11/Volumul 38

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

9

L 395/56

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 2737/90 (2), Consiliul a instituit un drept antidumping definitiv de 33 % la importurile de carbură de tungsten și carbură de tungsten topită originare din Republica Populară Chineză. Prin Decizia 90/480/CEE (3), Comisia a acceptat angajamentele oferite de doi mari exportatori privind produsul care face obiectul măsurilor.

(2)

În urma retragerii angajamentelor de către cei doi exportatori chinezi în cauză, Comisia a instituit un drept antidumping provizoriu la importurile produsului în cauză prin Regulamentul (CE) nr. 2286/94 (4).

(3)

Prin Regulamentul (CE) nr. 610/95 (5), Consiliul a modificat Regulamentul (CEE) nr. 2737/90 și a instituit un drept definitiv de 33 % la importurile de carbură de tungsten și carbură de tungsten topită. În urma unei reexaminări deschise în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază (denumită în continuare „ancheta de reexaminare precedentă”), aceste măsuri au fost prelungite pentru o perioadă de cinci ani de Regulamentul (CE) nr. 771/98 (6).

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor antidumping aplicate la importurile de carbură de tungsten și carbură de tungsten topită originare din Republica Populară Chineză (7), Comisia a primit o cerere de reexaminare a expirării măsurilor, prezentată la 9 ianuarie 2003 de către Eurometaux (denumit în continuare „reclamant”), în numele producătorilor reprezentând o proporție majoră, în speță peste 80 %, din producția comunitară totală. Cererea susținea că expirarea măsurilor ar favoriza probabil continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului cauzat industriei comunitare.

(5)

Hotărând, după consultarea comitetului consultativ, că există suficiente elemente de probă pentru a justifica deschiderea unei reexaminări, Comisia a început o anchetă în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază (8).

(6)

La 25 noiembrie 2003, Comisia a primit, pe de altă parte, o cerere de reexaminare intermediară depusă de către reclamant, în numele producătorilor reprezentând o proporție majoră din producția comunitară totală.

(7)

Reclamantul a invocat că a apărut pe piață un nou tip de produs dotat cu aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și destinat acelorași utilizări finale ca și produsul vizat de măsurile aplicate importurilor de carbură de tungsten și carbură de tungsten topită originare din Republica Populară Chineză. El susținea că acest nou produs nesupus măsurilor era de fapt asimilat produsului în cauză. Afirma că, în consecință, măsurile în vigoare nu mai erau suficiente pentru a compensa efectele dumpingului prejudiciabil și că ar fi trebuit modificată sfera măsurilor incluzând noul produs în definiția produsului în cauză.

(8)

La 31 martie 2004 (9), hotărând, în urma consultării comitetului consultativ, că existau suficiente elemente de probă pentru a justifica deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale, Comisia a început o reexaminare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, referitoare exclusiv la definiția produsului în cauză. Ancheta este în prezent în curs de desfășurare.

(9)

Comisia a informat oficial producătorii, importatorii și utilizatorii, precum și exportatorii din Republica Populară Chineză, de deschiderea reexaminării.

(10)

Ea a dat părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere în scris și de a cere să fie audiate într-un termen stabilit în avizul de deschidere.

(11)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților interesate în mod notoriu și a primit răspunsuri de la cei trei producători comunitari care au inițiat reclamația, de la un alt producător comunitar, de la un importator-utilizator al produsului în cauză, de la șapte producători-exportatori, de la un comerciant stabilit în Hong Kong, de la un comerciant-importator german și de la un producător din țara analogă. Toate părțile și-au făcut cunoscut punctul de vedere în scris și au fost audiate atunci când au cerut acest lucru.

(12)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile considerate necesare în sensul anchetei și a efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(13)

Ancheta privind continuarea și/sau reapariția dumpingului și a prejudiciului a cuprins perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2002 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea evoluției situației în sensul evaluării probabilității continuării dumpingului și reapariției prejudiciului a cuprins perioada dintre 1998 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(14)

Este reamintit că în urma presupusei apariții pe piață a unui nou tip de produs dotat cu aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și destinat acelorași utilizări finale ca și produsul supus măsurilor, o reexaminare intermediară parțială limitată la definiția produsului în cauză a fost începută la 31 martie 2004 (a se vedea considerentele 6-8).

(15)

Cu toate acestea, produsul vizat de prezenta reexaminare este identic cu cel reglementat de Regulamentul (CEE) nr. 2737/90 al Consiliului cu modificările ulterioare, și anume carbura de tungsten și carbura de tungsten topită care se încadrează la codul NC 2849 90 30.

(16)

Carbura de tungsten și carbura de tungsten topită sunt compuse din carbon și tungsten obținuți prin tratament termic (respectiv carburare și fuziune). Este vorba de produse intermediare utilizate ca materii prime în fabricarea pieselor din metale dure (instrumente de tăiere din carbură metalică, piese rezistente la uzură), învelitori antiabrazive, garnituri de foraj și abataj, precum și instrumente de etirare și forjare a metalelor.

(17)

Anumiți exportatori au susținut că carbura de tungsten și carbura de tungsten topită ar fi produse distincte, afirmând că procedeele lor de fabricație, precum și utilizările lor finale sunt complet diferite.

(18)

Se reamintește că, așa cum este precizat la considerentul 11 din Regulamentul (CE) nr. 771/98 al Consiliului, ancheta a demonstrat că, deși procedeul de fabricație este diferit, carbura de tungsten și carbura de tungsten topită au aceeași compoziție chimică (sunt compuse din aproximativ 92-94 % tungsten metalic și 4-6 % carbon) și se situează în același stadiu în lanțul de fabricație a tungstenului, și anume între pudra de tungsten metalic și sculele din carbură și piesele cu rezistență la uzură. De asemenea, sunt destinate utilizărilor finale similare în industrie, și anume ca agenți de durificare a suprafețelor. Cu toate că numai carbura de tungsten topită este utilizată în anumite aplicații specifice și limitate care presupun o rezistență mai mare la uzură și abraziune, carbura de tungsten topită și carbura de tungsten sunt în general interschimbabile. Așadar, s-a hotărât în ancheta de reexaminare precedentă că atât carbura de tungsten cât și carbura de tungsten topită constituie unul și același produs în sensul anchetei.

(19)

Nu a fost prezentat nici un argument incontestabil care să justifice o modificare a abordării din care să rezulte o concluzie diferită de cea la care a ajuns Comisia în urma anchetei de reexaminare precedentă. De altfel, nu există o diferență de preț semnificativă pe piață între carbura de tungsten topită și carbura de tungsten, deoarece tratamentul suplimentar necesar obținerii carburii topite este compensat de o selecție mai puțin riguroasă a mărimii grăunților. În consecință, în măsura în care au aceleași caracteristici de bază, carbura de tungsten și carbura de tungsten topită trebuie considerate unul și același produs în sensul prezentei anchete.

(20)

Ca și anchetele precedente, prezenta anchetă de reexaminare a confirmat că produsele exportate din Republica Populară Chineză și cele fabricate și vândute de producătorii comunitari și de producătorul din țara analogă, datorită caracteristicilor fizice și a utilizărilor identice, sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(21)

Cu titlu de informare, este reamintit că în cursul celor nouă luni ale perioadei de anchetă care a condus la instituirea măsurilor în 1990, importurile produsului în cauză din Republica Populară Chineză au crescut la 117 tone, ceea ce reprezenta o cotă de piață de 5,3 %. Marja de dumping constatată în acea perioadă s-a stabilit la 73,13 %. În cursul perioadei de anchetă studiate cu ocazia reexaminării precedente, importurile au crescut la 234 tone, ceea ce corespundea unui cote de piață de 5 %, iar marja de dumping s-a stabilit la 30,6 %.

(22)

Se reamintește că în cursul anchetelor precedente, nici un exportator al produsului în cauză nu a obținut statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață. Exportatorii care au cooperat au argumentat că posibilitatea acordării acestui statut trebuia examinată în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, afirmând că nimic din acest regulament nu interzicea acordarea acestui statut exportatorilor care au cooperat cu ocazia unei reexaminări realizate în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(23)

Se reamintește că prezenta anchetă este o reexaminare a expirării măsurilor, în urma căreia măsurile pot fi abrogate sau păstrate, dar nu modificate. În conformitate cu practica actuală a instituțiilor, cererile de statut de societate care funcționează în condițiile economiei de piață trebuie să fie prezentate în contextul reexaminării intermediare, deoarece numai în urma acestor anchete nivelul măsurilor poate fi modificat.

(24)

Exportatorii care au cooperat au contestat, de asemenea, alegerea Statelor Unite ca țară terță cu economie de piață corespunzătore (denumită în continuare „țară analogă”), invocând diferența de PIB pe locuitor între Republica Populară Chineză și Statele Unite. În schimb, au propus Republica Coreea sau Republica Cehă, pe motiv că PIB-ul acestora pe locuitor este mai apropiat de cel al Republicii Populare Chineze.

(25)

PIB-ul pe locuitor nu este considerat factor determinant în alegerea unei țări analoge corespunzătoare. În ancheta de reexaminare precedentă, s-a estimat că Statele Unite constituie o țară analogă corespunzătoare și nu a fost constatată nici o schimbare de circumstanțe care să poată infirma această alegere în sensul prezentei anchete. Pe de altă parte, nu a fost furnizat nici un element de probă convingător care să demonstreze că Republica Coreea sau Republica Cehă sunt mai corespunzătoare.

(26)

Osram Sylvania Inc., un fabricant al produsului în cauză din Statele Unite, a propus să coopereze la anchetă; a examinat prin urmare dacă vânzările interne ale acestei societăți sunt semnificative în raport cu volumul produsului în cauză exportat din Republica Populară Chineză către Comunitate. S-a constatat că vânzările interne ale societății Osram Sylvania Inc. către clienți americani realizate în cursul operațiunilor comerciale normale reprezintă un volum net superior celor 5 % cerute pentru ca valoarea normală să fie stabilită pe baza prețurilor practicate pe piața internă.

(27)

În consecință, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, s-a hotărât să se mențină alegerea Statelor Unite ca țară analogă în sensul prezentei proceduri și să se bazeze pe vânzările interne ale Osram Sylvania Inc. pentru stabilirea valorii normale.

(28)

S-a examinat dacă vânzările interne ale Osram Sylvania Inc. către clienți independenți pot fi considerate că au avut loc în cursul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(29)

S-a constatat că prețul mediu ponderat de vânzare al tuturor vânzărilor realizate în cursul perioadei de anchetă era mai mare decât costul unitar mediu ponderat de producție. Toate vânzările interne au fost prin urmare considerate ca fiind efectuate în cursul operațiunilor comerciale normale.

(30)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor practicate de Osram Sylvania Inc. la toate vânzările interne de carbură de tungsten și carbură de tungsten topită către clienții independenți în cursul perioadei de anchetă.

(31)

În cursul perioadei de anchetă, cinci din șapte exportatori care au cooperat au realizat practic totalitatea exporturilor chinezești destinate clienților independenți din Comunitate. Ceilalți doi nu au exportat produsul în cauză către Comunitate în această perioadă. Prin urmare, prețul de export a putut fi stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor practicate în mod real de către cei cinci producători-exportatori care au cooperat.

(32)

În sensul unei comparații echitabile, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, s-a luat în considerare, sub forma unor ajustări, diferențele privind cheltuielile de transport și de ambalare, costul asigurării și creditului, modalitățile de plată, cheltuielile de manipulare și costuri auxiliare, care, așa cum s-a afirmat și s-a demonstrat, afectau prețurile și comparabilitatea lor.

(33)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost comparată cu prețul de export. Ambele au fost stabilite la nivel franco fabrică și compararea a fost efectuată la același nivel comercial.

(34)

Pentru a calcula marja de dumping, valoarea normală medie ponderată a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat către Comunitate, la nivel franco fabrică și la același nivel comercial. Comparația a arătat existența unui dumping stabilit la aproximativ 31 %, care este apropiat de nivelul actual al dreptului antidumping.

(35)

Deoarece dumpingul nu a încetat, s-a examinat dacă exista probabilitatea continuării exporturilor produsului în cauză la prețuri care fac obiectul dumpingului. În acest context, au fost luați în considerare factori precum capacitatea de producție a fabricanților produsului în cauză în Republica Populară Chineză și prețurile de vânzare pe care le practică atât la exportul către alte țări terțe, cât și pe piața internă chineză.

(36)

Așa cum este precizat la considerentul 31, cinci exportatori chinezi care au cooperat au exportat produsul în cauză către Comunitate în cursul perioadei de anchetă.

(37)

Doi dintre ei fabrică ei înșiși produsul în cauză; producția și vânzările la export intră sub incidența aceleiași entități juridice.

(38)

Alți doi exportatori au legătură cu întreprinderi de fabricare; producția și vânzările la export intră sub incidența a două entități distincte, dar legate juridic.

(39)

Al cincilea exportator nu are legătură cu nici un producător; își cumpără produsele de la producătorii-exportatori menționați la considerentele 37 și 38 înainte de a le exporta.

(40)

În cursul perioadei de anchetă, capacitățile de producție teoretice (10) combinate ale celor patru exportatori care posedă o instalație de producție s-au ridicat la 9 850 tone; producția totală a atins 8 460 tone, ceea ce corespunde unei rate de utilizare de 86 %. Capacitățile de producție neutilizate ale acestor producători-exportatori reprezintă prin urmare 1 390 tone, echivalentul a 21,5 % din consumul produsului în cauză pe piața liberă (6 461 tone) (11).

(41)

Cei doi exportatori care nu au exportat produsul în cauză către Comunitate în cursul perioadei de anchetă au furnizat, de asemenea, informații despre producția și vânzările lor în cursul acestei perioade. Primul este un comerciant care nu posedă capacități de producție, al doilea dispune de capacități proprii (aproximativ 200 tone) și, în cursul perioadei de anchetă, producția sa a ridicat la 49 tone.

(42)

Capacitățile de producție cumulate ale celor șapte exportatori s-au ridicat la 10 050 tone. În cursul perioadei de anchetă, capacitățile lor neutilizate (1 541 tone) au reprezentat aproximativ 24 % din consumul pe piața liberă intracomunitară, astfel cum este definită la considerentul 41. Capacitățile neutilizate arată clar că, în caz de abrogare a măsurilor, exportatorii chinezi ar putea decide să-și mărească în mod considerabil exporturile produsului în cauză către piață Comunității. Se reamintește că exporturile exportatorilor care au cooperat s-au ridicat la 239 tone, practic totalitatea importurilor produsului în cauză în cursul perioadei de anchetă, și că exportatorii care au cooperat sunt prin urmare responsabili practic de toate exporturile către Comunitate.

(43)

De la instituirea măsurilor în vigoare, exportatorii chinezi și-au lărgit competențele la utilizarea în aval a produsului în cauză, în principal în sectorul utilajelor (derivate din metale dure).

(44)

În cursul perioadei de anchetă, 57 % (aproape 4 846 tone) din producția totală a celor cinci exportatori care au cooperat a fost prelucrată, 18 % din producție (1 557 tone) a fost vândută pe piața internă și 24 % (2 021 tone) a fost exportată.

(45)

Tabelul de mai jos arată prețurile de vânzare medii practicate în cursul perioadei de anchetă de către cei cinci exportatori care au cooperat, în funcție de destinație, și le compară cu prețul de vânzare mediu din industria comunitară.

(46)

Din acest tabel reiese că exportatorii chinezi ar avea tot interesul nu numai să își exploateze capacitățile neutilizate pentru a crește vânzările pe piața Comunității, dar și să-și reorienteze spre această piață cel puțin o parte din vânzările interne și din exporturile către țări terțe. Într-adevăr, în comparație cu prețurile pe care exportatorii care au cooperat le-ar putea practica pe piața lor internă, prețurile practicate pe piața Comunității ar face acest lucru foarte atractiv, în cazul în care măsurile antidumping în vigoare ar urma să expire.

(47)

Prețurile pe care exportatorii chinezi le-ar putea practica pe piața Comunității ar fi, de asemenea, atractive în comparație cu cele practicate la exportul către alte țări terțe, precum Japonia sau Statele Unite și, în cazul expirării măsurilor, ar exista un risc crescut de deturnare a fluxurilor comerciale către Comunitate.

(48)

În consecință, s-a considerat că, în caz de abrogare a măsurilor, cantități semnificative din produsul în cauză ar fi probabil vândute la prețuri inferioare prețurilor medii practicate de industria comunitară, ceea ce ar aduce atingere acesteia.

(49)

Astfel cum a fost indicat la considerentul 34, exportatorii chinezi au continuat să practice dumpingul. Marja de dumping în cursul perioadei de anchetă a fost stabilită la 31 %, ceea ce corespunde aproximativ nivelului constatat cu ocazia anchetei de reexaminare precedente.

(50)

Capacitățile cumulate ale celor cinci producători-exportatori care au cooperat s-au ridicat la 10 050 tone în cursul perioadei de anchetă, ceea ce este mai mult decât capacitățile cumulate ale industriei comunitare. Pe de altă parte, cei cinci exportatori dispuneau de capacități de producție neutilizate reprezentând aproximativ 24 % din consumul pe piața liberă din Comunitate.

(51)

În ceea ce privește prețurile de export ale produsului în cauză din Republica Populară Chineză în cursul perioadei de anchetă, s-a constatat că nivelul ridicat al prețurilor de vânzare medii pe piața Comunității constituie o atracție pentru exportatorii chinezi. În consecință, s-a considerat că în caz de abrogare a măsurilor ar exista riscul continuării dumpingului prejudiciabil. În afară de aceasta, luând în considerare diferența constatată între prețurile practicate pe piața Comunității în cursul perioadei de anchetă de către exportatorii care au cooperat și cele practicate la exportul către alte țări terțe, ar fi probabil, de asemenea, ca exporturile care fac obiectul unui dumping să fie deturnate de pe alte piețe (de exemplu Japonia și Statele Unite) și reorientate către Comunitate, unde prețurile sunt mai mari decât cele constatate pe celelalte piețe principale de export.

(52)

În rezumat, toți indicatorii sugerează că importurile în Comunitate din Republica Populară Chineză vor continua să facă obiectul dumpingului și că, în caz de abrogare a măsurilor, își vor crește volumul.

(53)

În cursul perioadei de anchetă, produsul în cauză a fost fabricat de:

(54)

În cazul societăților care produc pentru uz captiv, produsul în cauză constituie un produs intermediar care este în totalitate consumat la fabricarea în continuare de produse în aval cu valoare adăugată mare. Nimic din producția lor nu este vândută pe piața liberă.

(55)

Distincția dintre uz captiv și piața liberă este utilă pentru a analiza starea economică a pieței Comunității și situația industriei comunitare, deoarece produsele destinate unui uz captiv nu sunt expuse direct concurenței importurilor. În schimb, s-a constatat că producția destinată vânzării pe piața liberă a intrat în concurență directă cu importurile produsului în cauză din Republica Populară Chineză. Luând în considerare cele menționate anterior, s-a considerat că situația pe piața liberă este diferă de cea de pe piața captivă.

(56)

În cursul perioadei de anchetă, producția celor trei societăți comunitare care produc pentru piața liberă și care au cooperat în totalitate la anchetă a reprezentat aproximativ 89 % din producția comunitară totală a produsului în cauză destinată acestei piețe. Acești producători comunitari formează prin urmare industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(57)

Datele utilizate referitoare la importuri se bazează pe informațiile comunicate de către Eurostat privind volumul importurilor produselor care se încadrează la codul NC 2849 90 30 și pe datele de export verificate, furnizate de către exportatorii chinezi care au cooperat.

(58)

Datele referitoare la industria comunitară provin din răspunsurile la chestionare verificate, furnizate de către cele trei societăți comunitare care au cooperat și care produc pentru piața liberă și de la producătorul care a cooperat care fabrică produsul în cauză pentru propriul uz.

(59)

Consumul aparent al produsului în cauză pe piața liberă în Comunitate a fost stabilit pe baza:

(60)

Consumul pe piața liberă în Comunitate a crescut cu 9 % în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, creșterea respectivă nu a fost regulată. După o scădere între 1998 și 1999, consumul a crescut până în 2001, culminând la 7 949 tone, înainte de a scădea din nou la 6 461 tone în cursul perioadei de anchetă.

(61)

Creșterea semnificativă a consumului pe piața liberă între 2000 și 2001 se explică, în parte, printr-o creștere a activității economice în Comunitate și la nivel mondial și, în parte, prin punerea în aplicare a unui nou sistem de acordare a licențelor de export în Republica Populară Chineză. Aceasta din urmă a determinat cumpărări masive (constituirea de stocuri de către utilizatori) la sfârșitul lui 2000 și în 2001, de teama eventualelor lipsuri de materii prime, în special în ceea ce privește produsul în cauză.

(62)

Volumul importurilor din Republica Populară Chineză prezintă o evoluție relativ fluctuantă în cursul perioadei examinate, ajungând la o creștere în comparație cu 1998, care se traduce printr-o cotă de piață mai mare în cursul perioadei examinate.

(63)

Prețul mediu CIF la frontiera comunitară la importurile produsului în cauză din Republica Populară Chineză în cursul perioadei de anchetă s-a stabilit la 12,59 EUR/kg. În sensul unei analize a subcotării prețurilor, prețurile medii ponderate ale produsului în cauză vândut de industria comunitară au fost comparate cu prețurile medii ponderate ale importurilor din Republica Populară Chineză vândute pe piața Comunității în cursul perioadei de anchetă, ajustate corespunzător în temeiul drepturilor vamale și cheltuielilor ulterioare importului.

(64)

Prețurile industriei comunitare sunt cele comunicate în răspunsurile la chestionarul privind vânzările în Comunitate către primul client independent, la nivel franco fabrică. Prețurile importurilor chineze sunt cele comunicate de către producătorii-exportatori care au cooperat și care au exportat produsul în cauză în cursul perioadei de anchetă.

(65)

Pe această bază, s-a constatat că marja de subcotare exprimată în procentaj din prețurile industriei comunitare s-a stabilit la aproximativ 10 %. În cazul în care dreptul antidumping la nivelul actual este inclus în calcul, subcotarea este nulă.

(66)

Prețurile importurilor chineze (12,59 EUR/kg în medie) erau considerabil mai mici decât cele ale importurilor din alte țări terțe. În aceste circumstanțe, există probabilitatea crescută ca în caz de abrogare a măsurilor, importurile produsului în cauză originar din Republica Populară Chineză să câștige teren în detrimentul exporturilor din alte țări terțe către Comunitate și aceasta la prețuri de dumping.

(67)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea situației industriei comunitare a cuprins o evaluare a ansamblului factorilor și indicatorilor economici care au influențat starea acestei industrii din 1998 (an de referință) până la perioada de anchetă. Cu excepția unei indicații contrare, datele referitoare la industria comunitară corespund cumulului informațiilor furnizate de către cei trei producători comunitari care au cooperat.

(68)

Capacitățile de producție au fost stabilite pe baza producției maxime pe oră a mașinilor instalate, înmulțită cu numărul maxim anual de ore de lucru, minus o deducere corespunzând intervențiilor pentru întreținere și altor întreruperi de producție similare. Capacitățile de producție au crescut cu 22 % în cursul perioadei examinate.

(69)

În cursul perioadei examinate, producția industriei comunitare a crescut cu 1 %. Cu toate acestea, această creștere ușoară nu a fost regulată. După o scădere de 6 % în 1999, producția a crescut cu 27 % între 1999 și 2001. În sfârșit, în cursul perioadei de anchetă a reatins un nivel doar puțin mai mare decât cel din 1998.

(70)

Motivele creșterii producției și a capacităților în 2000 și 2001 sunt expuse la considerentul 61. Creșterea puternică a cererii mondiale a produsului în cauză, rezultând din creșterea activității economice mondiale și din punerea în aplicare a noului sistem de acordare a licențelor de export în Republica Populară Chineză, a atras investiții în capacitățile de producție, în special în 2000 și 2001, care au dus la o creștere a capacităților cu 22 % în cursul perioadei examinate.

(71)

Scăderea nivelului de utilizare a capacităților în cursul perioadei examinate în comparație cu anii precedenți se explică printr-o scădere bruscă a cererii în cursul perioadei de anchetă. Capacitățile crescuseră mizând pe menținerea cererii crescute pe piață care nu a avut loc, deoarece în cursul perioadei de anchetă clienții și-au redus cumpărăturile pentru a diminua nivelul stocurilor. În consecință, producția a atins mai mult sau mai puțin același nivel ca în 1998.

(72)

Până în 2000, nivelul stocurilor a rămas relativ stabil în raport cu producția și cu vânzările. În 2001, a scăzut din cauza cererii ridicate. În cursul perioadei de anchetă, din cauza unei scăderi neașteptate a cererii mondiale, stocurile deținute de industria comunitară au crescut și au atins nivelul de 30 % din producție (18 % în 1998). În această industrie, nivelul normal al stocurilor se situează în jurul valorii de 20 %.

(73)

Datele de mai jos se referă la volumul vânzărilor industriei comunitare, prețurile practicate față de clienții independenți în Comunitate, cota de piață în Comunitate și volumul vânzărilor la export.

(74)

Volumul vânzărilor pe piața Comunității a înregistrat o creștere ușoară în cursul perioadei examinate, cantitățile vândute în cursul perioadei de anchetă fiind mai mari cu 13 % față de nivelul din 1998. În ansamblu, industria comunitară a progresat în comparație cu importurile, cota sa de piață trecând de la 62 % în 1998 la 64 % în cursul perioadei de anchetă.

(75)

Cu excepția anului 2001, prețul de vânzare mediu al industriei comunitare a rămas relativ stabil, crescând doar cu 5 % între 1998 și perioada de anchetă. În 2001, a crescut până la 17,10 EUR/t înainte de a scădea la 14,92 EUR/t în cursul perioadei de anchetă.

(76)

De asemenea, volumul vânzărilor la export a crescut în cursul perioadei examinate. Cantitățile vândute prezintă o creștere de 24 % între 1998 și perioada de anchetă, culminând în 2001. Vânzările la export au reprezentat între 25 și 30 % din ansamblul vânzărilor în cursul perioadei examinate.

(77)

Volumul total al vânzărilor a crescut cu 16 % între 1998 și perioada de anchetă, prezentând cel mai înalt nivel în 2001 din cauzele expuse la considerentul 61.

(78)

Cu excepția anului 2001, care, așa cum s-a explicat anterior, a fost un an excepțional, indicatorii economici (rentabilitatea, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități) arată că industria comunitară a cunoscut o deteriorare a marjelor de profit, a randamentului activelor și a fluxului de lichidități generate de vânzările pe piața Comunității.

(79)

Un element care a contribuit la scăderea rentabilității în cursul perioadei de anchetă l-a constituit pierderea temporară a unui contract de livrare important de către unul dintre producătorii comunitari și de scăderea vânzărilor cel puțin parțial datorate faptului că în 2001 utilizatorii și-au redus stocurile constituite de teama unor posibile lipsuri. De asemenea, se poate constata că fluctuații importante ale prețului principalei materii prime (paratungstat de amoniu), provenită în majoritatea cazurilor din China, au afectat rentabilitatea producătorilor comunitari dependenți de achiziționarea acestui produs de pe piața liberă.

(80)

Nivelul investițiilor a rămas relativ stabil între 1998 și 2001 cu investiții periodice destinate îmbunătățirii tehnice a procedeului de fabricație și a altor instalații conexe. Cu toate acestea, în cursul perioadei de anchetă, a scăzut considerabil din cauza rentabilității scăzute a vânzărilor pe piața Comunității.

(81)

În cursul perioadei examinate, în special în perioada de anchetă, industria comunitară a rămas în măsură să obțină capital de la furnizori externi sau de la societăți-mamă.

(82)

Numărul salariaților a scăzut ușor în cursul perioadei examinate. Costurile totale legate de ocuparea forței de muncă au rămas relativ stabile până în 2000, apoi au crescut în 2001 și s-au stabilizat la un nivel crescut în cursul anchetei. În cursul perioadei examinate, costurile legate de ocuparea forței de muncă au crescut cu 8 %, ceea ce corespunde măririlor salariale normale.

(83)

Productivitatea a crescut cu 2 % între 1998 și perioada de anchetă, în paralel cu o creștere a producției. Într-adevăr, industria comunitară a fost în măsură să-și crească producția în 2000 și 2001, fără o creștere semnificativă a numărului salariaților, ceea ce a dus la o creștere a productivității în anii respectivi. Cu toate acestea, trebuie remarcat că evoluția productivității depinde nu numai de nivelul producției în sine, ci și de diferitele combinații de produse în cursul anilor.

(84)

Volumul și cota de piață a importurilor din Republica Populară Chineză care fac obiectul dumpingului au crescut în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, ambele au rămas relativ scăzute, luând în considerare mărimea pieței libere (4 % din consumul pe această piață). Cu toate acestea, din cauza marjei de dumping ridicate (31 %), dar și a factorilor externi, precum fluctuația prețului principalei materii prime (paratungstat de amoniu) și pierderea temporară a unui contract de livrare important, în ciuda cererii globale stabile, industria comunitară a înregistrat o scădere ușoară a rentabilității (10 %) și a altor indicatori financiari, cum se menționează la considerentul 78.

(85)

Concluziile privind anumiți indicatori economici referitori la industria comunitară au fost comparate cu datele furnizate de societatea comunitară care a cooperat și care producea exclusiv pentru uz captiv, cu scopul de a cunoaște mai bine situația producătorilor comunitari. Concluziile referitoare la producătorul respectiv sunt următoarele (pe o bază indexată, luând în considerare faptul că ele nu se referă decât la o singură societate):

(86)

Capacitățile de producție au crescut cu 16 % între 1998 și 1999 și apoi au rămas stabile. Producția a scăzut cu 27 % în cursul perioadei examinate, după ce a înregistrat fluctuații cuprinse între indicii 92 și 108. Capacitățile de utilizare au scăzut cu 6 % între 1998 și 2001, apoi cu încă 39 % în cursul perioadei de anchetă, urmând o scădere a producției. Stocurile au crescut mai mult de trei ori în cursul perioadei examinate, cu toate că importanța creșterii respective este parțial datorată unui nivel de plecare scăzut. Investiții importante au fost realizate în 1998 și 2001. Numărul salariaților a rămas relativ stabil până în 2001, apoi a scăzut cu 10 % în cursul perioadei de anchetă. Costurile legate de ocuparea forței de muncă au crescut până la indicele 117 în 2001, înainte de a recădea la indicele 109 în cursul perioadei de anchetă. Productivitatea a fluctuat între indicii 92 și 111 între 1998 și 2000, înainte de a recădea la indicele 84 în cursul perioadei de anchetă, din cauza scăderii producției (în ciuda scăderii numărului salariaților a scăzut) din anul respectiv.

(87)

Produsul în cauză a fost vândut în interiorul societății, la un preț de transfer. S-a constatat că prețurile de transfer nu au fost suficient de apropiate de prețurile reale practicate pe piață pentru a considera că le reflectă pe acestea. Nici o analiză a defalcării diverselor costuri legate de producerea produsului în aval nu ar permite stabilirea unei valori de piață pentru produsul în cauză vândut în interior. În consecință, analiza rentabilității, a randamentului investițiilor și a fluxului de lichidități legate de uzul captiv nu este considerată un indicator fiabil. Capacitatea societății de a mobiliza capitaluri nu a fost afectată grav, ea făcând parte dintr-un grup mai mare.

(88)

În măsura în care s-a constatat că importurile nu intră în concurență directă cu produsul în cauză destinat uzului captiv, în ciuda mărimii marjei de dumping, producătorii care lucrează pentru piața captivă nu au fost prin urmare grav afectați de importurile care fac obiectul dumpingului, nici de instituirea măsurilor.

(89)

În ansamblu, indicatorii economici ai pieței captive prezintă o evoluție similară cu cea a indicatorilor pieței libere, chiar dacă pe piața liberă producția, ocuparea forței de muncă și productivitatea au cunoscut o evoluție mai mult negativă. Luarea în considerare a pieței captive nu ar avea impact asupra concluziilor generale stabilite pentru piața liberă.

(90)

Cu toate că măsurile sunt deja aplicate de un anumit timp și în ciuda unei cereri globale stabile a produsului în cauză, industria comunitară a înregistrat o deteriorare a marjelor de profit și a altor indicatori financiari în cursul perioadei de anchetă. Limitând creșterile prețului, ea a fost în măsură să-și mărească vânzările și cota de piață. Cu toate acestea, rentabilitatea ei a scăzut. În cursul perioadei de anchetă, industria comunitară a fost doar cu puțin deasupra pragului de rentabilitate, cu toate că trebuie luat în considerare faptul că anul 2001 a fost excepțional. Chiar dacă efectul neloial al dumpingului este compensat de drept instituit, se poate observa, de asemenea, că fluctuațiile puternice ale prețului principalei materii prime (paratungstat de amoniu), originare din China în cea mai mare parte, au afectat rentabilitatea producătorilor comunitari dependenți de achiziționarea acestui produs de pe piața liberă.

(91)

Luând în considerare cele menționate anterior, în special de considerentul 66, probabil că, în cazul expirării măsurilor, industria comunitară ar fi supusă unei presiuni crescute din cauza creșterii exporturilor produsului în cauză din Republica Populară Chineză la prețuri de dumping. Această accentuare a concurenței neloiale din partea importurilor care fac obiectul dumpingului ar conduce foarte probabil la o nouă deteriorare a situației financiare a industriei comunitare. Prin urmare, s-a hotărât că abrogarea măsurilor ar atrage, după toate probabilitățile, continuarea prejudiciului suferit de industria comunitară.

(92)

S-a examinat dacă există motive serioase pentru a trage concluzia că menținerea măsurilor în vigoare nu ar fi în interesul Comunității. În acest scop și în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază, determinarea interesului Comunității a fost bazată pe evaluarea tuturor intereselor în cauză, și anume interesele industriei comunitare, ale altor producători comunitari, ale importatorilor-comercianți, precum și ale utilizatorilor produsului în cauză. În sensul acestei analize, au fost deja cerute informații de la toate părțile în cauză care au putut fi identificate.

(93)

Trebuie reamintit că ancheta precedentă a ajuns la concluzia că instituirea măsurilor antidumping nu contravine interesului Comunității. Pe de altă parte, faptul că prezenta anchetă este o reexaminare a măsurilor antidumping deja în vigoare a permis evaluarea eventualului impact negativ anormal al acestor măsuri asupra părților în cauză.

(94)

S-a examinat dacă, în ciuda concluziei privind probabilitatea continuării dumpingului prejudiciabil, există motive serioase pentru a trage concluzia că menținerea măsurilor în acest caz special nu este în interesul Comunității.

(95)

Se reamintește că s-a stabilit că există probabilitatea continuării dumpingului la care este supus produsul în cauză originar din Republica Populară Chineză și riscul continuării prejudiciului suferit de industria comunitară din cauza importurilor. Industria comunitară are tot interesul să evite prejudiciile și menținerea măsurilor ar contribui la acest lucru. Prin urmare, este în interesul industriei comunitare să mențină măsurile aplicate importurilor din Republica Populară Chineză care fac obiectul dumpingului.

(96)

Nici un importator sau comerciant nu a furnizat nici un răspuns. Lipsa cooperării sugerează că menținerea măsurilor aplicate importurilor din Republica Populară Chineză nu ar avea un impact semnificativ asupra situației importatorilor și comercianților independenți ai produsului în cauză în Comunitate. Această concluzie este conformă celor stabilite în anchetele precedente.

(97)

Utilizatorii comunitari ai produsului în cauză sunt în principal fabricanți de piese din metale dure care utilizează produsul în cauză ca materie primă. Unii dintre ei sunt mari societăți internaționale care utilizează în principal propria producție de carbură de tungsten ca materie primă (uz captiv), pe când alții (în principal mici producători) cumpără produsul în cauză de la exportatori sau din industria comunitară.

(98)

În ceea ce privește interesul marilor producători internaționali, lipsa sprijinului sau a opoziției sugerează că menținerea măsurilor aplicate importurilor din Republica Populară Chineză nu are impact semnificativ asupra situației lor în Comunitate.

(99)

Un mic producător de instrumente a răspuns chestionarului. Acesta se aprovizionează cu carbură de tungsten în proporție de aproximativ 90 % din industria comunitară. Acesta și-a exprimat teama că în caz de menținere a măsurilor, poziția industriei comunitare este consolidată în raport cu utilizatorii, sector pe care fabricantul îl descrie ca fiind fragmentat, și face utilizatorii și mai dependenți de industria comunitară pentru aprovizionare. Chiar dacă industria comunitară reprezintă 64 % din piața Comunității și constituie o sursă de aprovizionare importantă, aceasta nu este singura. În cursul perioadei de anchetă, patru producători comunitari și-au făcut concurență pe piața Comunității. Pe de altă parte, au fost prezente pe piață și importurile din Republica Populară Chineză și din alte țări și au deținut o cotă de piață cumulată de 36 %. În consecință, se estimează că există un număr mare de surse de aprovizionare alternative pe piața Comunității și că teama acestui utilizator nu este fondată.

(100)

În cazul în care menținerea măsurilor poate contribui la păstrarea poziției industriei comunitare în raport cu utilizatorii, există, cu toate acestea, surse de aprovizionare alternative corespunzătoare. Abrogarea măsurilor comportă riscul evident ca industria comunitară să fie îndepărtată de pe piață și ca utilizatorii să piardă o sursă importantă de aprovizionare.

(101)

Luând în considerare cele menționate anterior, menținerea aplicării măsurilor nu pare să contravină interesului Comunității. Din contră, permițând industriei comunitare să rămână activă pe piața Comunității, se contribuie la păstrarea diversității surselor de aprovizionare pentru utilizatori.

(102)

Ancheta a arătat că exportatorii chinezi au continuat practicile de dumping în cursul perioadei de anchetă. A mai demonstrat că piața Comunității este atrăgătoare pentru acești exportatori, luând în considerare nivelul prețurilor pe care ei le practică pe piața lor internă și pe alte piețe de export. Prin urmare, în caz de abrogare a măsurilor, este probabil ca importurile care fac obiectul dumpingului să intre în cantități importante pe piața Comunității.

(103)

Este foarte probabil ca situația financiară a industriei comunitare, caracterizată prin nivelul scăzut al rentabilității, al randamentului investițiilor și al fluxului de lichidități în cursul perioadei examinate, să se deterioreze și mai mult în caz de abrogare a măsurilor, din cauza intrării masive pe piața Comunității a importurilor din Republica Populară Chineză care fac obiectul dumpingului.

(104)

În ceea ce privește interesul Comunității, s-a hotărât că nu există un motiv serios de a nu institui măsurile antidumping împotriva importurilor produsului în cauză originar din Republica Populară Chineză.

(105)

Prin urmare, se consideră corespunzătoare menținerea măsurilor antidumping aplicate în prezent importurilor de carbură de tungsten și carbură de tungsten topită originare din Republica Populară Chineză.

(106)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora se recomandă menținerea măsurilor în vigoare. De asemenea, le-a fost acordat un termen pentru a le permite să-și prezinte observațiile cu privire la informațiile comunicate. Nu a fost prezentat nici un comentariu în măsură să modifice concluziile anterioare.

(107)

Din cele menționate anterior rezultă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping care se aplică importurilor produsului în cauză originar din Republica Populară Chineză trebuie menținute,