03/Volumul 64

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

107

L 170/12

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Obiectivul Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 vizează adoptarea de măsuri adaptate și eficiente pentru depistarea și controlului salmonellei și altor agenți zoonotici în toate stadiile pertinente ale producției, prelucrării și distribuției, în special la nivelul producției primare, astfel încât să se reducă prevalența acestora și riscul pe care-l reprezintă pentru sănătatea publică.

(2)

Regulamentul menționat stipulează necesitatea stabilirii unui obiectiv comunitar în scopul reducerii prevalenței tuturor serotipurilor de salmonela, relevante din punctul de vedere al sănătății publice, în efectivele de reproducere din specia Gallus gallus la nivelul producției primare.

(3)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2160/2003, acest obiectiv comunitar trebuie să conțină expresia numerică a procentului maxim de unități epidemiologice care rămân pozitive și/sau a procentului minim de reducere a numărului de unități epidemiologice care rămân pozitive, termenul maxim de atingere a obiectivului și definiția programelor de teste necesare pentru verificarea realizării obiectivului. De asemenea, obiectivul trebuie să includă, după caz, definiția serotipurilor care sunt relevante din punctul de vedere al sănătății publice.

(4)

Regulamentul menționat stipulează, de asemenea, că pe durata unei perioade tranzitorii de trei ani, obiectivul comunitar stabilit pentru efectivele de reproducere din specia Gallus gallus trebuie să acopere cele cinci serotipuri de salmonela cele mai frecvente în salmoneloza umană, care trebuie identificate pe baza datelor culese prin intermediul sistemelor comunitare de supraveghere.

(5)

Datele provenite de la sistemele comunitare de supraveghere arată că cele cinci serotipuri de salmonela cele mai frecvente în salmoneloza umană sunt Salmonella enteritidis, Salmonella hadar, Salmonella infantis, Salmonella typhimurium și Salmonella virchow. În consecință, obiectivul comunitar stabilit de prezentul regulament trebuie să acopere aceste serotipuri.

(6)

În scopul stabilirii obiectivului comunitar, ar trebui să se dispună de date comparabile referitoare la prevalența serotipurilor de salmonela menționate în efectivele de reproducere din specia Gallus gallus din statele membre. Cerințele minime aplicabile controlului salmonellei în conformitate cu Directiva 92/117/CEE a Consiliului (2) constituie temeiul culegerii de date relevante privind prevalența în statele membre. Astfel de date au fost culese în cursul unei perioade corespunzătoare, în toate statele membre, în 2004.

(7)

În scopul verificării atingerii obiectivului și ținând seama de prevalența relativ redusă a serotipurilor de salmonela menționate în efectivele de reproducere din specia Gallus gallus din Comunitate, este necesar să se efectueze prelevări repetate de eșantioane dintr-un număr reprezentativ de efective de o mărime suficientă, adică de cel puțin 250 de capete, în conformitate cu Directiva 92/117/CEE.

(8)

Programul de teste necesar pentru verificarea atingerii obiectivului comunitar diferă mult de cel utilizat pentru culegerea de date comparabile din statele membre în conformitate cu Directiva 92/117/CEE și va fi probabil mai sensibil. Prin urmare, este necesar să se prevadă o revizuire a obiectivului comunitar, cel târziu la un an de la începerea punerii în aplicare a programelor naționale de control corespunzătoare.

(9)

Din cauza perioadei necesare culegerii informațiilor, nu au fost disponibile în timp util date comparabile pentru stabilirea obiectivului comunitar în termenele prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 cu privire la efectivele de reproducere din specia Gallus gallus. Prin urmare, termenul prevăzut pentru stabilirea acestui obiectiv ar trebui prelungit cu șase luni, iar Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 ar trebui modificat în consecință.

(10)

Măsurile prevăzute la articolul 4 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 cu privire la stabilirea obiectivului comunitar pentru efectivele de reproducere din specia Gallus gallus în cursul perioadei tranzitorii se bazează pe metoda deja stabilită pentru controlul salmonellei în conformitate cu Directiva 92/117/CEE, precum și pe gestionarea riscurilor. Măsurile prevăzute în prezentul regulament au fost elaborate în cadrul unui grup de lucru, cu participarea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (AESA). Fără a aduce atingere obligației prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 2160/2003, de consultare a AESA cu privire la orice problemă care ar putea avea un efect semnificativ asupra sănătății publice, o consultare formală a AESA nu este necesară în acest stadiu.

(11)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

(a)

în eclozionator sau

(b)

în fermă.

(a)

se efectuează o eșantionare de rutină în eclozionator o dată la șaisprezece săptămâni și, cu această ocazie, se înlocuiește eșantionarea corespunzătoare efectuată la inițiativa exploatantului;

(b)

se efectuează o eșantionare de rutină în fermă, de două ori pe durata ciclului de producție, și anume prima dată în termen de patru săptămâni de la începutul perioadei de depunere a ouălor sau de la trecerea în unitatea de depunere a ouălor și a doua oară spre sfârșitul perioadei de depunere a ouălor, cel mai devreme cu opt săptămâni înainte de terminarea ciclului de producție;

(c)

se efectuează o eșantionare de confirmare în fermă, în cazul depistării salmonellei relevante în eșantioanele prelevate din eclozionator;

(a)

în termen de patru săptămâni de la începutul perioadei de depunere a ouălor sau de la trecerea în unitatea de depunere a ouălor;

(b)

spre sfârșitul perioadei de depunere a ouălor, cel mai devreme cu opt săptămâni înainte de terminarea ciclului de producție;

(c)

în cursul producției, într-un moment suficient de îndepărtat de prelevările menționate la literele (a) și (b).

(a)

eșantioane compozite de materii fecale, fiecare constând din eșantioane distincte de materii fecale proaspete, cântărind fiecare cel puțin 1 g, prelevate aleatoriu din mai multe puncte ale clădirii în care sunt ținute păsările sau, în cazul în care acestea au acces liber la mai multe clădiri dintr-o anumită fermă, din fiecare grup de clădiri ale fermei în care sunt ținute păsările. Materiile fecale trebuie regrupate în minimum două eșantioane compozite, în scopul efectuării analizei.

Tabelul de mai jos indică numărul de puncte în care urmează să se efectueze prelevări distincte de materii fecale, în scopul constituirii unui eșantion compozit.

(b)

cinci perechi de încălțăminte de protecție de unică folosință.

Perechile de încălțăminte de unică folosință utilizate trebuie să fie suficient de absorbante pentru a absorbi umiditatea. De asemenea, se pot utiliza „șosete” confecționate de tipul „tubegauze”.

Suprafața încălțămintei de protecție de unică folosință este umezită cu ajutorul unui diluant corespunzător (apă sterilă sau 0,8 % clorură de sodiu și 0,1 % peptonă în apă deionizată sterilă, de exemplu).

Deplasarea în interiorul clădirii trebuie să acopere în mod reprezentativ toate părțile sectorului, inclusiv zonele acoperite cu litieră și zonele cu grilaj de șipci, în cazul în care nu este periculos să se meargă pe șipci. Eșantionarea acoperă toate planșetele din fiecare coteț. După terminarea eșantionării în sectorul ales, perechile de încălțăminte de protecție de unică folosință se scot cu grijă, astfel încât materiile aderente să nu se desprindă.

În scopul analizei, perechile de încălțăminte de protecție de unică folosință trebuie grupate în minimum două eșantioane compozite;

(c)

în cazul în care efectivele de reproducere sunt ținute în cuști, se pot preleva eșantioane de materii fecale amestecate, în mod natural, de pe benzile cu dejecții, de pe raclete sau din fose, în funcție de tipul cotețului. Se colectează eșantioane de cel puțin 150 g, în vederea supunerii unor teste separate:

De obicei, într-un coteț există mai multe rânduri de cuști. Eșantionul compozit global conține materii fecale amestecate provenite din fiecare rând. Din fiecare efectiv se prelevează două eșantioane compozite, în conformitate cu prezentarea făcută anterior.

Sistemele care conțin benzi sau raclete trebuie puse în funcțiune în ziua eșantionării, înainte de efectuarea acesteia.

În cazul sistemelor prevăzute cu deflectoare sub cuști și cu raclete, trebuie să se colecteze materiile fecale amestecate depuse pe racletă, după punerea în funcțiune a acestora.

În cazul sistemelor dispuse în trepte, care nu sunt prevăzute nici cu benzi, nici raclete, este necesară colectarea materiilor fecale amestecate din fosă.

În cazul sistemelor prevăzute cu benzi pentru dejecții, este necesară colectarea materiilor fecale amestecate de la extremitățile de descărcare ale conveierelor.

(a)

Eșantionarea de rutină se efectuează în conformitate cu descrierea de la punctul 2.2.2.1.

(b)

Eșantionarea de confirmare care urmează după depistarea salmonellei relevante în eșantioanele prelevate din eclozionator se realizează după cum urmează:

În afară de eșantioanele descrise la punctul 2.2.2.1, se poate preleva un eșantion de păsări alese aleatoriu din fiecare coteț al fermei. De obicei, această operațiune se limitează la un număr de cel mult cinci păsări din fiecare coteț, cu excepția cazului în care autoritatea consideră necesară prelevarea unui număr mai mare. Testele efectuate urmăresc depistarea prezenței de agenți antimicrobieni sau a unui efect de inhibare a proliferării bacteriene în eșantioane. Rezultatele testului sunt considerate nesatisfăcătoare, în cazul în care se descoperă că una dintre păsări este pozitivă.

În cazul în care nu se depistează prezența salmonellei relevante, ci prezența unor agenți antimicrobieni sau a unui efect de inhibare a proliferării bacteriene, eșantionarea efectivului în scopul depistării salmonellei relevante sau a unui efect de inhibare a proliferării bacteriene se repetă până când nu se mai depistează nici un efect de acest tip sau până la distrugerea efectivului de reproducere. În acest ultim caz, efectivul de reproducere este considerat infectat în sensul obiectivului comunitar.

(c)

Cazuri suspecte

În cazuri excepționale, atunci când autoritatea competentă are motive de a suspecta rezultate negative false în cazul primei eșantionări efectuate în fermă, se poate efectua o a doua eșantionare oficială de confirmare privind materiile fecale sau păsările (pentru depistarea prezenței salmonellei în organe).

În cazuri excepționale, atunci când autoritatea competentă are motive de a suspecta rezultate pozitive false în cazul eșantionării efectuate în fermă la inițiativa exploatantului, se poate efectua o eșantionare oficială de urmărire.

(a)

se pun într-un litru de apă peptonată, tamponată, preîncălzită la temperatura camerei și se amestecă ușor;

(b)

se continuă cultura eșantionului prin utilizarea metodei de depistare menționate la punctul 3.2.

(a)

se despachetează cu grijă perechea de încălțăminte (sau „șosete”), astfel încât să nu se desprindă materiile fecale aderente și se pune în 225 ml de apă peptonată tamponată, preîncălzită la temperatura camerei;

(b)

în cazul în care două eșantioane compozite sunt constituite din cinci perechi de încălțăminte de protecție de unică folosință, se introduc cinci eșantioane individuale în cel puțin 225 ml de apă peptonată tamponată și se asigură că acestea sunt complet scufundate în apă;

(c)

se învârtesc pentru saturarea completă a eșantionului și se continuă cultura prin utilizarea metodei de depistare menționate la punctul 3.2.

(a)

în laborator, se introduce fiecare eșantion (sau eșantion compozit, după caz) într-o cantitate egală de apă peptonată tamponată și se amestecă ușor;

(b)

se lasă eșantionul să se înmoaie timp de zece până la cincisprezece minute, apoi se amestecă ușor;

(c)

imediat după amestecare, se scot 50 g din amestec și se adaugă la 200 ml de apă peptonată tamponată, preîncălzită la temperatura camerei;

(d)

se continuă cultura eșantionului prin utilizarea metodei de depistare menționate la punctul 3.2.

(a)

o descriere detaliată a posibilităților alese pentru programul de eșantionare și a tipului de eșantioane prelevate, după caz;

(b)

numărul de efective de reproducere existente și numărul efectivelor testate;

(c)

rezultatele testelor;

(d)

explicații privind rezultatele, în special cazurile excepționale.