11/Volumul 27

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

201

L 123/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

În martie 1996, prin Regulamentul (CE) nr. 600/96 (2), Consiliul a instituit măsuri antidumping definitive cu privire la importurile de cumarină originară din Republica Populară Chineză sub forma unei drept specific de 3 479 ECU pe tonă.

(2)

Comisia a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 (denumit în continuare „regulament de bază”) după publicarea unui aviz de expirare iminentă (3) a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de cumarină originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țară în cauză” sau „China”).

(3)

Cererea a fost depusă la 4 ianuarie 2001 de către Consiliul European al Industriei Chimice (CEFIC) (denumit în continuare „reclamant”) în numele unicului producător din Comunitate, care reprezintă totalitatea producției comunitare de cumarină.

(4)

În cererea de reexaminare a expirării măsurilor se susținea că expirarea măsurilor ar favoriza probabil continuarea sau reapariția dumpingului prejudiciabil din partea importurilor originare din China.

(5)

Concluzionând, după consultarea comitetului consultativ, că existau suficiente elemente de probă pentru a justifica reexaminarea măsurilor care urmează să expire, Comisia a deschis o anchetă în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, publicând în acest scop un aviz în Jurnal Oficial al Comunităților Europene  (4).

(6)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului a cuprins perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2000 (denumită în continuare „perioadă de anchetă”). Examinarea evoluției situației în scopul evaluării continuării sau reapariției prejudiciului a cuprins perioada începând cu 1 ianuarie 1996 până la sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioadă examinată”).

(7)

Comisia a informat oficial producătorul comunitar reclamant, producătorii-exportatori din China și reprezentanții acestora, autoritățile chineze, precum și importatorii, utilizatorii și asociațiile interesați în mod notoriu de deschiderea reexaminării. Aceasta a trimis un chestionar producătorilor-exportatori, unui producător din Statele Unite (țara analogă), unicului producător comunitar, importatorilor, utilizatorilor și asociațiilor interesați în mod notoriu, precum și părților care s-au făcut cunoscute în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(8)

Producătorul comunitar, producătorul din țara analogă, o asociație de importatori și cinci utilizatori au răspuns la chestionar. Nu s-a primit nici un răspuns din China.

(9)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile considerate necesare în scopul stabilirii continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului, precum și examinarea interesului Comunității. De asemenea, aceasta a oferit părților direct interesate posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere.

(10)

Aceasta a procedat la o verificare la fața locului în incintele următoarelor societăți:

(11)

Produsul în cauză este același cu cel din ancheta inițială, anume cumarină, o pudră cristalină, albicioasă cu un miros caracteristic de fân proaspăt cosit. Este utilizat, în principal, ca aromă chimică și ca fixativ în prepararea compușilor parfumați, asemenea celor utilizați la producerea detergenților, cosmeticelor și parfumurilor fine.

(12)

Cumarina, care a fost inițial un produs natural obținut din boabe de tonka, este în prezent fabricată sintetic. Aceasta poate fi produsă prin sinteză pe bază de fenol pentru a obține aldehidă salicilică (reacția lui Perkin) sau prin sinteză pe bază de ortocrezol (reacția lui Raschig). Principala caracteristică chimică a cumarinei este puritatea acesteia, indicată prin punctul său de topire. Cumarina de calitate normală comercializată în Europa are un punct de topire care variază între 68 °C și 70 °C, ceea ce corespunde unui grad de puritate de 99 %.

(13)

Produsul este încadrat la codul NC ex 2932 21 00.

(14)

Astfel cum s-a procedat și în ancheta inițială, s-a constatat că cumarina produsă și vândută pe piața internă a țării analoge (Statele Unite), cea exportată de China către Comunitate și cea produsă și vândută de industria comunitară pe piața Comunității prezintă efectiv aceleași caracteristici fizice și au aceleași utilizări. În consecință, sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(15)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, este necesar să se examineze dacă expirarea măsurilor în vigoare ar favoriza continuarea dumpingului.

(16)

În cadrul examinării probabilității continuării dumpingului, este necesar să se verifice dacă există dumping și, în caz afirmativ, dacă respectivul dumping ar putea continua.

(17)

Concluziile cu privire la dumping prezentate în continuare trebuie examinate ținându-se seama de faptul că producătorii-exportatori chinezi nu au cooperat în cadrul anchetei și, în consecință, acestea se bazează pe datele disponibile, și anume pe datele Eurostat, pe informațiile de natură comercială privind exporturile chinezești și pe informațiile conținute în plângere.

(18)

Măsurile existente constau într-o drept unic la scară națională aplicabil tuturor importurilor în Comunitate de cumarină originară din China. În conformitate cu articolul 11 alineatul (9) din regulamentul de bază, Comisia a utilizat aceeași metodologie ca și în cadrul anchetei inițiale. În consecință, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor obținute într-o țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țară analogă”).

(19)

Statele Unite au servit drept țară analogă în cadrul anchetei inițiale. În consecință, în avizul de deschidere a prezentei reexaminări, s-a intenționat realegerea acestei țări ca țară analogă în scopul stabilirii valorii normale. Deoarece s-a constatat că motivele pentru care Statele Unite au fost alese inițial, anume dimensiunea pieței lor interne, deschiderea pieței și accesul la materii prime, sunt încă valabile, respectiva țară a fost considerată o alegere adecvată și rezonabilă de țară analogă. O singură parte interesată a avut obiecții la respectiva alegere, susținând în special diferența procesului de fabricare a produsului, fără însă a propune o alternativă în timp util. În consecință, întrucât producătorul american contactat era dispus să coopereze și a realizat vânzări interne reprezentative, s-a considerat că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, Statele Unite constituiau o alegere adecvată și rezonabilă de țară analogă în scopul stabilirii valorii normale a produsului în cauză în China.

(20)

S-a examinat ulterior dacă vânzările interne ale producătorului american care a cooperat, destinate clienților independenți, puteau fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. S-a constatat că prețul de vânzare mediu ponderat al tuturor vânzărilor realizate în cursul perioadei de anchetă este superior costului de producție unitar mediu ponderat și că volumul diferitelor vânzări efectuate la un preț mai mic decât costul unitar de producție reprezintă mai mult de 20 %, dar mai puțin de 90 % din vânzările utilizate pentru stabilirea valorii normale. În consecință, numai vânzările interne profitabile au fost considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale și utilizate în vederea comparației. În consecință, valoarea normală a fost stabilită, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, în funcție de prețul plătit sau de plătit în cadrul operațiunilor comerciale normale de către clienții independenți de pe piața internă a producătorului american care a cooperat în timpul perioadei de anchetă.

(21)

În ceea ce privește exporturile către Comunitate, a trebuit ca respectivele concluzii să se bazeze pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, deoarece producătorii-exportatori din China nu au cooperat. În consecință, s-a stabilit un preț mediu de export pentru toate tranzacțiile pe baza datelor de natură comercială privind exporturile chinezești.

(22)

În scopul unei comparații echitabile, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele privind navlul intern, manipularea, încărcarea, transportul și costul creditului care afectau prețurile și comparabilitatea acestora.

(23)

În ceea ce privește transportul intern, ajustările acordate s-au bazat pe costurile observate în țara analogă.

(24)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată, la nivelul franco-fabrică, a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat, la nivelul franco-fabrică din China, în aceeași etapă comercială.

(25)

Această comparație a evidențiat existența unui dumping foarte important. Marja de dumping constatată este substanțială și puțin inferioară nivelului stabilit în ancheta inițială (aproximativ 50 %).

(26)

Având în vedere ancheta, nimic nu indică că respectivele practici de dumping vor înceta în cazul abrogării măsurilor. În consecință, s-a concluzionat că există probabilitatea continuării dumpingului. Cu toate acestea, dat fiind nivelul redus al importurilor originare din China în perioada de anchetă, s-a considerat adecvat să se examineze dacă exista probabilitatea reapariției dumpingului privind volumele de export mai importante în cazul abrogării măsurilor existente.

(27)

Factorii următori au fost evaluați în scopul examinării probabilității reapariției dumpingului: existența dumpingului, evoluția producției și a utilizării capacităților în China și evoluția exporturilor de cumarină chinezească în lume.

(28)

Marja de dumping stabilită cu ocazia anchetei inițiale era ridicată (mai mult de 50 %, determinând un drept de 3 479 de ECU pe tonă). Ancheta realizată în cadrul prezentei reexaminări arată că încă există dumping la un nivel apropiat de cel constatat cu ocazia acestei anchete inițiale.

(29)

Din informațiile disponibile reiese că în China se dispune de capacități de producție importante pe care aceasta ar putea chiar să le dezvolte pe termen foarte scurt datorită naturii produsului și procesului de fabricație. Respectivele informații arată că aceste capacități se ridică la aproximativ 1 900 de tone (ceea ce reprezintă 40 % din capacitatea mondială, șapte producători și optsprezece producători potențiali gata să pătrundă din nou pe piețe). Astfel se depășește pe departe consumul comunitar total care atinge 700 de tone.

(30)

În consecință, faptul că dispune de enorme capacități de producție nefolosite (între 50 % și 60 % din capacitatea de producție) permite producătorilor-exportatori chinezi să administreze producția cu o foarte mare flexibilitate. În consecință, acești producători sunt în măsură să mărească producția rapid și să o îndrepte spre orice piață de export, inclusiv spre piața Comunității, în cazul abrogării măsurilor.

(31)

Din statisticile de export chinezești reiese că prețurile practicate de către exportatori pe celelalte piețe de export ale acestora sunt, în medie, cu 11 % mai mici decât prețurile observate în Comunitate. În anumite țări terțe ca Hong Kong și India, această diferență atinge chiar 16 %.

(32)

Statele Unite au instituit drepturi antidumping pentru importurile de cumarină chinezească în 1995 și le-au prelungit în mai 2000 în urma unei reexaminări a expirării măsurilor. Aceste drepturi sunt eșalonate de la 31,02 % la 160,80 %.

(33)

În consecință, producătorii-exportatori chinezi sunt presați să găsească alte piețe de export. În cazul în care Comunitatea ar trebui să abroge măsurile antidumping actuale, exporturile către piața comunitară ar constitui, pentru aceștia, o opțiune atrăgătoare.

(34)

Este necesar să se semnaleze că după ce Consiliul a instituit drepturi antidumping în 1995, producătorii-exportatori chinezi nu au fost în măsură să pătrundă pe alte piețe de export sau să-și dezvolte exporturile către piețele pe care erau deja implantați.

(35)

Ancheta a arătat că importurile comunitare provenite din China au făcut obiectul unui dumping în perioada de anchetă.

(36)

Ancheta a arătat, de asemenea, că volumul de exporturi chinezești de cumarină către Comunitate riscă, după toate probabilitățile, să fie substanțial în cazul abrogării măsurilor actuale. Această concluzie se bazează pe enormele capacități disponibile în China și pe presiunea suportată de producătorii-exportatori chinezi care trebuie să găsească piețe de export pentru a înlocui piața Statelor Unite, precum și alte piețe de export. Acest lucru explică interesul viu pe care producătorii-exportatori chinezi continuă să îl manifeste pentru piața Comunității.

(37)

De asemenea, s-a concluzionat că respectivele exporturi în creștere puternică în Comunitate riscau, foarte probabil, să fie efectuate la prețuri de dumping. Această concluzie se bazează pe nivelul redus al prețurilor stabilit pentru exporturile chinezești către alte piețe importante din țările terțe.

(38)

Rezumând, este mai probabil că importurile în Comunitate provenite din China vor reîncepe în cantități substanțiale și la prețuri care fac obiectul unui dumping important în cazul abrogării măsurilor.

(39)

Societatea reprezentată de către reclamant era unicul producător de cumarină din Comunitate în perioada de anchetă.

(40)

Acest producător comunitar a importat cumarină dintr-o altă țară decât China în perioada de anchetă pentru a compensa insuficiența producției datorată unor motive tehnice. Aceste importuri nu reprezintă decât o proporție redusă din volumul total al vânzărilor acestui producător în Comunitate. Astfel, în ciuda vânzărilor de cumarină importată, societatea și-a menținut activitatea principală în Comunitate și importurile sale nu au afectat cu nimic statutul acesteia de producător comunitar. În consecință, acest producător comunitar este considerat ca constituind industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(41)

Consumul comunitar a fost stabilit pe baza volumului de vânzări ale industriei comunitare pe piața Comunității precizat în răspunsul la chestionar și pe baza volumului de importuri comunitare provenite din țara în cauză și din toate celelalte țări terțe, pe baza Eurostat.

(42)

Pe această bază, consumul aparent de cumarină a crescut cu 92 % în perioada examinată. Creșterea cea mai puternică a intervenit între 1996 și 1997 (+82 %). Cu toate acestea, pentru interpretarea acestei evoluții, trebuie să se țină seama de importanța volumelor de cumarină importate mai ales din China între 1994 și 1995, înainte de instituirea măsurilor antidumping. Această cumarină importată a fost stocată pentru a fi ulterior vândută/utilizată în 1996, reducând astfel artificial cererea de cumarină din acel an și, în consecință, consumul aparent. În 1997, volumul total de importuri a scăzut la nivelul comparabil celui din 1993.

(43)

Volumul de importuri provenite din China a scăzut spectaculos în perioada examinată (–89 %), acest regres s-a evidențiat, în mo deosebit, între 1996 și 1998 (–87 %), ceea ce a coincis cu instituirea măsurilor antidumping și creșterea exporturilor altor țări către Comunitate. În această privință, s-ar părea că anumite importuri provenite din Japonia erau, în realitate, de origine chinezească și, în consecință, a avut loc o eludare a măsurilor care s-a putut observa mai ales începând din 1997 atunci când importurile provenite din Japonia au crescut brusc. Prin urmare, deoarece Statele Unite au luat măsuri pentru evitarea acestei eludări către piața lor, exportatorul japonez în cauză a încetat, de asemenea, să exporte către Comunitate și reiese din datele Eurostat că importurile comunitare de cumarină provenite din Japonia au scăzut regulat până la sfârșitul perioadei de anchetă.

(44)

Cota de piață deținută de importurile provenite din China a scăzut cu 25 de puncte procentuale în perioada examinată și se situa între 1,5 % și 3 %.

(45)

După instituirea măsurilor în 1995, prețurile CIF medii ale importurilor în cauză (Eurostat) au crescut cu 23 % între 1996 și perioada de anchetă, însă au rămas inferioare prețurilor CIF medii ale tuturor celorlalte importuri din perioada examinată, precum și prețurilor practicate de industria comunitară.

(46)

Producția industriei comunitare s-a dublat între 1996 și perioada de anchetă. O creștere semnificativă a intervenit între 1996 și 1997. Producția a scăzut ușor ulterior până în 1999, pentru a crește între 1999 și perioada de anchetă.

(47)

Capacitățile de producție ale industriei comunitare au crescut cu 29 % în perioada examinată, această creștere explicându-se prin modernizarea instalațiilor existente în 1999.

(48)

Nivelul de utilizare a capacităților a crescut cu 56 % între 1996 și perioada de anchetă. Această creștere s-a evidențiat în mod deosebit între 1996 și 1997, precum și între 1999 și perioada de anchetă.

(49)

Volumul vânzărilor industriei comunitare a crescut puternic în perioada examinată. Acesta s-a triplat între 1996 și perioada de anchetă. Această evoluție a devenit posibilă, într-un moment în care producția s-a dublat, prin scăderea concomitentă a exporturilor. Creșterea vânzărilor s-a putut observa mai ales între 1996 și 1997, chiar dacă aceasta a continuat în mod regulat între 1997 și perioada de anchetă. Cu toate acestea, după cum s-a explicat deja la considerentul 42, cererea a fost scăzută pe piața comunitară, în mod deosebit, în 1996, ceea ce denaturează comparația. În cazul în care se ia anul 1997 ca bază de comparație, volumul vânzărilor industriei comunitare a crescut cu 41 % între 1997 și perioada de anchetă. Această evoluție se explică prin diverși factori, precum instituirea măsurilor antidumping în 1995 și scăderea importurilor provenite din anumite țări terțe menționate deja la considerentul 43.

(50)

Stocurile industriei comunitare la sfârșitul exercițiului au scăzut cu 8 % pentru perioada examinată. Acestea au început prin a crește între 1996 și 1997, pentru a scădea până în 1999 și a crește din nou între 1999 și perioada anchetei.

(51)

Cota de piață deținută de industria comunitară a crescut cu 27 de puncte procentuale în perioada examinată. Această creștere a fost marcată, în mod deosebit, între 1996 și 1998 (+20 de puncte procentuale). Cota de piață a scăzut apoi ușor în 1999, înainte de a recâștiga alte aproape 12 puncte procentuale între 1999 și perioada de anchetă.

(52)

Prețul de vânzare net mediu al producătorului comunitar a scăzut cu 14 % între 1996 și perioada de anchetă. Acest regres s-a marcat, în mod deosebit, între 1996 și 1997, precum și între 1999 și perioada de anchetă.

(53)

Această evoluție poate să se explice, în parte, prin nivelul prețurilor produselor chinezești care, după cum a fost deja precizat la considerentul 45, au rămas mai mici decât prețurile CIF medii ale tuturor celorlalte importuri în perioada considerată. Chiar dacă volumul importurilor a rămas relativ redus în perioada de anchetă, ancheta a arătat că exportatorii chinezi au continuat să ofere prețuri scăzute. Mai mult, presiunea exercitată asupra prețurilor de către importurile provenite din Japonia nu poate fi considerată neglijabilă în perioada examinată și aceasta, chiar dacă volumul acestor importuri a scăzut din 1997. Cu toate acestea, această evoluție trebuie considerată în contextul eforturilor consimțite de către producătorul comunitar pentru îmbunătățirea procesului de producție. Creșterea capacităților de producție, asociată cu efectele măsurilor antidumping, a permis producătorului comunitar să crească volumul vânzărilor sale și să reducă, în consecință, costul unitar al produselor vândute.

(54)

Rentabilitatea medie ponderată a industriei comunitare s-a îmbunătățit semnificativ în perioada examinată, dat fiind că după ce a suferit pierderi în 1996, această industrie a acumulat profituri de ordinul a 5 % până la 10 % în perioada de anchetă. Această îmbunătățire, care s-a evidențiat mai ales între 1998 și perioada de anchetă, se explică, în parte, prin modernizarea capacităților deja menționate la considerentul 47, care a permis industriei comunitare să reducă semnificativ costurile sale de producție.

(55)

Fluxurile de numerar generate de vânzările de cumarină ale industriei comunitare au urmat aceeași tendință ca și rentabilitatea, de vreme ce, negative, cifrele au devenit pozitive din 1999.

(56)

Ancheta a stabilit că industria comunitară nu a întâmpinat dificultăți în mobilizarea capitalurilor. Cu toate acestea, acest indicator nu a fost considerat semnificativ, în măsura în care industria comunitară corespunde unui grup mare, în cadrul căruia producția de cumarină nu reprezintă decât o proporție relativ redusă din producția sa totală și în cadrul căruia capacitatea de a mobiliza capitaluri depinde direct de rezultatele întregului grup.

(57)

Ocuparea forței de muncă a crescut ușor în industria comunitară în perioada examinată (fie + 9 % între 1996 și perioada de anchetă). Productivitatea mânii de lucru a industriei comunitare, exprimată în volumul producției pe muncitor, a crescut semnificativ în aceeași perioadă, crescând cu mai mult de 80 %. Salariile au crescut cu 27 % în ansamblul lor între 1996 și perioada de anchetă, ceea ce s-a tradus printr-o creștere cu 16 % a salariului mediu pe muncitor în aceeași perioadă.

(58)

Investițiile au crescut puternic între 1996 și 1999, înainte de a scădea în perioada anchetei. Ancheta a arătat că aceste cheltuieli de capital se explică, în mare parte, prin modernizarea capacităților deja menționate la considerentul 47, precum și prin cheltuielile de întreținere a echipamentului.

(59)

Randamentul investițiilor, exprimat sub forma unui raport între profiturile nete ale industriei comunitare și valoarea contabilă netă a investițiilor sale, a urmat îndeaproape tendința înregistrată de rentabilitate, în sensul că a devenit pozitiv din 1999 și a crescut cu 23 de puncte procentuale între 1996 și perioada de anchetă.

(60)

După cum s-a precizat mai sus, în cazul în care consumul comunitar aproape s-a dublat în perioada examinată, volumul vânzărilor și cota de piață a industriei comunitare au înregistrat o tendință și mai evidentă. În consecință, industria comunitară a putut profita pe deplin de creșterea pieței.

(61)

Având în vedere volumul redus de importuri în perioada anchetei, marja de dumping constatată (a se vedea considerentul 28) nu a putut avea un impact asupra situației industriei comunitare.

(62)

Instituirea măsurilor antidumping pentru importurile de cumarină originară din China a avut un impact pozitiv asupra industriei comunitare, care a putut să-și redreseze situația economică slăbită. Toți indicatorii de prejudiciu, cu excepția prețurilor de vânzare, au cunoscut o evoluție pozitivă. Cu toate acestea, această evoluție trebuie de asemenea considerată în contextul eforturilor consimțite de industria comunitară pentru a fi mai eficientă și pentru a-și reduce costurile de producție. În fine, trebuie semnalat că aceste îmbunătățiri au permis pur și simplu industriei comunitare să revină la situația pe care a cunoscut-o chiar înainte de începerea practicilor dumping.

(63)

În ceea ce privește efectul probabil al expirării măsurilor în vigoare asupra industriei comunitare, următorii factori au fost examinați, ținând seama de elementele rezumate la considerentele 35-38.

(64)

Este clar că importurile provenite din China vor continua să facă obiectul unui dumping. Pe de altă parte, este probabil ca volumele importurilor să crească semnificativ, deoarece producătorii chinezi dispun de importante capacități de producție nefolosite și sunt, în consecință, în măsură să-și mărească producția și volumul exporturilor lor. Mai mult, chiar dacă este prevăzută o ușoară creștere a consumului mondial de cumarină pentru următorii trei ani, este puțin probabil ca acesta să absoarbă cantitățile care corespund capacităților chinezești nefolosite.

(65)

Având în vedere politica prețurilor pe care aceștia o practică pe piețele țărilor terțe, în special în Hong Kong, India, Japonia și Singapore, unde prețurile cumarinei chinezești sunt mai mici cu aproximativ 10 % decât cele practicate pe piața comunitară, producătorii-exportatori chinezi vor adopta, probabil, o politică de prețuri agresivă în Comunitate pentru a recâștiga cotele de piață pe care le-au pierdut. Într-adevăr, prețurile mici constatate pe piețele țărilor terțe arată că exportatorii chinezi consideră că este în interesul lor să vândă la asemenea prețuri. Prin urmare, din aceasta ar rezulta o reapariție a prejudiciului, sub forma unei scăderi a prețurilor și volumului vânzărilor industriei comunitare, fără a aminti de consecințele negative în termeni de rentabilitate.

(66)

În afară de aceasta, este probabil că piața comunitară este atrăgătoare pentru exportatorii chinezi. Trebuie să reamintim că această piața absorbea 46 % din exporturile chinezești în 1995, adică înainte de instituirea măsurilor în vigoare în prezent, față de 10 % în 1999.

(67)

Pe de altă parte, din comparația dintre exporturile Chinei către toate țările lumii și către piața comunitară în aceeași perioadă reiese că exportatorii chinezi nu au reușit să găsească piețe noi în măsură să înlocuiască vânzările lor în Comunitate. Într-adevăr, regresul net al exporturilor chinezești către piața comunitară constatat între 1995 și 1999 (363 de tone) nu a fost compensat decât printr-o creștere de aproximativ 100 de tone de exporturi din produsul chinezesc către alte țări terțe.

(68)

La aceasta se adaugă faptul că piața Comunității și cea a Statelor Unite reprezintă aproximativ 50 % din consumul mondial de cumarină și că Statele Unite au instituit măsuri antidumping pentru importurile acestui produs provenit din China, astfel încât, după toate probabilitățile, piața comunitară va atrage exportatorii chinezi în cazul abrogării măsurilor.

(69)

O asociație de importatori a afirmat că existența capacităților în China nu implică neapărat riscul reapariției prejudiciului.

(70)

Trebuie să reamintim în această privință că prezenta anchetă trebuie să evalueze riscul de reapariție a dumpingului și a prejudiciului în cazul abrogării măsurilor. Chiar dacă prezența unei capacități mari de producție în China nu înseamnă că dumpingul prejudiciabil va reapărea, totuși este vorba de un indicator semnificativ de care ar trebui să se țină seama. Combinat cu analiza comportamentului exportatorilor chinezi pe alte piețe și cu dumpingul actual constatat, acest factor dă un indiciu asupra comportamentului probabil al exportatorilor în cazul abrogării măsurilor și efectelor posibile ale unui astfel de comportament.

(71)

Ținând seama de cele de mai sus, s-a concluzionat că prejudiciul cauzat de importurile de cumarină originară din China va reapărea probabil, în cazul abrogării măsurilor.

(72)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă prelungirea măsurilor antidumping în vigoare este contrară sau nu interesului Comunității în ansamblul său. Determinarea interesului comunitar se bazează pe evaluarea tuturor intereselor în cauză, adică cele ale industriei comunitare, ale importatorilor-comercianți, precum și ale utilizatorilor produsului în cauză. Pentru evaluarea impactului probabil al menținerii sau expirării măsurilor, Comisia a invitat toate părțile interesate să-i furnizeze informații.

(73)

Este necesar a reaminti că în urma anchetei precedente s-a considerat că instituirea măsurilor nu este contrară interesului comunitar. În afară de aceasta, faptul că prezenta anchetă este o anchetă de reexaminare, adică analizează o situație în care măsurile antidumping sunt deja în vigoare, permite evaluarea oricărui impact negativ anormal al acestor măsuri asupra părților în cauză.

(74)

Pe această bază, s-a examinat dacă, în ciuda concluziilor cu privire la probabilitatea reapariției dumpingului prejudiciabil, există motive imperioase pentru a concluziona că menținerea măsurilor în acest caz particular nu este în interesul Comunității.

(75)

S-a considerat că, după toate probabilitățile, în cazul în care măsurile antidumping instituite în urma anchetei precedente ar fi abrogate, dumpingul prejudiciabil ar reapărea și situația industriei comunitare, care s-a îmbunătățit în perioada examinată, s-ar deteriora.

(76)

Din cele 26 de chestionare trimise, serviciile Comisiei nu au primit decât un singur răspuns de la o asociație a importatorilor.

(77)

Această asociație a susținut că măsurile antidumping au determinat excluderea producătorilor din China și din alte țări terțe de pe piața Comunității și, prin urmare, o dependență a utilizatorilor față de unicul producător comunitar.

(78)

Este necesar să reamintim, pentru început, că piața mondială a cumarinei este foarte concentrată. Aceasta are numai câțiva producători dintre care principalii, adică aceia care posedă capacitățile cele mai importante, sunt situați în China și în Comunitate. În consecință, orice cotă de piață pierdută de o parte este susceptibilă a fi recuperată de cealaltă parte. Cu toate acestea, trebuie reamintit că măsurile antidumping nu au avut ca obiectiv restrângerea ofertei, ci restabilirea unei concurențe echitabile pe piața comunitară și ca cumarina de origine chineză să poată fi încă importată în Comunitate. În continuare, trebuie semnalat că, în perioada de anchetă, aproximativ 25 % din cumarina importată provenea din alte țări decât China, în special din Japonia și India, ceea ce dovedește că există alte surse de aprovizionare. Mai mult, având în vedere nivelul redus de cooperare și faptul că importatorii vând, în general, o gamă largă de produse chimice, dintre care și cumarina, s-a ajuns la concluzia că eventualele efecte negative asupra importatorilor nu constituie un motiv imperios de a nu prelungi măsurile.

(79)

Cinci utilizatori au răspuns la chestionar și/sau au comunicat informațiile (din 23 de chestionare trimise).

(80)

Una dintre aceste societăți se pronunță clar pentru prelungirea măsurilor, în timp ce o alta este de părere că abrogarea sau prelungirea măsurilor nu va avea nici un impact asupra cursului activităților sale. Aceasta din urmă a subliniat, de asemenea, faptul că nu va fi în interesul industriei ca producătorul comunitar să oprească producția de cumarină în cazul reluării importurilor la prețuri de dumping.

(81)

Alți doi utilizatori, dintre care numai unul a importat cumarină chinezească în perioada examinată, s-au opus prelungirii măsurilor, însă amândoi au declarat în răspunsurile lor la chestionar că abrogarea sau prelungirea măsurilor nu se așteaptă să le influențeze cu nimic activitățile.

(82)

Un ultim utilizator s-a declarat, de asemenea, împotriva prelungirii măsurilor, susținând că este indispensabilă concurența exercitată de exportatorii chinezi pentru a garanta siguranța aprovizionării la prețuri competitive. În absența garantării unor prețuri competitive, acest utilizator ar putea să intenționeze să transfere o parte din activitățile sale de compunere de parfumuri în China, ceea ce ar determina pierderi de locuri de muncă în Comunitate. Cu toate acestea, cumarina reprezentând în jur de 1,5 % din costul total de producție al acestui utilizator, s-a considerat puțin probabil ca acesta să transfere producția anumitor compuși în afara Comunității pentru simplul motiv al menținerii drepturilor antidumping în vigoare, cu atât mai mult cu cât nu a făcut acest lucru în cursul celor cinci ani de aplicare a măsurilor.

(83)

Același utilizator a evocat, de asemenea, întârzierile de livrare datorate problemelor de producție ale producătorului comunitar. Producătorul comunitar a întâmpinat, cu siguranță, probleme de producție în timpul perioadei examinate, însă acestea s-au datorat unor circumstanțe deosebite, care este puțin probabil că ar putea să se producă în mod regulat, dintre care modernizarea instalațiilor existente, menționată la considerentul 47. De asemenea, aceste probleme de livrare n-au avut decât un impact minor asupra utilizatorilor din moment ce, după cum a fost deja precizat la considerentul 40, producătorul comunitar a importat produsul similar pentru a compensa cantitățile de produs în cauză pe care nu le-a putut produce.

(84)

Ținându-se seama de cele menționate anterior și având în vedere nivelul redus de cooperare care, în sine, confirmă că măsurile în vigoare nu au afectat deloc situația economică a utilizatorilor, se consideră că nu există nici un motiv imperios de a nu prelungi măsurile, deoarece este puțin probabil ca eventualele efecte negative pentru utilizatori să contrabalanseze efectele pozitive pentru industria comunitară.

(85)

Mai multe părți interesate au susținut că măsurile actuale au înlăturat cumarina chinezească de pe piața comunitară, plasând industria comunitară în situație de monopol, și că prelungirea acestor măsuri ar fi, în consecință, contrară interesului comunitar.

(86)

După cum s-a precizat deja la considerentul 51, industria comunitară a câștigat cote de piață și în consecință, poate să se bucure de o poziție puternică pe piața Comunității. Cu toate acestea, ancheta actuală a stabilit, de asemenea, că măsurile au permis industriei comunitare să recâștige cota de piață a Comunității pe care o deținea înainte ca exportatorii chinezi să înceapă să practice dumpingul.

(87)

În afară de aceasta, este necesar a semnala că piața mondială de cumarină se caracterizează printr-un număr mic de producători. În această situație, aspectele de concurență trebuie să facă obiectul unei atenții deosebite, efectele măsurilor asupra acestor furnizori putând avea o importanță considerabilă. Cu toate acestea, ancheta nu a evidențiat nici un semn de practică anticoncurențială din partea producătorului comunitar. Prin urmare, este necesar să se sublinieze că prețurile sale de vânzare au scăzut în perioada examinată. De asemenea, există mai multe alte surse de aprovizionare, din moment ce cumarina este și poate fi importată din mai multe țări, printre care Japonia și India, care dețin încă cote din piața comunitară deloc neglijabile.

(88)

Având în vedere cele menționate anterior, s-a concluzionat că preocupările în materie de concurență nu constituie un motiv imperios de a nu prelungi măsurile.

(89)

Din motivele menționate mai sus, s-a concluzionat că interesul Comunității nu se opune imperios prelungirii măsurilor antidumping.

(90)

Toate părțile în cauză au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat recomandarea menținerii măsurilor antidumping existente aplicate importatorilor de cumarină originară din China. De asemenea, acestora li s-a acordat un termen, pentru a le permite să-și prezinte observațiile cu privire la informațiile comunicate. Nu a fost primit nici un comentariu de natură să modifice concluziile de mai sus.

(91)

Rezultă că este necesar să se mențină măsurile antidumping în prezent în vigoare pentru importurile de cumarină originară din China,