13/Volumul 59

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

56

---

32006D0975

---

L 400/368

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

DECIZIA CONSILIULUI

din 19 decembrie 2006

privind programul specific de pus în aplicare, prin acțiuni directe, de către Centrul Comun de Cercetare în temeiul celui de Al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2006/975/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 166 alineatul (4),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 166 alineatul (3) din tratat, Decizia nr. 967/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind Al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (3) (denumit în continuare „programul-cadru”) trebuie pusă în aplicare prin intermediul unor programe specifice care precizează normele detaliate de aplicare, stabilesc durata și prevăd mijloacele considerate necesare.

(2)	Centrul Comun de Cercetare, denumit în continuare „CCC”, ar trebui să desfășoare așa-numitele activități directe de cercetare-dezvoltare desfășurate în conformitate cu un program specific al CCC de punere în aplicare a programului-cadru al CE.

(3)

În vederea îndeplinirii misiunii sale, CCC ar trebui să furnizeze un sprijin științific și tehnic orientat spre utilizator în procesul de definire a politicilor UE, facilitând punerea în aplicare și monitorizarea politicilor existente și reacționând la noile solicitări legate de politici. Pentru a-și îndeplini misiunea, CCC ar trebui să desfășoare o cercetare de cea mai înaltă calitate comparabilă pe plan european, în special menținându-și propriul nivel de excelență științifică.

(4)

Acțiunile directe desfășurate de CCC ar trebui puse în aplicare prin prezentul program științific. La punerea în aplicare a prezentului program specific în conformitate cu misiunea sa, CCC ar trebui să pună accentul, în special, pe domeniile cele mai importante pentru Uniune: prosperitatea într-o societate bazată în mod intensiv pe cunoaștere, solidaritatea, durabilitatea și gestionarea responsabilă a resurselor, securitatea și libertatea și Europa ca partener mondial.

(5)

Prezentul program specific ar trebui pus în aplicare într-un mod flexibil, eficient și transparent, ținând seama de nevoile utilizatorilor CCC și de politicile comunitare, precum și respectând obiectivul de a proteja interesele financiare ale Comunității. Activitățile de cercetare desfășurate în cadrul programului ar trebui, după caz, să fie adaptate în funcție de aceste nevoi și de progresele științifice și tehnologice, precum și să urmărească excelența științifică.

(6)

Regulile de participare a întreprinderilor, a centrelor de cercetare și a universităților și cele de difuzare a rezultatelor cercetării în cazul programului-cadru (denumite în continuare „reguli de participare și de difuzare”) care se raportează la acțiunile directe ar trebui, de asemenea, să se aplice activităților de cercetare-dezvoltare desfășurate în cadrul prezentului program specific.

(7)

În scopul punerii în aplicare a prezentului program, în afară de cooperarea reglementată de Acordul privind Spațiul Economic European sau de un acord de asociere, poate fi oportună angajarea în activități de cooperare internațională cu țările terțe și organizațiile internaționale, în special în temeiul articolului 170 din tratat.

(8)

În sprijinul extinderii și integrării UE, CCC urmărește promovarea integrării organizațiilor și cercetătorilor din noile state membre în activitățile sale, în special privind punerea în aplicare a componentelor științifice și tehnologice ale acquis-ului comunitar, precum și consolidarea cooperării cu organizațiile și cercetătorii din țările candidate. Se prevede, de asemenea, o deschidere progresivă spre țările vecine, în special privind temele prioritare ale politicii europene de vecinătate.

(9)	Activitățile de cercetare desfășurate în cadrul prezentului program specific ar trebui să respecte principiile etice fundamentale, inclusiv cele enunțate în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

(10)	CCC ar trebui să asigure în continuare resurse suplimentare prin activități competitive; acestea cuprind participarea la acțiuni indirecte ale programului-cadru, activități ce implică terți, precum și, într-o măsură mai mică, exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală.

(11)

Ar trebui să se asigure buna gestiune financiară a programului-cadru și punerea în aplicare a acestuia în modul cel mai eficient și ușor de utilizat posibil, garantând totodată certitudinea juridică și accesibilitatea programului pentru toți participanții, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (4) și cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei (5) de stabilire a normelor de aplicare a acestui regulamentul financiar și modificărilor ulterioare ale acestuia.

(12)

Ar trebui să se ia măsurile corespunzătoare – proporțional cu interesele financiare ale Comunităților Europene – pentru a monitoriza atât eficacitatea sprijinului financiar acordat, cât și eficacitatea utilizării acestor fonduri în scopul de a preveni abaterile și frauda și ar trebui să se ia măsurile necesare pentru a recupera fondurile pierdute, plătite eronat sau utilizate incorect în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (6), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (7) și cu Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European Antifraudă (OLAF) (8).

(13)	Comisia ar trebui să pregătească, în timp util, efectuarea unei evaluări independente a acțiunilor întreprinse în domeniile reglementate de prezentul program.

(14)	Consiliul de administrație al CCC a fost consultat cu privire la conținutul științific și tehnologic al prezentului program specific,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Programul specific privind acțiunile directe referitoare la cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative care urmează să fie desfășurate de Centrul Comun de Cercetare, denumit în continuare „programul specific”, se adoptă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2013.

Articolul 2

Programul specific stabilește activitățile Centrului Comun de Cercetare pentru acțiunile care nu fac parte din domeniul nuclear, furnizând sprijin științific și tehnic orientat spre utilizator în procesul de definire a politicilor comunitare, asigurând sprijin pentru punerea în aplicare și monitorizarea politicilor existente și răspunzând la noile cerințe în materie de politici.

Obiectivele și liniile generale ale acestor activități sunt descrise în anexă.

Articolul 3

În conformitate cu anexa II la programul-cadru, suma estimată necesară pentru executarea programului specific este de 1 751 milioane EUR.

Articolul 4

(1)   Toate activitățile de cercetare din cadrul programului specific se desfășoară în conformitate cu principiile etice fundamentale.

(2)   În cadrul prezentului program nu se finanțează următoarele domenii de cercetare:

—	activitățile de cercetare în vederea clonării umane în scopuri reproductive;

—	activitățile de cercetare în vederea modificării moștenirii genetice a ființelor umane, care ar putea determina ca aceste modificări să devină ereditare (9);

—	activitățile de cercetare în vederea creării unor embrioni umani exclusiv în scopul cercetării sau al obținerii unor celule șușă, inclusiv prin transferul de nuclee de celule somatice.

(3)   Se pot finanța activitățile de cercetare privind celulele șușă umane, adulte și embrionare, în funcție atât de conținutul propunerii științifice, cât și de cadrul juridic al statului membru (statelor membre) în cauză.

Orice cerere de finanțare a cercetării privind celulele șușă embrionare umane trebuie, după caz, să indice detalii privind măsurile de autorizare și de control care vor fi luate de către autoritățile competente ale statelor membre, precum și detalii privind aprobarea (aprobările) care va fi acordată (vor fi acordate) în materie de etică.

În ceea ce privește prelevarea de celule șușă embrionare umane, instituțiile, organizațiile și cercetătorii se conformează unui regim strict de autorizare și de control, în conformitate cu cadrul juridic al statului membru (statelor membre) în cauză.

(4)   Domeniile de cercetare menționate anterior fac obiectul unei reexaminări, în lumina progreselor științifice, pentru a doua fază a prezentului program (2010-2013).

Articolul 5

(1)   Programul științific este pus în aplicare prin intermediul regimurilor de finanțare stabilite în anexa III la programul-cadru.

(2)   Regulile de participare și de difuzare privind acțiunile directe se aplică programului specific.

Articolul 6

(1)   Comisia întocmește un program de lucru multianual pentru punerea în aplicare a programului specific, precizând în mod detaliat obiectivele și prioritățile științifice și tehnologice prevăzute în anexă și calendarul punerii în aplicare.

(2)   Programul de lucru multianual ține seama de activitățile de cercetare specifice desfășurate de statele membre, statele asociate și organizațiile europene și internaționale. Acesta este actualizat, dacă este cazul.

Articolul 7

Comisia ia măsurile necesare pentru a asigura evaluarea independentă, prevăzută la articolul 7 din programul-cadru, a activităților desfășurate în domeniile reglementate de programul specific.

Articolul 8

Prezenta decizie intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 9

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

---

(1)  Aviz prezentat la 30 noiembrie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  JO C 185, 8.8.2006, p. 10.

(3)  JO L 381, 30.12.2006.

(4)  JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

(5)  JO L 357, 31.12.2002, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1248/2006 (JO L 227, 19.8.2006, p. 3).

(6)  JO L 312, 23.12.1995, p. 1.

(7)  JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

(8)  JO L 136, 31.5.1999, p. 1.

(9)  Cercetarea privind tratamentul cancerului la gonade poate fi finanțată.

---

ANEXĂ

1.   Obiectiv

Asigurarea unui sprijin științific și tehnic orientat spre utilizator, pentru definirea politicii comunitare, facilitând punerea în aplicare și monitorizarea politicilor existente și răspunzând în mod flexibil noilor solicitări legate de politici.

2.   Abordare

CCC își va consolida abordarea orientată spre utilizator, precum și rețelele puternice cu comunitatea științifică, în contextul specific al creșterii, dezvoltării durabile și al securității:

—	reacționând în mod flexibil la evoluția nevoilor și cerințelor responsabililor politici europeni,

—	îndreptându-și atenția spre problemele importante pentru societate, care au o componentă de cercetare și o dimensiune comunitară dominantă,

—	dezvoltând parteneriate cu centrele de cercetare, universitățile, întreprinderile, autoritățile publice, organismele de reglementare din statele membre, precum și cu țările terțe și organizațiile internaționale,

—	consolidându-și competențele și instalațiile,

—

CCC și-a concentrat resursele pentru a răspunde provocărilor științifice și tehnice care decurg din complexitatea și din varietatea problemelor legate de politicile comunitare. Pentru aceasta, CCC și-a organizat activitățile în jurul principalelor domenii politice și a stabilit sinergii cu alte surse de sprijin științific și tehnic disponibile în statele membre. CCC va consolida mai mult această capacitate, inclusiv colaborând cu agențiile UE, cu alte instituții ale UE, în special Parlamentul European și autoritățile competente ale statelor membre,

—	definindu-și prioritățile de cercetare cu o transparență sporită, făcând publice criteriile pe care le aplică.

Abordarea integrată a sprijinului științific și tehnic adus politicilor constituie una dintre caracteristicile esențiale ale acestui program științific. Într-adevăr, se constată că, în diverse domenii, trebuie să fie înțelese interacțiunile între evoluția tehnologică, dezvoltările științifice, inovare și competitivitate, pe de o parte, și diferitele abordări de reglementare și politică (de exemplu, instrumente economice, regimuri voluntare și mecanisme flexibile), pe de altă parte. O puternică bază de cercetare va contribui la realizarea acestor obiective. Participarea la acțiunile directe ale programului-cadru încearcă să facă posibilă optimizarea complementarității cu programul de lucru instituțional, astfel cum este menționat la punctul 3 de mai jos.

CCC își va consolida poziția în Spațiul European de Cercetare, prin facilitarea accesului cercetătorilor europeni și neeuropeni, inclusiv cercetătorii aflați la început de carieră. CCC își va consolida cooperarea cu alte organisme de cercetare publice și private, va îmbunătăți în permanență calitatea științifică a propriilor activități și va contribui la formarea într-un cadru mai științific, ceea ce va rămâne o prioritate importantă a CCC.

Difuzarea cunoștințelor în rândul diverselor părți interesate de acest proces va constitui un element esențial al abordării adoptate și ar trebui depuse eforturi pentru creșterea participării IMM-urilor în acțiuni de cercetare. Activitățile vor urmări, de asemenea, să sprijine punerea în aplicare și monitorizarea legislației, precum și să difuzeze cele mai bune practici în cadrul UE-25, al țărilor candidate și al țărilor vecine.

CCC va răspunde apelului pentru o „legiferare mai bună”, înscris în noua agendă Lisabona, susținând evaluările ex ante și ex post ale politicilor, în sprijinul inițiativelor operaționale ale Comisiei bazate pe elemente concrete. În plus, cerințele care decurg din punerea în aplicare și din monitorizarea politicilor vor duce, în măsura în care este vorba despre lucrări de cercetare, la organizarea de activități de sprijin ad hoc.

Noile provocări determinate de necesitatea crescândă de a face față crizelor, urgențelor și solicitărilor politice imperative vor fi tratate prin dezvoltarea unor capacități și instalații în domenii stabilite pentru a furniza un sprijin corespunzător într-un context european.

Politicile externe ale Comunității și cele de securitate vor crea noi cereri pentru CCC pe parcursul celui de-al șaptelea program-cadru. Aceste domenii de activitate vor fi sprijinite de sisteme de informare și de analiză interne securizate pentru a putea reacționa rapid. De asemenea, dimensiunea planetară și internațională a activităților CCC va deveni importantă pentru prezentul program.

O parte din resursele CCC este rezervată cercetării exploratorii, precum și dobândirii de noi cunoștințe și competențe. Resursele sunt investite în cercetarea exploratorie sub formă de „capital de pornire” susceptibil de a da rezultate concrete ulterior și, în caz de reușită, vor contribui la activitățile CCC pe termen lung și mediu.

Atunci când este necesar în contextul sprijinului său pentru politicile tematice, CCC va executa sarcini specifice care vor duce la o exploatare mai bună (inclusiv difuzarea, în cazul în care este posibil) a rezultatelor cercetării europene. Procedând astfel, acesta va spori beneficiile societății cunoașterii. După caz, activitățile de cercetare ale CCC ar trebui coordonate cu cele desfășurate în temeiul „temelor” programului specific „Cooperare”, cu scopul de a evita suprapunerile și dublarea utilizărilor.

3.   Activități

3.1.   Tema politică 1: prosperitate într-o societate bazată intensiv pe cunoaștere

3.1.1.   Punctul 1.1. Competitivitate și inovare

Promovarea competitivității, a transparenței pieței interne și a comerțului în UE se va realiza prin producerea și difuzarea de referințe recunoscute internațional și prin promovarea unui sistem de măsurare european comun. Comparabilitatea rezultatelor măsurătorilor va fi promovată prin furnizarea de instrumente de asigurare a calității, precum materiale și măsurători de referință, metode validate și date ce se referă la o largă gamă de domenii ale politicii, precum:

—

siguranța substanțelor și produselor chimice, inclusiv a cosmeticelor, prin elaborarea unui sistem de referință pentru evaluarea integrată a riscurilor chimice și prin sprijinul științific și tehnic pentru legislația din domeniul substanțelor chimice, inclusiv sprijinul (formare) pentru preparativele privind Agenția Europeană pentru Produse Chimice (AEPC);

—	metodele de înlocuire a testărilor pe animale și strategiile de testare inteligente;

—	calitatea, siguranța și autenticitatea alimentelor; siguranța furajelor; biotehnologia;

—	energia (sursele de energie și vectorii energetici nepoluanți și regenerabili);

—	securitatea și protecția cetățeanului;

—	mediul și sănătatea.

Aceste activități de referință se vor desfășura în strânsă cooperare cu instituțiile statelor membre, organizațiile internaționale de standardizare (ISO, CEN, Codex Alimentarius, AOAC), autoritățile de reglementare și întreprinderile. CCC păstrează funcția de laborator comunitar de referință în domeniul produselor alimentare și al furajelor modificate genetic, al materialelor care vin în contact cu produsele alimentare și al aditivilor alimentari, precum și în domenii noi ce intră în competența sa.

CCC va asigura dezvoltarea de tehnici avansate de modelare econometrică și de analiză a sensibilității într-o gamă largă de domenii operaționale, în modelarea macroeconomică, analiza pe termen scurt a ciclurilor financiare și comerciale, precum și dezvoltarea și evaluarea unor indicatori compoziți.

CCC va continua, de asemenea, să aplice instrumentele de econometrie și de statistică financiare în domeniul serviciilor financiare (de exemplu, directivele privind compensarea și regularizarea, precum și cele privind activitățile bancare). Acesta va continua să participe la diverse inițiative, prin sprijinirea unor evaluări ex ante și ex post (inclusiv analize de impact), dezvoltând indicatori specifici și efectuând analize.

CCC își va intensifica sprijinul pentru elaborarea politicii comunitare privind comerțul internațional, punând accentul, în special, pe impactul politicii comerciale asupra dezvoltării durabile și competitivității.

Agenda Lisabona pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă va face obiectul unei analize socioeconomice cantitative directe – de asemenea, în relație cu principiul unei „legiferări mai bune” – în mai multe domenii operaționale, precum stabilitatea macroeconomică și creșterea, serviciile financiare, unele aspecte ale competitivității, învățarea continuă, precum și dimensiunea capitalului uman în strategia Lisabona, agricultura, schimbările climatice, sistemele energetice și de transport durabile. CCC va contribui la o înțelegere mai bună a relației dintre programele de învățământ și nevoile societății cunoașterii și ale circulației cunoștințelor, a factorilor care influențează echitatea în educație și căile pentru a ajunge la o utilizare eficientă a resurselor în domeniul educației.

Tehnologiile ecoeficiente, aflate la baza obiectivelor în materie de competitivitate și de mediu, vor continua să fie inventariate și evaluate de Biroul european pentru prevenirea și reducerea integrată a poluării, precum și în cadrul unei contribuții la punerea în aplicare și monitorizarea planului de acțiune pentru tehnologii ecologice. Condițiile dezvoltării acestor tehnologii vor fi studiate cu scopul de a determina care sunt obstacolele în calea difuzării lor, de a evalua performanțele pe care le pot atinge și utilizarea lor și, în sfârșit, de a analiza măsurile care pot îmbunătăți rata lor de penetrare.

Sprijinul în favoarea competitivității va fi, de asemenea, adus în cadrul unor activități precum:

—	sprijinirea creării și menținerii de standarde europene, precum eurocodurile, euronormele, normele IEC și ISO și materialele de referință europene;

—	elaborarea de standarde pentru sistemele de monitorizare a mediului și securității, precum și pentru accesul la date armonizate în contextul INSPIRE (Infrastructură pentru Informarea Spațială în Europa) și GMES (Monitorizarea Globală pentru Mediu și Securitate);

—	consolidarea infrastructurii europene de măsurare în cadrul unor comparații între laboratoare în sprijinul proceselor de acreditare/certificare.

CCC va oferi, de asemenea, sprijin științific și tehnic pentru elaborarea unor proceduri de evaluare și de gestionare a riscurilor ca instrumente de asistență în procesul decizional european.

3.1.2.   Punctul 1.2. Spațiul european de cercetare

CCC va contribui direct la spațiul european de cercetare, prin mărirea rețelei sale științifice, formarea și mobilitatea cercetătorilor, accesul la infrastructurile de cercetare și cercetarea în colaborare. Acesta va participa, după caz, la platformele tehnologice europene, la inițiativele tehnologice comune, precum și la acțiunile bazate pe articolul 169. Se va acorda o atenție deosebită participării unor parteneri din noile state membre și țările candidate.

CCC va sprijini definirea politicii de cercetare pe baza unor elemente concrete, atât la nivelul Comunității, cât și la cel al statelor membre.

Sprijinul strategic pentru elaborarea politicii de cercetare va fi completat de evaluări tehnologice ale priorităților de cercetare pentru fiecare domeniu tematic.

Consolidarea, dezvoltarea și difuzarea metodelor de previziune științifică și tehnologică vor fi, de asemenea, promovate la nivel european.

3.1.3.   Punctul 1.3. Energia și transporturile

CCC își va concentra activitățile din domeniul energiei pe tranziția ușoară la sisteme energetice cu o intensitate a carbonului redusă, cu surse și vectori energetici regenerabili (inclusiv hidrogen), cu o eficacitate sporită a sistemelor energetice, cu o siguranță și o securitate sporite ale aprovizionării cu energie. Obiectivele CCC în domeniul energiei sunt următoarele:

—	a oferi un sistem energetic de referință durabil, care răspunde la nevoile politicii comunitare cu experiență științifică și tehnică în materie de inovare și de evoluție tehnologice (pentru toate sursele de energie și eficacitatea energetică în etapa de utilizare finală);

—	a servi drept centru de referință pentru controlul prenormativ al performanțelor și certificarea tehnologiilor selecționate (fosile curate, biomasă, fotovoltaică, pilă de combustie și hidrogen);

—

a furniza informații privind fiabilitatea aprovizionării cu energie în Europa și privind disponibilitatea de surse de energie regenerabile. În plus, CCC va favoriza o dezbatere și luarea de decizii bazate pe date obiective privind combinarea surselor de energie corespunzătoare pentru a satisface nevoile energetice europene.

CCC va contribui la dezvoltarea unor transporturi durabile în Europa, concentrându-și acțiunea asupra următoarelor aspecte:

—	mediul, cu cercetarea privind reducerea emisiilor și impactul aferent asupra ecosistemelor; potențialul de reducere a emisiilor prin tehnologii emergente, în conformitate cu diferite opțiuni de politică;

—	dimensiunea tehnico-economică, cu cercetări privind evaluarea efectelor externe, a noilor carburanți și motoare, vehiculele de concepție diferită și impactul inovării asupra competitivității și creșterii economice, precum și evaluările diferitor opțiuni pentru politica în domeniul transporturilor;

—

dimensiunea socială, cu activități de cercetare, în special, în domeniul amenajării teritoriale, al planificării urbane, al impactului asupra sănătății și conștientizării. Vor fi, de asemenea, depuse eforturi pentru aspectele legate de securitatea și siguranța în transportul aerian, terestru și maritim.

Energia și transporturile sunt principalele sectoare responsabile de poluarea aerului. CCC va sprijini strategia tematică a UE privind poluarea aerului (programul „Aer curat pentru Europa”- CAFE – Clean Air for Europe), acordând o atenție deosebită caracterizării și atribuirii cantitative a emisiilor de la diverse surse, cu sprijinul elaborării strategiilor de reducere a emisiilor. Se vor armoniza/normaliza testele de referință și metodele de măsurare a emisiilor.

3.1.4.   Punctul 1.4. Societatea informațională

CCC va sprijini elaborarea politicilor și instrumentelor privind tehnologiile societății informaționale, care contribuie la stabilirea unei societăți europene a cunoașterii competitive, stabilind analize prospective și strategii legate de societatea cunoașterii. Creșterea, solidaritatea, includerea socială și durabilitatea vor fi teme care vor reține atenția. CCC va contribui, de asemenea, la punerea în aplicare a politicilor comunitare care sunt strâns legate sau puternic tributare evoluției tehnologiilor societății informaționale. Se includ aici aplicațiile în domeniul comerțului electronic, al e-sănătății, securității persoanelor, mediului domestic, învățării on-line, e-guvernării și al mediului, precum și determinarea potențialului de noi dezvoltări în scopul strategiilor europene globale cu privire la creșterea, integrarea socială și calitatea vieții, utilizarea TIC în scopul dezvoltării încrederii.

CCC va aborda „convergența” în domeniul științelor și tehnologiilor informației cu scopul de a evalua impactul potențial asupra societății în materie de competitivitate, protecție a vieții private, drepturi de proprietate și de includere socială. Aplicațiile de convergență se vor desfășura în domeniul sănătății (biosenzori, nanotehnologii și științe cognitive), al siguranței (senzori, siguranță publică și integritatea persoanelor) și al mediului (tehnologii de supraveghere și gestionarea durabilă a mediului).

3.1.5.   Punctul 1.5. Științele vieții și biotehnologiile

Științele vieții și biotehnologiile sunt domenii care prezintă interes pentru numeroase politici în care ele pot contribui în mod esențial la realizarea obiectivelor comunitare. Acest potențial este recunoscut, în mare măsură, în domeniul sănătății, al agriculturii, al produselor alimentare, al mediului și în alte sectoare în care aplicațiile se dezvoltă rapid. Punerea la dispoziție de materiale de referință și de metode validate necesită accesul la o gamă largă de instrumente biotehnologice avansate și controlarea acestor instrumente. În cadrul colaborării sale cu organizațiile naționale competente, CCC își va dezvolta competențele în acest domeniu, având în vedere cadrul legislativ și de reglementare.

În special, CCC va realiza studii asupra impactului socioeconomic al anumitor aplicații ale biotehnologiilor și ale științelor vieții în sprijinul legislației viitoare. Printr-un efort integrat în nanobiotehnologii, fizică, biologie și chimie aplicate tehnicilor de detectare, CCC va contribui la dezvoltarea noilor strategii și tehnologii pentru monitorizarea mediului și sănătății, studii (eco)toxicologice, controlul și siguranța lanțului alimentar uman și animal.

Vor fi dezvoltate, în special, activități în următoarele domenii:

1.

Biotehnologii și aspecte legate de sănătate: — punerea la dispoziție de instrumente de asigurare a calității pentru testele genetice; — studiile privind aplicațiile de diagnostic și dezvoltarea de medicamente bazate pe genom (ca, de exemplu, farmacogenomica); — dezvoltarea și validarea de metode avansate pentru a rafina, a reduce și a înlocui testele pe animale pentru produsele biofarmaceutice, pentru a estima toxicitatea substanțelor chimice prin culturi de celule in vitro, tehnici complete și toxicogenomica; — identificarea și evaluarea de metodologii bioinformatice inovatoare în sprijinul abordărilor purtând denumiri cu sufixul „omică”, integrând răspunsurile fiziologice modulate în funcție de sensibilitatea individuală și de factorii legați de modul de viață; — stabilirea unui cadru metodologic destinat unei luări în considerare corespunzătoare a factorilor care modifică riscul în evaluarea riscurilor pentru sănătatea umană; — evaluarea impactului asupra mediului și sănătății al nanotehnologiilor, inclusiv al nanotoxicologiei.

2.

Biotehnologii în agricultură, produsele alimentare și furaje: — studiile prospective privind aplicațiile biotehnologice emergente în producția alimentară (alimente funcționale, animale de fermă clonate, producerea de molecule farmaceutice prin farmacultură); — detectarea, identificarea și cuantificarea OMG-urilor (inclusiv validarea metodelor complete de depistare, precum și instrumentele de asigurare a calității pentru OMG-urile generațiilor următoare); — studiile privind coexistența culturilor MG/nonMG; studiile privind datele economice ale culturilor MG.

3.2.   Tema politică 2: solidaritatea și gestionarea responsabilă a resurselor

3.2.1.   Punctul 2.1. Dezvoltarea rurală, agricultura și pescuitul

Prin cercetările sale, CCC va sprijini politicile europene pentru dezvoltare rurală, agricultură și pescuit, abordând cele trei dimensiuni ale durabilității:

—

Aspecte legate de producție: sprijin pentru punerea în aplicare, controlul și monitorizarea PAC (schemă de plăți unice, ecocondiționalitate, sistem de consiliere agricolă), inclusiv sistemele integrate de gestiune și control pentru terenurile arabile și registrele permanente ale culturilor și punerea în aplicare a cadastrului rural/urban în sprijinul pieței și al investițiilor (cu ajutorul tehnicilor de poziționare/navigație). Previziunea producției agricole pe baza modelelor de simulare a creșterii, a tehnicilor de sondaj areolar, a teledetectării și a unei rețele agrofenologice. Sprijin pentru punerea în aplicare a unui sistem de asigurare agricol al UE. Sprijin legat de aspectele metodologice ale noului sistem statistic agricol al UE (care include proiectul LUCAS).

—

Aspecte legate de mediu: evaluarea consecințelor unor bune condiții agricole și de mediu; studiul impactului și al eficacității măsurilor de agromediu cu privire la condițiile pedologice și hidrologice, biodiversitate și peisaje europene. Analiza relațiilor între politicile agricole, de dezvoltare rurală și regionale și impactul acestora asupra modificării utilizării terenurilor europene prin dezvoltarea unor indicatori și modele spațiale. Evoluția măsurilor de încurajare a agriculturii și fertilității solurilor ecologice și cu resurse reduse. Sprijinul pentru elaborarea de strategii teritoriale direcționate pentru punerea în aplicare a programelor de dezvoltare rurală. Evaluarea impactului schimbării climatice asupra agriculturii în vederea adaptării măsurilor. Contribuția la atenuarea emisiilor de gaz cu efect de seră prin culturi energetice și recuperarea energetică a deșeurilor agricole.

—

Aspecte legate de producător/consumator: analizele strategice ale politicilor în domenii precum: impactul reformei PAC asupra durabilității sistemelor de exploatare agricolă; reactivitatea agriculturii la cererile consumatorilor: caracterizarea și controlul produselor alimentare, impactul asigurării calității și al regimurilor de certificare gestionate în cadrul lanțurilor de aprovizionare și reactivitatea la standardele de mediu și de bunăstare a animalelor; proiecție și analize de impact ale politicilor pentru principalele produse agricole europene în termeni de producție, piață mondială, prețuri, venituri și bunăstare a consumatorilor; impactul schimbărilor în politica comercială și asupra piețelor mondiale de materii prime; politicile agricole în domeniul dezvoltării rurale, în comun cu alte politici. Se va acorda o atenție deosebită impactului reformei PAC în noile state membre și țările candidate, precum și analizei impactului/efectelor politicilor de dezvoltare rurală.

Obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului vor fi abordate îmbunătățind calitatea datelor științifice și punându-le la dispoziție în timp util, precum și dezvoltând procese de evaluare a impactului economic și social al opțiunilor de gestionare. Noile tehnologii, inclusiv identificarea originii peștilor pe baza analizei ADN, vor servi la descoperirea încălcărilor normelor juridice. Se va acorda atenție tehnicilor care favorizează participarea părților interesate. În conformitate cu politica maritimă comunitară emergentă, sfera de aplicare a serviciilor dezvoltate pentru pescuit – precum monitorizarea navelor prin teledetecție și notificare electronică – va fi extinsă pentru identificarea navelor comerciale. Impactul creșterii sectorului acvaculturii va fi evaluat, în special, în termeni de mediu și socioeconomici.

3.2.2.   Punctul 2.2. Resurse naturale

CCC participă la elaborarea unei abordări holistice de monitorizare a evoluției și de analizare a impactului și presiunilor asupra resurselor naturale cu scopul de a defini concepte integrate pentru dezvoltarea durabilă. În completarea punctului 2.1, această cercetare va fi strâns aliniată la cele șapte strategii tematice de mediu ale UE. Se va acorda atenție schimbului de informații privind mediul și se va aduce o contribuție la dezvoltarea serviciilor GMES, jucând un rol important în activitățile sale de cercetare. Aplicațiile vor fi conforme cu principiile Inspire.

Mai exact, activitățile CCC se vor axa pe următoarele aspecte:

—

Gestionarea apei în contextul Directivei-cadru privind apa, precum și al strategiei maritime, acordând atenție calității ecologice a apelor interioare și costiere din Europa, ciclurilor poluanților, măsurătorilor armonizate ale contaminanților chimici și biologici, modelării dinamice și sistemelor de informare paneuropene.

—

Inițiativele de protecție a solurilor indicate în Directiva-cadru privind solul, punând accentul pe armonizarea fluxului de informații pedologice în Europa, pe definirea unor criterii și metode comune pentru delimitarea zonelor cu riscuri pedologice, precum și pe abordările în materie de supraveghere a solurilor.

—

Abordările prin analiza ciclului de viață cu scopul de a urmări resursele pe parcursul extracției, utilizării, reciclării și eliminării materialelor. Producția și consumul durabil de resurse și de materiale naturale, precum și impactul asupra mediului și caracterul durabil al produselor în conformitate cu diferite scenarii tehnologice și politice.

—

Sectorul forestier; un sistem de monitorizare a pădurilor comunitare va fi instituit cu scopul de a obține informații privind incendiile forestiere, starea ecologică a pădurilor și resursele forestiere. Activitățile se vor referi la: indicatorii biodiversității forestiere; instrumentele de analiză a impactului după incendiu; analiza interacțiunilor dintre incendiile forestiere, soluri și schimbările climatice; integrarea informațiilor privind resursele forestiere disponibile din statele membre.

—	Sprijinul tehnic continuu pentru dezvoltarea Inspire: contribuția la sistemul comun de informare de mediu al UE (în cooperare strânsă cu Agenția Europeană de Mediu și cu Eurostat).

—	Analiza impactului programelor structurale și de coeziune, precum și sprijinul pentru definirea și evaluarea politicilor regionale ale Comunității cu ajutorul indicatorilor teritoriali la nivel regional și urban.

3.2.3.   Punctul 2.3. Mediu și sănătate

Legătura între mediu și sănătate reprezintă un nou motiv de atenție la nivel european. CCC va contribui la acest nou domeniu politic prin următoarele puncte:

—

dezvoltarea și validarea unor metode de monitorizare a căilor de expunere și de evaluare a expunerilor: aerul înconjurător (calitatea aerului), aerul din interior (produse, fum), apă potabilă și produse alimentare (inclusiv materialele de contact și contaminanții în lanțul alimentar). Este prevăzută o contribuție la dezvoltarea unei abordări globale pentru expunerea umană, în special în domeniul produselor chimice;

—	evaluarea efectelor asupra sănătății, în cadrul activităților experimentale și prin intermediul biomonitorizării, al analizelor toxicogenomice, al tehnicilor informatice și al instrumentelor analitice;

—

exploatarea cunoștințelor obținute în cursul activităților prevăzute de ambele puncte precedente pentru a contribui la dezvoltarea viitoare a unui sistem integrat în materie de mediu și de sănătate, în conformitate cu cadrul politic privind informațiile privind mediul și sănătatea, elaborat în cadrul planului de acțiune al UE.

3.2.4.   Punctul 2.4. Schimbările climatice

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră constituie un obiectiv central al Protocolului de la Kyoto. Evaluarea potențialului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (măsuri de atenuare) într-un cadru comun este, prin urmare, un punct esențial al programului de lucru al CCC. Evaluarea calității, verificarea și analiza datelor privind emisiile de gaze cu efect de seră vor fi efectuate, în special în sectoarele dificile precum agricultura și silvicultura. Activități similare iau în considerare problema verificării în contextul comercializării drepturilor privind emisiile de carbon.

Adaptarea la schimbările climatice a devenit imperativă și CCC va continua să culeagă și să evalueze datele cu privire la impactul climei asupra diferitor sectoare vulnerabile ale economiei europene. Este vorba, în special, de agricultură, silvicultură, resursele de apă și riscurile naturale. Analiza riscurilor legate de schimbările climatice se va axa, în primul rând, pe impactul la nivel european al inundațiilor, al secetelor, al incendiilor forestiere, al furtunilor, al deteriorării calității aerului, precum și al proceselor costiere și marine.

Este indispensabil să se cunoască bine semnele și impacturile schimbărilor climatice în lumea întreagă. Va continua dezvoltarea tehnicilor de supraveghere planetară cu scopul de a evalua schimbările din atmosferă, oceane și biosfera terestră, schimbări care conduc la sau rezultă din schimbările climatice. Aceste activități fac parte din contribuția europeană la sistemele de observare planetare oficial aprobate de Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (contribuție la Sistemul Global de Observații Climatice). Activități similare se vor referi la verificarea comercializării drepturilor privind emisiile de carbon asociate cu mecanismele flexibile ale Protocolului de la Kyoto (mecanism de punere în aplicare comună și de dezvoltare curată) și cu regimurile ulterioare anului 2012. CCC va începe a treia fază a programului TREES („Tropical Ecosystem Environment observations by Satellites”), cu scopul de a actualiza evaluările anterioare privind acoperirea cu păduri la nivel mondial.

CCC va colabora, de asemenea, cu alte centre de modelare din Europa în scopul de a defini scenarii de compromis și de a realiza analize costuri-beneficii. Un aspect de o importanță deosebită în contextul celui de-al șaptelea program-cadru este analiza opțiunilor posibile pentru perioada post-Kyoto, care va deschide discuții privind integrarea politicilor privind clima în alte politici sectoriale.

3.3.   Tema politică 3: libertate, securitate și justiție

3.3.1.   Punctul 3.1. Securitatea internă

CCC va oferi sprijin științific și tehnic politicilor comunitare legate de crearea spațiului de libertate, securitate și justiție, precum și în domeniul vamal, în special prin activitățile sale de cercetare. Accentul va fi pus pe aplicarea tehnologiei informației și a competențelor de analiza sistemelor în protecția împotriva criminalității, fraudei, contrabandei și traficului ilicit, pe protecția persoanelor și a infrastructurilor critice împotriva terorismului, precum și pe gestionarea migrației și frontierelor. CCC va asigura, de asemenea, sprijin tehnic în scopul gestionării integrate a frontierelor (interoperabilitate).

Activitățile vor cuprinde măsuri de sprijin pentru:

—	capacitatea de a depista și monitoriza frauda legată de bugetul comunitar și deturnările de fonduri, cu ajutorul unei colectări automate de informații și al unor tehnici analitice avansate aplicate pentru mari serii de date;

—

evaluarea amenințărilor și a punctelor slabe ale infrastructurilor critice în sectoarele cheie la nivelul Uniunii (precum sistemele informaționale, sistemele financiare, instalațiile industriale, clădirile publice, sistemele și infrastructurile de transport, rețelele de comunicații, rețelele financiare, sistemele de navigație, infrastructurile de energie electrică și de gaz/petrol, circuitele de distribuție alimentară etc.);

—	prevenirea, pregătirea și gestionarea riscurilor în cazul scenariilor declanșate de acte intenționate (sabotarea instalațiilor industriale, explozii, impacturi, agenți chimici și biologici, atacarea circuitelor alimentare) asupra infrastructurilor;

—	siguranța și gestionarea frontierelor pe baza standardelor și a testelor pentru senzori biometrici, a sistemelor de monitorizare pentru detectarea traficului ilicit și de monitorizare a fluxurilor migratoare;

—	colectarea de informații în domeniul transportului aerian, maritim, rutier al mărfurilor prin intermediul diverselor tehnologii de supraveghere;

—	centrul de criză al UE (sistemul ARGUS) și mecanismele comunitare de răspuns în caz de criză.

3.3.2.   Punctul 3.2. Catastrofe și reacții

În ceea ce privește catastrofele naturale și accidentele tehnologice, CCC va îmbunătăți capacitatea de a înțelege și de a trata punctele slabe, riscurile, sistemele de alertă precoce, monitorizarea și evaluarea daunelor, măsurile de prevenire și de atenuare. Acesta va contribui, în special, la îmbunătățirea capacității de reacție a Comunității, precum și la gestionarea crizelor în termeni de rapiditate a reacției, de monitorizare, de evaluare a daunelor (ca, de exemplu, în contextul intervenției mecanismului de protecție civilă și a fondului de solidaritate).

Biroul de prevenire a riscului de accidente majore va contribui la gestionarea securității prin monitorizarea accidentelor și a incidentelor și prin stabilirea concluziilor ce trebuie reținute, în special în ceea ce privește instalațiile ce intră sub incidența Directivei Seveso II.

Ținând seama de catastrofele naturale, CCC se va concentra asupra dezvoltării sistemelor de alertă precoce și de alertă, pe baza modelelor, tehnologiilor de observare a Pământului și a rețelelor de măsurare pentru diverse situații în Europa, în special inundațiile, secetele, mareele negre, cutremurele, incendiile forestiere, avalanșele, alunecările de teren și furtunile. Riscurile multiple vor fi studiate pentru bazinul Marea Mediterană/Marea Neagră, precum și limitele Oceanului Atlantic. CCC va contribui la întocmirea unor rapoarte privind catastrofele naturale și la definirea concluziilor de reținut. Activitățile din acest program vor fi desfășurate în sprijinul dezvoltării unor servicii GMES pentru situațiile de urgență și de criză.

3.3.3.   Punctul 3.3. Siguranța și calitatea produselor alimentare și a furajelor

Activitățile vor corespunde conceptului „de la consumator la agricultor”. CCC va asigura validarea unor metode și proceduri armonizate pentru o gamă largă de produse alimentare și de furaje. Își va consolida, de asemenea, capacitatea de a trata crizele alimentare datorită cunoștințelor sale în materie de analiză a produselor alimentare și a furajelor, abordând la nevoie noi domenii de activitate. CCC va viza o cooperare strânsă cu Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară.

Domeniile specifice de acțiune vor fi următoarele:

—	validarea tehnicilor de biologie moleculară și cuplate pentru controlul produselor alimentare și al furajelor, de exemplu, în domeniul alergenilor, precum și al alimentelor funcționale și ecologice;

—	domeniile legate de alimentație și de sănătate și în care se preconizează o nouă legislație (de exemplu, microbiologia, alimentele funcționale și ecologice, alergenii, calitățile pentru sănătate menționate pe etichete);

—	domeniile legate de siguranța furajelor în raport cu legislația existentă (de exemplu, autorizațiile pentru aditivii alimentari);

—	microbiologia aplicată produselor alimentare și furajelor, validarea metodelor de detecție biomoleculară pentru microorganisme, în special agenții patogeni din produsele alimentare și apă;

—	validarea metodelor analitice pentru detectarea substanțelor interzise, a contaminanților, a aditivilor alimentari pentru animale și a proteinelor animale, pentru controlul conformității cu directivele privind etichetarea și pentru determinarea originii (de exemplu, metodele izotopice);

—	trasabilitatea electronică de-a lungul lanțului alimentar uman și animal.

3.4.   Tema politică 4: Europa ca partener mondial

CCC va sprijini procesul decizional al Comunității în cadrul instrumentelor de politică externă (cooperarea pentru dezvoltare, comerțul și instrumentele de intervenție în caz de criză și prevenirea conflictelor pe cale pașnică, în special instrumentele de stabilitate și de ajutor umanitar).

3.4.1.   Punctul 4.1. Securitatea planetară

Prin cercetările sale, CCC își va consolida sprijinul pentru programele comunitare de reconstrucție și de ajutor umanitar cu ajutorul tehnologiilor novatoare (în special, analiza spațială și geospațială, informarea prin internet, sistemele de informare în timp real) puse în aplicare la diferite niveluri de intervenție (stare de pregătire, reacție rapidă, operațiuni pe teren), pentru a răspunde cererilor în materie de identificare a crizelor uitate, de alertă precoce privind crizele potențiale, de evaluare a nevoilor de ajutor umanitar și de asistență, de reacție integrată în caz de criză și de evaluare a daunelor după finalizarea crizei. Sprijinul pentru ajutorul umanitar internațional va fi furnizat, de asemenea, prin extinderea funcționalităților Sistemului Mondial de Informare și Alertă Rapidă cu scopul de a acoperi o gamă largă de catastrofe umanitare în strânsă cooperare cu agențiile ONU (în special Biroul de Coordonare a Afacerilor Umanitare).

CCC va stabili o bază de date geospațiale mondiale și va contribui la servicii (cartografiere rapidă) în sprijinul gestionării crizelor și al securității, al interoperabilității sistemelor și standardelor pentru schimbul de date între sisteme, în special cu SitCen al Consiliului și Centrul pentru Sateliți al UE. Această activitate se desfășoară în contextul dezvoltării viitoarelor servicii pilot GMES.

CCC va oferi sprijin științific și tehnic la punerea în aplicare a măsurilor în cadrul instrumentului de stabilitate preconizat, tratând provocările transfrontaliere, precum și problemele legate de securitatea și stabilitatea planetară pe termen lung. CCC se va ocupa de problema proliferării armelor de distrugere în masă și a bunurilor și tehnologiilor cu dublă utilizare, în special controlul exporturilor, controlul frontierelor, siguranța lanțului de aprovizionare și stabilirea profilurilor de țară. Sistemele care trebuie dezvoltate în acest sens sunt sistemele de clasificare pentru controlul exporturilor, sistemele de informare, instrumentele de stocare a datelor și instrumentele multilingve de cercetare a informațiilor pe internet. Se prevede o puternică integrare cu activitățile relevante ale CCC în temeiul programului specific Euratom.

Tehnicile de analiză prin teledetecție și sistemele de integrare și de analiză a datelor din surse multiple (provenind, în special, din observarea Pământului și din surse cu acces liber) sunt esențiale în cadrul abordării adoptate; acestea vor facilita punerea în aplicare a acțiunilor de politică externă a Comunității, precum acțiunile privind procesul Kimberley și mecanismele de monitorizare a comerțului ilegal, inclusiv comerțul cu lemn și bunuri cu dublă utilizare. Aceste activități vor contribui la dimensiunea globală a inițiativei GMES.

3.4.2.   Punctul 4.2. Cooperare pentru dezvoltare

Un observator pentru dezvoltarea durabilă și mediu va fi instalat la început în țările din Africa, Caraibe și Pacific. Diagnosticul de mediu și profilurile de țară, definirea scenariilor și interacțiunea diferitor politici vor fi cele trei aspecte la care se referă sistemul de colectare și de comunicare de informații care va fi esențial pentru observator. Observarea pe termen lung a unor parametri privind resursele și mediul (ocuparea solurilor, acoperirea cu păduri, incendiile, biodiversitatea, zonele costiere, vulnerabilitatea față de climă etc.) va sprijini analizele tendințelor. Dezvoltarea va fi asigurată în strânsă colaborare cu inițiativa GMES și programul de monitorizare a Africii pentru mediu și dezvoltare durabilă.

Activitățile observatorului privind monitorizarea mondială a culturilor vor fi dezvoltate în contextul securității alimentare și al inițiativei comunitare pentru eradicarea sărăciei și dezvoltare durabilă. Activitățile de cercetare vor fi, în primul rând, axate pe noi metode de evaluare a aprovizionării și a nevoilor alimentare, pe sisteme de informare în materie de securitate alimentară, precum și pe evaluările vulnerabilității.

Produsele finale livrate vor fi „orientate spre clienți”, adică, în acest caz, concepute astfel încât să răspundă nevoilor și să poată fi gestionate de către țări în curs de dezvoltare.

Se va consolida cooperarea cu principalii actori (UNEP, FAO, EUMETSAT, PAM, GMES-GMFS al ESA).

Aspecte etice

Pe parcursul punerii în aplicare a prezentului program specific și în cadrul activităților de cercetare rezultate, trebuie să se respecte principiile etice fundamentale. Acestea includ, printre altele, principiile enunțate în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, printre care: protecția demnității umane și a vieții omului, protecția datelor cu caracter personal și a vieții private, precum și protecția animalelor și a mediului în conformitate cu legislația comunitară și cu versiunile cele mai recente ale convențiilor și codurilor de conduită internaționale aplicabile, precum Declarația de la Helsinki, Convenția Consiliului Europei privind drepturile omului și biomedicina, semnată la Oviedo la 4 aprilie 1997 și protocoalele sale adiționale, Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, Declarația universală asupra genomului uman și a drepturilor omului, adoptată de UNESCO, Convenția ONU privind interzicerea armelor biologice și cu toxine (BTWC), Tratatul internațional privind resursele genetice vegetale pentru alimentație și agricultură, precum și rezoluțiile specifice ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Se va ține seama, de asemenea, de avizele Grupului de Consilieri Europeni privind implicațiile etice ale biotehnologiei (1991-1997) și de avizele Grupului european pentru etică în știință și în noile tehnologii (din 1998).

În conformitate cu principiul subsidiarității și având în vedere diversitatea abordărilor din Europa, participanții la proiectele de cercetare trebuie să respecte legislația, reglementările și normele etice în vigoare în țările în care se desfășoară activitățile de cercetare. În orice situație, se aplică dispozițiile naționale și nici o cercetare interzisă într-un stat membru sau într-o altă țară nu va beneficia de sprijin financiar din partea Comunității pentru a fi realizată în acest stat membru sau în această țară.

După caz, cei care desfășoară proiecte de cercetare trebuie să solicite aprobarea comitetului de etică național sau local competent, înainte de începerea activităților de cercetare și dezvoltare tehnologică. Propunerile privind teme sensibile din punct de vedere etic sau ale căror aspecte etice nu au fost tratate corespunzător vor face, sistematic, obiectul unei reexaminări etice de către Comisie. În anumite cazuri, reexaminarea etică poate avea loc în cursul punerii în aplicare a unui proiect.

Protocolul privind protecția și bunăstarea animalelor, anexat la tratat, obligă Comunitatea să țină seama de toate cerințele privind bunăstarea animalelor la definirea și punerea în aplicare a politicilor comunitare, inclusiv cercetarea. Directiva 86/609/CEE a Consiliului din 24 noiembrie 1986 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește protecția animalelor utilizate în scopuri experimentale și în alte scopuri științifice (1) impune ca toate experimentele să fie concepute astfel încât să se evite chinurile, durerea și suferința inutilă a animalelor utilizate în scopuri experimentale; să se utilizeze un număr minim de animale; să se utilizeze animalele cu cel mai scăzut grad de sensibilitate neurofiziologică; să se cauzeze cât mai puțină durere, suferință, chin sau vătămare de durată. Modificarea moștenirii genetice a animalelor și clonarea acestora pot fi luate în considerare numai în cazul în care obiectivele urmărite se justifică din punct de vedere etic, iar condițiile de desfășurare a acestor activități garantează bunăstarea animalelor și respectarea principiilor biodiversității.

În cursul punerii în aplicare a prezentului program, Comisia va monitoriza periodic progresul științific și dispozițiile naționale și internaționale, pentru a ține seama de orice element nou.

---

(1)  JO L 358, 18.12.1986, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2003/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 230, 16.9.2003, p. 32).

---