7.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 144/27

(1)

La data de 3 august 2016, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile în Uniune de acid tereftalic purificat (denumit în continuare „PTA”) și de săruri ale acestuia originare din Republica Coreea (denumită în continuare „țara în cauză”) în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2016/1036 (denumit în continuare „regulamentul de bază”). Aceasta a publicat un aviz de deschidere (denumit în continuare „avizul de deschidere”) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(2)

Comisia a deschis ancheta ca urmare a unei plângeri depuse la 20 iunie 2016 de către BP Aromatics Limited NV, Artland PTA SA și Indorama Ventures Quimica S.L.U. (denumiți în continuare „reclamanții”), reprezentând peste 25 % din producția totală din Uniune de acid tereftalic purificat și de săruri ale acestuia. Plângerea conținea elemente de probă atestând existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(3)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamanții, alți producători din Uniune cunoscuți, producătorii-exportatori cunoscuți, autoritățile coreene, importatorii și utilizatorii cunoscuți în legătură cu deschiderea anchetei și i-a invitat să participe.

(4)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații privind deschiderea anchetei și de a solicita o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(5)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea include părțile interesate în eșantion, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(6)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din Republica Coreea să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Coreea pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(7)

Cinci producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de trei producători-exportatori bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune, care putea fi investigat în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză. Nu au fost făcute obiecții cu privire la eșantionul propus.

(8)

În avizul său de deschidere, Comisia a afirmat că va trimite chestionarul tuturor celor șase producători cunoscuți ai produsului în cauză. Având în vedere numărul mic al acestora, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion.

(9)

Pentru a decide dacă constituirea eșantionului era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(10)

Doi importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul mic al acestora, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion.

(11)

Comisia a trimis chestionare celor trei producători-exportatori incluși în eșantion, tuturor celor șase producători din Uniune, celor nouă utilizatori cunoscuți și celor doi importatori cunoscuți.

(12)

Au fost primite răspunsuri la chestionar din partea celor trei producători-exportatori incluși în eșantion, din partea tuturor celor șase producători din Uniune, din partea a doisprezece utilizatori, precum și din partea a doi importatori.

(13)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(14)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2015 și 30 iunie 2016 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2013 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(15)

Produsul în cauză este acidul tereftalic de o puritate în greutate de minimum 99,5 % și sărurile ale acestuia originare din Republica Coreea, încadrate în prezent la codul NC ex 2917 36 00 (cod TARIC 2917360010) (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(16)

PTA este obținut prin purificarea acidului tereftalic brut, care este obținut din reacția paraxilenului (PX) cu un solvent și o soluție de catalizator.

(17)

Produsul în cauză este utilizat în principal ca materie primă pentru sinteza polimerilor utilizați, de exemplu, în producția de fibre textile de poliester și de butelii de poli (etilen tereftalat) (PET).

(18)

Ancheta a arătat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(19)

Comisia a decis că respectivele produse sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(20)

Definiția produsului specificată la considerentul 15 de mai sus cuprinde variante ale PTA care, pe lângă versiunea cea mai pură a PTA („denumită în continuare „PTA foarte pur”), includ și așa-numiții acid tereftalic calificat (denumit în continuare „QTA”) și acid tereftalic de calitate medie (denumit în continuare „MTA”). Variantele se deosebesc în principal prin nivelurile de puritate. MTA și QTA au niveluri mai ridicate de impuritate decât PTA foarte pur. În orice caz, nivelul de impuritate din fiecare din aceste variante nu depășește 0,5 % și, din acest motiv, toate aceste variante corespund definiției produsului prevăzute în considerentul 15.

(21)

Mai multe părți interesate au cerut ca QTA să fie exclus din definiția produsului care face obiectul anchetei. Acestea au susținut că proprietățile fizice și chimice ale QTA sunt diferite de cele ale PTA foarte pur și că aceste diferențe conduc la utilizări diferite. Au susținut, de asemenea, că procedeele de producție și utilizare ale QTA sunt diferite de cele ale PTA foarte pur și că costul de producție și prețul de vânzare ale QTA sunt mai scăzute decât cele ale PTA foarte pur.

(22)

În timp ce PTA foarte pur conține cel mult 0,01 % impurități, QTA poate conține până la 0,2 % impurități, existând și o diferență în ceea ce privește natura impurităților conținute. Cu toate acestea, indiferent de această diferență legată de impurități, formula chimică a tuturor variantelor de PTA este aceeași. Din acest motiv, Comisia a considerat că diferența relativ mică în impurități nu pune în discuție faptul că proprietățile chimice și fizice fundamentale ale tuturor variantelor de PTA sunt aceleași și că, prin urmare, această diferență nu este în măsură să justifice excluderea QTA din definiția produsului care face obiectul anchetei.

(23)

Aceleași părți interesate au susținut și că QTA și PTA foarte pur au utilizări diferite. Comisia a constatat că diferențele nu erau suficient de importante pentru a exclude QTA din definiția produsului care face obiectul anchetei.

(24)

Aceleași părți interesate au susținut și că QTA și PTA foarte pur sunt produse prin procese de producție diferite, în sensul că, în timp ce tehnicile de producție pentru PTA foarte pur se bazează în principal pe o reacție de oxidare, pe purificare și pe o reacție de reducere, corespunzătoare unei tehnici de producție în două etape, tehnica de producție a QTA se bazează în principal pe o reacție precisă de oxidare și purificare, corespunzătoare unei tehnici de producție într-o etapă. Comisia a constatat că ambele procese de producție utilizează aceleași materii prime și procedee și sunt similare în cea mai mare parte.

(25)

Aceleași părți interesate au susținut în final că din cauza diferenței dintre cele două tehnici într-o etapă și în două etape menționate mai sus, costul de producție al QTA este cu între 18 și 36 EUR/tm mai scăzut decât cel al PTA foarte pur. Ancheta a constatat că diferența dintre cele două costuri de producție nu este semnificativă. În orice caz, diferențele dintre costurile de producție nu constituie, ca atare, un factor susceptibil să influențeze definiția produsului, care se bazează pe similitudinea proprietăților tehnice, chimice și fizice și a utilizărilor de bază. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(26)

După comunicarea concluziilor, o parte interesată a reiterat afirmația conform căreia QTA ar trebui exclus din definiția produsului care face obiectul anchetei din cauza diferențelor în compoziția și conținutul impurităților, precum și a diferențelor în privința procesului de producție, a costului de producție și a utilizărilor. Cu toate acestea, Comisia a considerat că aceste diferențe sunt relativ mici și că nu influențează concluzia conform căreia proprietățile tehnice, chimice și fizice și utilizările de bază ale QTA și PTA foarte pur sunt în esență aceleași. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(27)

Din motivele expuse, cererile de excludere a QTA din definiția produsului au fost respinse.

(28)

Comisia a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului în cauză în Uniune în cursul perioadei de anchetă. Pe această bază, vânzările totale ale fiecărui producător-exportator de produs similar inclus în eșantion pe piața internă au fost reprezentative.

(29)

Comisia a examinat apoi dacă vânzările interne ale fiecărui producător-exportator inclus în eșantion pe piața sa internă au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui tip de produs sunt reprezentative în cazul în care volumul total al vânzărilor pe piața internă către clienți independenți în cursul perioadei de anchetă reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune. Comisia a stabilit că pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion volumul total al vânzărilor pe piața internă au reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune.

(30)

În etapa următoare, Comisia a definit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă în cursul perioadei de anchetă, pentru a decide dacă este oportun să utilizeze vânzările pe piața internă efective pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(31)

Valoarea normală se bazează pe prețul real pe piața internă, indiferent dacă aceste vânzări sunt sau nu profitabile, în cazul în care:

(32)

În cazul de față, valoarea normală a fost media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne în cursul perioadei de anchetă (denumită în continuare IP – Investigation period).

(33)

Pentru unul dintre producătorii-exportatori condițiile specificate la considerentul 31 au fost îndeplinite, iar volumul vânzărilor profitabile pentru produsul similar au reprezentat peste 80 % din totalul vânzărilor pe piața internă a produsului similar. Pentru acest producător-exportator, valoarea normală a fost determinată pornind de la prețul real pe piața internă calculat ca medie ponderată a tuturor vânzărilor pe piața internă.

(34)

Valoarea normală a fost prețul intern real numai pentru vânzările interne profitabile ale tipurilor de produse în cursul IP, în cazul în care:

(35)

Pentru doi producători-exportatori, analiza vânzărilor pe piața internă a arătat că mai puțin de 80 % din totalul vânzărilor pe piața internă au fost profitabile. În consecință, pentru acești doi producători-exportatori, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată exclusiv a vânzărilor profitabile.

(36)

O parte interesată a afirmat că entitatea sa de producție a PTA formează cu principalul său furnizor de materii prime afiliat o entitate economică unică. De asemenea, furnizorul afiliat plătește dividende producătorului de PTA inclus în eșantion. Prin urmare, pentru calculul dumpingului, Comisia ar trebui să deducă profitul realizat de furnizorul afiliat pe materia primă vândută producătorului de PTA inclus în eșantion pentru producția de PTA. Societatea a calculat profitul care trebuie dedus ca diferență dintre prețul de cumpărare și costul total al producției materiei prime.

(37)

Comisia a respins afirmația conform căreia producătorul de PTA inclus în eșantion și furnizorul de materii prime afiliat formează o entitate economică unică, din următoarele motive. În primul rând, ancheta a confirmat că producătorul de PTA inclus în eșantion nu este acționar majoritar al furnizorului afiliat, ceea ce înseamnă că nu deține putere decizie absolută în raport cu furnizorul afiliat. În al doilea rând, deoarece vânzările de materii prime au reprezentat doar o mică parte din totalul vânzărilor furnizorului de materii prime afiliat din timpul perioadei de anchetă, nu există o legătură directă între marja de profit pentru materii prime și dividendele primite.

(38)

În al treilea rând, furnizorul afiliat nu vinde materii prime exclusiv producătorului de PTA inclus în eșantion, ci și altor clienți. În plus, acesta vinde, de asemenea, un anumit număr de alte produse altor clienți. Astfel, nu există o legătură directă între vânzările de materii prime ale furnizorului afiliat către producătorul de PTA inclus în eșantion și dividendele pe care acesta le plătește producătorului de PTA inclus în eșantion.

(39)

În al patrulea rând, producătorul de PTA inclus în eșantion cumpără materiile prime de la furnizorul afiliat la prețuri care includ profitul. Aceste prețuri corespund prețurilor cu care el cumpără aceleași materii prime de la alți furnizori independenți.

(40)

În al cincilea rând, situația financiară anuală a producătorului de PTA inclus în eșantion nu este consolidată cu cea a furnizorului afiliat.

(41)

Având în vedere cele de mai sus, afirmația conform căreia producătorul de PTA inclus în eșantion și furnizorul de materii prime afiliat formează o entitate economică unică a fost respinsă. Prin urmare, procentul profitului facturat de furnizorul afiliat producătorului de PTA inclus în eșantion nu a fost dedus din prețul de cumpărare.

(42)

În urma comunicării informațiilor, două părți interesate au întrebat de ce Comisia nu a aplicat un profit-țintă pentru a defini cota vânzărilor profitabile de pe piața națională la determinarea valorii normale. În conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază, criteriul de referință pentru tranzacțiile profitabile îl reprezintă costurile de producție unitare (fixe și variabile), la care se adaugă costurile de vânzare, costurile generale și costurile administrative. În acest context, conceptul de profit-țintă nu este relevant și, din acest motiv, obiecția a fost respinsă.

(43)

De asemenea, aceleași părți interesate au întrebat de ce Comisia nu a efectuat analiza cotei vânzărilor profitabile pe o bază lunară. Ancheta nu a identificat niciun motiv pentru care analiza vânzărilor profitabile sau determinarea valorii normale ar trebui să se abată de la metodologia standard, care constă în utilizarea mediei ponderate a valorii normale stabilită pe baza tranzacțiilor efectuate pe parcursul întregii perioade de anchetă. Din acest motiv, obiecția a fost respinsă.

(44)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți comerciale neafiliate și afiliate situate în afara Uniunii.

(45)

În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau cel de plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(46)

În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză către Uniune prin intermediul unor societăți afiliate, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului cu care produsul importat a fost revândut pentru prima oară clienților independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

(47)

În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză prin intermediul unor societăți comerciale neafiliate situate în afara Uniunii, s-a stabilit mai întâi că vânzările către societățile comerciale neafiliate au fost efectiv vânzări la export către Uniune. În acest caz, prețul de export a fost, de asemenea, prețul plătit efectiv sau de plătit pentru produsul în cauză atunci când acesta a fost vândut la export în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(48)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion pe o bază franco fabrică.

(49)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație justă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au operat ajustări pentru a ține seama de cheltuielile pentru transport, pentru asigurare, pentru manipulare și încărcare, pentru ambalare, pentru taxele bancare, precum și de costurile de credit și de comisioane.

(50)

Pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(51)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:

(52)

Cei cinci producători-exportatori cooperanți menționați la considerentul 7 au reprezentat toate exporturile către Uniune originare din Republica Coreea din timpul perioadei de anchetă, pe baza datelor Eurostat, iar cei trei producători-exportatori incluși în eșantion au reprezentat peste 75 % din totalul exporturilor către Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(53)

Comisia a luat în considerare nivelul înalt de cooperare, nivelul înalt de reprezentativitate al eșantionului menționat la considerentul 52 de mai sus și, de asemenea, faptul că numai unul din exportatorii incluși în eșantion a avut o marjă de dumping peste nivelul de minimis menționat la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază. Din aceste motive, pentru a evalua dacă marja de dumping pentru producătorii-exportatori din afara eșantionului a fost sub nivelul de minimis, s-a stabilit o marjă de dumping medie ponderată la nivel de țară. S-a descoperit că această marjă s-a aflat sub nivelul de minimis, și anume la 0,8 %.

(54)

În urma comunicării informațiilor, două părți interesate au întrebat de ce marja de dumping stabilită pentru Hanwha (3,5 %) nu a fost aplicată celor doi producători-exportatori care au cooperat, dar nu au fost incluși în eșantion. După cum se explică în considerentul 53 de mai sus, Comisia a luat în considerare nivelul înalt de cooperare, nivelul înalt de reprezentativitate al eșantionului și, de asemenea, faptul că numai unul din exportatorii incluși în eșantion a avut o marjă de dumping peste nivelul de minimis. Având în vedere aceste aspecte, Comisia a considerat că cea mai rezonabilă estimare a marjei de dumping pentru producătorii-exportatori care au cooperat, dar nu au fost incluși în eșantion, precum și pentru marja de dumping la nivel de țară ar trebui stabilită pe baza unei comparații între media ponderată a valorii normale și media ponderată a prețului de export pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, după cum este descris mai sus. De asemenea, a fost reamintit faptul că aceeași metodologie a fost aplicată anterior într-un caz similar (3). Din acest motiv, obiecția a fost respinsă.

(55)

În urma comunicării informațiilor, o parte interesată a afirmat că au existat diferențe între statisticile coreene privind exporturile și statisticile Eurostat privind importurile. În continuare, pe baza acestor diferențe, partea interesată respectivă a pus sub semnul întrebării credibilitatea datelor furnizate de producătorii-exportatori și utilizate de Comisie la determinarea marjei de dumping. Comisia a confirmat că, urmând o practică încetățenită și după cum se explică în considerentul 52 de mai sus, exporturile către Uniune originare din Republica Coreea efectuate în cursul perioadei de anchetă au fost determinate pe baza datelor Eurostat. De asemenea, a fost reamintit faptul că, după cum se explică în considerentul 13 de mai sus, Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea dumpingului și că datelor furnizate de producătorii-exportatori au fost verificate în mod corespunzător în conformitate cu practica încetățenită. Din acest motiv, afirmația a fost respinsă.

(56)

În urma comunicării informațiilor, o parte interesată a prezentat o ipoteză diferită, precum și scenarii alternative cu privire la relația dintre valoarea normală și prețul de export și a întrebat dacă aplicarea, pe baza acestor scenarii, a prețului de export și a valorilor normale construite nu ar fi condus la marje de dumping diferite. Comisia a reamintit faptul că pentru calculele dumpingului au fost folosite date reale verificate privind tranzacțiile și că aceste calcule trebuie efectuate conform metodologiei prevăzute la articolul 2 din regulamentul de bază. Scenariile alternative prezentate de această parte interesată nu erau în conformitate cu regulamentul de bază și, din acest motiv, au fost respinse.

(57)

Pentru a menține marja de dumping de minimis la nivel de țară, nu ar trebui instituite măsuri privind importurile de PTA originare din Republica Coreea.

(58)

Având în vedere constatările de mai sus privind dumpingul, nu se consideră necesar a prezenta vreo analiză a prejudiciului, legăturii de cauzalitate și a interesului Uniunii.

(59)

În urma comunicării informațiilor, o parte interesată a pus sub semnul întrebării motivele creșterii exporturilor către Uniune originare din Republica Coreea începând cu anul 2012. După cum se explică mai sus și ținând cont de constatările efectuate cu privire la dumping, s-a considerat că nu este necesar să fie prezentată o analiză cu privire la prejudiciu. Din acest motiv, cererea a fost respinsă.

(60)

În conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază, procedura ar trebui încheiată, deoarece marja de dumping determinată pentru Republica Coreea este mai mică de 2 %. Părțile interesate au fost informate în consecință și li s-a oferit posibilitatea de a transmite observații.

(61)

Comisia a concluzionat, având în vedere cele de mai sus, că procedura antidumping privind importurile în Uniune de acid tereftalic purificat și de săruri ale acestuia originare din Republica Coreea ar trebui încheiată fără instituirea de măsuri antidumping.

(62)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,