Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 31999D0394

Decizia Consiliului din 25 mai 1999 privind condițiile și modalitățile de efectuare a investigațiilor interne privind prevenirea fraudei, corupției și a oricăror activități ilegale care prejudiciază interesele Comunităților

JO L 149, 16.6.1999, p. 36–38 (ES, DA, DE, EL, EN, FR, IT, NL, PT, FI, SV)

Acest document a fost publicat într-o ediţie specială (CS, ET, LV, LT, HU, MT, PL, SK, SL, BG, RO, HR)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/1999/394/oj

01/Volumul 02

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

153


31999D0394


L 149/36

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA CONSILIULUI

din 25 mai 1999

privind condițiile și modalitățile de efectuare a investigațiilor interne privind prevenirea fraudei, corupției și a oricăror activități ilegale care prejudiciază interesele Comunităților

(1999/394/CE, Euratom)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene și, în special, articolul 207 alineatul (3) al acestuia,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice și, în special, articolul 121 alineatul (3) al acestuia,

având în vedere regulamentul de procedură al Consiliului și, în special, articolul 21 alineatul (2) al acestuia,

(1)

întrucât Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 (1) și Regulamentul (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului din 25 mai 1999 (2) privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Anti-Fraudă (OLAF) prevede că oficiul este cel ce inițiază și conduce investigațiile administrative în cadrul instituțiilor, organelor și organismelor înființate prin sau pe baza tratatelor CE sau Euratom;

(2)

întrucât responsabilitatea Oficiului European de Luptă Anti-Fraudă, astfel cum este stabilită de Comisie, se extinde dincolo de protejarea intereselor financiare pentru a include toate activitățile desfășurate de oficiu în legătură cu necesitatea de protecție a intereselor Comunității împotriva conduitelor necorespunzătoare care pot da naștere la acțiuni administrative sau penale;

(3)

întrucât domeniul luptei împotriva fraudei ar trebui extins și eficiența acesteia mărită prin valorificarea experienței în domeniul investigațiilor administrative;

(4)

întrucât, prin urmare, pe baza autonomiei lor administrative, toate instituțiile, organele și organismele ar trebui să încredințeze oficiului conducerea investigațiilor administrative interne pentru punerea în evidență a unor fapte grave legate de exercitarea îndatoririlor profesionale, ce pot constitui o neîndeplinire a obligațiilor funcționarilor și agenților Comunităților, astfel cum se prevede la articolele 11, 12, al doilea și al treilea paragraf, articolele 13, 14, 16 si 17, primul paragraf, din Statutul funcționarilor Comunităților Europene și al Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene (denumit în continuare „statutul”), în detrimentul intereselor acestor Comunități și susceptibilă să determine măsuri disciplinare sau, după caz, de natură penală, sau o administrare necorespunzătoare gravă, conform articolului 22 din statut, sau nerespectarea obligațiilor analoage ale membrilor, conducătorilor sau personalului instituțiilor, organelor și organismelor Comunităților care nu sunt supuși statutului sau neîndeplinirea obligațiilor impuse de dreptul comunitar membrilor Consiliului și organelor sale în contextul îndatoririlor profesionale pe care le exercită în această calitate;

(5)

întrucât asemenea investigații ar trebui efectuate în condiții echivalente în toate instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Comunității; întrucât atribuirea acestei sarcini oficiului nu ar trebui să afecteze responsabilitățile instituțiilor, organismelor, oficiilor sau agențiilor și nu ar trebui să diminueze în nici un fel protecția juridică a persoanelor în cauză;

(6)

întrucât până la modificarea statutului ar trebui stabilite modalitățile practice ale modului în care membrii instituțiilor și organismelor, conducătorii oficiilor și agențiilor, precum și funcționarii și agenții instituțiilor, organismelor, precum și ai oficiilor și agențiilor urmează să coopereze pentru ca investigațiile interne să se deruleze corespunzător;

(7)

întrucât Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 și Regulamentul (Euratom) nr. 1074/1999 prevede, în articolul 4 alineatul (6), că fiecare instituție, organism, oficiu și agenție urmează să adopte o decizie care conține, în special, norme privind obligația membrilor, conducătorilor, funcționarilor și a altor agenți ai instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor de a coopera cu angajații oficiului și de a le furniza informații, procedurile care urmează a fi respectate de către angajații oficiului atunci când aceștia efectuează investigații interne, precum și garantarea drepturilor persoanelor interesate de o investigație internă;

(8)

întrucât Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Comunităților Europene privind investigațiile interne desfășurate de Oficiului European de Luptă Anti-Fraudă (OLAF) (3) obligă instituțiile semnatare, precum și instituțiile, organismele, oficiile și agențiile ce au aderat la acord să adopte o decizie internă în conformitate cu modelul atașat la acord și să nu se abată de la acel model decât dacă cerințele lor specifice impun o asemenea abatere ca necesitate tehnică;

(9)

întrucât nu există cerințe specifice care să determine ca o necesitate tehnică să se abată de la decizia model în ceea ce privește funcționarii și alți agenți ai Secretariatului General al Consiliului (denumit în continuare „Secretariatul General”);

(10)

întrucât Consiliul ar trebui să încredințeze oficiului sarcina efectuării în cadrul său de investigații administrative, cu scopul de a cerceta situații grave, ce ar putea constitui o neîndeplinire a obligațiilor impuse de dreptul comunitar persoanelor care sunt membre ale Consiliului și ale organismelor acestuia; întrucât, cu toate acestea, ar trebui să se țină seama de faptul că, spre deosebire de membrii altor instituții, membrii Consiliului și ai organismelor sale exercită în principal funcții cu caracter național și, în exercitarea acestora, ei rămân supuși legii lor naționale, întrucât, prin urmare, aplicarea prezentei decizii ar trebui limitată la activitățile profesionale efectuate de aceste persoane în calitatea lor de membri ai instituției sau ai organelor sale;

(11)

întrucât oficiul nu dispune de competențe juridice și efectuează exclusiv investigații administrative; întrucât asemenea investigații ar trebui să fie efectuate în deplină conformitate cu dispozițiile relevante ale tratatelor de instituire a Comunităților Europene, în special cu cele ale Protocolului privind privilegiile și imunitățile, ale textelor de punere în aplicare a acestora și ale statutului;

(12)

întrucât aceste investigații urmează să fie efectuate în conformitate cu condițiile și modalitățile prevăzute de regulamentele Comunității Europene și ale Comunității Europene a Energiei Atomice; întrucât aceste regulamente nu conferă, cu toate acestea, oficiului dreptul de acces la clădirile ocupate de statele membre, în special de reprezentanții lor permanenți;

(13)

întrucât decizia internă prevăzută de acordul interinstituțional se limitează strict la definirea obligației de cooperare cu oficiul și de furnizare de informații către acesta, a obligației Oficiului de Securitate de a asista angajații oficiului și, reciproc, a obligației oficiului de a informa persoanele împotriva cărora s-au formulat acuzații ca urmare a unei investigații,

DECIDE:

Articolul 1

Obligația de a coopera cu oficiul

Secretarul general, serviciile și orice funcționar sau agent al Secretariatului General are obligația să coopereze pe deplin cu angajații oficiului și să ofere orice tip de asistență necesară investigației. În acest scop, aceștia furnizează angajaților oficiului orice informație sau explicație necesară.

Fără a aduce atingere dispozițiilor relevante din tratatele de instituire a Comunităților Europene, în special ale Protocolului privind privilegiile și imunitățile, și ale textelor de punere în aplicare a acestora, membrii Consiliului și ai organelor acestuia cooperează pe deplin cu oficiul.

Articolul 2

Obligația de informare

Orice funcționar sau agent al Secretariatului General care are cunoștință de dovezi care dau naștere unei prezumții cu privire la existența unor posibile cazuri de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală, care aduce atingere intereselor Comunităților, sau fapte grave privind exercitarea îndatoririlor profesionale, ce pot constitui o neîndeplinire a obligațiilor funcționarilor și agenților Comunităților, susceptibilă să determine măsuri disciplinare sau, după caz, de natură penală, sau neîndeplinirea obligațiilor impuse de dreptul comunitar membrilor Consiliului și organelor acestuia în contextul îndatoririlor pe care le exercită în această calitate, atunci când această neîndeplinire aduce atingere intereselor Comunităților, își informează, fără întârziere, șeful de serviciu sau directorul general sau, în cazul în care consideră necesar, secretarul general sau oficiul direct.

Secretarul general, directorii generali și șefii de serviciu ai secretariatului general transmit, fără întârziere, oficiului orice dovezi de care au cunoștință și cu privire la care se poate prezuma existența neregulilor menționate de primul paragraf.

Funcționarii sau agenții Secretariatului General nu trebuie să fie supuși în nici un fel unui tratament inechitabil sau discriminatoriu ca rezultat al comunicării informațiilor la care se face referire în primul și al doilea paragraf.

Membrii Consiliului și reprezentanții permanenți care iau cunoștință de fapte de tipul celor menționate la primul paragraf informează pe președintele Consiliului sau, în cazul în care consideră necesar, oficiul direct. Delegații statelor membre care iau cunoștință de fapte de tipul celor menționate la primul paragraf îl informează pe reprezentantul permanent al statului lor membru.

Articolul 3

Asistența din partea Oficiului de Securitate

La cererea directorului oficiului, Oficiul de Securitate al Secretariatului General acordă asistență oficiului la desfășurarea efectivă a investigațiilor.

Articolul 4

Informarea părții interesate

Atunci când apare posibilitatea implicării personale a unui membru al Consiliului sau a unuia dintre organele sale, sau a unui funcționar sau agent al Secretariatului General, partea respectivă este informată de îndată cu condiția ca aceasta să nu pună în pericol desfășurarea investigației. În orice caz, nu pot fi formulate concluzii nominalizând una din aceste persoane odată investigația încheiată fără ca partea interesată să își fi putut exprima punctul de vedere cu privire la toate faptele ce o privesc.

În cazuri ce necesită păstrarea secretului absolut în scopul efectuării investigației și utilizarea de proceduri de investigație de competența unei autorități judiciare naționale, respectarea obligației de a invita persoana în cauză să-și exprime opiniile poate fi amânată cu acordul președintelui Consiliului sau, după caz, al secretarului general.

Articolul 5

Informații privind încheierea investigației, fără a se continua acțiunea

În cazul în care, în urma unei investigații interne, nu se poate reține nici o acuzație împotriva persoanei în cauză, investigația internă ce o viza se încheie, fără să mai fie întreprinsă nici o acțiune, prin decizia directorului oficiului, care informează partea interesată în scris.

Articolul 6

Ridicarea imunității

Orice cerere din partea poliției sau a autorității judiciare naționale privind ridicarea imunității de jurisdicție a unui funcționar sau agent al Secretariatului General privind posibile cazuri de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală, se transmite directorului oficiului pentru a-și exprima opinia. În cazul în care o cerere de ridicare a imunității privește un membru al Consiliului sau al unuia din organele sale, oficiul este informat cu privire la aceasta.

Articolul 7

Data intrării în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare la 1 iunie 1999.

Adoptată la Bruxelles, 25 mai 1999.

Pentru Consiliu

Președintele

H. EICHEL


(1)  JO L 136, 31.5.1999, p. 1.

(2)  JO L 136, 31.5.1999, p. 8.

(3)  JO L 136, 31.5.1999, p. 15.


Top