunii Organizației Națiunilor Unite în Sudanul de Sud (UNMISS), al Comisiei mixte de monitorizare și evaluare (JMEC) și al CTSAMM atunci când acestea au încercat să investigheze și să documenteze abuzurile. De exemplu, la 5 aprilie 2017, o patrulă comună a ONU și CTSAMM a încercat să intre în Pajok, însă a fost respinsă de soldați ai SPLA.”