(1)

Comisia, prin Regulamentul (UE) nr. 627/2011 (2) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), a instituit o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de anumite țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil, originare din Republica Populară Chineză (RPC).

(2)

Procedura a fost inițiată ca urmare a unei plângeri depuse la 16 august 2010 (denumită în continuare „plângerea”) de Comitetul de protecție al industriei tuburilor fără sudură din oțel inoxidabil a Uniunii Europene (denumit în continuare „Comitetul de protecție”) în numele a două grupuri de producători din Uniune (denumiți în continuare „reclamanții”) care reprezintă o pondere majoră, în cazul de față peste 50 %, din producția totală a Uniunii de țevi și tuburi fără sudură din oțel inoxidabil.

(3)

Se reamintește faptul că, astfel cum este prevăzut în considerentul 14 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2009 și 30 iunie 2010 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2006 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(4)

Ulterior comunicării faptelor și considerentelor esențiale, pe baza cărora s-a decis instituirea de măsuri provizorii (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), mai multe părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii. Părților care au solicitat acest lucru li s-a acordat posibilitatea de a fi audiate. Comisia a continuat să caute toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive.

(5)

În ceea ce privește cele trei cereri de examinare individuală, s-a decis în mod clar faptul că aceasta nu poate fi acordată, întrucât ar îngreuna în mod inutil ancheta și ar împiedica încheierea la timp a acesteia. Astfel cum se prevede în considerentul 6 din regulamentul provizoriu, Comisia a selectat un eșantion reprezentativ care acoperea 25 % din importurile înregistrate în Eurostat pe parcursul PA și peste 38 % din volumul total al exportatorilor cooperanți la PA. Astfel cum se precizează în considerentul 13 din regulamentul provizoriu, doi dintre cei trei producători-exportatori incluși în eșantion sunt grupuri mari. Dimensiunea grupurilor ar fi îngreunat în mod semnificativ ancheta în curs, atât în ceea ce privește eforturile depuse la efectuarea anchetei, cât și în ceea ce privește analiza. În aceste condiții, nu a fost posibil să se răspundă favorabil cererilor de examinare individuală înaintate de producătorii-exportatori.

(6)

Se reamintește faptul că, astfel cum se prevede în considerentul 15 din regulamentul provizoriu, produsul în cauză constă în anumite țevi și tuburi fără sudură din oțel inoxidabil (cu excepția țevilor și tuburilor prevăzute cu accesorii pentru transportul gazelor sau lichidelor, utilizate pentru aeronavele civile), originare din RPC, clasificate în prezent la codurile NC 7304 11 00 , 7304 22 00 , 7304 24 00 , ex 7304 41 00 , 7304 49 10 , ex 7304 49 93 , ex 7304 49 95 , ex 7304 49 99 și ex 7304 90 00 (denumite în continuare „produsul în cauză”).

(7)

În absența oricăror observații cu privire la produsul în cauză în urma comunicării măsurilor provizorii, se confirmă considerentele 15-19 din regulamentul provizoriu.

(8)

În absența altor observații în acest sens, prin prezenta se confirmă considerentul 20 din regulamentul provizoriu.

(9)

În urma comunicării măsurilor provizorii, unele părți au contestat unele dintre constatările legate de stabilirea tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață astfel cum se specifică în considerentele 21-43 din regulamentul provizoriu.

(10)

Una dintre părți a afirmat că diferența de preț între materiile prime de pe piața UE și cele de pe piața RPC nu a fost făcută publică de către Comisie. În această privință, trebuie remarcat faptul că atât în comunicarea deciziei cu privire la acordarea TEP, cât și în regulamentul provizoriu este precizată diferența nominală de preț dintre prețul materiilor prime din UE, SUA și RPC. Astfel cum se prevede în considerentul 27 din regulamentul provizoriu, această diferență, în medie și în funcție de calitatea oțelului, este de aproximativ 30 %. În ceea ce privește sursele de informare care au stat la baza comparației, Comisia a utilizat date furnizate de producătorii cooperanți din Uniune și de producătorii-exportatori din RPC. Datele respective au fost verificate și comparate cu date disponibile din unele surse publice (3).

(11)

S-a afirmat, de asemenea, că nu a fost efectuată de Comisie nicio comparație între prețurile minereului de fier importat în RPC și prețurile de pe piața internațională. În legătură cu acest subiect, s-a afirmat că nu s-au pus la dispoziție date privind impactul minereului de fier asupra costului materiei prime (țagle, lingouri, bare rotunde) achiziționate de producătorii produsului în cauză. Trimiterea la minereul de fier din considerentul 28 din regulamentul provizoriu a fost făcută în scop comparativ, pentru a găsi o posibilă explicație a prețurilor scăzute ale țaglelor, lingourilor și barelor rotunde din RPC. Minereul de fier, nichelul și cromul sunt factorii determinanți principali ai costurilor implicate de producerea țaglelor, lingourilor și barelor rotunde. Cu toate acestea, din cauza faptului că prețurile minereului de fier, al nichelului și al cromului sunt, în general, bazate pe prețurile de pe piața internațională, impactul acestora asupra diferenței de preț dintre țaglele, lingourile și barele rotunde din UE și cele din RPC și, în cele din urmă, asupra țevilor și tuburilor fără sudură, din oțel inoxidabil, poate fi doar unul limitat. Prin urmare, constatările care au dus la respingerea criteriului 1 al cererii de acordare a TEP nu s-au bazat pe prețurile minereului de fier, ci pe diferența de preț dintre materiile prime, și anume țaglele, lingourile și barele rotunde, utilizate direct la fabricarea produsului în cauză; această diferență de preț, împreună cu intervenția stabilită din partea statului (taxa de export și nerambursarea TVA) au dus la concluzia că nu s-a demonstrat îndeplinirea criteriului 1 pentru acordarea TEP.

(12)

Una dintre părți a reiterat în repetate rânduri aceeași afirmație legată de aspecte procedurale ale determinării TEP. Cererea s-a referit la consultările cu Comitetul consultativ al statelor membre, mai precis la informațiile transmise comitetului în cursul actualei anchete. Subiectul a fost explicat în două scrisori trimise părții și a făcut obiectul mai multor schimburi de opinii cu Consilierul audiator. În acest sens, s-a remarcat faptul că, în temeiul articolului 19 alineatul (5) din regulamentul de bază, schimburile de informații privind consultările cu Comitetul consultativ al statelor membre nu sunt dezvăluite decât în condițiile specifice precizate în regulamentul de bază. Prin urmare, dispozițiile în vigoare nu permit acordarea către părți a accesului la schimburile de opinii dintre Comisie și statele membre.

(13)

Aceeași parte a făcut unele afirmații referitoare, în principal, la problema distorsiunilor de pe piața materiilor prime. Aceasta a afirmat că țaglele din oțel inoxidabil achiziționate de pe piața internă a RPC ar reprezenta numai o parte a achizițiilor de materii prime din cursul PA. În acest sens, se remarcă mai întâi și mai presus de toate faptul că articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază nu instituie niciun prag privind proporția de materii prime achiziționate care ar fi trebuit să fie afectată de distorsiuni. Articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază stipulează că costurile materiilor prime majore trebuie să reflecte în mod substanțial valorile pieței. Și mai important este faptul că, totuși, Comisia a explicat că distorsiunile de pe piața materiilor prime din RPC afectau materiile prime principale utilizate în producția țevilor și tuburilor fără sudură, din oțel inoxidabil, și nu numai țaglele. Principalele materii prime utilizate pentru producerea țevilor și tuburilor fără sudură, din oțel inoxidabil sunt țaglele, lingourile și barele rotunde din oțel inoxidabil, care reprezintă peste 50 % din costul de producție al produsului în cauză. Toate aceste materii prime se încadrează la Codul HS 7218 10 (lingouri din oțel inoxidabil și alte forme primare de oțel inoxidabil). Acestea fac obiectul unei taxe de export de 15 % și nu fac obiectul niciunei rambursări a TVA-ului de 17 % atunci când sunt exportate. Distorsiunile au fost confirmate în această privință, ducând la concluzia că niciunul dintre producătorii-exportatori din RPC nu a îndeplinit criteriul 1 din evaluarea TEP. Pentru societatea în cauză, materiile prime utilizate la fabricarea produsului în cauză achiziționate pe piața internă a RPC reprezintă o proporție substanțială – aproximativ 30 % – din achiziții. Trebuie remarcat faptul că, în plus, o altă proporție majoră este importată de la societăți afiliate.

Dacă luăm în considerare numai achizițiile de la furnizori neafiliați, 56 % au fost achiziții interne. Prin urmare, în contradicție cu afirmația părții, nu s-a dat nicio interpretare greșită faptelor în ceea ce privește determinarea TEP, nici în privința comunicării cu partea respectivă, nici în procesul de consultare cu Comitetul consultativ care a fost informat cu privire la argumentele transmise. În consecință, afirmația trebuie respinsă.

(14)

O societate a afirmat că decizia de a nu se acorda TEP ar trebui să fie individuală și specifică pentru fiecare societate, în timp ce în cazul de față instituțiile au extins constatările generale făcute la nivelul țării asupra producătorilor individuali. Acest argument nu poate fi acceptat; într-adevăr, analiza efectuată de către instituții a fost realizată în mod individual pentru fiecare producător inclus în eșantion. Este adevărat că instituțiile au ajuns la aceeași concluzie pentru toți cei trei producători, dar acest lucru se datorează faptului că există o intervenție a statului în procesul de luare a deciziilor la nivelul fiecăruia dintre aceștia, după cum se explică în regulamentul provizoriu.

(15)

Având în vedere cele de mai sus, se confirmă constatarea conform căreia toate cererile de acordare TEP ar trebui respinse, astfel cum se prevede în considerentele 21-43 din regulamentul provizoriu.

(16)

Una dintre părți a afirmat că SUA ar fi trebuit să fie utilizate drept țară analogă. În privința aceasta, trebuie remarcat faptul că motivele deciziei de a nu utiliza SUA drept țară analogă au fost expuse pe larg în considerentele 46-48 din regulamentul provizoriu. Având în vedere faptul că partea nu și-a motivat afirmația și nu a oferit argumente suplimentare care ar fi putut modifica constatările cu privire la alegerea SUA drept țară analogă posibilă, afirmația trebuie să fie respinsă.

(17)

În același timp, trebuie subliniat faptul că Comisia a continuat eforturile de a obține cooperarea din partea unei țări analoge adecvate. În urma depunerii eforturilor menționate în considerentul 47 din regulamentul provizoriu, Comisia a contactat producători din Brazilia, Canada, Malaysia, Mexic, Africa de Sud, Coreea de Sud, Taiwan și Ucraina. Au fost contactate, în total, 46 de societăți, dar nu s-a putut obține cooperarea din partea niciuneia dintre ele.

(18)

Având în vedere cele de mai sus, se confirmă concluzia provizorie conform căreia valoarea normală ar trebui să se bazeze pe prețurile plătite efectiv sau plătibile în Uniune pentru produsul similar, ajustate corespunzător pentru a incluse o marjă rezonabilă de profit, astfel cum se prevede în considerentul 51 din regulamentul provizoriu.

(19)

Conform prezentării detaliate din considerentele 49-51 din regulamentul provizoriu, valoarea normală se bazează pe prețurile plătite efectiv sau plătibile în Uniune pentru produsul similar, ajustate corespunzător pentru a incluse o marjă rezonabilă de profit, pentru tipurile de produse care se aseamănă cel mai mult și care au același diametru, calitate a oțelului și tip de produs (de exemplu, laminat la rece sau la cald).

(20)

Observațiile părților referitoare la prețurile plătite efectiv sau plătibile în Uniune și cele referitoare la ajustări (cum ar fi nivelul comercial și perceperea calității) au fost abordate în considerentele 45 și 46 de mai jos.

(21)

O societate a afirmat că valoarea normală ar putea fi obținută pe baza prețurilor de import ale produselor tubulare semifinite din oțel inoxidabil practicate la importurile în SUA provenite din UE sau la importurile în UE provenite de la producători din Uniune. Această afirmație nu a fost argumentată ulterior. Societatea nu a prezentat argumente care să dovedească faptul că acest mod de calcul ar fi mai potrivit pentru determinarea valorii normale decât metoda utilizată în regulamentul provizoriu. În special, nu s-a argumentat de ce ar fi mai potrivită calcularea valorii normale pe baza prețurilor produselor tubulare semifinite din oțel inoxidabil decât pe baza prețurilor practicate de industria UE pentru produsul similar.

(22)

De asemenea, nu s-a argumentat de ce exporturile UE către SUA ar trebui luate în considerare. Această alternativă pare a fi nepotrivită în special având în vedere faptul că toți producătorii cooperanți din SUA se bazează pe importuri de la societățile lor mamă din UE, astfel cum s-a menționat în considerentul 48 din regulamentul provizoriu. Mai mult, costul de prelucrare în SUA, astfel cum este menționat în considerentul 48 din regulamentul provizoriu, – care reprezintă tocmai motivul pentru care SUA au fost considerate neadecvate drept țară analogă – reprezintă motivul pentru care metoda sugerată nu este adecvată.

(23)

În ceea ce privește exporturile din SUA către UE, acest aspect a fost abordat în mod explicit în considerentul 49 din regulamentul provizoriu. S-a considerat că prețurile de export practicate în SUA vor fi afectate de costurile ridicate de producție și că volumele acestor exporturi au fost foarte scăzute.

(24)

Aceeași societate a propus să se calculeze valoarea normală pe baza prețurilor de import actuale ale produselor tubulare semifinite din oțel inoxidabil practicate de producătorii din Uniune. Cu toate acestea, producătorul UE care importă produse tubulare semifinite din oțel inoxidabil din India în UE, astfel cum s-a menționat în plângere, nu cooperează la ancheta aflată în curs. Niciunul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion nu importă produse tubulare semifinite din oțel inoxidabil din nicio țară din afara UE. Prin urmare, metodologia propusă nu poate fi utilizată.

(25)

Având în vedere cele menționate anterior, se confirmă determinarea valorii normale conform considerentelor 49-51 din regulamentul provizoriu.

(26)

O parte și-a reiterat afirmația conform căreia, pentru o comparație corectă, ar trebui să se considere că data comenzii, și nu data facturii reprezintă data de vânzare. Această afirmație s-a referit la articolul 2 alineatul (10) litera (j) din regulamentul de bază. Astfel cum s-a explicat deja părții în cauză în cursul audierii cu Consilierul audiator care a avut loc la data de 11 martie 2011, dispoziția respectivă se referă în mod specific la conversiunea valutară, mai precis la ratele de schimb valutar aplicabile atunci când comparația prețurilor necesită conversiunea valutei. Prin urmare, trimiterea la datele comenzilor de achiziții se referă la conversiunea valutei în scopul unei comparații corecte între prețul de export și valoarea normală și nu se referă la cifra de afaceri și la volumul vânzărilor la export către UE pe parcursul PA.

(27)

În toate cazurile, produsul în cauză a fost exportat către clienți independenți din Uniune și, prin urmare, prețul de export s-a stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export plătite sau plătibile efectiv. Prin urmare, se confirmă considerentul 52 din regulamentul provizoriu.

(28)

Astfel cum s-a precizat în considerentul 20 de mai sus, observațiile părților referitoare la prețurile plătite efectiv sau plătibile în Uniune și cele referitoare la ajustări (cum ar fi nivelul comercial și perceperea calității) au fost abordate în considerentele 45 și 46 de mai jos.

(29)

O parte a contestat metoda comparării prețului de export și a valorii normale pe baza a trei parametri specifici (diametru, calitatea oțelului și tipul de produs – și anume, laminat la rece sau la cald). Partea respectivă a afirmat că ar fi trebuit să se efectueze comparația la un nivel mai ridicat de detaliere, și anume ținându-se cont și de alți parametri, mai precis grosimea peretelui, lungimea și testarea.

(30)

Serviciile Comisiei au colectat, într-adevăr, informații referitoare la mai mulți parametri, printre care lungimea, grosimea peretelui și testarea.

(31)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping se stabilește, în mod normal, pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețurilor tuturor tranzacțiilor de export. Articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază stabilește luarea în considerare, pentru calculul dumpingului, a „tuturor exporturilor către Comunitate”, dar „sub rezerva dispozițiilor pertinente care reglementează compararea echitabilă”. Societatea a făcut trimitere la așa-numitul număr de control al produsului și la parametrii incluși în acesta. În această privință, trebuie remarcat faptul că numărul de control al produsului este un instrument utilizat în cadrul anchetei pentru a structura și a organiza cantitățile însemnate de date foarte detaliate transmise de societăți. Acesta este un ajutor pentru efectuarea unei analize mai detaliate a diferitelor caracteristici ale produselor din cadrul categoriei din care fac parte produsul în cauză și produsul similar. Comparația s-a bazat pe cele mai pertinente caracteristici pentru a asigura o comparație corectă.

(32)

Ca urmare a afirmației societății respective, Comisia a explicat într-o scrisoare faptul că grosimea peretelui unei țevi este legată proporțional de greutatea acesteia și este, prin urmare, inclusă în mod indirect în comparație. Alte caracteristici, precum testarea, au efecte minore asupra comparației. De exemplu, aproape toate produsele în cauză fac obiectul unor cereri de testare standard.

(33)

Trebuie subliniat faptul că, contrar afirmației părții, Comisia nu a trecut cu vederea nicio informație. Cu toate acestea, se întâmplă adesea ca anumiți parametri utilizați în numărul de control al produsului să aibă o pondere mai mică și ca anumiți parametri să fie mai fiabili pentru o comparație corectă decât alți parametri. Nu a fost trecută cu vederea pentru comparație nicio țeavă din pricina diferențelor fizice sau din orice alte motive și nici nu au fost create noi tipuri de produse. Dimpotrivă, toate vânzările au fost incluse în comparație, indiferent de diametrul sau lungimea țevii.

(34)

Societatea a afirmat, apoi, că abordarea utilizată de Comisie a împiedicat-o să înainteze o cerere de ajustare în funcție de caracteristicile fizice. Această afirmație s-a bazat, de asemenea, pe faptul că Comisia a efectuat comparația pe baza a numai trei parametri și a fost abordată în considerentul 31 de mai sus și în considerentele ulterioare.

(35)

În ceea ce privește aspectul procedural al comparației, acesta fiind pus în discuție de aceeași parte, trebuie remarcat faptul că societatea a avut ocazia de a transmite observații privind calculele efectuate în cazul său particular. Detalii complete privind calculele respective au fost făcute publice în ziua publicării regulamentului provizoriu. Societatea a trimis observații cu privire la aspectul parametrilor utilizați în comparație într-o scrisoare din 11 iulie 2011, solicitând clarificări suplimentare. Serviciile Comisiei au transmis un răspuns la data de 19 iulie 2011. Societatea și-a reiterat argumentele într-o scrisoare din 29 iulie 2011. Societatea nu a fost de acord cu baza comparației și a afirmat în repetate rânduri că anumiți parametri precum grosimea peretelui, lungimea sau testarea au un impact asupra prețurilor. Astfel cum s-a afirmat anterior, Comisia recunoaște faptul că acești parametri au un anumit impact asupra prețurilor. Cu toate acestea, s-a considerat că este mai adecvat să se bazeze calculele pe trei parametri care sunt cei mai importanți și care oferă cel mai ridicat grad de similitudine, precum și posibilitatea de a identifica vânzări asemănătoare pentru toate tranzacțiile de export.

(36)

Societate a afirmat că a fost împiedicată să transmită cereri de ajustare. Argumentul respectiv trebuie respins. Oportunitățile de a prezenta cereri au fost oferite pe întreg parcursul procedurii, cu excepția momentului publicării concluziilor provizorii, când societatea a cunoscut pe deplin detaliile calculului.

(37)

Una dintre părți a afirmat că aplicarea costurilor de producție valabile pentru produsele cu diametru mai mic în cazul produselor cu diametru mai mare nu se reflectă în costurile efective, deoarece costurile aferente produselor cu diametru mai mare sunt mult mai ridicate. Cu toate acestea, partea nu a oferit nicio alternativă și nici nu și-a justificat afirmația. Prin urmare, având în vedere faptul că nu s-a prezentat nicio metodă alternativă, metoda utilizată este considerată drept cea mai rezonabilă.

(38)

O societate a afirmat că numărul de ajustări efectuate (faptul că Comisia a utilizat numai trei parametri, ajustările în privința perceperii calității și a nivelului comercial) sugerează faptul că produsele fabricate de producătorii din Uniune sunt comparabile doar într-o mică măsură cu produsele importate din RPC. În acest sens, se remarcă faptul că însăși efectuarea ajustărilor de către instituții reprezintă o parte inerentă a oricărui calcul al dumpingului. Ajustările respective sunt prevăzute în regulamentul de bază și, prin urmare, nu pun în discuție comparabilitatea dintre produsele în cauză și produsul similar. De fapt, gradul ridicat de similitudine confirmă faptul că produsul în cauză și produsul similar sunt comparabile în întregime.

(39)

Având în vedere cele menționate anterior, concluziile din considerentele 53 și 54 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(40)

O parte a afirmat că, din pricina unei fluctuații puternice a prețului nichelului, marja de dumping ar fi trebuit să fie calculată trimestrial. În această privință, se remarcă faptul că, în cazul de față, comparația dintre prețul de export și valoarea normală nu este o comparație între prețuri și costuri, ci numai între prețurile de vânzare medii ponderate (valoarea normală a fost determinată pe baza prețurilor de vânzare practicate de industria UE). Mai mult, creșterea prețului nichelului s-a datorat unei creșteri a prețurilor pe plan mondial și, prin urmare, nu reprezintă un fenomen izolat, specific situației din RPC. Creșterea a afectat cel mult trei luni din PA, în timp ce vânzările produsului în cauză au avut loc pe întreg parcursul PA. În plus, schimbările prețurilor materiilor prime trebuie considerate drept o parte normală a operațiunilor comerciale. Prețurile în creștere ale nichelului ar trebui să afecteze în mod egal producătorii din Uniune și pe cei din RPC, întrucât nichelul este cotat la Bursa metalelor de la Londra (London Metal Exchange). Orice diferențe posibile se datorează distorsiunii prețurilor materiilor prime în RPC și ar trebui, prin urmare, să nu fie luată în considerare la calcul. Prin urmare, afirmația trebuie să fie respinsă, iar comparația trebuie să fie bazată pe prețurile de export medii anuale din RPC și prețurile medii anuale din UE, cu ajustarea corespunzătoare pentru a include o marjă de profit rezonabilă. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(41)

Un producător din RPC a făcut o afirmație argumentată, conform căreia calculul ajustărilor pentru marja sa de dumping individuală s-a efectuat în mod greșit. Comisia a acceptat afirmația acestuia și a efectuat un nou calcul, în urma căruia a rezultat o marjă de dumping de 83,7 %. În afara acestei modificări, concluziile din considerentele 55-61 din regulamentul provizoriu se confirmă. Marjele de dumping revizuite sunt după cum urmează:

(42)

Referitor la definiția industriei din Uniune și la caracterul reprezentativ al eșantionului de producători din Uniune, nu au fost primite observații după publicarea constatărilor provizorii. Prin urmare, se confirmă considerentele 62 și 63 din regulamentul provizoriu.

(43)

Nu au fost primite observații cu privire la consumul Uniunii. Prin urmare, considerentele 64-66 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(44)

Cu privire la constatările provizorii referitoare la volum, cota de piață și evoluția prețurilor importurilor care au făcut obiectul unui dumping, nu au fost transmise observații de către părțile interesate. Prin urmare, considerentele 67-69 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(45)

Cu privire la calculul subcotării prețurilor prin importurile din RPC, atât producătorii-exportatori din RPC, cât și industria din Uniune au solicitat informații suplimentare privind metoda de determinare a anumitor ajustări (cum ar fi costurile ulterioare importării, nivelul comercial și perceperea calității pe piață) care a fost aplicată în calcul. Comisia a răspuns acestor solicitări prin dezvăluirea, în condiții de respectare a regulii confidențialității, a modului în care au fost determinate ajustările.

(46)

În urma observațiilor unui producător din RPC, s-a efectuat o corecție minoră a calculului subcotării prețurilor, întrucât în calculul provizoriu ajustarea nivelului comercial includea și o parte a costurilor ulterioare importării care fuseseră vizate deja de ajustarea separată a tuturor costurilor ulterioare importării. Corecția a dus la o schimbare de mai puțin de un punct procentual a marjei de subcotare și a nivelului de eliminare a prejudiciului (pentru revizuirea nivelului de eliminare a prejudiciului, a se vedea considerentele 82 și 83 de mai jos) față de calculul din etapa provizorie.

(47)

În afara modificărilor menționate anterior și în lipsa oricăror alte observații, se confirmă considerentele 70-71 din regulamentul provizoriu.

(48)

Ca urmare a comunicării măsurilor provizorii, unii producători-exportatori din RPC au afirmat că anumiți indicatori ar trebui să fie excluși din analiza prejudiciului. Îndeosebi, aceștia au afirmat că producția și utilizarea capacității au scăzut în aceeași proporție ca și consumul Uniunii și că, din acest motiv, indicatorii respectivi nu ar trebui să fie considerați factori ai analizei prejudiciului material. O afirmație similară a fost transmisă cu privire la scăderea vânzărilor Uniunii care, conform afirmației, s-a produs de asemenea într-o proporție comparabilă cu reducerea consumului.

(49)

În acest context, ar trebui remarcat mai întâi faptul că, în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, ar trebui să fie examinați într-o analiză a prejudiciului „toți factorii și indicatorii economici care au influențat situația acestei industrii”. În ceea ce privește efectele potențiale ale oricăror alți factori decât importurile care ar fi putut contribui la prejudiciu, acestea sunt abordate la capitolul F. Legătura de cauzalitate, în special cu privire la efectele oricăror altor factori (a se vedea considerentele 59-69 de mai jos).

(50)

În absența oricăror alte observații, se confirmă considerentele 72-89 din regulamentul provizoriu.

(51)

În absența oricăror alte observații, se confirmă considerentele 90-92 din regulamentul provizoriu.

(52)

Unele părți și-au reiterat afirmațiile transmise pe parcursul etapei provizorii conform cărora o parte substanțială a prejudiciului material suferit de industria din Uniune ar trebui să fie atribuită altor factori decât importurile care au făcut obiectul unui dumping.

(53)

În acest context, în urma publicării concluziilor provizorii, unii producători-exportatori din RPC au afirmat în special că o parte însemnată a pierderii suferite în privința volumelor de vânzări și a cotei de piață s-a datorat mai curând scăderii cererii ca urmare a crizei economice, decât importurilor din RPC care au făcut obiectul unui dumping. Aceștia au afirmat, de asemenea, că scăderea comparabilă a prețurilor importurilor din RPC și ale industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate (cu 9 % și, respectiv, 8 %) a indicat, de asemenea, faptul că scăderea prețurilor practicate de industria din Uniune s-a datorat pur și simplu scăderii cererii de pe piață, mai curând decât efectului importurilor care au făcut obiectul unui dumping.

(54)

În primul rând, ar trebui remarcat faptul că în considerentele 103-106 din regulamentul provizoriu se recunoaște efectul negativ pe care criza economică și scăderea, în consecință, a cererii l-au avut asupra situației industriei din Uniune, precum și faptul că se poate ca acestea să fi contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune. Totuși, aceasta nu diminuează efectul prejudiciabil avut de importurile din RPC la prețuri scăzute care au făcut obiectul unui dumping și care și-au mărit cota pe piața Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(55)

Astfel cum se explică în considerentele 104 și 105 din regulamentul provizoriu, efectul importurilor care au făcut obiectul unui dumping este, de fapt, mult mai prejudiciabil într-o perioadă de scădere a cererii decât într-o perioadă de creștere rapidă. Importurile din RPC par a fi subcotat în continuu prețurile din Uniune pe parcursul perioadei examinate. În plus, subcotarea prețurilor în cursul PA s-a înscris între 21 % și 32 %, iar importurile din RPC au reprezentat peste 18 % din cota de piață a Uniunii, ca urmare a unei creșteri substanțiale de 7,9 puncte procentuale pe parcursul perioadei examinate. Prin urmare, în timp ce importurile din RPC au exercitat o presiune evidentă asupra prețurilor care a împiedicat industria din Uniune să își acopere cheltuielile (să nu mai vorbim de fixarea unor prețuri profitabile), în același timp creșterea volumului și a cotei de piață a importurilor respective a împiedicat industria din Uniune să își propună volume mai mari de producție, utilizare a capacității și vânzări, în special în privința produselor de tipul celor de consum care sunt comercializate în principal prin intermediul distribuitorilor.

(56)

În al doilea rând, stabilirea de concluzii numai pe baza indicatorilor de prejudiciu selectați, precum volumul vânzărilor și cota de piață, sau numai pe baza prețurilor ar distorsiona analiza în acest caz. De exemplu, pierderile suferite în privința volumului și a cotei de piață au fost însoțite, printre altele, de o deteriorare severă a profitabilității și s-au datorat, într-o mare măsură, presiunii exercitate asupra prețurilor de importurile care au făcut obiectul unui dumping. În ceea ce privește aspectul specific al cotei de piață, industria din Uniune a pierdut 3,6 puncte procentuale în favoarea importurilor din RPC pe parcursul perioadei examinate. În final, având în vedere rata de subcotare și creșterea importurilor din RPC atât în termeni relativi, cât și absoluți, nu se poate ajunge în niciun caz la concluzia că reducerea prețurilor practicate de producătorii din Uniune nu a avut nicio legătură cu nivelurile de prețuri ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping.

(57)

Având în vedere cele de mai sus, legătura de cauzalitate dintre importurilor care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul material constatat a fost confirmată pe baza existenței atât a unor volume substanțiale, cât și a unei presiuni asupra prețurilor exercitată de importurile din RPC asupra industriei din Uniune.

(58)

În absența oricăror alte observații, se confirmă considerentele 94-96 din regulamentul provizoriu.

(59)

În ceea ce privește efectul importurilor din alte țări terțe în Uniune, unii producători-exportatori din RPC au afirmat că 1,0 din cele 3,6 puncte procentuale de cotă de piață pierdute de industria din Uniune ar fi trebuit atribuite importurilor din Japonia și India. Cu toate acestea, importurile din RPC au câștigat, de fapt, cotă de piață în detrimentul altor importuri și al industriei din Uniune. Creșterea cotei de piață a importurilor din RPC de 7,9 puncte procentuale poate fi divizată în pierderea de 3,6 puncte procentuale a cotei de piață a industriei Uniunii și pierderea de 4,3 puncte procentuale a altor importuri.

(60)

Aceiași producători-exportatori din RPC au afirmat că prețurile medii ale importurilor din anumite alte țări terțe selectate, în special Ucraina, India și SUA, au înregistrat, de asemenea, o scădere importantă care ar fi putut cauza un prejudiciu industriei Uniunii. În această privință se remarcă, totuși, faptul că, în general, prețul mediu al importurilor din toate celelalte țări în afara RPC a crescut cu 34 % pe parcursul perioadei examinate. Astfel cum s-a afirmat deja în considerentul 100 din regulamentul provizoriu, prețul mediu de import din SUA depășise cu mult prețurile de pe piața Uniunii. Astfel cum se subliniază în același considerent, cota de piață a importurilor din Ucraina a scăzut, în timp ce cotele de piață americană și indiană au rămas relativ stabile. Cu toate acestea, pe baza datelor Eurostat privind importurile respective, nu se poate ajunge la concluzia că importurile din alte țări terțe ar fi jucat un rol semnificativ în deteriorarea situației industriei din Uniune, întrerupând astfel legătura de cauzalitate stabilită între importurile din RPC și prejudiciu.

(61)

În absența oricăror alte observații referitoare la constatările din considerentele 97-102 din regulamentul provizoriu, se confirmă constatările menționate.

(62)

În ceea ce privește efectul crizei economice, motivele pentru care aceasta nu poate fi considerată drept element care întrerupe legătura de cauzalitate sunt analizate în considerentele 52-58 de mai sus. Întrucât niciuna dintre observațiile transmise nu le-a contrazis, concluziile din considerentele 103-106 din regulamentul provizoriu se mențin.

(63)

În ceea ce privește performanța la export a industriei din Uniune, în absența oricăror observații privind constatările din considerentele 107 și 108 din regulamentul provizoriu, se confirmă constatările respective.

(64)

Anumiți producători-exportatori din RPC au afirmat că creșterea de 18 % a costului de producție unitar descrisă în considerentul 109 din regulamentul provizoriu a jucat un rol important în deteriorarea profitabilității industriei din Uniune mai curând decât importurile care au făcut obiectul unui dumping și au necesitat o analiză mai detaliată a efectului avut de creșterea respectivă a costului unitar.

(65)

Comisia a examinat această problemă și a considerat că creșterea costului unitar se poate atribui: costurilor mai ridicate de prelucrare, ca urmare a unor prețuri mai ridicate ale materiilor prime, precum și unor costuri fixe precum manopera directă, deprecierea, cheltuielile indirecte și costurile VAG, precum și scăderii rapide a producției.

(66)

Având în vedere faptul că fluctuația costului materiilor prime este acoperită, în mare măsură, de mecanismul de stabilire a prețurilor al industriei din Uniune – așa-numitul mecanism al „suprataxei pe aliaj” leagă în mod direct prețurile de cotația celor mai importante materii prime, precum nichelul, molibdenul și cromul –, impactul acesteia asupra profitabilității este, foarte probabil, nesemnificativ. Cu toate acestea, celelalte elemente legate de producția insuficientă și volumele de vânzare au avut un efect direct asupra nivelurilor de profitabilitate. Întrucât producția și volumele de vânzare ale industriei din Uniune ar fi fost cu mult mai mari în absența importurilor care au făcut obiectul unui dumping, nu se poate ajunge la concluzia conform căreia creșterea costului de producție unitar ar fi, în sine, un factor determinant major al prejudiciului și nu importurile care au făcut obiectul unui dumping, deoarece aceasta este legată strâns de creșterea volumului importurilor care au făcut obiectul unui dumping.

(67)

Unii producători-exportatori din RPC au afirmat, de asemenea, că incapacitatea industriei din Uniune de a se restructura în pofida scăderii consumului se poate să fi fost un important factor determinant al prejudiciului stabilit.

(68)

În acest sens, ar trebui remarcat mai întâi faptul că industria din Uniune a trebuit să facă față nu numai efectului, în sine, al scăderii consumului, ci și impactului avut de importurile care au făcut obiectul unui dumping într-o perioadă de scădere a consumului. Cu toate acestea, ancheta a arătat că industria din Uniune (i) și-a menținut capacitatea de producție, preconizând un caracter temporar al crizei și așteptând o redresare ulterioară și nu se preconizează că va putea să-și adapteze capacitatea din pricina volumelor în creștere ale importurilor din RPC la prețuri anormal de scăzute, de dumping, (ii) și-a dezvoltat în continuu gama de produse, cu accent pe produsele specializate cu valoare mai ridicată, în cazul cărora competiția din partea RPC este mai puțin semnificativă și (iii) și-a redus cu 8 % numărul de angajați și a redus cu 2 % costul mediu al forței de muncă pe angajat în perioada examinată (în cazul în care aceste reduceri sunt examinate numai în perioada de criză, și anume între 2008 și PA, ele sunt de 19 și, respectiv, 11 puncte procentuale). Toate aceste elemente arată că industria din Uniune a fost foarte activă în luarea măsurilor, încercând să contracareze efectele negative rezultate din prejudiciul suferit. Cu toate acestea, măsurile menționate mai sus s-au dovedit a fi ineficiente pentru contracararea efectelor prejudiciabile ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping într-o perioadă de scădere a cererii.

(69)

În absența oricăror alte observații, se confirmă considerentele 109 și 110 din regulamentul provizoriu.

(70)

Niciunul dintre argumentele prezentate de către părțile interesate nu demonstrează că impactul altor factori, în afară de importurile din RPC care fac obiectul unui dumping, este în măsură să întrerupă legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul material constatat. Având în vedere cele menționate anterior, se concluzionează că importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping au provocat un prejudiciu material industriei din Uniune, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(71)

Prin urmare, se confirmă concluziile privind legătura de cauzalitate din regulamentul provizoriu, astfel cum au fost sintetizate în considerentele 111-113.

(72)

Având în vedere observațiile părților, Comisia și-a continuat analiza referitoare la interesul Uniunii.

(73)

În ceea ce privește interesul industriei din Uniune, nu s-a primit nicio altă observație sau informație. Prin urmare, se confirmă concluziile din considerentele 116-120 ale regulamentului provizoriu.

(74)

În absența oricărei observații referitoare la acest subiect, se confirmă considerentele 121-123 din regulamentul provizoriu.

(75)

După instituirea măsurilor provizorii, o societate utilizatoare care nu cooperase la anchetă a transmis observații referitoare la interesul Uniunii. În principal, utilizatorul respectiv a afirmat că impactul avut de măsurile antidumping asupra societății va fi considerabil. Acesta a afirmat că tuburile din oțel inoxidabil sunt o componentă esențială a mai multor produse în aval, inclusiv al produselor fabricate de utilizatorul respectiv (de exemplu, schimbătoare de căldură) și și-a exprimat, în plus, îngrijorarea cu privire la siguranța aprovizionării, având în vedere întârzierile cu care se confruntase deja în privința unor livrări de către producători din Uniune.

(76)

Cu toate acestea, având în vedere faptul că utilizatorul respectiv achiziționează din China numai 5 % din totalul achizițiilor sale de țevi și tuburi din oțel inoxidabil, impactul eventual asupra societății respective pare a fi limitat, atât din punct de vedere al costurilor, cât și al siguranței aprovizionării.

(77)

În ceea ce privește impactul presupus asupra costurilor, societatea respectivă nu și-a argumentat afirmația cu date efective. Mai mult, se reamintește faptul că, astfel cum se menționează în considerentele 124 și 125 din regulamentul provizoriu, impactul asupra costurilor în cazul singurului utilizator care a cooperat pe deplin la anchetă a fost considerat nesemnificativ, atât în ceea ce privește întreaga societate, cât și diviziunile acesteia care utilizează tuburi din oțel inoxidabil.

(78)

În ceea ce privește aspectul siguranței aprovizionării adus în discuție de utilizator, ar trebui reamintit faptul că Uniunea continuă să importe tuburi din oțel inoxidabil din multe alte țări terțe în afara RPC. De asemenea, întrucât industria din Uniune rămâne cel mai important furnizor al produsului, continuarea existenței acestora este esențială pentru industria utilizatoare.

(79)

Cu toate că s-a considerat, în etapa provizorie, că este posibil ca măsurile antidumping să fi avut un impact mai însemnat asupra utilizatorilor care folosesc cantități substanțiale de tuburi din oțel inoxidabil importate din RPC pentru fabricarea produselor lor în aval (a se vedea considerentul 126 din regulamentul provizoriu), având în vedere lipsa oricărei observații argumentate sau a unor noi informații ca urmare a publicării concluziilor provizorii, se poate concluziona că avantajele esențiale pentru industria din Uniune oferite de instituirea măsurilor antidumping par a depăși impactul negativ preconizat pentru astfel de utilizatori. Prin urmare, se confirmă constatările referitoare la interesul utilizatorilor prevăzute în considerentele 124-130 din regulamentul provizoriu.

(80)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează definitiv că, după analizarea avantajelor și a dezavantajelor, nu există motive imperioase împotriva instituirii de taxe antidumping definitive asupra importurilor produsului în cauză originar din RPC. Prin urmare, constatările expuse în considerentele 131 și 132 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(81)

Reclamanții au afirmat că ținta de profit de 5 % stabilită în etapa provizorie ar fi excesiv de scăzută și au reiterat opinia conform căreia un nivel de 12 % ar fi justificat, având în vedere faptul că industria în cauză este mare consumatoare de capital și necesită îmbunătățiri tehnice permanente, actualizări în pas cu inovarea și, prin urmare, investiții substanțiale. Reclamanții au afirmat că este nevoie de acest nivel de profitabilitate pentru a genera suficient randament al capitalului investit și pentru a permite efectuarea investițiilor necesare. Cu toate acestea, afirmația de mai sus nu a fost susținută în mod convingător prin cifre efective. Prin urmare, se concluzionează că marja de profit de 5 % stabilită în etapa provizorie ar trebui să fie menținută.

(82)

În ceea ce privește determinarea nivelului de eliminare a prejudiciului, astfel cum s-a specificat deja în considerentul 45 de mai sus, corecția minoră referitoare la ajustarea nivelului comercial care a fost aplicată în calcularea subcotării prețurilor a fost aplicată și în calcularea nivelului de eliminare a prejudiciului.

(83)

Modificarea de mai sus a dus la o revizuire minoră a nivelului de eliminare a prejudiciului. Drept urmare, nivelul de eliminare a prejudiciului se încadrează între 48,3 % și 71,9 %, conform tabelului de mai jos:

(84)

Un producător-exportator din RPC a afirmat că, din pricina prejudiciului cauzat de criza economică, marja prejudiciului ar trebui să se bazeze pe subcotarea prețurilor, mai curând decât pe un preț-țintă determinat prin estimarea prețului care ar fi fost practicat în absența dumpingului (price underselling), afirmând că această metodă a fost utilizată deja în mai multe proceduri antidumping (4). Cu toate acestea, în anchetele citate de producătorul-exportator, au existat motive specifice referitoare la industria sau sectorul economic în cauză (cum ar fi pericolul creării unui monopol, o creștere semnificativă a capacității industriei din Uniune pe o piață matură, absența pe termen lung a profiturilor industriei la scară mondială) care au venit în sprijinul aplicării excepționale a acestei metodologii. Acesta nu este cazul anchetei actuale, întrucât criza economică a afectat întreaga economie mondială și, prin urmare, nu poate fi considerată specifică industriei producătoare de țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil.

(85)

Având în vedere concluziile formulate cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituită pentru produsul în cauză o taxă antidumping definitivă la nivelul marjei mai scăzute de dumping sau de prejudiciu constatate, în conformitate cu regula taxei celei mai mici. În acest caz, deoarece nivelurile de eliminare a prejudiciului sunt inferioare marjei de dumping stabilite, măsurile definitive ar trebui să se bazeze pe nivelurile de eliminare a prejudiciului.

(86)

Pe această bază, nivelurile taxei, exprimate în procente din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(87)

Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, s-au stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în timpul anchetei în legătură cu societățile în cauză. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, prin urmare, în mod exclusiv, importurilor de produse originare din RPC fabricate de societățile respective și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod specific, cu nume și adresă, în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și sunt supuse nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(88)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție din cauza diferenței mari dintre nivelurile taxelor, se consideră, în cazul de față, că sunt necesare măsuri speciale pentru a asigura aplicarea adecvată a taxelor antidumping. Aceste măsuri speciale includ prezentarea către autoritățile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, care respectă cerințele prezentate în anexa II la prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de o astfel de factură fac obiectul taxei antidumping reziduale care se aplică tuturor celorlalți exportatori.

(89)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare în configurația schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, poate fi inițiată o anchetă anticircumvenție. Ancheta poate, printre altele, examina necesitatea de a elimina nivelurile individuale ale taxelor și, prin urmare, impunerea unei taxe la scară națională.

(90)

Orice cerere de aplicare a nivelului individual al taxei antidumping pentru o societate (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau în urma înființării de noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei (5) și să conțină toate informațiile relevante, și anume orice modificare a activităților societății referitoare atât la producție, cât și la vânzările interne și la export care rezultă, de exemplu, în urma schimbării denumirii sau a modificării respective privind entitățile de producție și de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință prin actualizarea listei de societăți care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(91)

Toate părțile interesate au fost informate asupra faptelor și considerentelor esențiale pe baza cărora s-a intenționat recomandarea instituirii unei taxe compensatorii definitive asupra importurilor de anumite țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil, originare din Republica Populară Chineză. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă de timp în care să poată prezenta observații ulterioare informării finale.

(92)

S-a ținut seama în mod corespunzător de observațiile transmise de părțile interesate. Niciuna dintre observații nu a fost în măsură să modifice constatările anchetei.

(93)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei la nivel național ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori care nu cooperează, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Uniune în decursul PA.

(94)

În vederea asigurării tratamentului egal între orice noi exportatori și societățile cooperante neincluse în eșantion, enumerate în anexa I la prezentul regulament, ar trebui să se prevadă ca media ponderată a taxei instituite asupra acestora din urmă să se aplice oricăror noi exportatori, care ar fi altfel îndreptățiți la o reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (4) din regulamentul de bază, întrucât articolul respectiv nu se aplică în cazul în care s-a folosit eșantionarea.

(95)

Având în vedere amploarea marjelor de dumping constatate și nivelul prejudiciului provocat industriei din Uniune (taxa definitivă instituită prin prezentul regulament fiind stabilită la un nivel mai ridicat decât taxa provizorie instituită prin regulamentul provizoriu), se consideră necesară colectarea definitivă a sumelor obținute prin aplicarea taxei antidumping provizorii instituită prin regulamentul provizoriu,