04/Volumul 8

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

153

---

32005R2187

---

L 349/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

REGULAMENTUL (CE) NR. 2187/2005 AL CONSILIULUI

din 21 decembrie 2005

pentru conservarea, prin măsuri tehnice, a resurselor halieutice din Marea Baltică și strâmtorile Belts și Sound, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1434/98 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 88/98

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 37,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolele 2 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului (3), Consiliul urmează să instituie, ținând seama de datele științifice, tehnice și economice disponibile, măsuri comunitare necesare pentru a asigura o exploatare a resurselor acvatice vii care să ofere condiții economice, de mediu și sociale durabile. În acest sens, Consiliul poate adopta măsuri tehnice pentru a limita mortalitatea piscicolă și impactul asupra mediului al activității de pescuit.

(2)

Aderarea Comunității la Convenția privind pescuitul și conservarea resurselor vii în Marea Baltică și strâmtorile Belts, astfel cum a fost modificată de Protocolul Conferinței reprezentanților statelor părți la Convenție (denumită în continuare Convenția de la Gdansk), a fost aprobată prin Decizia 83/414/CEE (4).

(3)

De la înființarea sa prin Convenția de la Gdansk, Comisia internațională pentru pescuitul în Marea Baltică (IBSFC) adoptă un corp de măsuri pentru conservarea și gestionarea resurselor halieutice din Marea Baltică. Aceasta a notificat părțile contractante cu privire la anumite recomandări de modificare a acestor măsuri tehnice.

(4)

Este adecvat pentru Comunitate să aplice aceste recomandări. Cu toate acestea, deoarece IBSFC poate fi înlocuită de cooperarea bilaterală cu Federația Rusă, regulile comunitare nu ar trebui să urmeze strict aceste recomandări, ci mai degrabă să încerce să stabilească un sistem cuprinzător și coerent de măsuri tehnice pentru apele comunitare, pe baza regulilor existente. În anumite cazuri este posibilă simplificarea, acolo unde regulile existente sunt inutil de detaliate și/sau nu pot fi justificate pentru conservarea resurselor.

(5)	Regulamentul (CE) nr. 88/98 (5) a stabilit anumite măsuri tehnice pentru conservarea resurselor halieutice din apele Mării Baltice și din strâmtorile Belts și Sound.

(6)

Aplicarea Regulamentului (CE) nr. 88/98 a adus la lumină anumite deficiențe în acest regulament care au dus la probleme de aplicare și asigurare a respectării și care ar trebui rectificate, în special prin definirea speciilor țintă și a procentajelor de captură cerute aplicabile pentru diferite intervale de dimensiune a ochiului de plasă și zone geografice la pescuitul cu anumite unelte.

(7)	Ar trebui definit modul în care urmează a fi calculate procentajele speciilor țintă și ale altor specii.

(8)	Dimensiunea minimă a fiecărei specii ar trebui fixată ținând seama de selectivitatea dimensiunii ochiului de plasă al uneltei de pescuit ce poate fi utilizată pentru această specie.

(9)	Informațiile științifice arată că există considerabile capturi secundare de cod juvenil în pescuitul anghilelor cu traule. Prin urmare, pescuitul anghilelor cu unelte active ar trebui interzis.

(10)

Golful Riga este un ecosistem marin unic și mai curând sensibil, care necesită măsuri speciale pentru a asigura exploatarea durabilă a resurselor sale și pentru a minimiza impactul activității de pescuit. Prin urmare, articolul 21 din Actul de aderare din 2003 prevede modificarea de către Consiliu a Regulamentului (CE) nr. 88/98 înainte de data aderării, în vederea adoptării măsurilor necesare de conservare în Golful Riga.

(11)	Pentru a controla activitatea de pescuit, accesul la Golful Riga ar trebui supus unor permise de pescuit speciale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1627/94 al Consiliului din 27 iunie 1994 de stabilire a dispozițiilor generale privind permisele de pescuit speciale (6).

(12)

Informațiile științifice arată că, pentru cod, echipamentul remorcat fără plasa traulului de ieșire și cu plasă normală cu ochiuri în formă de romb înnodate în sacul propriu-zis al traulului și gura traulului sunt mai puțin selective decât cele cu plasă a traulului de ieșire tip BACOMA sau cele a căror plasă pescărească din sacul propriu-zis al traulului și gura traulului este rotită cu 90°. Prin urmare, este adecvat să nu se permită, în apele comunitare și pentru navele comunitare, utilizarea de echipamente remorcate fără plasa traulului de ieșire tip BACOMA sau fără ca plasa pescărească din sacul propriu-zis al traulului și gura traulului să fie rotită cu 90° atunci când codul este una dintre speciile țintă.

(13)	Regulamentul (CE) nr. 1434/98 (7) a stabilit condițiile în care heringul poate fi descărcat la țărm în scopuri industriale, altele decât consumul uman direct.

(14)

Pentru a simplifica regulile complexe ale Regulamentului (CE) nr. 1434/98, dispozițiile acestui regulament care sunt relevante pentru Marea Baltică ar trebui înlocuite cu dispoziții generale privind debarcările neordonate din prezentul regulament. Regulamentul (CE) nr. 1434/98 ar trebui modificat în consecință.

(15)	Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a competențelor de executare conferite Comisiei (8).

(16)	Modificările aduse anexei I și apendicelor 1 și 2 ale anexei II la prezentul regulament ar trebui, de asemenea, adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE.

(17)	Datorită numărului și importanței modificărilor aduse regulilor, Regulamentul (CE) nr. 88/98 ar trebui abrogat și înlocuit cu un text nou,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament stabilește măsuri tehnice de conservare în legătură cu capturarea și debarcarea resurselor halieutice în apele maritime aflate sub suveranitatea sau jurisdicția statelor membre și situate în zona geografică prevăzută de anexa I.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament:

(a)

prin „unealtă activă” se înțelege orice unealtă de pescuit pentru care operațiunea de capturare necesită o mișcare activă a uneltei, incluzând în special echipamente remorcate și unelte înconjurătoare; (i) prin „traul” se înțelege o unealtă care este tractată activ de una sau mai multe nave de pescuit și care constă într-o plasă având un corp în formă de con sau piramidă (corpul traulului) închis la spate de un sac propriu-zis al traulului; (ii) prin „traul lateral” se înțelege o unealtă cu o plasă de traul deschisă orizontal cu un tub de oțel sau lemn, cadrul și plasa pescărească având lanțuri pentru amarare de fund, împletituri din lanțuri sau lanțuri de curățare, tractate activ pe fund de motorul navei; (iii) prin „plasă-pungă daneză” se înțeleg unelte înconjurătoare și echipamente remorcate, activate de pe o navă prin intermediul a două frânghii lungi (frânghii de plasă-pungă) destinate să conducă peștele spre deschiderea plasei-pungă. Unealta alcătuită din plasă, care este similară unui traul lateral ca formă și mărime, cuprinde două aripi lungi, un corp și un sac (sacul propriu-zis al traulului); (iv) prin „dragă” se înțelege o plasă sau un coș de metal montat pe un cadru de formă și dimensiune variabilă, a cărui parte inferioară poartă o dragă, uneori dințată; (v) prin „plasă-pungă” se înțelege o unealtă înconjurătoare compusă dintr-o plasă unde fundul este strâns cu o surmea la fundul plasei, care trece printr-o serie de inele de-a lungul grandeei marginii de întinsură, permițând plasei să culiseze și să fie închisă;

(b)

prin „unealtă fixă” se înțelege orice unealtă de pescuit pentru care operațiunea de capturare nu necesită o mișcare activă a uneltei, incluzând setci, plase de încurcare, setci cu sirec, vârșe, paragate, vintire și capcane. Plasele pot consta într-una sau mai multe plase separate care sunt echipate cu parâme de ridicare, coborâre și de legătură, putând fi echipate cu dispozitive de ancorare, plutire și navigare; (i) prin „setcă” și „plasă de încurcare” se înțeleg unelte alcătuite dintr-o singură plasă și ținute vertical în apă de flotoare și greutăți. Acestea capturează resurse acvatice vii prin îmbinare sau înnodare; (ii) prin „setcă cu sirec” se înțelege unealta alcătuită din două sau mai multe plase ce atârnă împreună, paralel, pe o singură frânghie, ținută vertical în apă de flotoare și greutăți; (iii) prin „paragate” se înțelege un număr de paragate conectate, fie așezate la fund, fie în derivă, purtând fiecare un număr mare de țaparine;

(c)	prin „cârlig” se înțelege o piesă îndoită, ascuțită, din sârmă de oțel, de obicei cu spin;

(d)	prin „timp de imersiune” se înțelege perioada de la momentul în care plasele sunt puse în apă prima dată până la momentul în care plasele sunt complet recuperate la bordul navei de pescuit;

(e)	prin „plasă cu ochiuri pătrate” se înțelege o construcție de plasă montată astfel încât din cele două seturi de linii paralele formate de laturile ochiului, un set este paralel, iar celălalt perpendicular pe axa lungă a plasei;

(f)	prin „sac propriu-zis al traulului” se înțeleg ultimii 8 metri ai traulului, având fie o formă cilindrică, respectiv aceeași circumferință peste tot, fie o formă conică;

(g)	prin „sac” se înțelege o piesă cilindrică de plasă care înconjoară complet sacul propriu-zis al traulului și care poate fi atașată sacului propriu-zis al traulului la diverse intervale;

(h)	prin „centură posterioară” se înțelege ultima parâmă transversală atașată sacului propriu-zis al traulului, măsurat atunci când plasele sunt întinse pe lungime;

(i)	prin „centură de ridicare” se înțelege o frânghie ce înconjoară circumferința sacului propriu-zis al traulului sau a sacului de întărire, în cazul în care există, atașată la acesta prin intermediul unor urechi sau inele;

(j)	prin „parâmă transversală” se înțelege o curea care înconjoară circumferința sacului propriu-zis al traulului sau a sacului și care este atașată la acesta;

(k)	prin „supapă” se înțelege o plasă fixată în interiorul unei unelte active astfel încât să permită capturilor să treacă din fața în spatele uneltei, limitând posibilitățile de retur;

(l)	prin „geamandura sacului propriu-zis al traulului” se înțelege un element plutitor atașat la sacul propriu-zis al traulului;

(m)	prin „parâma de ancorare” se înțelege o frânghie care leagă o geamandură a sacului propriu-zis al traulului de acea parte a uneltei de pescuit care este susținută sau marcată;

(n)	prin „gura traulului” se înțelege o secțiune neconică a traulului, având o formă cilindrică, respectiv aceeași circumferință ca și sacul propriu-zis al traulului pe toată lungimea, atașată la sau o continuare a sacului propriu-zis al traulului.

CAPITOLUL II

PLASE ȘI CONDIȚII DE UTILIZARE A ACESTORA

SECȚIUNEA I

Specii țintă

Articolul 3

Specii țintă și dimensiuni minime ale ochiurilor de plasă

(1)   Pentru fiecare dintre subdiviziunile enumerate în anexa I, dimensiunile admisibile ale ochiurilor de plasă pentru fiecare specie țintă sunt definite de anexa II în cazul pescuitului cu traule, plase-pungă daneze și unelte similare și de anexa III în cazul pescuitului cu setci, plase de încurcare și setci cu sirec. Nici o parte a uneltelor sau a plaselor nu are o dimensiune a ochiurilor de plasă mai mică decât cea mai mică dintre dimensiunile ochiurilor de plasă.

(2)   Procentajul minim al speciilor țintă printre resursele acvatice vii reținute la bord pentru fiecare subdiviziune geografică și fiecare dimensiune a ochiurilor de plasă este stabilit de anexele II și III.

(3)   În cursul oricărui voiaj de pescuit în care sunt transportate la bord drage, păstrarea la bord și debarcarea oricărei cantități de resurse acvatice vii este interzisă, cu excepția cazului în care cel puțin 85 % din greutatea în viu a acestora constă din moluște și/sau Furcellaria lumbricalis.

(4)   Este interzisă utilizarea, într-o subdiviziune, de setci sau plase de încurcare cu dimensiuni ale ochiurilor de plasă mai mici decât cele prevăzute de anexa III.

(5)   Este interzisă utilizarea, într-o subdiviziune, a unor setci cu sirec cu o dimensiune a ochiurilor de plasă în partea de plasă cu cele mai mari ochiuri care nu corespunde uneia dintre categoriile stabilite de anexa III, cu excepția cazului în care dimensiunea ochiurilor de plasă în partea de plasă cu cele mai mici ochiuri este mai mică de 16 mm. În cazul în care dimensiunea ochiurilor de plasă în cele mai mici ochiuri este sub 16 mm, toate ochiurile cu o dimensiune de peste 16 mm corespund categoriilor stabilite de anexa III.

(6)   Pentru fiecare voiaj de pescuit, debarcările sunt interzise ori de câte ori capturile făcute în subdiviziunile enumerate de anexa I și păstrate la bord nu respectă condițiile corespunzătoare stabilite de anexa II sau de anexa III.

Articolul 4

Calcularea procentajelor speciilor țintă

(1)   Procentajele speciilor țintă prevăzute de anexele II și III sunt calculate ca proporție din greutatea în viu a tuturor speciilor enumerate de anexele II și III care sunt fie păstrate la bord după sortare, fie debarcate.

(2)   Procentajul speciilor țintă și al altor specii este obținut prin agregarea tuturor cantităților de specii țintă și alte specii enumerate de anexele II și III păstrate la bord.

(3)   Cantitățile din speciile enumerate în anexele II și III care au fost transbordate de pe o navă de pescuit sunt luate în considerare la calcularea procentajelor speciilor țintă pentru nava respectivă.

(4)   Procentajele speciilor țintă pot fi calculate pe baza unuia sau mai multor eșantioane reprezentative.

SECȚIUNEA II

Unelte active

Articolul 5

Structura uneltelor de pescuit

(1)   Nu se utilizează nici un dispozitiv care obstrucționează sau diminuează în alt mod ochiurile de plasă din sacul propriu-zis al traulului.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), este permis să se atașeze la exteriorul jumătății inferioare a sacului propriu-zis al traulului oricărei unelte active, orice pânză, plasă sau alt material care are ca scop prevenirea sau reducerea uzurii. Acest material se atașează numai de-a lungul marginilor din față și laterale ale sacului propriu-zis al traulului.

(3)   Prin derogare de la alineatul (1), la pescuitul cu traule, plase-pungă daneze sau unelte similare cu o dimensiune a ochiurilor de plasă mai mică de 90 mm, este permis să se atașeze la exteriorul sacului propriu-zis al traulului un sac. Dimensiunea ochiurilor de plasă ale sacului este de cel puțin două ori mai mare decât cea a sacului propriu-zis al traulului și în nici un caz mai mică de 80 mm.

Un sac poate fi atașat în următoarele puncte:

(a)	la marginea din față;

(b)	la marginea din spate sau

(c)	în circumferință între partea posterioară și cea frontală.

Un sac poate fi împletit:

(a)	în jurul sacului propriu-zis al traulului și a gurii traulului urmând un șir de ochiuri de plasă sau

(b)	longitudinal de-a lungul unui singur rând de ochiuri de plasă.

(4)   Prin derogare de la alineatul (1), sunt permise:

(a)

utilizarea în unelte active a unei plase antiretur sau a unei supape. Supapa poate fi atașată în interiorul sacului propriu-zis al traulului sau în fața acestuia. Dispozițiile privind dimensiunile minime ale ochiurilor de plasă stabilite de anexa II nu se aplică supapei. Distanța de la punctul de atașare frontală a supapei la capătul posterior al sacului propriu-zis al traulului este de cel puțin trei ori lungimea supapei;

(b)	atașarea în exteriorul oricărei părți a sacului propriu-zis al traulului a unui senzor dedicat măsurării volumului capturilor;

(c)	utilizarea de parâme transversale și a unei centuri de ridicare atașate la exteriorul sacului propriu-zis al traulului în cazul pescuitului cu traule, plase-pungă daneze sau unelte similare cu o dimensiune a ochiului plasei mai mică de 90 mm;

(d)	utilizarea unei centuri de ridicare atașate la exteriorul sacului propriu-zis al traulului în cazul pescuitului cu traule, plase-pungă daneze sau unelte similare cu o dimensiune a ochiului plasei egală sau mai mare de 90 mm;

(e)	atașarea de flotoare la cele două muchii laterale ale sacului propriu-zis al traulului;

(f)	utilizarea unei centuri posterioare atașate la exteriorul sacului propriu-zis al traulului. Distanța dintre centura posterioară și parâma sacului este egală cu sau mai mică de 50 cm.

Articolul 6

Structuri specifice interzise

Este interzisă utilizarea următoarelor:

(a)	orice sac propriu-zis al traulului în care numărul de ochiuri de plasă de dimensiune egală din jurul oricărei circumferințe a sacului propriu-zis al traulului crește dinspre capătul frontal către cel posterior;

(b)	orice gură a traulului în care circumferința în orice punct este mai mică decât circumferința capătului celui mai din față al sacului propriu-zis al traulului la care este atașată gura traulului;

(c)	orice sac propriu-zis al traulului cu dimensiunea ochiurilor de plasă egală sau mai mare de 32 mm în care un ochi de plasă nu este rombic sau pătrat;

(d)	orice traul, plasă-pungă daneză sau unealtă similară cu o dimensiune a ochiurilor de plasă egală sau mai mare de 90 mm la care este atașat un sac propriu-zis al traulului prin alte mijloace decât coasere în acea parte a plasei anterioară sacului propriu-zis al traulului;

(e)

orice traul, plasă-pungă daneză sau unealtă similară cu o dimensiune a ochiurilor de plasă egală cu sau mai mare de 90 mm care are peste 100 de ochiuri rombice deschise și mai puțin de 40 de ochiuri rombice deschise în orice circumferință a sacului propriu-zis al traulului, excluzând îmbinările sau grandeele;

(f)	orice sac propriu-zis al traulului în care lungimea întinsă a jumătății superioare nu este aproximativ egală cu dimensiunea întinsă a jumătății inferioare.

Articolul 7

Selectivitate în pescuitul codului cu traul

În baza avizului Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit, Comisia prezintă Consiliului până în septembrie 2007 o evaluare a selectivității pentru cod a uneltelor active pentru care codul este recunoscut ca specie țintă.

SECȚIUNEA III

Unelte fixe

Articolul 8

Dimensiuni și timp de imersiune

(1)   Atunci când pescuitul se desfășoară utilizând setci, plase de încurcare sau setci cu sirec, este interzisă utilizarea a peste 9 km de plase pentru nave cu o lungime totală de cel mult 12 m inclusiv și 21 km de plase pentru nave cu o lungime totală de cel puțin 12 m.

(2)   Timpul de imersiune al plaselor prevăzute la alineatul (1) nu depășește 48 de ore.

(3)   Prin derogare de la alineatul (2), timpul de imersiune al plaselor prevăzute la alineatul (1) în cazul pescuitului sub strat de gheață nu este limitat.

Articolul 9

Restricții cu privire la setcile în derivă

(1)   De la 1 ianuarie 2008 este interzis să se păstreze la bord sau să se utilizeze pentru pescuit setci în derivă.

(2)   În 2006 și 2007 navele pot păstra la bord sau pot utiliza pentru pescuit setci în derivă în cazul în care sunt autorizate în acest sens de autoritățile competente ale statului membru de pavilion.

(3)   În 2006 și 2007, numărul maxim de nave care pot fi autorizate de un stat membru să păstreze la bord sau să utilizeze pentru pescuit setci în derivă nu depășește 40 % și respectiv 20 % din navele de pescuit care au utilizat setci în derivă în perioada 2001-2003.

(4)   Prin derogare de la alineatul (3), în subdiviziunile 25 - 32 numărul maxim de nave care pot fi autorizate de un stat membru să păstreze la bord sau să utilizeze pentru pescuit setci în derivă nu depășește 40 % din navele de pescuit care au utilizat setci în derivă în perioada 2001-2003.

(5)   Statele membre transmit Comisiei până la 30 aprilie în fiecare an lista navelor autorizate să desfășoare activități de pescuit utilizând setci în derivă.

Articolul 10

Condiții pentru setci în derivă

(1)   Comandantul unei nave de pescuit care utilizează setci în derivă păstrează un jurnal de bord în care înregistrează zilnic următoarele informații:

(a)	lungimea totală a plaselor aflate la bord;

(b)	lungimea totală a plaselor utilizate în fiecare operațiune de pescuit;

(c)	cantitatea, data și poziția capturilor secundare de cetacee.

(2)   Toate navele de pescuit care utilizează setci în derivă păstrează la bord autorizația prevăzută la articolul 9 alineatul (2).

SECȚIUNEA IV

Dispoziții comune privind uneltele și utilizarea acestora

Articolul 11

Stabilirea dimensiunii ochiurilor de plasă și a grosimii firului

Se aplică Regulamentul (CE) nr. 129/2003 al Comisiei din 24 ianuarie 2003 de stabilire a unor norme detaliate în vederea determinării dimensiunii ochiului de plasă și grosimii firului plaselor de pescuit (9).

Articolul 12

Atingerea procentajelor necesare ale capturilor

(1)   Cantitățile de resurse acvatice vii capturate în plus față de procentajele permise prevăzute de anexele II și III nu pot fi debarcate și sunt înapoiate în mare înainte de fiecare debarcare.

(2)   Fără a aduce atingere alineatului (1), atunci când în cursul unui voiaj de pescuit o navă părăsește oricare dintre grupurile de subdiviziuni enumerate în anexele II și III, procentajul minim de specii țintă stabilit de anexele II și III, capturate și păstrate la bord, din această zonă geografică este atins în termen de două ore.

Articolul 13

Condiții de utilizare a uneltelor

(1)   Uneltele care nu pot fi utilizate într-o anumită zonă geografică sau în cursul unei anumite perioade sunt arimate astfel încât să nu fie gata de lucru în zona interzisă sau în cursul perioadei interzise. Uneltele de rezervă sunt arimate separat și astfel încât să nu fie gata de lucru.

(2)   Uneltele de pescuit sunt considerate ca nefiind gata de utilizare dacă:

(a)	în cazul traulelor, plaselor-pungă daneze și uneltelor similare, cu excepția traulului îngemănat: (i) panourile sunt fixate pe fața interioară sau exterioară a parapetului sau pe spânzurători; (ii) brațele de parâmă sunt detașate de panourile sau greutățile traulului;

(b)	în cazul traulului îngemănat, greutățile de la extremitatea aripii sunt detașate și arimate;

(c)	în cazul liniilor de setci, setcilor, plaselor de încurcare și secilor cu sirec: (i) plasele sunt arimate sub o copertină legată; (ii) liniile de setci și cârligele sunt păstrate în cutii închise;

(d)	în cazul unor plase-pungă, cablul principal sau inferior a fost detașat de uneltele filtrante înconjurătoare.

(3)   Prin derogare de la alineatul (1), atunci când este utilizată o unealtă pentru care codul (Gadus morhua) este definit ca specie țintă în conformitate cu anexele II sau III, nu este păstrat la bord nici un alt tip de unealtă.

CAPITOLUL III

DIMENSIUNEA MINIMĂ DE DEBARCARE A PEȘTILOR

Articolul 14

Măsurarea peștilor

(1)   Un pește este considerat sub dimensiunile minime dacă este mai mic decât dimensiunea minimă prevăzută de anexa IV pentru specia relevantă și zona geografică relevantă.

(2)   Dimensiunea unui pește este măsurată de la vârful botului, cu gura închisă, la capătul extrem al înotătoarei caudale.

Articolul 15

Păstrarea la bord a peștelui sub dimensiunile minime

(1)   Peștele sub dimensiunile minime nu este păstrat la bord sau transbordat, debarcat, transportat, stocat, vândut, expus sau oferit spre vânzare, fiind înapoiat imediat în mare.

(2)   Pentru alți pești decât cei definiți de anexa II ca specii țintă pentru categoriile de dimensiuni ale ochiurilor de plasă „mai mici de 16 mm” sau „între 16 și 31 mm” prinși cu traule, plase-pungă daneze sau unelte similare cu o dimensiune a ochiurilor de plasă mai mică de 32 mm ori cu plase-pungă, alineatul (1) nu se aplică, cu condiția ca acești pești să nu fie sortați sau vânduți, expuși sau oferiți spre vânzare pentru consum uman.

CAPITOLUL IV

RESTRICȚII REFERITOARE LA ANUMITE ZONE, TIPURI DE PESCUIT SAU RESURSE ACVATICE VII

Articolul 16

Zone interzise

Este interzis pe parcursul întregului an pescuitul cu orice unealtă activă în zona geografică delimitată de unirea secvențială cu loxodrame a următoarelor poziții care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:

1.	54° 23′ N, 14° 35′ E

2.	54° 21′ N, 14° 40′ E

3.	54° 17′ N, 14° 33′ E

4.	54° 07′ N, 14° 25′ E

5.	54° 10′ N, 14° 21′ E

6.	54° 14′ N, 14° 25′ E

7.	54° 17′ N, 14° 17′ E

8.	54° 24′ N, 14° 11′ E

9.	54° 27′ N, 14° 25′ E

10.	54° 23′ N, 14° 35′ E

Articolul 17

Restricții privind pescuitul somonului și al păstrăvului de mare

(1)   Păstrarea la bord a somonului (Salmo salar) sau a păstrăvului de mare (Salmo trutta) este interzisă:

(a)	de la 1 iunie până la 15 septembrie în apele subdiviziunilor 22-31;

(b)	de la 15 iunie până la 30 septembrie în apele subdiviziunii 32.

(2)   Zona de interdicție în cursul sezonului închis este dincolo de patru mile marine măsurate de la liniile de bază.

(3)   Prin derogare de la alineatul (1), este permisă păstrarea la bord a somonului (Salmo salar) ori a păstrăvului de mare (Salmo trutta) prins cu vârșe.

Articolul 18

Restricții privind pescuitul anghilei

Păstrarea la bord a anghilei prinse cu orice unealtă activă este interzisă pe tot cursul anului.

Articolul 19

Restricții privind debarcările nesortate

(1)   Capturile nesortate sunt debarcate numai în porturile și locurile de debarcare unde există un program de eșantionare prevăzut la alineatul (2).

(2)   Statele membre se asigură că există un program adecvat de eșantionare ce permite monitorizarea efectivă a debarcărilor nesortate pe specii.

CAPITOLUL V

MĂSURI SPECIFICE PENTRU GOLFUL RIGA

Articolul 20

Permis de pescuit special

(1)   Pentru a pescui în subdiviziunea 28-1, navele trebuie să dețină un permis de pescuit special emis în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1627/94.

(2)   Statele membre se asigură că navele cărora li s-a emis permisul de pescuit special prevăzut la alineatul (1) sunt incluse într-o listă ce cuprinde numele și numărul de înmatriculare intern, disponibilă public pe o pagină de Internet, a cărei adresă este furnizată Comisiei și statelor membre de către fiecare stat membru.

(3)   Navele incluse în listă îndeplinesc următoarele condiții:

(a)	puterea totală a motorului (kW) navelor din liste nu trebuie să o depășească pe cea constatată pentru fiecare stat membru în anii 2000-2001 în subdiviziunea 28-1 și

(b)	puterea motorului unei nave nu trebuie să depășească 221 kilowați (kW) în orice moment.

Articolul 21

Înlocuirea navelor sau motoarelor

(1)   Orice navă individuală din lista prevăzută la articolul 20 alineatul (2) poate fi înlocuită de altă navă sau alte nave, cu condiția ca:

(a)	această înlocuire să nu conducă la o creștere a puterii totale a motorului indicată la articolul 20 alineatul (3) litera (a) în statul membru în cauză și

(b)	puterea motorului oricărei nave de înlocuire să nu depășească 221 kW în orice moment.

(2)   Un motor al oricărei nave individuale incluse în lista prevăzută la articolul 20 alineatul (2) poate fi înlocuit, cu condiția ca:

(a)	înlocuirea unui motor să nu determine ca puterea motoarelor navei să depășească 221 kW în orice moment și

(b)	puterea motorului de înlocuire să nu fie de așa natură încât înlocuirea să conducă la o creștere a puterii totale a motorului indicată în articolul 20 alineatul (3) litera (a) pentru statul membru în cauză.

Articolul 22

Interzicerea pescuitului prin traulare

În subdiviziunea 28-1, pescuitul prin traulare este interzis în apele cu o adâncime mai mică de 20 m.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 23

Unelte și practici de pescuit interzise

(1)   Capturarea resurselor acvatice vii utilizând metode ce includ folosirea explozivilor, a substanțelor otrăvitoare sau stupefiante, a curentului electric sau a oricărui tip de proiectil este interzisă.

(2)   Vânzarea, expunerea sau oferirea spre vânzare a resurselor acvatice vii capturate utilizând metode prevăzute la alineatul (1) este interzisă.

Articolul 24

Cercetarea științifică

(1)   Prezentul regulament nu se aplică operațiunilor de pescuit desfășurate numai în scopul investigațiilor științifice sub rezerva următoarelor condiții:

(a)	operațiunile de pescuit trebuie desfășurate cu permisiunea și sub autoritatea statului membru sau statelor membre în cauză;

(b)	statul membru sau statele membre în ale căror ape se desfășoară cercetarea trebuie să fie informate în prealabil cu privire la operațiunile de pescuit și

(c)	nava care desfășoară operațiunile de pescuit trebuie să poarte la bord o autorizație emisă de statul membru al cărui pavilion îl arborează nava.

(2)   Fără a aduce atingere alineatului (1), resursele acvatice vii capturate în scopurile specificate la alineatul (1) nu pot fi vândute, stocate, expuse sau oferite spre vânzare, cu excepția cazului în care:

(a)	acestea respectă dimensiunile minime de debarcare enumerate de anexa IV și, pentru resursele pentru care posibilitățile de pescuit sunt fixe, aceste posibilități nu sunt epuizate sau

(b)	acestea sunt vândute direct în alte scopuri decât pentru consumul uman.

Articolul 25

Reconstituire artificială a stocurilor și transplantare

Prezentul regulament nu se aplică operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul reconstituirii artificiale a stocurilor sau transplantării resurselor acvatice vii care sunt desfășurate cu permisiunea și sub autoritatea statului membru sau statelor membre în cauză. Atunci când reconstituirea artificială a stocurilor sau transplantarea se desfășoară în apele altui stat membru sau altor state membre, toate statele membre în cauză sunt informate în prealabil.

Articolul 26

Măsuri luate de state membre care se aplică exclusiv navelor ce arborează pavilionul lor

(1)   Statele membre pot lua, pentru conservarea și gestionarea stocurilor sau pentru reducerea efectului pescuitului asupra ecosistemului marin, măsuri tehnice destinate să limiteze posibilitățile de pescuit care:

(a)	suplimentează măsurile stabilite de regulamentele comunitare privind pescuitul sau

(b)	merg dincolo de cerințele minime stabilite de regulamentele comunitare privind pescuitul.

(2)   Măsurile prevăzute la alineatul (1) se aplică exclusiv pescarilor statului membru în cauză și sunt compatibile cu dreptul comunitar.

(3)   Statul membru în cauză comunică de îndată aceste măsuri celorlalte state membre și Comisiei.

(4)   Statele membre furnizează Comisiei, la cererea acesteia, toate informațiile necesare pentru a evalua dacă măsurile respectă condițiile stabilite la alineatul (1).

(5)   În cazul în care concluzionează că măsurile nu respectă condițiile stabilite la alineatul (1), Comisia adoptă o decizie care cere statului membru să retragă sau să modifice măsurile.

Articolul 27

Evaluarea științifică a tipurilor de unelte

Până la 1 ianuarie 2008, Comisia se asigură că este desfășurată o evaluare științifică a efectelor utilizării în special a setcilor, setcilor cu sirec și plaselor de încurcare în ceea ce privește cetaceele, iar concluziile sale sunt prezentate Parlamentului European și Consiliului.

CAPITOLUL VII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 28

Norme de aplicare

Normele de aplicare a prezentului regulament sunt adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002.

Articolul 29

Modificări ale anexelor

Modificările aduse anexei I și apendicelor 1 și 2 la anexa II sunt adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002.

Articolul 30

Modificări la Regulamentul (CE) nr. 1434/98

Regulamentul (CE) nr. 1434/98 se modifică după cum urmează:

1.	la articolul 1, alineatul (2) se elimină;

2.	la articolul 2, alineatele (2) și (3) se elimină;

3.

la articolul 3, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1)   Heringul capturat: — în Regiunile 1 și 2 cu plase remorcate ale căror ochiuri au o dimensiune minimă egală sau mai mare de 32 mm sau — în Regiunea 3 cu plase remorcate ale căror ochiuri au o dimensiune minimă egală sau mai mare de 40 mm sau — în Regiunile 1, 2 sau 3 cu orice unelte de pescuit, în afară de plasele remorcate, nu va fi adus la țărm pentru alte scopuri decât consumul uman direct, exceptând cazul în care a fost oferit spre vânzare pentru consum uman direct și nu s-a reușit găsirea unui cumpărător.”;

4.	la articolul 3, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2)   Cu toate acestea, heringul capturat cu orice unealtă de pescuit în condițiile prevăzute la articolul 2 poate fi adus la țărm pentru alte scopuri decât consumul uman direct.”

Articolul 31

Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 88/98 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa V.

Articolul 32

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2006.

---

(1)  JO C 125, 24.5.2005, p. 12.

(2)  Aviz adoptat la 13 octombrie 2005 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(3)  JO L 358, 31.12.2002, p. 59.

(4)  JO L 237, 26.8.1983, p. 4.

(5)  JO L 9, 15.1.1998, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 289/2005 (JO L 49, 22.2.2005, p. 1).

(6)  JO L 171, 6.7.1994, p. 7.

(7)  JO L 191, 7.7.1998, p. 10.

(8)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

(9)  JO L 22, 25.1.2003, p. 5.

---

---

---

---

---

---