(1)

La 6 iunie 2025, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de 1,4-butandiol (denumit în continuare „BDO”) originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „China”), din Regatul Arabiei Saudite (denumit în continuare „Arabia Saudită”) și din Statele Unite ale Americii (denumite în continuare „SUA” și, împreună cu China și Arabia Saudită, „țările în cauză”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la data de 24 aprilie 2025 de către INEOS Solvents SA (denumită în continuare „reclamantul” sau „Ineos”). Plângerea a fost depusă de industria Uniunii producătoare de BDO în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1718 al Comisiei (3) (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”).

(4)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în legătură cu deschiderea investigației în mod special reclamanții, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile din țările în cauză, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt părți vizate și i-a invitat să participe.

(5)

Qore LLC, un producător de BDO din Statele Unite, a solicitat să fie înregistrat ca parte interesată în cadrul procedurii, deoarece a susținut că procedura ar putea să îl afecteze. Conform articolului 6 alineatul (7) din regulamentul de bază, părțile interesate sunt definite ca fiind reclamanții, sindicatele, importatorii și exportatorii, asociațiile lor reprezentative, utilizatorii și asociațiile de consumatori, precum și reprezentanții țărilor exportatoare. Întrucât nu a efectuat exporturi către UE, Qore nu a îndeplinit criteriile definite în regulamentul de bază pentru o parte interesată. Prin urmare, cererea sa a fost respinsă. Qore și Guvernul Federal al Statelor Unite (denumit în continuare „GSU”) au susținut că Comisia ar trebui să accepte Qore ca parte interesată indiferent de activitatea sa de export, susținând că aceasta din urmă nu este o cerință pentru a fi considerată parte interesată în temeiul Acordului privind practicile antidumping al OMC (denumit în continuare „Acordul privind PAD”). Comisia a remarcat că nicio dispoziție din Acordul privind practicile antidumping al OMC sau din jurisprudența OMC nu contrazice decizia Comisiei de a refuza statutul de parte interesată producătorilor care nu exportă în Uniune. Într-adevăr, articolul 6.11 din Acordul privind PAD impune includerea a două categorii de producători în definiția „părților interesate” în sensul acordului: un „producător străin […] al unui produs care face obiectul investigației” [articolul 6.11 punctul (i) din Acordul privind PAD] și „un producător al produsului similar din statul membru importator” [articolul 6.11 punctul (ii) din Acordul privind PAD]. Qore LLC fiind un producător străin al unui produs similar, nu se încadrează în niciuna dintre cele două categorii. Prin urmare, GSU nu a reușit să demonstreze motivul pentru care Comisia ar trebui să accepte Qore ca parte interesată în temeiul legislației care reglementează prezenta procedură, și anume regulamentul de bază.

(6)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(7)

Lyondell Chemie Nederland B.V. (denumită în continuare „LYB”), Sahara International Petrochemical Co. (denumită în continuare „Sipchem”), Helm AG (denumită în continuare „Helm”), Qore LLC (denumită în continuare „Qore”), Guvernul Regatului Arabiei Saudite (denumit în continuare „GKSA”) și GSU au prezentat observații cu privire la plângere și la deschiderea investigației.

(8)

De la bun început, Comisia a constatat că a efectuat examinarea plângerii în conformitate cu articolul 5 din regulamentul de bază și a concluzionat că au fost îndeplinite cerințele pentru deschiderea unei investigații, și anume faptul că existau suficiente elemente de probă pentru a deschide investigația.

(9)

Conform articolului 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, o plângere trebuie să conțină informațiile pe care reclamantul le poate obține în mod rezonabil. Standardul juridic al elementelor de probă necesar pentru deschiderea unei investigații („elemente de probă suficiente”) este diferit de standardul necesar pentru determinarea preliminară sau finală a existenței unui dumping, a unui prejudiciu sau a unei legături de cauzalitate. Prin urmare, elemente de probă care sunt insuficiente din punct de vedere cantitativ sau calitativ pentru a justifica o determinare preliminară sau finală a existenței unui dumping, a unui prejudiciu sau a unei legături de cauzalitate pot fi totuși suficiente pentru a justifica deschiderea unei investigații.

(10)

În temeiul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază, se consideră că o plângere „a fost depusă de industria Uniunii sau în numele acesteia” în cazul în care este susținută de producători din Uniune ale căror producții reprezintă în total mai mult de 50 % din producția totală a produsului similar realizată de industria Uniunii care își exprimă poziția – în favoare sau împotrivă – față de plângere și, în al doilea rând, în cazul în care este susținută de producători din Uniune care reprezintă peste 25 % din producția totală a produsului similar realizată de industria Uniunii.

(11)

LYB a contestat analiza Comisiei cu privire la gradul de susținere a plângerii (denumită în continuare „analiza reprezentativității”). Concret, LYB a susținut că investigația nu ar fi trebuit deschisă cu privire la Arabia Saudită și SUA, întrucât reclamantul nu îndeplinea cerința de reprezentativitate prevăzută la articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază, având în vedere că, dintre producătorii din Uniune care și-au exprimat poziția cu privire la investigație, numai LYB reprezenta mai mult de jumătate din producția produsului în cauză și a exprimat o poziție „neutră” față de deschiderea investigației, deoarece nu avea „nicio îngrijorare legată de importurile din Arabia Saudită și SUA” și era „în favoarea investigării importurilor originare din China”.

(12)

Sipchem a susținut, de asemenea, că investigația ar trebui să fie întreruptă în ceea ce privește importurile de BDO din Arabia Saudită și SUA. Concret, Sipchem a susținut că Comisia a săvârșit două erori în analiza reprezentativității: în primul rând, considerând că LYB este neutră cu privire la investigația referitoare la importurile de BDO din Arabia Saudită și SUA și, în al doilea rând, concluzionând că plângerea respecta articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Prin urmare, Sipchem a concluzionat că investigația a fost deschisă în mod eronat în ceea ce privește importurile de BDO din Arabia Saudită și SUA și, în consecință, a solicitat Comisiei să o încheie imediat, exceptând China.

(13)

GKSA a susținut, de asemenea, că reclamantul nu a reușit să demonstreze că a reprezentat o proporție majoră din producția de BDO a Uniunii în cursul PI și, prin urmare, nu a respectat cerința de reprezentativitate. GKSA a subliniat că reclamantul însuși a precizat că a reprezentat 39,1 % din producția totală a Uniunii de produs în cauză în cursul perioadei de investigație. Rezultă că, în absența oricărui element de probă care să demonstreze poziția celorlalți doi producători din Uniune, și anume LYB și Novamont, nu se poate presupune, potrivit GKSA, că pragul de 50 % pentru îndeplinirea cerinței de reprezentativitate.

(14)

În ceea ce privește analiza reprezentativității, la 2 iunie 2025, Comisia a emis o notă la dosar privind reprezentativitatea (denumită în continuare „nota privind reprezentativitatea”) pentru a fi consultată de către părțile interesate. Analiza a stabilit că societățile care susțin plângerea au reprezentat între 45 % și 46 % din producția totală a UE în 2024, că niciun producător care și-a exprimat opoziția nu s-a manifestat și că un singur producător a exprimat o poziție neutră. Prin urmare, Comisia a concluzionat că au fost îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază pentru a considera că plângerea a fost depusă de industria Uniunii sau în numele acesteia. LYB a exprimat în mod expres o poziție neutră. În consecință, afirmațiile au fost respinse.

(15)

În al doilea rând, potrivit LYB, importurile din SUA ar fi trebuit analizate separat de importurile din Arabia Saudită și China, întrucât se presupune că acestea nu au fost supuse acelorași condiții de concurență, prin urmare nu ar fi trebuit cumulate cu importurile din SUA. Potrivit LYB, (i) importurile de BDO originare din SUA au fost efectuate exclusiv de doi producători din Uniune, și anume LYB și BASF; (ii) în cea mai mare parte, aceste importuri au fost destinate probabil consumului captiv de către industria Uniunii și (iii) volumele rămase nu au fost importate în vederea vânzării directe către clienți independenți de pe piața Uniunii. Sipchem a formulat afirmații similare cu privire la importurile din Arabia Saudită.

(16)

Comisia a constatat, pe baza informațiilor și a statisticilor disponibile, că au fost îndeplinite condițiile pentru cumularea țărilor în cauză în etapa plângerii.

(17)

S-a constatat că marjele de dumping menționate în plângere sunt superioare nivelului de minimis. După cum arată statisticile oficiale disponibile, importurile care fac obiectul unui dumping nu au fost neglijabile din punctul de vedere al volumului pentru toate țările în cauză. În plus, condițiile de concurență au fost considerate similare, întrucât

(18)

Prin urmare, Comisia a respins afirmațiile potrivit cărora importurile din țările în cauză nu ar fi trebuit cumulate la deschiderea investigației. În plus, observațiile privind cumularea au fost abordate în secțiunea 4.3 „Importurile din țările în cauză” din prezentul regulament.

(19)

LYB a susținut că orice prejudiciu suferit de industria Uniunii a fost cauzat în mod direct de importurile de BDO din China. În consecință, LYB a susținut că comportamentul în materie de prețuri al industriei chineze de BDO a fost responsabil pentru situația industriei Uniunii. Prin urmare, industria Uniunii a putut doar să urmeze comportamentul în materie de prețuri al industriei chineze de BDO, ca să nu fie inundată de creșterea bruscă a importurilor chineze de BDO. În opinia LYB, a existat o coincidență directă în timp între creșterea bruscă a importurilor de BDO din China în 2023 și, în paralel, o scădere semnificativă a producției industriei Uniunii, care s-a inversat ulterior în 2024, când industria Uniunii a început să se redreseze. În ceea ce privește scăderea importurilor de BDO din China, LYB a afirmat că aceasta nu a fost o modificare sistematică a practicilor de dumping ale industriei chineze, ci s-a datorat deciziei BASF de a renunța la întreprinderile sale comune din China. Mai precis, LYB a susținut că scăderea importurilor din China a însoțit fluxul relativ stabil al importurilor din SUA în 2023 și 2024, având în vedere că, pentru a depăși aprovizionarea pierdută din China, BASF a trebuit să recurgă la importurile de BDO din SUA. Cu toate acestea, LYB a subliniat că o această tendință este artificială, dat fiind că BASF a utilizat importurile de BDO din SUA numai pentru consum captiv.

(20)

Comisia nu contestă faptul că importurile din China care fac obiectul unui dumping și comportamentul în materie de prețuri au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii. Cu toate acestea, pe baza plângerii depuse, nu s-a putut concluziona că numai importurile din China erau responsabile. Plângerea a furnizat suficiente elemente de probă cu privire la rolul importurilor din SUA și Arabia Saudită în cauzarea unui prejudiciu industriei Uniunii, de exemplu creșterea semnificativă a volumului importurilor și a cotelor de piață în Uniune, combinată cu scăderea substanțială și continuă a prețurilor importurilor din SUA și Arabia Saudită în perioada utilizată în plângere. În plus, pe baza plângerii, Comisia a putut observa subcotarea prețurilor indicative, subcotarea prețurilor de vânzare și dumpingul din țările în cauză. În cele din urmă, aceste observații au fost analizate în continuare și ca parte a evaluării prejudiciului și a legăturii de cauzalitate.

(21)

LYB a susținut că măsurile antidumping împotriva SUA ar prejudicia în mod direct interesul Uniunii, întrucât LYB a considerat că aprovizionarea cu BDO din SUA este o „resursă vitală pentru industria Uniunii”, având în vedere că aceasta era strâns integrată cu producția UE, deservind BASF pentru utilizare captivă și LYB în circumstanțe excepționale pentru a depăși deficitele de producție. Qore a susținut că instituirea de măsuri antidumping asupra importurilor de BDO din SUA ar dăuna utilizatorilor din aval din Uniune. Chimica Organica Industriale Milanese S.p.a. (denumită în continuare „COIM”), un utilizator din Uniune al produsului în cauză, a formulat afirmații similare, și anume că instituirea de măsuri ar fi împotriva interesului Uniunii, deoarece (i) ar avea un impact negativ din cauza cumulării cu potențiale taxe antidumping asupra acidului adipic din China, (ii) ar aduce prejudicii industriei din aval a Uniunii, (iii) ar face utilizatorii din Uniune dependenți de reclamant și (iv) ar prejudicia poziția utilizatorilor din Uniune față de concurenții din țări terțe. Din cauza presupusei lipse de interes a Uniunii, COIM a solicitat Comisiei să încheie investigația fără a impune nicio măsură.

(22)

Considerațiile legate de interesul Uniunii sunt irelevante pentru deschiderea unei investigații. Prin urmare, aceste afirmații au fost abordate în secțiunea 7.3 „Interesul utilizatorilor” din prezentul regulament.

(23)

LYB a afirmat că Comisia ar trebui să se asigure că realitatea economică a importurilor de BDO din SUA este reflectată în mod corespunzător atunci când se stabilește marja de prejudiciu. LYB a susținut că Comisia ar trebui să stabilească marja de prejudiciu la nivelul marjei de subcotare și, în consecință, nu ar trebui să ajusteze prețul de export pentru BDO din SUA în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază și nici să construiască un preț de export „artificial și complet ipotetic” (4) la frontiera Uniunii. În consecință, LYB a concluzionat că compararea prețurilor ar trebui efectuată prin intermediul prețului efectiv plătit de primul client independent din UE.

(24)

Această afirmație a fost irelevantă pentru deschiderea investigației. Prin urmare, a fost respinsă.

(25)

Qore a susținut că (i) industria Uniunii nu a suferit niciun prejudiciu important; (ii) reclamantul nu a reușit să demonstreze că importurile de BDO din SUA au adus prejudicii industriei Uniunii și (iii) tendințele prețurilor și volumelor prezentate în plângere, se explică mai bine prin deciziile interne ale industriei Uniunii, prin schimbările de pe piața din aval și prin volatilitatea determinată de costuri.

(26)

Qore nu a furnizat niciun element de probă în sprijinul afirmațiilor sale, care, prin urmare, au fost nefondate. În plus, pe baza plângerii, au existat suficiente elemente de probă privind prejudiciul, de exemplu volume reduse semnificative, cote de piață și prețuri de vânzare combinate cu o profitabilitate negativă semnificativă din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, afirmațiile Qore au fost respinse.

(27)

GKSA a susținut că plângerea nu îndeplinea cerințele pentru deschiderea unei investigații antidumping, deoarece nu dispunea de suficiente elemente de probă privind dumpingul, prejudiciul și legătura de cauzalitate.

(28)

Analiza elementelor de probă furnizate de reclamanți a condus la concluzia că plângerea conținea suficiente elemente de probă prima facie privind dumpingul BDO pe piața UE. Într-adevăr, plângerea a furnizat suficiente elemente de probă atât cu privire la valorile normale, cât și la prețurile de export pentru toate țările în cauză și, pe această bază, a stabilit marje de dumping de 87 % pentru RPC, 27 % pentru Arabia Saudită și între 57 % și 78 % pentru Statele Unite. În ceea ce privește prejudiciul și legătura de cauzalitate, în conformitate cu principiile prevăzute la articolul 2 din regulamentul de bază, plângerea a furnizat elemente de probă prima facie privind prejudiciul suferit de industria Uniunii din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping din țările avute în vedere în plângere, de exemplu, o pierdere substanțială din cota de piață a Uniunii a fost însoțită de o creștere substanțială a cotei de piață în Uniune a țărilor în cauză, la prețuri reduse în mod continuu în perioada examinată. Ceea ce a dus la prețuri mai mici decât costul de producție și la pierderi semnificative pentru producătorii din Uniune. În plus, plângerea a furnizat suficiente elemente de probă privind subcotarea prețurilor indicative și a prețurilor de vânzare.

(29)

GSU a susținut că Comisia a săvârșit o eroare incluzând BDO bio în definiția produsului împreună cu BDO fosil, din cauza diferențelor fundamentale dintre cele două. GSU a făcut referire la observațiile prezentate de Qore și BASF, ambele solicitând Comisiei să excludă BDO bio din definiția produsului care face obiectul prezentei investigații. În cele din urmă, GSU a susținut că BDO bio ar trebui să fie examinat ca un produs similar intern separat de BDO. Chimica Organica Industriale Milanese S.p.a. (denumită în continuare „COIM”), un utilizator din Uniune al produsului în cauză, a subliniat de la bun început că BDO bio diferă în mod fundamental de BDO fosil. Cererea de excludere a BDO bio din definiția produsului este abordată în secțiunea 2.4 „Afirmații cu privire la definiția produsului” din prezentul regulament.

(30)

La deschiderea investigației, COIM a susținut că industria Uniunii nu suferă niciun prejudiciu important, deoarece, potrivit celor susținute, nu există nicio diferență semnificativă în ceea ce privește prețurile între BDO produs în Uniune și BDO importat din țările în cauză. În orice caz, orice presupus prejudiciu nu poate fi atribuit importurilor de BDO din țările în cauză, ci numai creșterii costurilor de producție ale industriei Uniunii.

(31)

Comisia a luat notă de afirmațiile COIM. Totuși, COIM nu a furnizat elemente de probă pentru niciuna dintre afirmațiile pe care le-a formulat. În conformitate cu principiile prevăzute la articolul 3 din regulamentul de bază, plângerea a furnizat elemente de probă suficiente privind prejudiciul suferit de industria Uniunii din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, de exemplu o pierdere substanțială din cota de piață a Uniunii a fost însoțită de o creștere substanțială a cotei de piață în Uniune a țărilor în cauză, la prețuri reduse în mod continuu în perioada examinată. În plus, plângerea a furnizat elemente de probă prima facie privind subcotarea prețurilor indicative și a prețurilor de vânzare. În consecință, afirmațiile COIM au fost respinse.

(32)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(33)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat un eșantion provizoriu de producători din Uniune. Acest eșantion a fost format din toți cei 3 producători din Uniune care au participat la procesul de eșantionare. Aceștia au fost:

(34)

Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat peste 70 % din cantitățile de producție și de vânzări de pe piața Uniunii. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații cu privire la eșantion. Eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

(35)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(36)

Niciun importator neafiliat nu a furnizat informațiile solicitate și nu a acceptat să fie inclus în eșantion. Utilizatorii industriali/importatorii care s-au manifestat în cadrul acestui proces ca părți interesate au fost invitați să completeze chestionare pentru utilizatori. Ca atare, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion.

(37)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din China și din SUA să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineză pe lângă Uniunea Europeană, Misiunii Regatului Arabiei Saudite pe lângă Uniunea Europeană și Misiunii Statelor Unite ale Americii pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(38)

În ceea ce privește China, șase producători-exportatori din China au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de doi producători, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi în Uniune, care puteau face în mod rezonabil obiectul investigației în timpul avut la dispoziție. Un singur producător-exportator, Shandong Yuanli Science and Technology Co., Ltd. (denumit în continuare „Shandong Yuanli”), a solicitat, printr-o observație depusă împreună cu răspunsul său privind eșantionarea, să fie inclus în eșantion ca urmare a particularităților BDO pe care l-a produs. Comisia a analizat cererea și răspunsul referitor la eșantionare și a concluzionat că acest lucru nu este justificat, deoarece aceste particularități, chiar atunci când sunt analizate împreună cu volumul exporturilor către Uniune ale Shandong Yuanli, nu ar justifica includerea Shandong Yuanli într-un eșantion ales pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care ar putea face în mod rezonabil obiectul investigației, ținând seama de timpul disponibil.

(39)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori interesați cunoscuți, precum și autoritățile din China. Nu s-au primit observații.

(40)

În ceea ce privește SUA, doi producători-exportatori au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion.

(41)

La 23 iunie 2025, Comisia a informat cei doi producători-exportatori din SUA cu privire la decizia sa de a nu constitui un eșantion, acordându-le 30 de zile pentru a-și transmite răspunsurile la chestionar.

(42)

Niciun producător-exportator din China, Arabia Saudită sau SUA nu a solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(43)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența în RPC a unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(44)

Comisia a trimis chestionare producătorilor cunoscuți din Uniune, producătorilor-exportatori din China incluși în eșantion, producătorilor-exportatori cunoscuți din SUA și Arabia Saudită, importatorilor și utilizatorilor cunoscuți. Aceleași chestionare fuseseră puse la dispoziție online (5) în ziua deschiderii investigației.

(45)

La 8 iulie 2025, unul dintre producătorii-exportatori din SUA, BASF Corporation (SUA), a informat Comisia că nu va transmite răspunsul la chestionar. Termenul pentru transmiterea răspunsului la chestionar a expirat la 23 iulie 2025. La 1 august 2025, Comisia a trimis o scrisoare către BASF Corporation, informând-o cu privire la intenția sa de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază. Nu s-au primit observații.

(46)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(47)

Investigația privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2024 și 31 decembrie 2024 (denumită în continuare „perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”).

(48)

Produsul care face obiectul investigației este BDO, încadrat de obicei la numărul de înregistrare CAS (Chemical Abstracts Service) 110-63-4 și clasificat de obicei în Inventarul european al substanțelor chimice existente introduse pe piață (EINECS) cu numărul CE 203-786-5 și clasificat în prezent la codurile NC 2905 39 26 și 2905 39 28 (denumit în continuare „produsul care face obiectul investigației”).

(49)

Principalele procese de producție ale BDO includ: (i) procesul Reppe, care utilizează acetilenă; (ii) procesul n-butan/anhidridă maleică (MAN), care transformă anhidrida maleică în butandiol sau n-butanul în anhidridă maleică; (iii) procedeul cu oxid de propilenă (PO), care utilizează oxid de propilenă pentru a forma alcool alilic; (iv) procesul biologic, care utilizează zaharuri, material din biomasă sau alți compuși pe bază de carbon.

(50)

BDO este utilizat în producția unei game largi de produse chimice din aval, inclusiv polibutilentereftalat (PBT), polibutilen adipat tereftalat (PBAT), poliuretan (PU), poliester saturat (SAT), tetrahidrofuran (THF), n-metil pirolidonă (NMP), copoliester termoplastic (TPC) și gama-butirolactonă (GBL), care sunt apoi utilizate într-o gamă largă de aplicații, inclusiv în industria auto, apărare, textile, materiale plastice, produse electronice, construcții, baterii, produse farmaceutice și cosmetice.

(51)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației originar din China, Arabia Saudită sau SUA, încadrat de obicei la numărul de înregistrare CAS (Chemical Abstracts Service) 110-63-4 și clasificat de obicei în Inventarul european al substanțelor chimice existente introduse pe piață (EINECS) cu numărul CE 203-786-5 și clasificat în prezent la codurile NC 2905 39 26 („BDO bio”) și 2905 39 28 („alt tip de BDO” sau „BDO fosil”).

(52)

Potrivit investigației, următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(53)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(54)

BASF, Helm AG, COIM și Qore au formulat observații prin care au solicitat excluderea BDO derivat din carbon biogenic cu un conținut de 100 % din masă, clasificat la codul NC 2905 39 26 sau „BDO bio”, din produsul care face obiectul investigației și, prin urmare, din domeniul de aplicare al măsurilor. Aceste părți au subliniat mai multe diferențe între BDO bio și BDO fosil.

(55)

Principalele diferențe invocate au fost următoarele:

(56)

În cadrul investigației, Comisia a constatat că BDO are mai multe procese de producție diferite, cu utilizări diferite ale materiilor prime, atât pentru BDO bio, cât și pentru alt tip de BDO. De exemplu, BDO bio este produs de regulă prin fermentarea zaharurilor, utilizând, de exemplu, bacterii E. coli, sau prin metode bazate pe furfural sau acid succinic și poate fi fabricat folosind o gamă largă de materii prime, inclusiv porumb, deșeuri agricole, trestie de zahăr sau grâu. Alt tip de BDO este produs, de regulă, utilizând materiale de origine fosilă, prin mai multe procese de fabricație, precum procesul Reppe, care utilizează acetilenă, procesul n-butan/anhidridă maleică, care transformă anhidrida maleică în butandiol sau n-butanul în anhidridă maleică, ori procesul cu oxid de propilenă, care utilizează oxidul de propilenă pentru a forma alcool alilic. Părțile au susținut că procesul de producție și utilizările diferite ale materiilor prime pentru BDO bio afectează caracteristicile fizice, caracteristicile chimice și utilizarea preconizată a BDO și că diferențele în procesul de producție sunt de o importanță critică, conducând la diferențe esențiale în ceea ce privește caracteristicile fizice, percepția consumatorilor și utilizările finale între cele două produse (BDO bio și alt tip de BDO).

(57)

Comisia a remarcat însă că, potrivit chiar observațiilor BASF, cele două produse BDO pot fi utilizate în mod interschimbabil, deoarece alt tip de BDO și BDO bio „… sunt identici din punct de vedere chimic (C4H10O2) și au aceleași caracteristici fizice și chimice, și anume sunt lichide incolore, vâscoase, cu un ușor miros și fără diferențe de greutate”, în pofida proceselor de producție diferite sau a utilizării diferite a materiilor prime. În plus, INEOS a susținut, iar această afirmație a fost confirmată și de observațiile Novamont, că, deși BDO poate fi produs într-adevăr cu materii prime diferite și prin procese de producție diferite, aceste diferențe de producție nu au niciun impact asupra rezultatului final al produsului din aval. În plus, BASF, INEOS și Novamont au confirmat existența unei interoperabilități totale între BDO bio și alt tip de BDO pentru produsele din aval, acestea fiind identice din punct de vedere chimic. În pofida diferenței mari dintre materiile prime și procesul de producție observate pentru BDO (atât pentru BDO bio, cât și pentru alt tip de BDO), în cursul investigației, Comisia a constatat că produsele sunt utilizate în mod interschimbabil, că au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice, având în același timp și aceleași utilizări finale.

(58)

BASF a susținut că înlocuirea BDO bio cu alt tip de BDO ar duce la pierderea „conținutului de origine biologică” al produsului final, de exemplu în cazul bioplasticelor și al PBAT. În mod similar, Qore a susținut că produsul BDO bio nu este interschimbabil cu BDO fosil fără a invalida afirmațiile consumatorilor din aval. La rândul său, Helm AG a susținut că BDO bio și alt tip de BDO nu sunt produse interschimbabile și că „BDO bio este vital pentru aplicațiile specializate care necesită caracteristici durabile pentru care nu se poate utiliza BDO convențional”. Comisia a constatat însă, astfel cum a susținut și Novamont, că cele două produse BDO pot fi utilizate în mod interschimbabil și cu diferite niveluri de amestec pentru a produce o gamă de produse din aval în Uniune, inclusiv produse din categoria PBAT sau a bioplasticelor. Reclamanții nu au furnizat niciun alt exemplu specific cu privire la modul în care consumatorii din aval și/sau produsele ar putea fi afectate de utilizarea diferită a BDO și a BDO bio. Comisia a remarcat însă că BDO bio și alt tip de BDO au aceleași molecule și aceleași funcții de bază și sunt interschimbabili, în pofida faptului că clienții din aval pot prefera amestecuri diferite de BDO pentru proiectarea produselor din aval sau din motive de marketing. În plus, observațiile BASF clarifică faptul că atât BDO bio, cât și alt tip de BDO pot fi utilizați pentru a produce PBAT sau materiale plastice biodegradabile. În orice caz, conform explicațiilor INEOS, BDO fosil ar putea fi produs din punct de vedere tehnic cu o amprentă de carbon globală mai mică decât cea a BDO bio, ceea ce ar duce la aplicații mai ample și la un consum potențial mai mic de CO2 al utilizatorilor de BDO din aval.

(59)

Helm AG a susținut că BDO bio se bucură de o percepție complet diferită a consumatorilor în comparație cu cea referitoare la BDO convențional, BDO bio fiind comercializat ca factor de producție „verde”, de origine biologică și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, iar alt tip de BDO fiind comercializat în principal ca produs chimic de bază și utilizat într-o gamă largă de aplicații industriale în care conținutul de origine biologică sau trasabilitatea nu reprezintă un aspect relevant. Qore a susținut că piața de BDO bio există în Uniune nu doar ca o preferință voluntară a consumatorilor, ci ca urmare a unor contracte obligatorii cu clienții sau a legislației UE, în cadrul cărora BDO nu este un substitut pentru BDO bio, întrucât ar „perturba specificațiile de sustenabilitate sau ar invalida afirmațiile privind produsele bazate pe certificare”. Părțile au afirmat că, de regulă, BDO bio nu se află în concurență cu alt tip de BDO. Comisia a remarcat însă că BDO fosil și BDO bio sunt utilizați în mod interschimbabil pentru fabricarea diferitelor produse din aval, inclusiv a produselor certificate sau biodegradabile, iar utilizatorii ajustează amestecul de BDO atunci când este necesar. În consecință, atât BDO bio, cât și alt tip de BDO au aceeași utilizare, fac parte din același proces de fabricație pentru produsele din aval și sunt în concurență unul cu altul în Uniune.

(60)

BASF, Helm AG și Qore au susținut că BDO bio are un proces de producție diferit, care implică mai multe costuri și, prin urmare, un preț de vânzare mai mare, ceea ce poate însemna consumatori diferiți și utilizări diferite față de alt tip de BDO, precum și o lipsă de concurență între cele două produse (BDO bio și alt tip de BDO) din cauza prețurilor diferite. Comisia a remarcat însă că divergența observată în ceea ce privește prețurile poate să se modifice în viitor și poate să fie temporară: (i) astfel cum au explicat BASF și Qore, în prezent se instalează o nouă capacitate de BDO bio, care poate duce la o aprovizionare suplimentară a Uniunii, utilizând noi tehnologii de producție, și la scăderea prețurilor; (ii) o parte semnificativă a costului depinde de o gamă largă și volatilă de materii prime, astfel cum a susținut BASF, și, întrucât materiile prime sunt supuse unor modificări de preț din cauza naturii lor volatile, acest lucru poate duce, în comparație cu procesul de producție al BDO fosil, inclusiv la un preț mai mic în viitor. Comisia a remarcat că, într-adevăr, potrivit observațiilor Novamont, BDO bio a devenit deja mai avantajos din punct de vedere economic decât alt tip de BDO în anumite intervale din perioada 2021-2023, când prețurile gazelor și petrolului au crescut vertiginos. În orice caz, doar diferența de preț nu justifică excluderea BDO bio din definiția produsului.

(61)

De asemenea, BASF, Helm AG și Qore au susținut că, întrucât BDO bio nu este produs de reclamant, INEOS, acesta ar trebui exclus din investigație. În plus, Helm AG a susținut că BDO bio nu este importat în Uniune din țările în cauză și nici produs în afara Uniunii, prin urmare nu poate face obiectul unui dumping. Comisia a remarcat totuși că BDO bio a fost importat în Uniune în cursul perioadei de investigație, după cum s-a confirmat în cadrul vizitelor de verificare. În plus, BDO bio este produs, de asemenea, de producătorul din industria Uniunii Novamont.

(62)

În cele din urmă, Helm AG a susținut că distincția dintre BDO bio și alt tip de BDO se reflectă în clasificarea lor vamală respectivă, ceea ce înseamnă că sunt clasificați ca două produse diferite, având coduri NC diferite. Totuși, ambele coduri NC se referă exclusiv la BDO și, astfel cum s-a explicat mai sus, o distincție bazată pe procesul de producție nu este suficientă pentru a exclude un tip de BDO din definiția produsului care face obiectul investigației.

(63)

În concluzie, Comisia nu contestă că există diferențe între BDO bio și alt tip de BDO în ceea ce privește materiile prime și procesele de producție. Totuși, întrucât BDO bio și BDO fosil au aceleași caracteristici tehnice, chimice și fizice de bază, iar utilizările lor sunt în mare măsură interschimbabile, diferențele evidențiate de părțile interesate nu au fost considerate determinante, iar produsele ar trebui considerate un singur produs. În plus, aceste diferențe în ceea ce privește metodele de producție și materiile prime se regăsesc și în clasificarea produselor pentru BDO bio și alt tip de BDO. De asemenea, un produs cu o amprentă de carbon (verde) redusă poate fi fabricat din punct de vedere tehnic și din surse fosile, ceea ce înseamnă că clienții care solicită un produs verde pot fi aprovizionați și cu alt tip de BDO. Produsele BDO bio pot avea costuri și prețuri de vânzare mai ridicate, însă aceste costuri și prețuri de vânzare variază și pot converge sau pot deveni chiar mai scăzute. În consecință, Comisia a respins solicitările menționate mai sus de excludere a BDO bio din definiția produsului.

(64)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea investigației, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința RPC, Comisia a considerat oportun să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(65)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din RPC să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea BDO. Doi producători-exportatori au transmis informațiile relevante.

(66)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit, în termenul stabilit, niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile, în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC. Nu s-au primit observații din partea GC cu privire la utilizarea datelor disponibile.

(67)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, selectase cu titlu provizoriu Malaysia ca țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, în plus, că va examina alte posibile țări reprezentative adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(68)

La data de 18 iulie 2025, prin intermediul unei note (denumită în continuare „nota”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate pentru fabricarea de BDO. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat posibile țări reprezentative adecvate, și anume Brazilia și Malaysia. Comisia a primit observații cu privire la notă din partea reclamantului, a LYB și a Wanhua Chemical (Sichuan) Co., Ltd. împreună cu societățile sale afiliate („Wanhua Group”).

(69)

Comisia a abordat în detaliu observațiile primite în secțiunea 3.1.2.4.1. Pe baza observațiilor primite, Comisia a identificat sursele pe care intenționează să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale, luând în considerare Brazilia ca țară reprezentativă. De asemenea, aceasta a concluzionat că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), precum și profiturile pe baza informațiilor disponibile pentru perioada de investigație pentru Rhodia Brasil SA (denumită în continuare „Rhodia Brasil”), un producător din Brazilia.

(70)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(71)

Totuși, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(72)

Astfel cum se explică suplimentar mai jos, Comisia a concluzionat în prezenta investigație că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază a fost adecvată.

(73)

În cadrul investigațiilor recente privind sectorul produselor chimice din RPC (6), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(74)

În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în RPC există o intervenție substanțială a statului, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (7). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul produselor chimice, nu numai că GC continuă să dețină în proprietate o mare parte dintre întreprinderi în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (8), dar GC este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (9). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în ceea ce privește furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare a pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt concentrate în sectoare desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (10). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (11). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul produselor chimice, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (12), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al societăților comerciale din RPC (13).

(75)

La fel ca în investigațiile anterioare referitoare la sectorul produselor chimice din RPC, Comisia a analizat, în cadrul prezentei investigații, dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut această analiză pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv pe baza elementelor de probă conținute în plângere și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială (14) (denumit în continuare „raportul”), care se bazează pe surse disponibile în mod public. Analiza a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul investigației. Comisia a completat suplimentar aceste elemente de probă cu propriile sale cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum s-a constatat și în investigațiile sale anterioare în această privință.

(76)

În plângere s-a susținut că există distorsiuni semnificative în sectorul BDO din China. S-a făcut trimitere la raport și, în special, la faptul că sistemul economic din RPC este o „economie de piață socialistă” și la rolul activ al Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”) atât în sectorul public, cât și în cel privat din RPC (15).

(77)

Mai precis, în plângere s-au subliniat următoarele aspecte:

(78)

În concluzie, plângerea a indicat faptul că prețurile sau costurile, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Pe această bază, potrivit plângerii, nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne pentru a se stabili valoarea normală în acest caz.

(79)

Comisia a analizat dacă era adecvat sau nu să se folosească prețurile și costurile de pe piața internă din China, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză.

(80)

În această privință, Comisia a evaluat mai întâi dacă sectorul BDO din RPC este deservit în mod semnificativ de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților chineze sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază. Sectorul produsului în cauză este deservit de societăți private, precum Shandong Yuanli (23) (24), Inner Mongolia Dongjing Bioenvironmental Protection Ltd. (25), care este deținută în proporție de 100 % de societatea privată Inner Mongolia Dongyuan Science and Technology Group Co., Ltd. (26) (27), precum și de societăți private cu participații minoritare deținute de stat, precum Wanhua Chemical Group Co., Ltd. (28) (29), și de întreprinderi deținute de stat, precum Xinjiang Markor Chemical Industry Co., Ltd. (30), Henan Kaixiang Fine Chemical Co. Ltd. (31), Xinjiang Blue Ridge Tunhe Energy Co. Ltd. (32) sau Sinopec Group (33). Raportul exact dintre producătorii privați și cei deținuți de stat pe piața BDO nu a putut fi determinat. Cu toate acestea, Comisia a constatat că mai mulți producători sunt controlați direct de stat. Printre exemple se numără Xinjiang Markor Chemical Industry Co., Ltd. (34) și Xinjiang Blue Ridge Tunhe Energy Co. Ltd. (35), ambele societăți fiind controlate în ultimă instanță de Comisia de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat din regiunea autonomă Xinjiang Uygur. De asemenea, Sinopec Group este o întreprindere centrală controlată de Comisia de supraveghere și administrare a activelor de stat (36) (denumită în continuare „SASAC”) din cadrul Consiliului de Stat, iar Sinopec produce atât BDO, cât și carbură de calciu, un factor de producție utilizat pentru a produce BDO (37).

(81)

În plus, intervențiile PCC în procesul decizional operațional au devenit norma nu numai în cadrul întreprinderilor deținute de stat, ci și în societățile private (38), PCC revendicându-și rolul de conducere în aproape toate aspectele economiei țării. Astfel, influența statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul societăților determină în mod efectiv o situație în care operatorii economici se află sub controlul și supravegherea în materie de politici exercitate de guvern, dat fiind cât de mult au fuzionat structurile statului cu cele ale partidului în China.

(82)

În urma investigației s-a constatat că asociația națională a industriei care acoperă sectorul produselor chimice este Federația industriei petrochimice din China (39) (China Petroleum and Chemical Industry Federation – denumită în continuare „CPCIF”), în special Comitetul său profesional pentru materiale chimice noi (40). CPCIF respectă conducerea generală a PCC, desfășoară activități de partid și oferă condițiile necesare pentru activitățile organizațiilor de partid (41). În plus, „autoritatea de înregistrare și administrare a asociației este Ministerul Afacerilor Civile” (42) , iar condițiile pentru eligibilitatea ca reprezentant al CPCIF includ „să respecte rolul de conducere al PCC, să sprijine socialismul cu caracteristici chineze, să pună în aplicare cu fermitate linia, principiile și politicile partidului și să aibă bune calități politice” (43).

(83)

Atât Sinopec Group, cât și Xinjiang Zhongtai Chemical Co. Ltd., care este societatea holding a Xinjiang Markor Chemical Industry Co., Ltd., sunt membri ai CPCIF (44).

(84)

Mai precis, în urma investigației s-a constatat, de asemenea, că o altă asociație națională a industriei care reprezintă producătorii de BDO este China Chemical Fibers Association (denumită în continuare „CCFA”). CCFA respectă conducerea generală a PCC, desfășoară activități de partid și oferă condițiile necesare pentru activitățile organizațiilor de partid (45). În plus, „autoritatea de înregistrare și administrare a asociației este Ministerul Afacerilor Civile” (46) , iar condițiile pentru eligibilitatea ca reprezentant al CCFA includ „să respecte conducerea PCC, să sprijine socialismul cu caracteristici chineze, să pună în aplicare cu fermitate linia, principiile și politicile partidului și să dețină bune calități politice” (47).

(85)

Wanhua Chemical Group Co. Ltd, precum și diverse entități ale Sinopec Group sunt membre ale CCFA (48).

(86)

Atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul produselor chimice fac obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor. Cele mai recente documente de politică ale Chinei privind sectorul chimic și petrochimic confirmă importanța continuă pe care GC o acordă sectorului, inclusiv intenția de a interveni în acest sector pentru a-l modela în conformitate cu politicile guvernamentale. Acest lucru este exemplificat de cel de al 14-lea plan cincinal pentru dezvoltarea economică și socială și perspectivele pentru 2035, potrivit căruia GC intenționează să „accelereze transformarea și modernizarea industriilor-cheie, cum este industria chimică” (49).

(87)

În plus, Avizul orientativ privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei petrochimice și chimice în cadrul celui de al 14-lea plan cincinal (50) (denumit în continuare „avizul orientativ”) prevede, de asemenea, că GC „va accelera transformarea și modernizarea industriilor tradiționale, va dezvolta în mod activ noi materiale chimice și produse chimice fine […] și va încuraja tranziția Chinei de la o țară petrochimică și chimică mare la o putere petrochimică și chimică de mare anvergură. Până în 2025, […] [n]ivelul de concentrare a producției de produse chimice în vrac va crește și mai mult, iar rata de utilizare a capacității va ajunge la peste 80 %” (51). În plus, GC trebuie „[s]ă promoveze adaptarea structurii industriale: să consolideze măsurile specifice și să reglementeze din punct de vedere științific dimensiunea industriei [și] [s]ă controleze în mod strict noile capacități de producție în industrii precum […] carbura de calciu […] și să accelereze eliminarea capacităților de producție ineficiente și învechite; să promoveze dezvoltarea de vârf, diversificată și cu emisii scăzute de dioxid de carbon a industriei chimice a cărbunelui și să dezvolte în mod constant și ordonat industria chimică modernă a cărbunelui în conformitate cu cerințele privind prioritatea ecologică, producția pe bază de apă, controlul cantității totale și dezvoltarea clusterelor” (52).

(88)

În mod similar, Comunicarea privind promovarea dezvoltării sănătoase a unei industrii chimice moderne a cărbunelui (53) prevede că, „[p]e baza structurii moderne a industriei chimice a cărbunelui prezentate în [cel de al 14-lea plan cincinal] și în conformitate cu strategiile regionale majore [și] cu strategiile de dezvoltare coordonate regionale”, […] GC va „consolida în continuare orientările în materie de planificare, va optimiza structura industrială și va promova punerea în aplicare accelerată a tehnologiilor avansate și a modernizării echipamentelor pentru proiectele moderne existente privind substanțele chimice pe bază de cărbune” (54).

(89)

De asemenea, Planul de lucru pentru creșterea stabilă a industriei chimice și petrochimice (2025-2026) (55) (denumit în continuare „planul de lucru”) urmărește „să implementeze în mod corespunzător proiecte de transformare a cărbunelui în petrol și a cărbunelui în produse chimice și să desfășoare demonstrații ale aplicațiilor industriale ale industriei chimice a cărbunelui, împreună cu noi surse de energie, materiale, tehnologii și echipamente avansate, sisteme de operare industriale” (56), precum și „să cultive și să consolideze clusterele de producție avansate și clusterele industriale specifice de întreprinderi mici și mijlocii și de întreprinderi de vârf în domeniul petrochimiei, al produselor chimice pe bază de cărbune, al produselor chimice pe bază de fosfor, al produselor biochimice și al produselor chimice fine” (57).

(90)

Exemple similare privind intenția autorităților chineze de a supraveghea și de a orienta evoluțiile din sectorul BDO pot fi găsite la nivel provincial, de exemplu în cel de al 14-lea plan cincinal al Shandong privind dezvoltarea industriei chimice, care urmărește „[s]ă promoveze în mod global modernizarea bazei industriale și a lanțului industrial, să accelereze eliminarea capacităților de producție depășite și ineficiente și să promoveze dezvoltarea produselor chimice în direcția funcționalizării, a perfecționării și a diferențierii. Să orienteze întreprinderile către fuziune și reorganizare, să optimizeze alocarea resurselor și structura lanțului industrial și să îmbunătățească eficiența și profitabilitatea producției” (58). Acesta prevede, de asemenea, că GC „se va baza pe parcuri [chimice] esențiale, va optimiza alocarea resurselor, va construi o serie de proiecte majore [și] va crea un model de dezvoltare chimică de vârf, cu avantaje tehnice remarcabile și o coordonare regională ordonată; […] să valorifice pe deplin avantajele industriei chimice de bază a cărbunelui […] și să accelereze cercetarea, dezvoltarea și producția de produse chimice fine pe bază de cărbune în aval” (59).

(91)

Mai precis, Catalogul industriilor încurajate din regiunile occidentale (2025) (60) enumeră BDO ca industrie încurajată în mai multe provincii, precum Ningxia, Guizhou și Xinjiang.

(92)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, Comisia a constatat că președintele Shandong Yuanli îndeplinește în același timp și funcția de secretar al sucursalei de partid și se raportează că respectă principiul potrivit căruia „consolidarea partidului oferă întreprinderii direcția, iar partidul și societatea sunt puternic integrate” (61).

(93)

În plus, în urma investigației s-a constatat că Dongyuan Science and Technology Group Co. Ltd. este implicată în mod regulat în activități de consolidare a partidului pentru „a îndruma cadrele și lucrătorii să înțeleagă măreția partidului” (62).

(94)

Președintele și un director al Wanhua Chemical Group Co. Ltd îndeplinesc în același timp și funcția de secretar și, respectiv, de secretar adjunct al Comitetului de partid (63).

(95)

De asemenea, directorul general al Zhongtai Chemical, societatea-mamă care deține Xinjiang Markor Chemical Industry Co., Ltd, îndeplinește și funcția de secretar adjunct al Comitetului de partid.

(96)

În mod similar, președintele consiliului de administrație al Sinopec Group este secretarul comitetului de partid, iar mai mulți membri ai consiliului de administrație îndeplinesc funcția de secretari adjuncți ai comitetului de partid (64). Sinopec Group a declarat că intenționează „să se concentreze asupra noii misiuni și a noilor sarcini ale societății în noua călătorie întreprinsă, să ducă mai departe spiritul autorevoluționar al partidului, să consolideze rolul de conducere al partidului și să aprofundeze consolidarea partidului într-un mod cuprinzător și integrat, precum și să promoveze în mod sistematic o guvernanță cuprinzătoare și strictă a partidului, astfel încât să ofere o garanție solidă pentru adăugarea unui nou capitol al industriei petrochimice moderne a Chinei” (65).

(97)

A fost imposibil să se stabilească în mod sistematic existența unor legături personale între toți producătorii chinezi de BDO și PCC. Cu toate acestea, având în vedere că produsul care face obiectul investigației reprezintă un subsector al sectorului chimic, Comisia a considerat că informațiile stabilite în investigațiile recente privind sectorul chimic, astfel cum se indică în considerentul 74, sunt relevante și pentru produsul care face obiectul investigației.

(98)

În plus, în sectorul BDO sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază. Comisia a identificat mai multe documente care demonstrează că industria BDO beneficiază de îndrumare și intervenții ale statului în sectorul chimic, având în vedere că BDO reprezintă un subsector al sectorului chimic.

(99)

Industria chimică este considerată în mod constant o industrie esențială de către GC (66). Acest aspect este confirmat în numeroasele planuri, directive și alte documente având ca obiect produsele chimice, care sunt publicate la nivel național, regional și municipal. În cadrul celui de al 14-lea plan cincinal, GC a desemnat industria chimică pentru optimizare și modernizare (67). În mod similar, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime prevede că GC „va optimiza structura organizatorică: va acționa astfel încât întreprinderile de vârf să devină mai mari și mai puternice, […] [v]a sprijini întreprinderile pentru a accelera fuziunile și reorganizările transregionale și cu participații încrucișate, va spori concentrarea industrială și va desfășura operațiuni internaționale. În industria chimică, petrochimică, siderurgică, a metalelor neferoase, a materialelor de construcții și în alte industrii, va cultiva un grup de întreprinderi principale în lanțul industrial cu o poziție dominantă ecologică și o competitivitate superioară” (68) .

(100)

Mai precis, provincia Shandong a publicat un Plan de acțiune revoluționar pentru dezvoltarea de înaltă calitate a industriei chimice de vârf (2021-2022) (69) și a selectat „10 lanțuri industriale chimice de vârf, precum chimia pe bază de cărbune, materialele pe bază de fluor, poliuretanul, nailonul și produsele chimice electronice, alegând 25 de întreprinderi drept «lideri ai lanțului industrial»”. BDO este unul dintre lanțurile industriale selectate, iar provincia Shandong „va utiliza recompense financiare, va promova bune practici, va acorda prioritate și va folosi alte metode pentru a sprijini Wanhua Chemical Group Co. Ltd. […] și alte întreprinderi în consolidarea avantajelor lor de bază și în crearea unui număr de întreprinderi de vârf de mari dimensiuni, cu eficiență ridicată și capacitate puternică de inovare” (70) .

(101)

În plus, în 2022, municipalitatea Wuhai a promovat „construirea de proiecte-cheie, […] a soluționat prompt dificultățile existente în procesul de promovare a proiectelor, a făcut pregătiri pentru diverși factori de producție și s-a asigurat că proiectele progresează conform planificării […]. Datorită accentului pus pe construirea de noi surse de energie și de noi materiale, construcția mai multor proiecte-cheie în [Wuhai] a fost promovată rapid în acest an. După mai mult de un an de construcții intense, recent, Inner Mongolia Dongjing Bioenvironmental Protection Technology Co., Ltd. a dat în funcțiune cu succes proiectul de 280 000 de tone de 1,4-butandiol (BDO), cu o producție anuală de 280 000 de tone. După punerea în funcțiune oficială a proiectului, Dongyuan Technology Co., Ltd. va avea o producție anuală de 380 000 de tone de capacitate de producție de BDO, devenind cea mai mare bază de producție pentru BDO și întregul lanț industrial al produselor de prelucrare profundă din aval din China” (71) .

(102)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de sprijinire a industriilor încurajate, inclusiv a fabricării produsului care face obiectul investigației. Aceste măsuri împiedică forțele pieței să acționeze liber.

(103)

Prezenta investigație nu a evidențiat niciun element de probă care să indice că aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în sectorul chimic în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază nu i-ar afecta pe producătorii produsului care face obiectul investigației.

(104)

De asemenea, produsul care face obiectul investigației este afectat și de distorsiunile costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum s-a menționat în considerentul 74. Respectivele distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul investigației sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la factorii de producție ai întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC) (72).

(105)

În plus, în cadrul prezentei investigații nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul BDO nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Avizul orientativ menționat anterior, care prevede „îmbunătățirea politicilor de sprijin, consolidarea coordonării dintre politicile fiscale, financiare, regionale, de investiții, de import și de export […] cu politicile industriale pentru a pune pe deplin în aplicare platforma națională de cooperare între industrie și finanțe și a promova legătura dintre întreprinderi și bănci” (73), ilustrează, de asemenea, foarte bine acest tip de intervenție a statului. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(106)

În cele din urmă, Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul care face obiectul investigației, sunt necesari mai mulți factori de producție. Atunci când producătorii produsului care face obiectul investigației cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod clar, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Ei pot împrumuta fonduri supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea capitalului. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(107)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile interne de vânzare ale produsului care face obiectul investigației nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate și toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se arată în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capital, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție, este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție, și așa mai departe.

(108)

În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul investigației, inclusiv costurile materiilor prime, ale terenurilor, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate în dispoziția respectivă.

(109)

GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să infirme elementele de probă existente la dosarul cazului, inclusiv raportul și elementele de probă suplimentare furnizate de reclamant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(110)

Comisia a primit observații din partea Wanhua Group cu privire la distorsiunile semnificative care afectează industria BDO. Wanhua Group a susținut că afirmația din plângere referitoare la „distorsiunile semnificative” din China în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază ar trebui să fie confirmată de Comisie în cadrul procedurii specifice și nu ar trebui să devină o concluzie prestabilită.

(111)

Având în vedere cele de mai sus, investigația Comisiei a identificat elemente de probă privind existența unor distorsiuni semnificative care afectează industria BDO din China, justificând astfel aplicarea metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază pentru construirea valorii normale. Prin urmare, afirmația Wanhua Group a fost respinsă.

(112)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(113)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

(114)

Astfel cum se explică în considerentul 68, Comisia a publicat nota cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. Această notă descrie faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante. Pe baza observațiilor primite, Comisia a considerat Brazilia ca fiind o țară reprezentativă adecvată în cazul de față.

(115)

În notă, Comisia a explicat că produsul care face obiectul investigației nu pare să fie fabricat în nicio țară cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC, potrivit Băncii Mondiale. Reclamantul a indicat, de asemenea, că BASF Petronas Chemical a produs BDO în Malaysia până în martie 2021 și, prin urmare, a propus utilizarea Malaysiei ca țară reprezentativă.

(116)

Comisia a indicat în notă că, întrucât toate țările în care există producție de BDO au un nivel de dezvoltare economică diferit de cel din RPC și întrucât BDO nu mai este produs în Malaysia, Comisia a luat în considerare fabricarea unui produs din aceeași categorie generală și/sau din același sector cu produsul care face obiectul investigației. Prin urmare, Comisia a indicat că va utiliza producția de monoetilenglicol (denumit în continuare „MEG”), un produs similar cu BDO, pentru a stabili o țară reprezentativă adecvată pentru aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Într-adevăr, astfel cum se explică în notă, MEG este un diol care, la fel ca BDO, are un punct de fierbere relativ ridicat, o viscozitate similară și este, de asemenea, miscibil cu apa. În plus, la fel ca unele dintre metodele de fabricație pentru producerea BDO, MEG se bazează pe o conversie catalitică în mai multe etape a produselor petrochimice. În plus, MEG este produs din etilenă, care, la rândul său, poate fi obținută de exemplu din gaz natural de cracare, etan sau naftă, unele dintre acestea fiind aceleași materii prime care sunt necesare pentru a produce BDO în cadrul unora dintre metodele de fabricare posibile. În plus, procesele de fabricație atât pentru BDO, cât și pentru MEG sunt mari consumatoare de energie. În ceea ce privește aplicațiile, BDO și MEG pot fi utilizate pentru producerea de polimeri, ca solvenți, intermediari chimici, componente antigel sau agenți de umectare. Pe scurt, cele două produse au structuri chimice comparabile, pot avea aceleași materii prime pe bază de combustibili fosili, iar procesele lor de fabricație pot implica procese chimice și energointensive comparabile.

(117)

Comisia a constatat o producție de MEG în următoarele țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC: Brazilia, Indonezia, Malaysia, Mexic, Thailanda și Turcia.

(118)

În urma notei, Wanhua Group a întrebat dacă factorii de producție utilizați pentru a fabrica MEG ar putea fi considerați reprezentativi pentru cei utilizați pentru a fabrica BDO.

(119)

Comisia a remarcat că, la stabilirea valorii normale, a luat în considerare numai factorii de producție utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației (în cazul de față, BDO). În consecință, MEG a fost identificat ca produs din aceeași categorie generală ca BDO numai în scopul selectării unei țări reprezentative adecvate care să poată furniza valori de referință nedistorsionate și costuri VAG și profituri reprezentative ale unui producător de BDO. Prin urmare, au fost solicitate valori de referință numai pentru factorii de producție utilizați pentru a produce BDO, nu și MEG. În plus, Wanhua Group nu a propus niciun produs alternativ din aceeași categorie generală sau din același sector general ca BDO. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(120)

Reclamantul a sprijinit abordarea Comisiei și alegerea MEG, care a fost produs în Malaysia și Brazilia, cele mai adecvate țări reprezentative în opinia sa.

(121)

LYB a fost, de asemenea, de acord cu Comisia că substanțele chimice dioli se încadrează în aceeași categorie generală ca BDO. Cu toate acestea, LYB a susținut că și precursorii producției de substanțe chimice dioli, precum etilena și propilena, și solvenții, precum dietilenglicolul, propilenglicolul sau tetrahidrofuranul, se încadrează în aceeași categorie generală ca BDO. Pe baza acestei ipoteze, LYB a căutat date financiare disponibile pentru 2024 ale societăților profitabile care fabrică astfel de produse în Indonezia, Mexic și Thailanda, dar nu a reușit să găsească. În plus, LYB nu a propus societăți suplimentare pentru Malaysia. În schimb, LYB a propus un producător de solvenți și propilenă din Brazilia sau recurgerea la datele sectoriale ale sectorului chimic din Turcia.

(122)

Comisia a examinat produsele suplimentare propuse de LYB despre care se presupune că aparțin aceleiași categorii generale sau aceluiași sector general ca BDO. Comisia a remarcat că etilena și propilena sunt materii prime pentru producția de BDO. Deși propilena este utilizată chiar de LYB în producția de BDO ca oxid de propilenă, etilena este utilizată în general ca oxid de etilenă în producția de MEG, astfel cum se indică în notă. Acest lucru arată că, deși BDO și MEG au aceeași poziție în lanțul de producție și, prin urmare, au o structură a costurilor similară, propilena și etilena sunt situate cu câteva etape mai sus în lanțul de producție, ceea ce face ca structura costurilor lor să fie mai îndepărtată de BDO. Rezultă că MEG este un produs mai specific și mai adecvat din aceeași categorie generală sau din același sector general ca BDO, în comparație cu etilena și propilena. Prin urmare, Comisia a considerat că MEG este un produs mai adecvat din aceeași categorie generală sau din același sector general ca BDO. Comisia a analizat în continuare solvenți precum dietilenglicolul, propilenglicolul sau tetrahidrofuranul. Comisia a remarcat că dietilenglicolul este un subprodus al producției de MEG (75), prin urmare este produs în aceleași țări ca MEG. Propilenglicolul pare să aibă o utilizare semnificativă în sectorul alimentar și al medicamentelor, care este considerabil diferită de aplicațiile BDO. Tetrahidrofuranul este, în schimb, un derivat al BDO, prin urmare este situat la un alt nivel din lanțul valoric decât BDO, având drept consecință faptul că nu ar putea fi un substituent adecvat pentru BDO și riscul ca producătorii săi să se poată aproviziona cu BDO din China. Astfel, MEG a rămas cel mai adecvat produs din aceeași categorie generală sau din același sector general ca BDO. Prin urmare, Comisia nu a investigat în continuare fabricarea acestor produse alternative în țări cu același nivel de dezvoltare ca și China, în special în Brazilia și Turcia.

(123)

În notă, Comisia a indicat faptul că, în cazul țărilor identificate ca țări în care se fabrică MEG, și anume Brazilia, Indonezia, Malaysia, Mexic, Thailanda și Turcia, disponibilitatea datelor trebuia verificată suplimentar, în special în ceea ce privește datele financiare ușor accesibile de la producătorii de MEG.

(124)

În plus, în urma răspunsului la informațiile privind factorii de producție pentru producătorii-exportatori și la notă, producătorii-exportatori incluși în eșantion au raportat un factor de producție suplimentar, care a fost apoi verificat de Comisie în cursul vizitelor de verificare: formaldehida. Ca urmare, formaldehida a fost, de asemenea, luată în considerare de Comisie în analiza sa de mai jos.

(125)

Wanhua Group a susținut că prețul pentru importurile de oxigen, hidroxid de sodiu și azot în Brazilia a fost anormal de ridicat, depășind prețul real de achiziție. Însă reclamantul nu a susținut nicio denaturare în ceea ce privește factorii de producție și prețurile din Brazilia.

(126)

Comisia a remarcat că, în urma verificării, a considerat hidroxidul de sodiu și azotul drept consumabile, astfel cum se explică în considerentele 180-182. Prin urmare, observația Wanhua Group nu a mai fost relevantă în acest sens. În plus, Comisia a remarcat că Wanhua Group nu a explicat motivul pentru care prețul de import al oxigenului în Brazilia nu ar trebui luat în considerare ca valoare de referință nedistorsionată. Faptul că acesta a fost mai mare decât prețul de achiziție al Wanhua Group nu constituia o dovadă că prețul de import în Brazilia nu poate fi considerat o valoare de referință nedistorsionată. Prin urmare, Comisia a decis să se bazeze pe prețul de import al oxigenului în Brazilia.

(127)

Deși reclamantul a considerat fiabile datele din 2022 privind costurile VAG și profitul producătorilor de MEG identificați în Brazilia, Wanhua Group și LYB au susținut că datele financiare ale Oxiteno SA Industria e Comercio erau depășite, iar LYB a adăugat că, în 2023, societatea a înregistrat pierderi.

(128)

Wanhua Group și LYB au susținut, de asemenea, că datele financiare ale Rhodia Brasil SA (denumită în continuare „Rhodia Brasil”) erau depășite, deoarece acopereau exercițiul financiar 2022. În plus, Wanhua Group a susținut că Solvay SA (denumită în continuare „Solvay”), grupul care deține Rhodia Brasil, producea multe produse, iar raportul privind profitul și pierderea nu reflecta situația BDO sau MEG, prin urmare nu putea fi considerat reprezentativ. În schimb, LYB a fost de acord cu utilizarea datelor grupurilor. Cu toate acestea, LYB a susținut că datele furnizate de Comisie erau diferite de datele raportate în situația financiară a Solvay pentru 2024. Prin urmare, LYB a propus să se recurgă la versiunea publicată a situațiilor financiare, repartizată proporțional cu ponderea veniturilor aferente segmentului „produse chimice de performanță”.

(129)

Comisia a remarcat că datele financiare ale Rhodia Brasil pentru perioada de investigație au devenit disponibile între timp (76). Din acest motiv, Comisia a decis să se bazeze pe datele Rhodia Brasil pentru perioada de investigație și, prin urmare, observațiile referitoare la Solvay au devenit irelevante.

(130)

În notă, Comisia a remarcat că selectarea Braziliei ca țară reprezentativă adecvată a făcut obiectul unei analize suplimentare a volumului scăzut al importurilor de hidrogen și a ponderii ridicate a importurilor de carbură de calciu din China (80 %) în Brazilia.

(131)

În acest sens, LYB a susținut că importurile de hidrogen în Brazilia au fost scăzute, deoarece Brazilia este un producător major de hidrogen. LYB a sugerat utilizarea ca valoare de referință alternativă pentru hidrogen fie a unei valori de referință din Brazilia, fie a prețului mediu de export al hidrogenului din Brazilia către toate țările.

(132)

Comisia a recunoscut că cei șase metri cubi de hidrogen importați în Brazilia în cursul perioadei de investigație au reprezentat un volum insuficient pentru a stabili o valoare de referință nedistorsionată. Din acest motiv, Comisia a decis să recurgă la o valoare de referință internațională reprezentată de indicele prețurilor hidrogenului gri pentru regiunea europeană publicat de Businesss Analytiq ca valoare de referință nedistorsionată (77).

(133)

LYB a remarcat că Comisia a propus investigarea în continuare a cotei ridicate a importurilor de carbură de calciu din China în Brazilia și a propus utilizarea ca valoare de referință a prețului mediu de import în toate țările. Reclamantul a remarcat că ponderea importurilor de carbură de calciu din China în Brazilia a fost semnificativ mai mică decât cea din Malaysia și că, prin urmare, datele referitoare la importurile de carbură de calciu ar putea fi considerate mai puțin afectate de distorsiuni decât oricare alte țări propuse.

(134)

Comisia a remarcat că toate țările reprezentative potențiale, cu excepția Turciei, au raportat ponderi ridicate ale importurilor de carbură de calciu din China. Cu excepția Turciei, ponderile importurilor de carbură de calciu din China în alte țări reprezentative potențiale au fost mai mari decât ponderile importurilor de carbură de calciu din China în Brazilia. Prin urmare, Comisia a considerat că carbura de calciu este un produs de bază obținut în general din China în toate țările reprezentative potențiale și că importurile în Brazilia reprezintă cea mai adecvată valoare de referință, ținând seama și de faptul că (i) Turcia nu poate fi considerată o țară reprezentativă adecvată, astfel cum se explică în considerentele 166-174, (ii) prețul importurilor din China în Brazilia este în concordanță cu prețul importurilor din alte țări și (iii) dintre posibilele țări reprezentative, cu excepția Turciei, Brazilia are cea mai mică pondere a importurilor de carbură de calciu din China.

(135)

Comisia a analizat, de asemenea, datele privind importurile de formaldehidă în Brazilia. Comisia a identificat un volum neglijabil de importuri de formaldehidă în Brazilia, care corespunde unui număr mic de tranzacții, ceea ce ar indica faptul că prețul de import nu este reprezentativ. Din acest motiv, Comisia a utilizat prețul mediu de export din Brazilia din perioada de investigație, obținut de la Global Trade Atlas (denumit în continuare „GTA”) (78).

(136)

În concluzie, Comisia a stabilit că Brazilia constituie țara reprezentativă cea mai adecvată.

(137)

Wanhua Group a susținut că prețul pentru importurile de oxigen și hidroxid de sodiu în Indonezia a fost anormal de ridicat, depășind prețul real de achiziție.

(138)

Comisia a remarcat că, în urma verificării, a considerat hidroxidul de sodiu un consumabil, astfel cum se explică în considerentele 180-182. Prin urmare, observația Wanhua Group nu a mai fost relevantă în acest sens. În plus, Comisia a remarcat că Wanhua Group nu a explicat motivul pentru care consideră că prețul de import al oxigenului în Indonezia nu ar trebui luat în considerare ca valoare de referință nedistorsionată. Faptul că acesta a fost mai mare decât prețul de achiziție al Wanhua Group nu constituie o dovadă că prețul de import în Indonezia nu poate fi considerat o valoare de referință nedistorsionată. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(139)

Reclamantul și Wanhua Group au susținut că datele financiare disponibile pentru PT Polychem Indonesia Tbk erau depășite, iar societatea înregistra pierderi. Prin urmare, datele sale nu puteau fi utilizate de Comisie.

(140)

Comisia a reiterat faptul că nu consideră că un astfel de profit este rezonabil.

(141)

În plus, LYB a susținut că Indonezia ar trebui să fie respinsă ca posibilă țară reprezentativă din cauza ponderii ridicate a importurilor din China pentru o serie de factori de producție și a restricțiilor la export pentru cărbune identificate în notă, coroborate cu ponderea ridicată a importurilor de cărbune din Rusia. În mod similar, reclamantul a susținut că Indonezia nu poate fi considerată o țară reprezentativă adecvată din cauza ponderii ridicate a importurilor de cărbune din Rusia, având în vedere pachetul de sancțiuni impuse de Uniune împotriva Rusiei și faptul că prețurile la energie din Rusia erau puternic influențate de stat.

(142)

Comisia a concluzionat că Indonezia nu a putut fi selectată ca țară reprezentativă adecvată din cauza ponderii ridicate a importurilor din China de carbură de calciu (peste 99 %) și de catalizatori (peste 82 %), din cauza distorsiunilor pieței identificate în notă pentru cărbune și din cauza absenței unor date financiare rezonabile. Întrucât Indonezia nu a putut fi considerată o țară reprezentativă adecvată, nu a fost necesar să se abordeze alte afirmații cu privire la aceasta.

(143)

Wanhua Group a susținut că prețul pentru importurile de oxigen, hidroxid de sodiu și azot în Malaysia a fost anormal de ridicat, depășind prețul real de achiziție.

(144)

Comisia a remarcat că, în urma verificării, a considerat hidroxidul de sodiu și azotul drept consumabile, astfel cum se explică în considerentele 180-182. Prin urmare, observația Wanhua Group nu a mai fost relevantă în acest sens. În plus, Comisia a remarcat că Wanhua Group nu a explicat motivul pentru care consideră că prețul de import al oxigenului în Malaysia nu ar trebui luat în considerare ca valoare de referință nedistorsionată. Faptul că acesta a fost mai mare decât prețul de achiziție al Wanhua Group nu constituie o dovadă că prețul de import în Malaysia nu poate fi considerat o valoare de referință nedistorsionată. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(145)

Wanhua Group și LYB au susținut că Pengerang Petrochemical Company Sdn. Bhd a raportat pierderi pentru 2023 și, prin urmare, datele sale financiare nu ar trebui utilizate. În plus, LYB a invocat faptul că datele sunt din 2023.

(146)

Comisia a reiterat faptul că un astfel de profit nu poate fi considerat rezonabil.

(147)

Reclamantul a considerat că datele din 2023 ale Petronas Chemicals Glycols Sdn. Bhd erau fiabile. Wanhua Group a susținut că datele financiare ale Petronas Chemicals Group Berhad (denumit în continuare „Petronas Group”), grupul care deține Petronas Chemicals Glycols Sdn. Bhd nu erau reprezentative, deoarece se refereau la anul 2023, iar activitățile sale depășeau sfera BDO sau MEG. LYB nu s-a opus utilizării datelor Petronas Group, dar a propus să nu se separe datele în segmentele referitoare la olefine și produse derivate, deoarece acest lucru ar conduce la un profit de 1 %.

(148)

Comisia a remarcat că, astfel cum s-a raportat în notă, datele financiare ale Petronas Group au fost disponibile pentru 2024, adică pentru perioada de investigație. Cu toate acestea, datele financiare ale Petronas Group nu au putut fi repartizate suplimentar pentru a răspunde preocupării formulate de Wanhua Group. Datele financiare ale Petronas Group pentru 2024 au rămas cele mai detaliate date disponibile pentru Malaysia. Cu toate acestea, ele au fost mai puțin detaliate decât datele financiare comparabile disponibile pentru perioada de investigație pentru Rhodia Brasil din Brazilia, deoarece Petronas Group este doar societatea-mamă a unui producător de MEG din Malaysia, în timp ce Rhodia Brasil este societatea care produce MEG în Brazilia, astfel încât datele financiare ale Rhodia Brasil sunt legate mai direct de producția de MEG.

(149)

Comisia a remarcat că selectarea Malaysiei ca țară reprezentativă adecvată a făcut obiectul unei analize suplimentare a ponderii ridicate a importurilor de carbură de calciu din China în Malaysia.

(150)

În acest sens, reclamantul a susținut că faptul că un singur factor de producție – carbura de calciu – a fost afectat de o pondere ridicată a importurilor din China a făcut din Malaysia o țară reprezentativă mai adecvată în comparație cu celelalte, care fie au importat mai mulți factori de producție din China sau Rusia, fie nu dispuneau de date ușor accesibile. În ceea ce privește ponderea ridicată a importurilor de carbură de calciu din China, LYB a sugerat să se utilizeze ca valoare de referință prețul mediu de import în toate țările.

(151)

Comisia a remarcat că toate țările reprezentative potențiale, cu excepția Turciei, au raportat ponderi ridicate ale importurilor de carbură de calciu din China, Brazilia fiind afectată de cea mai mică pondere. În special, ponderea Malaysiei de importuri de carbură de calciu din China a depășit 98 %. Prin urmare, afirmația reclamantului a fost respinsă.

(152)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că Malaysia nu poate fi considerată o țară reprezentativă adecvată din cauza faptului că ponderea importurilor de carbură de calciu din China este mai mare decât cea a Braziliei, că importurile de catalizatori sunt, de asemenea, afectate de o pondere semnificativă a importurilor din China de aproximativ 61 % și că datele financiare ușor accesibile în Malaysia sunt mai puțin exacte în comparație cu datele financiare disponibile pentru perioada de investigație în Brazilia.

(153)

Wanhua Group a susținut că prețul pentru importurile de hidroxid de sodiu în Mexic a fost anormal de ridicat, depășind prețul real de achiziție.

(154)

Comisia a remarcat că, în urma verificării, a considerat hidroxidul de sodiu un consumabil, astfel cum se explică în considerentele 180-182. Prin urmare, observația Wanhua Group nu a mai fost relevantă în acest sens.

(155)

Wanhua Group a observat că nu existau date financiare ușor accesibile pentru societatea mexicană. Având în vedere absența datelor ușor accesibile pentru acest factor de producție, reclamantul a susținut că Mexicul nu poate fi considerat o țară reprezentativă.

(156)

Comisia a reiterat faptul că nu a putut găsi informații financiare disponibile pentru Idesa Petroquimica SA de CV.

(157)

Prin urmare, Mexicul nu a putut fi considerat o țară reprezentativă adecvată.

(158)

Wanhua Group a susținut că prețul pentru importurile de oxigen și hidroxid de sodiu în Thailanda a fost anormal de ridicat, depășind prețul real de achiziție.

(159)

Comisia a remarcat că, în urma verificării, a considerat hidroxidul de sodiu un consumabil, astfel cum se explică în considerentele 180-182. Prin urmare, observația Wanhua Group nu a mai fost relevantă în acest sens. În plus, Comisia a remarcat că Wanhua Group nu a explicat motivul pentru care consideră că prețul de import al oxigenului în Thailanda nu ar trebui luat în considerare ca valoare de referință nedistorsionată. Faptul că acesta a fost mai mare decât prețul de achiziție al Wanhua Group nu constituie o dovadă că prețul de import în Thailanda nu poate fi considerat o valoare de referință nedistorsionată. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(160)

Wanhua Group a susținut că profitul GC Polyols Company Limited nu ar trebui luat în considerare.

(161)

Comisia a reiterat faptul că nu poate considera un astfel de profit ca fiind o profitabilitate rezonabilă.

(162)

Wanhua Group a susținut, de asemenea, că profitul de 2,9 % realizat de Indorama Petrochem Co, Ltd ar putea fi considerat rezonabil. În acest sens, Wanhua Group a remarcat că profitul indicativ de 6 % prevăzut la articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază este utilizat numai în contextul calculării marjei de prejudiciu. În schimb, reclamantul a susținut că un profit foarte scăzut, de 2,9 %, reprezintă un risc în ceea ce privește fiabilitatea informațiilor ușor accesibile în țara respectivă.

(163)

Comisia a remarcat că, indiferent de pragul separat de 6 % pentru profitul indicativ în contextul stabilirii marjei de prejudiciu, un profit de 2,9 % nu a putut fi considerat rezonabil, fiind prea scăzut în comparație cu profiturile celorlalte societăți profitabile identificate în notă, care au fost de cel puțin 7,1 %.

(164)

În plus, reclamantul și LYB au susținut că Thailanda ar trebui să fie respinsă ca posibilă țară reprezentativă din cauza ponderii ridicate a importurilor de factori de producție din China.

(165)

Comisia a concluzionat că Thailanda nu a putut fi selectată ca țară reprezentativă adecvată din cauza ponderii ridicate a importurilor din China de carbură de calciu și oxigen, astfel cum se indică în notă, și a lipsei de date ușor accesibile pentru a se stabili un nivel rezonabil al profitului în Thailanda.

(166)

Wanhua Group a susținut că prețul importurilor de oxigen și azot în Turcia a fost anormal de ridicat, depășind prețul real de achiziție.

(167)

Comisia a remarcat că, în urma verificării, a considerat azotul un consumabil, astfel cum se explică în considerentele 180-182. Prin urmare, observația Wanhua Group nu a mai fost relevantă în acest sens. În plus, Comisia a remarcat că Wanhua Group nu a explicat motivul pentru care consideră că prețul de import al oxigenului în Turcia nu ar trebui luat în considerare ca valoare de referință nedistorsionată. Faptul că acesta a fost mai mare decât prețul de achiziție al Wanhua Group nu constituie o dovadă că prețul de import în Turcia nu poate fi considerat o valoare de referință nedistorsionată. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(168)

Wanhua Group și reclamantul au remarcat că nu existau date financiare ușor accesibile pentru producătorul turc de MEG. Din acest motiv, reclamantul a susținut că Turcia nu poate fi o țară reprezentativă.

(169)

Comisia a reiterat faptul că nu a putut găsi informații financiare disponibile pentru Petkim Petrokimya Holding Anonim Sirketi.

(170)

LYB a susținut că ponderea importurilor de catalizatori din China, de 34 %, nu a fost suficient de semnificativă pentru a ignora prețul de import în Turcia. În orice caz, ca alternativă, Comisia putea utiliza prețul de import în orice altă țară cu venituri medii-superioare raportată în notă.

(171)

În plus, LYB a susținut că Comisia putea utiliza o valoare de referință internațională pentru cărbune, piață afectată de importuri semnificative din Rusia, precum prețul de export al cărbunelui din Australia. Pe de altă parte, reclamantul a susținut că Turcia nu poate fi considerată o țară reprezentativă adecvată tocmai din cauza ponderii ridicate a importurilor de cărbune din Rusia, având în vedere pachetul de sancțiuni impuse de Uniune împotriva Rusiei și faptul că prețurile energiei din Rusia erau puternic influențate de stat.

(172)

În absența unor date financiare ușor accesibile în Turcia, Comisia nu a luat în considerare abordarea propusă de LYB pentru catalizatori și cărbune.

(173)

În concluzie, Turcia nu poate fi considerată o țară reprezentativă adecvată.

(174)

În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a selectat Brazilia ca țară reprezentativă adecvată și Rhodia Brasil pentru stabilirea unor valori nedistorsionate pentru costurile VAG și profit, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate pentru calcularea valorii normale.

(175)

După ce s-a stabilit că singura țară reprezentativă adecvată disponibilă este Brazilia, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(176)

Având în vedere analiza de mai sus, Brazilia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(177)

În notă, Comisia a enumerat factorii de producție, precum materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori incluși în eșantion pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(178)

Pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia a utilizat GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, astfel cum se explică în considerentele 132 și 135, Comisia s-a bazat pe indicele prețurilor hidrogenului gri pentru regiunea europeană publicat de Business Analitiq (79) pentru a stabili costul nedistorsionat al hidrogenului și pe prețul mediu de export din Brazilia în perioada de investigație, obținut din GTA, pentru a stabili costul nedistorsionat al formaldehidei.

(179)

În plus, Comisia a utilizat statisticile publicate de Instituto Brasileiro de Geografia e Estatística (denumit în continuare „IBGE”) pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale forței de muncă (80), statisticile privind prețul energiei electrice industriale publicate de Ministerul Minelor și Energiei din Brazilia (81), prețul gazelor naturale pentru utilizatorii industriali din Brazilia, publicat de Ministerul Minelor și Energiei din Brazilia (82), prețul cărbunelui din Brazilia, publicat de Ministerul Minelor și Energiei din Brazilia (83), și tariful pentru apă perceput de Companhia de Saneamento Básico do Estado de São Paulo (84) (denumită în continuare „SABESP”) pentru stabilirea unor valori de referință nedistorsionate pentru energia electrică, gazele naturale, cărbune și apă.

(180)

Ca urmare a numărului mare de factori de producție ai producătorilor-exportatori incluși în eșantion care au furnizat informații complete, precum și ca urmare a ponderii neglijabile a unora dintre materiile prime în costul total de producție, aceste elemente neglijabile au fost grupate în categoria „consumabile”. În special, astfel de consumabile au inclus: azot, hidroxid de sodiu, sodă caustică, acid sulfuric, catalizatori pe bază de nichel și aluminiu, aer comprimat, abur și alți factori de producție care reprezintă fiecare mai puțin de 0,1 % din costul total de producție.

(181)

Comisia a considerat și unele subproduse ca fiind consumabile. Printre aceste inițiative s-au numărat: sulfatul de amoniu, azotul lichid, gudronul, argonul lichid, negrul-de-fum, gazul desorbit PSA, aburul și alte subproduse care reprezintă fiecare mai puțin de 0,1 % din costul total de producție.

(182)

Împreună, factorii de producție considerați consumabile s-au ridicat la mai puțin de 2,5 % din costul total de producție, în timp ce subprodusele considerate consumabile s-au ridicat la o valoare absolută de [0,5-2] %. Comisia a calculat procentul pe care îl dețin consumabilele din costul total al materiilor prime și a aplicat acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când a utilizat valorile de referință nedistorsionate stabilite din țara reprezentativă adecvată.

(183)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factorii de producție ai BDO

(184)

Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție cu scopul de a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus. Pentru a stabili această sumă, Comisia a utilizat cheltuielile indirecte de producție suportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion, aplicate costurilor de producție nedistorsionate. Această metodologie este explicată în mod corespunzător în considerentele 205-207.

(185)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime (cu excepția cărbunelui, hidrogenului și formaldehidei), livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (86). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în considerentul 112 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export.

(186)

În cazul unora dintre factorii de producție, costurile efective suportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei investigației de reexaminare. Întrucât valoarea utilizată pentru ele nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă respectivele costuri în categoria consumabilelor, astfel cum se explică în considerentele 180 și 182.

(187)

În ceea ce privește taxele la import, Comisia a consultat Harta accesului pe piață a Centrului de comerț internațional pentru a stabili taxele la import aplicabile pentru fiecare cod al mărfurilor și pentru fiecare țară de origine (87). Taxele la import au fost adăugate la valoarea CIF înregistrată în statisticile braziliene privind importurile, astfel cum sunt disponibile în baza de date GTA.

(188)

Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costurile de transport nedistorsionate. Comisia a considerat că, în contextul prezentei investigații, raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator ar putea fi folosite, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(189)

După cum s-a menționat în considerentul 181, Comisia a considerat anumite subproduse drept consumabile.

(190)

Pentru celelalte subproduse, Comisia a analizat practicile contabile ale producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion referitoare la subproduse. Pe această bază, Comisia s-a bazat pe datele GTA privind importurile pentru stabilirea unei valori de referință pentru n-butanol semifinit, deoarece acesta a fost vândut clienților. Pentru gazul rezidual de acetilenă, pe care un producător-exportator inclus în eșantion l-a utilizat pe plan intern, Comisia a luat în considerare raportul dintre prețul din RPC pentru gazul rezidual de acetilenă și prețul din RPC pentru principala materie primă, și anume gazele naturale, astfel cum a fost raportat de producătorul-exportator. Acest raport a fost aplicat prețului gazelor naturale din Brazilia, astfel cum a fost derivat din sursa indicată în considerentul 179, pentru a calcula valoarea de referință pentru acest subprodus. Pentru metanol, pe care producătorul-exportator relevant l-a vândut parțial clienților și l-a utilizat parțial pe plan intern, Comisia a utilizat o valoare compusă din datele GTA privind importurile și din valoarea care rezultă din metoda descrisă pentru gazul rezidual de acetilenă.

(191)

Comisia a utilizat statisticile publicate de IBGE pentru a stabili costurile nedistorsionate ale forței de muncă (88). Comisia s-a bazat pe informațiile detaliate privind salariile din societăți cu cel puțin 30 de angajați pentru cele mai recente statistici disponibile care acoperă anul 2023, pentru activitatea economică 20.2 – „Fabricação de produtos químicos orgânicos” în conformitate cu clasificarea NACE Rev.2. Statisticile IBGE furnizează informații cu privire la salariile anuale totale și la taxele aferente, precum și cu privire la numărul de angajați din activitatea de fabricare de produse chimice organice pentru anul 2023. Valoarea din 2023 a fost ajustată în mod corespunzător în funcție de inflație, utilizând indicele prețurilor de consum intern, publicat chiar de IBGE (89), pentru a-l adapta la perioada de investigație (anul 2024).

(192)

Prețul energiei electrice pentru utilizatori industriali în Brazilia este publicat de Ministerul Minelor și Energiei din Brazilia (90) în buletinul său lunar. Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice industriale din tranșa de consum corespunzătoare, în kWh, din cursul perioadei de investigație.

(193)

Cotele publicate în buletinele lunare includ „Imposto sobre Circulaçăo de Mercadorias e Serviços” (denumită în continuare „ICMS”), o taxă la nivel de stat percepută pe circulația mărfurilor și pe furnizarea de servicii de transport și comunicații interstatale și intercomunale. Această taxă este recuperabilă de către utilizatorii industriali și, în consecință, a fost dedusă din valoarea de referință stabilită.

(194)

Întrucât ICMS a fost aplicată la rate cuprinse între 17 % și 18 %, în funcție de stat (91), Comisia a aplicat o deducere medie de 17,5 % din ICMS pentru recalcularea valorii de referință.

(195)

Wanhua Group a susținut că valoarea de referință pentru energia electrică nu a fost inclusă în notă.

(196)

Comisia a remarcat că, în notă, au fost raportate numai valori de referință pentru materiile prime bazate pe datele privind importurile. Comisia a inclus valoarea de referință pentru energia electrică în informarea prealabilă.

(197)

Prețul gazelor naturale pentru utilizatorii industriali din Brazilia este publicat de Ministerul Minelor și Energiei din Brazilia (92). Comisia a utilizat tranșa de consum în metri cubi care acoperă perioada de investigație. Ratele publicate în buletinele lunare pentru 2024 includeau aceeași taxă ICMS ca și cea explicată pentru energia electrică de mai sus, iar Comisia a tratat această taxă în același mod ca în cazul energiei electrice.

(198)

Wanhua Group a susținut că datele de referință pentru gazele naturale lipseau din anexa II la notă, în pofida importanței acestui factor de producție în costul total de producție.

(199)

Comisia a remarcat că, astfel cum se indică în anexa I la notă, nu a intenționat să utilizeze datele privind importurile de gaze naturale ca valoare de referință nedistorsionată și, din acest motiv, gazele naturale nu au fost incluse în anexa II. În schimb, astfel cum s-a indicat mai sus, Comisia s-a bazat pe buletinele lunare ale Ministerului Minelor și Energiei din Brazilia pentru gaze. Comisia a inclus valoarea de referință pentru gazele naturale în informarea prealabilă.

(200)

Comisia a utilizat prețul cărbunelui din Brazilia, astfel cum a fost publicat de Ministerul Minelor și Energiei din Brazilia (93) în buletinele sale lunare.

(201)

Comisia a utilizat tariful pentru apă perceput de SABESP (94), care este responsabilă pentru alimentarea cu apă, colectarea și tratarea apelor uzate în statul São Paulo. Informațiile au permis identificarea tarifelor aplicabile utilizatorilor industriali în iulie 2024 într-o zonă desemnată prin abrevierea OJ, care include orașul Paulínia, unde este situată principala instalație de producție a Rhodia Brasil din Brazilia.

(202)

Comisia a observat că, în urma verificării, aburul a fost considerat consumabil, astfel cum se indică în considerentul 180. Prin urmare, Comisia nu a stabilit o valoare de referință pentru abur.

(203)

Wanhua Group a susținut că datele de referință pentru abur lipseau din anexa II la notă.

(204)

Comisia a remarcat că, astfel cum se indică în anexa I la notă, nu a intenționat să utilizeze datele privind importurile de abur ca valoare de referință nedistorsionată și, din acest motiv, aburul nu a fost inclus în anexa II.

(205)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(206)

Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorii-exportatori. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(207)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și pentru profit, Comisia s-a bazat pe datele financiare pentru 2024 ale Rhodia Brasil, astfel cum au fost extrase din Data Mercantil (95).

(208)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(209)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul efectiv de factori individuali de producție al producătorului-exportator inclus în eșantion. Aceste rate de consum au fost verificate în timpul vizitei de verificare. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă, astfel cum se arată în considerentele 177-204.

(210)

Ulterior, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricație, astfel cum se explică în considerentele 205-207, la costul de fabricație nedistorsionat pentru a se ajunge la costurile de producție nedistorsionate.

(211)

La costurile de producție stabilite astfel cum se descrie în considerentul anterior, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul societății Rhodia Brasil. Costurile VAG, exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, au fost de 14,6 %. Profitul, exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate, a fost de 8,0 %.

(212)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală la nivel franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(213)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat în Uniune fie direct către clienți independenți, fie către o societate afiliată acționând ca importator.

(214)

În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(215)

Pentru producătorul-exportator care a exportat produsul în cauză în Uniune către o societate afiliată care acționează nu numai ca importator, ci și ca utilizator, deoarece produsul în cauză nu a fost revândut în starea în care a fost importat, prețul de export a trebuit să fie construit pe orice bază rezonabilă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În urma investigației s-a stabilit că produsul în cauză a reprezentat o parte foarte mică din costul de producție al produsului care a fost vândut în cele din urmă primului client independent din Uniune de către utilizatorul afiliat. În consecință, Comisia nu a putut stabili un preț de export fiabil pe baza vânzărilor produsului final către primul cumpărător independent pentru vânzările respective. Comisia a construit prețul de export utilizând media lunară a prețurilor la care același producător-exportator inclus în eșantion a vândut produsul în cauză unor clienți independenți din Uniune, astfel cum s-a stabilit în temeiul articolului 2 alineatul (8) din regulamentul de bază. Pentru luna pentru care producătorul-exportator în cauză inclus în eșantion nu a raportat vânzări către clienți independenți din Uniune, Comisia a stabilit prețul de export pe baza prețului mediu al vânzărilor producătorului-exportator către clienți independenți din Uniune pe parcursul întregii perioade de investigație.

(216)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export în aceeași etapă comercială și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion la nivelul comercial franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi la nivelul franco fabrică și (ii) a ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(217)

Astfel cum se explică în considerentul 212, valoarea normală a fost stabilită în etapa comercială franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acea etapă comercială. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală înapoi în etapa franco fabrică.

(218)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul comercial franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de: cheltuielile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și costurile auxiliare.

(219)

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea acestora: costul creditului, comisioanele bancare și, pentru unul dintre cei doi producători-exportatori incluși în eșantion, comisioanele.

(220)

Un producător-exportator inclus în eșantion a exportat în Uniune prin intermediul unei societăți afiliate din afara Uniunii. Investigația a stabilit că funcțiile comerciantului afiliat erau similare cu cele ale unui agent care lucrează pe bază de comision. Într-adevăr, acest comerciant afiliat a obținut un profit pentru serviciile sale și a comercializat o gamă largă de bunuri, altele decât produsul în cauză. În consecință, Comisia a efectuat o ajustare a prețului de export în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază pentru marja primită de comerciantul afiliat.

(221)

Ajustarea pentru comisionul construit s-a bazat pe costurile VAG suportate de comerciantul afiliat și, având în vedere relația dintre cele două societăți și faptul că niciun importator neafiliat nu a cooperat la prezenta investigație, un profit teoretic de 6,89 % considerat rezonabil într-o investigație anterioară privind importurile unui alt produs chimic, și anume alcoolii polivinilici (denumit în continuare „PVA”) originari din China (96). Acest nivel al profitului de 6,89 % a fost considerat provizoriu rezonabil și în acest caz, deoarece a fost realizat de importatori neafiliați implicați în comerțul cu produse chimice.

(222)

Pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(223)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(224)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion.

(225)

Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion este de 362,8 %.

(226)

Pentru toți ceilalți producători-exportatori din RPC, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din totalul importurilor din țara în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigație, care a fost stabilit pe baza datelor furnizate de Eurostat.

(227)

În China, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât exporturile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat aproximativ 85 % din totalul importurilor din China în cursul perioadei de investigație. Din aceste motive, Comisia a decis să stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți din China la nivelul societății incluse în eșantion având marja de dumping cea mai ridicată din fiecare țară.

(228)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(229)

Singurul producător-exportator din Arabia Saudită, International Diol Company (denumit în continuare „IDC”), a exportat în Uniune exclusiv prin intermediul comerciantului său afiliat Sipchem Marketing Company (denumit în continuare „SMC”), cu sediul în Arabia Saudită. La rândul său, SMC a exportat în Uniune exclusiv prin intermediul filialei sale deținute integral Sipchem Europe SA (denumită în continuare „SESA”), cu sediul în Elveția. Cele trei societăți fac parte din grupul Saudi International Petrochemical Company (denumit în continuare „Sipchem”).

(230)

IDC nu a efectuat vânzări de BDO destinate consumului intern în perioada de investigație. Prin urmare, Comisia a construit valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) și alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază.

(231)

Valoarea normală la nivelul franco fabrică a fost construită prin adăugarea la costul mediu de producție al produsului similar al producătorului-exportator cooperant din cursul perioadei de investigație a următoarelor:

(232)

Astfel cum se explică în considerentul 229, IDC a exportat către Uniune exclusiv prin intermediul SMC, comerciantul său afiliat cu sediul în Arabia Saudită. La rândul său, SMC a exportat în Uniune exclusiv prin intermediul filialei sale deținute integral, SESA, care are sediul în Elveția. Pentru aceste vânzări, SESA a acționat ca importator pentru piața Uniunii, suportând costurile relevante și acumulând profituri.

(233)

Având în vedere cele de mai sus, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut de SESA pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În acest caz, au fost efectuate ajustări ale prețului pentru a ține seama de toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv de costurile VAG și de profitul acumulat. Ajustarea a fost efectuată utilizând costurile VAG efective suportate de SESA și, din motivele explicate în considerentul 221, un profit teoretic de 6,89 %.

(234)

Sipchem a susținut că vânzările sale către un anumit producător și comerciant de BDO din Uniune ar trebui să fie excluse din calculul prețului de export, pe motiv că prețul acestor vânzări a fost mult mai mic decât prețurile medii ale Sipchem și a fost rezultatul unor negocieri dure.

(235)

Comisia a reamintit că, pentru stabilirea marjei de dumping, trebuie luate în considerare toate vânzările la export. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(236)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export în aceeași etapă comercială și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion la nivelul comercial franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi la nivelul franco fabrică și (ii) a ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(237)

Astfel cum se explică în considerentul 231, valoarea normală a fost stabilită în etapa comercială franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acea etapă comercială. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală înapoi în etapa franco fabrică.

(238)

Comisia nu a găsit niciun motiv pentru a efectua ajustări ale valorii normale și nici nu au fost solicitate astfel de ajustări de către unicul producător-exportator cooperant.

(239)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul comercial franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de: taxele vamale, alte taxe la import, costurile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și costurile auxiliare.

(240)

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea acestora: costurile și comisioane de credit.

(241)

Întrucât toate vânzările Uniunii au fost efectuate prin intermediul unui comerciant afiliat din Arabia Saudită (SMC), iar societatea respectivă a îndeplinit funcții similare cu cele ale unui agent care lucrează pe bază de comision și a primit un comision pentru vânzările respective, a fost efectuată o ajustare a prețului de export în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază. Ajustarea a fost efectuată utilizând costurile VAG efective suportate de SMC și, având în vedere relația dintre societăți, un profit teoretic de 6,89 %, astfel cum se prevede în considerentul 221.

(242)

În răspunsul său la chestionar, societatea a susținut că IDC, SMC și SESA formează o entitate economică unică și, prin urmare, o astfel de ajustare nu ar fi justificată. Pentru a-și susține afirmația, societatea a susținut că IDC, care nu are funcții proprii de vânzare, a încredințat SMC/SESA sarcini care, în mod normal, intră în sfera responsabilităților unui departament intern centralizat de vânzări (SMC) și ale unui departament de export (SESA). Cu toate acestea, Comisia a constatat că există un contract foarte detaliat între IDC și SMC, care stabilește comisioanele plătite de IDC și include și o clauză compromisorie, demonstrând astfel o solidaritate economică limitată între cele două societăți. Având în vedere cele de mai sus, Comisia a respins afirmația și a considerat că ajustarea prețului de export în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază este justificată.

(243)

Pentru producătorul-exportator cooperant, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a produsului similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(244)

Întrucât a existat un singur producător-exportator care a acoperit totalitatea exporturilor din Arabia Saudită către Uniune în perioada de investigație, nu a fost necesar să se calculeze o marjă de dumping medie ponderată care ar fi fost aplicată în mod normal societăților cooperante neincluse în eșantion.

(245)

Pentru toate celelalte importuri originare din Arabia Saudită, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Pe această bază, Comisia a considerat adecvat să stabilească marja de dumping la nivelul marjei de dumping a producătorului cooperant.

(246)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(247)

Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale producătorului-exportator cooperant a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne de produs similar către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului în cauză în Uniune în cursul perioadei de investigație. Pe această bază, s-a constatat că vânzările totale de produs similar ale producătorului-exportator cooperant pe piața internă au fost reprezentative.

(248)

Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune pentru producătorul-exportator cu vânzări interne reprezentative.

(249)

Ulterior, Comisia a verificat dacă vânzările pe piața internă ale producătorului-exportator cooperant pe propria piață internă, pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune, au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările unui tip de produs pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne pentru respectivul tip de produs efectuate către clienți independenți în cursul perioadei de investigație reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil. Comisia a stabilit că vânzările pe piața internă ale fiecărui tip de produs au fost reprezentative pentru producătorul-exportator.

(250)

În etapa următoare, Comisia a definit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs, efectuate în cursul perioadei de investigație, pentru a decide dacă este oportun să utilizeze vânzările interne efective pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(251)

Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv practicat pe piața internă al fiecărui tip de produs, indiferent dacă aceste vânzări sunt sau nu profitabile, în cazul în care:

(252)

În cazul de față, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale produselor de tipul respectiv efectuate în cursul PI.

(253)

Valoarea normală este prețul efectiv de pe piața internă al fiecărui tip de produs numai pentru vânzările interne profitabile ale tipurilor respective de produse efectuate în cursul PI, în cazul în care:

(254)

Analiza vânzărilor interne a arătat că [8 %-12 %] din totalul vânzărilor interne au fost profitabile și că prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai ridicat decât costul de producție. În consecință, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată exclusiv a vânzărilor profitabile.

(255)

Producătorul-exportator cooperant a exportat în Uniune prin intermediul unei societăți afiliate care a acționat ca importator.

(256)

În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză către Uniune prin intermediul unei societăți afiliate acționând ca importator, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În acest caz, au fost efectuate ajustări ale prețului pentru a ține seama de toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv de costurile VAG și de profitul acumulat.

(257)

Comisia s-a bazat pe costurile VAG efective raportate de importatorul afiliat. În ceea ce privește profitul, Comisia a utilizat profitul teoretic de 6,89 % din motivele expuse în considerentul 221, și anume relația dintre societăți și lipsa de cooperare a importatorilor neafiliați în cadrul prezentei investigații.

(258)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export în aceeași etapă comercială și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion la nivelul comercial franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi la nivelul franco fabrică și (ii) a ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(259)

Pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul comercial franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de cheltuielile de transport, manipulare, încărcare, auxiliare și de asigurare, precum și de cheltuielile pentru asistență tehnică și servicii.

(260)

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea acestora: comisioanele, costurile de credit și comisioanele bancare.

(261)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul comercial franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de: taxele vamale, costurile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și costurile auxiliare.

(262)

S-a luat în considerare următorul factor care afectează prețurile și comparabilitatea acestora: costurile de credit.

(263)

Pe această bază, marja de dumping pentru Lyondell Chemical Company, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de 135,7 %.

(264)

În SUA, nivelul de cooperare este scăzut, întrucât importurile realizate de producătorul-exportator cooperant au reprezentat aproximativ 17 % din volumul total al exporturilor către Uniune din cursul PI.

(265)

Comisia a reamintit că secțiunea 10 din avizul de deschidere (99) a informat părțile interesate că lipsa cooperării sau cooperarea doar parțială ar putea conduce la constatări bazate pe datele disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază, ceea ce s-ar putea solda cu rezultate mai puțin favorabile pentru părțile respective. Având în vedere că părțile interesate au fost avertizate în mod clar cu privire la consecințele necooperării în avizul de deschidere și în cadrul procedurii, astfel cum se arată în considerentul 45, și că nivelul de cooperare în acest caz a fost deosebit de scăzut, Comisia a considerat oportun să stabilească taxa de dumping reziduală pe baza unui subset reprezentativ de vânzări realizate de Lyondell Chemical Group, care, la rândul său, reprezenta peste 47 % din vânzările societății și 8 % din volumul total al exporturilor către Uniune ale tuturor societăților incluse în eșantion în cursul perioadei de investigație. Aceste vânzări au fost considerate un indicator rezonabil și reprezentativ pentru comportamentul de dumping al exportatorilor necooperanți.

(266)

Pe această bază, marja reziduală de dumping pentru SUA a fost stabilită la 142,5 %.

(267)

Marjele de dumping provizorii pentru SUA, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(268)

Produsul similar a fost fabricat de patru producători din Uniune în cursul perioadei de investigație. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(269)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de investigație a fost stabilită la aproximativ 189 700 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza răspunsurilor la chestionar ale celor trei producători din Uniune incluși în eșantion: BASF SE (denumit în continuare „BASF”), INEOS Solvents Marl GmbH (denumit în continuare „INEOS”) și Lyondell Chemie Nederland BV (denumit în continuare „LCN”) și răspunsul la chestionarul macro al Novamont S.p.A (denumit în continuare „Novamont”). Cei trei producători incluși în eșantion fabricau BDO pe bază de combustibili fosili, în timp ce Novamont producea BDO bio. Astfel cum se indică în considerentul 34, cei trei producători din Uniune incluși în eșantion reprezentau peste 70 % din producția și vânzările totale ale Uniunii de produs similar.

(270)

Pentru a stabili dacă industria Uniunii a suferit un prejudiciu și pentru a determina consumul și diferiții indicatori economici referitori la situația industriei Uniunii, Comisia a examinat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției de produs similar a industriei Uniunii trebuia să fie luată în considerare în cadrul analizei.

(271)

BDO este utilizat ca material intermediar pentru producerea unei game largi de produse chimice din aval, printre care PBT, PBAT, THF, THF și GBL. Comisia a constatat că o parte substanțială a producției producătorilor din Uniune incluși în eșantion a fost destinată utilizării captive. Modelul de afaceri al producătorilor din Uniune și nivelul lor de integrare verticală au variat. Cu toate acestea, industria Uniunii poate fi caracterizată, în general, ca o industrie cu un grad ridicat de integrare verticală, întrucât s-a constatat că producătorii din Uniune sunt, în același timp, producători, importatori, vânzători și utilizatori ai produsului care face obiectul investigației și în ceea ce privește alte produse chimice.

(272)

BDO a fost adesea transferat contra cost în cadrul aceleiași societăți pentru prelucrare ulterioară în aval. Producătorii din Uniune au putut să se aprovizioneze cu BDO fie de la alți producători neafiliați din Uniune, fie prin importuri, fie din producția internă proprie, care a fost apoi prelucrată ulterior pentru a obține o gamă largă de produse din aval și/sau revândută, iar în condițiile de piață care existau în 2023 și în perioada de investigație, producătorii din Uniune au utilizat mai multe metode de aprovizionare cu BDO. În plus, părțile afiliate au fost libere să se aprovizioneze cu BDO de la furnizori afiliați sau neafiliați, din interiorul sau din afara Uniunii. În plus, BDO a fost adesea produs în parcuri chimice care includeau produse din aval și alte produse chimice.

(273)

Ținând seama de faptul că, în condițiile de piață care existau în 2023 și în perioada de investigație, utilizarea captivă putea fi obținută fie de la părți afiliate, fie de la furnizori neafiliați, din interiorul sau din afara Uniunii, iar vânzările de la părți afiliate au fost stabilite la prețurile de pe piața internațională, s-a considerat că vânzările captive fac parte din piața liberă. Această constatare susține punctul de vedere potrivit căruia ar trebui utilizat consumul total pentru a calcula cotele de piață în acest caz. Cu toate acestea, din motive de exhaustivitate, Comisia a prezentat și alte tendințe ale cotei de piață în analiza sa. Prin urmare, având în vedere că producătorul din Uniune se aprovizionează cu BDO pentru producția din aval atât din producția proprie, cât și de pe piața liberă, în funcție de prețurile și costul produsului în cauză, Comisia a considerat că consumul total (piața liberă plus piața captivă) este cel mai bun indicator pentru analiza prejudiciului.

(274)

Industria Uniunii este integrată pe verticală, iar produsul care face obiectul investigației este considerat o materie primă pentru fabricarea diferitelor produse cu valoare adăugată din aval. Consumul de pe piața captivă și cel de pe piața liberă au fost analizate separat.

(275)

Comisia a stabilit consumul total la nivelul Uniunii utilizând suma dintre piața liberă și piața captivă.

(276)

Comisia a stabilit piața captivă pe baza utilizării captive a industriei Uniunii și utilizarea pe piața liberă pe baza producției vândute de industria Uniunii către părți terțe, plus importurile în Uniune din toate țările terțe.

(277)

Pe această bază, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(278)

Consumul de pe piața captivă în tone a scăzut din 2021 până în 2023, cu o scădere substanțială de 31 % în 2022 și o scădere de 49 % în 2023 în comparație cu consumul din 2021. În cursul PI, consumul de pe piața captivă a crescut în comparație cu 2023, dar a rămas în continuare sub nivelurile din 2021, cu o scădere de 38 % în perioada examinată. Acest lucru a dus la scăderea consumului de pe piața captivă la 163 036 de tone în perioada de investigație, de la 264 489 de tone în 2021.

(279)

Consumul de pe piața liberă a înregistrat o ușoară scădere în 2022 și 2023, scăzând cu 13 % în 2022 și cu 6 % în 2023 comparativ cu 2021. Cu toate acestea, consumul total de pe piața liberă a crescut semnificativ în cursul perioadei examinate, cu o creștere de 15 % în PI în comparație cu 2021. Aceasta a dus la o creștere de la 159 456 de tone în 2021 la 184 036 de tone în PI.

(280)

În ansamblu, consumul total la nivelul Uniunii s-a redus în perioada examinată. Acesta a scăzut mai întâi cu 24 % în 2022 și apoi cu 33 % în 2023 în comparație cu consumul total la nivelul Uniunii în 2021. În pofida unei creșteri a consumului total la nivelul Uniunii în cursul PI în comparație cu 2023, consumul total la nivelul Uniunii a rămas cu 18 % mai mic în PI decât în 2021. Acest lucru se datorează faptului că o creștere a consumului de pe piața liberă în cursul PI nu a fost suficientă pentru a compensa scăderea consumului de pe piața captivă a Uniunii, ceea ce a dus la un consum total mai mic al produsului în cauză la nivelul Uniunii, de la 423 944 de tone în 2021 la 347 072 de tone în cursul PI.

(281)

Consumul total la nivelul Uniunii a fost ridicat în 2021 ca urmare a cererii ridicate în cadrul a numeroase industrii din aval din lanțul valoric al BDO, legată în mare măsură de problemele aferente pandemiei de COVID-19. Consumul a fluctuat din 2022 până în perioada de investigație și, de fapt, a crescut cu 8 % în această perioadă. Industria Uniunii a explicat că, pe termen lung previzibil, cererea de BDO la nivel mondial și în Uniune este stabilă.

(282)

Tabelul 2 arată contrastul dintre evoluția pieței captive, care a scăzut cu 38 % în cursul perioadei examinate, și cea a pieței libere, care a crescut cu 15 %. Ținând seama de constatarea de la considerentul 273, consumul total important la nivelul Uniunii din 2023 și din perioada de investigație a fost asigurat mai puțin din producția Uniunii și mai mult din importurile care fac obiectul unui dumping. Aceste evoluții sunt analizate în continuare în secțiunile „prejudiciul” și „legătura de cauzalitate”.

(283)

Comisia a examinat dacă importurile de BDO originar din țările în cauză ar trebui să facă obiectul unei evaluări cumulative, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(284)

Astfel cum s-a stabilit în secțiunea 3, marja de dumping stabilită cu privire la importurile din China, Arabia Saudită și SUA a fost peste pragul de minimis prevăzut la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază. Volumul importurilor provenite din fiecare dintre țările în cauză nu a fost neglijabil în sensul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază. Conform tabelului 3, cotele de piață (din piața totală a Uniunii) în perioada de investigație au fost de aproximativ 7 %, 11 % și, respectiv, 7 %.

(285)

În ceea ce privește condițiile de concurență, LCN a susținut că importurile de BDO din SUA nu sunt supuse acelorași condiții de concurență ca importurile din Arabia Saudită și China. LCN a subliniat că importurile din SUA constau exclusiv în livrări între societăți în cadrul grupurilor Lyondell Basell și BASF. LCN a afirmat, de asemenea, că, în timp ce livrările din SUA au fost comercializate pe piața Uniunii, importurile BASF urmau să fie utilizate de societate pentru a fabrica produse din aval.

(286)

Comisia nu contestă datele referitoare la importurile din SUA, astfel cum au fost comentate de LCN, dar nu este de acord cu faptul că importurilor din SUA li se aplică condiții de concurență diferite în comparație cu importurile din Arabia Saudită și China. De fapt, importurile din toate cele trei țări au fost utilizate de producătorii din Uniune pentru a fabrica produse din aval și/sau au fost comercializate pe piața liberă, iar frecvența a variat pe parcursul perioadei examinate. Același lucru a fost valabil și pentru producția producătorilor din Uniune. Acest produs similar a fost fie utilizat în mod captiv, fie vândut utilizatorilor industriali (în condiții contractuale similare cu cele ale importurilor) pe piața Uniunii. Toate importurile din țările în cauză au fost în concurență unele cu altele și cu producția Uniunii, deoarece au fost efectuate utilizând condiții de preț contractuale similare, utilizând indicii ICIS (100) ca valoare de referință. Toate importurile au constat în faptul că BDO avea aceleași caracteristici de bază, ceea ce înseamnă că erau complet interschimbabile. În plus, ele concurau adesea pentru aceeași utilizare, și anume furnizarea de BDO pentru cererea captivă din Uniune și/sau pentru cererea de pe piața liberă, incluzând revânzarea BDO importat.

(287)

Sipchem, INEOS și Will and Co au formulat observații privind cumulul importurilor în ceea ce privește Arabia Saudită. Cu privire la condițiile de concurență, Sipchem a susținut că importurile BDO din Arabia Saudită nu sunt supuse acelorași condiții de concurență cu importurile din SUA și China. Sipchem a subliniat că vânzările sale către INEOS arată în mod clar că comportamentul pe piață al Sipchem este diferit de cel al exportatorilor de BDO din China, care efectuează numeroase vânzări la vedere oportuniste, și al exportatorilor de BDO din SUA, care vând în principal BDO către entități afiliate din Uniune pentru utilizare în aval, în completarea producției lor de BDO din UE. În plus, Will and Co a susținut că importurile din Arabia Saudită urmează prețurile stabilite de China pentru BDO și, din acest motiv, nu ar trebui cumulate. INEOS nu a fost de acord cu observațiile Sipchem și Will and Co, subliniind că au existat acorduri similare de stabilire a prețurilor pentru importurile din Arabia Saudită, așa cum au existat și pentru alte importuri și pentru vânzările industriei Uniunii în general din cursul perioadei examinate.

(288)

Din nou, Comisia nu a fost de acord cu faptul că importurile din Arabia Saudită ar fi supuse unor condiții de concurență diferite față de importurile din SUA și China și că există metode de producție, costuri de producție și prețuri de vânzare către Uniune diferite pentru țările avute în vedere. Importurile din toate cele trei țări au fost utilizate în mod captiv de către producătorii din Uniune și/sau au fost comercializate pe piața liberă, iar frecvența a variat pe parcursul perioadei de investigație. Același lucru a fost valabil și pentru producția producătorilor din Uniune. Acest produs similar a fost fie utilizat în produsele din aval, fie vândut utilizatorilor industriali (în condiții similare cu cele ale importurilor) pe piața Uniunii. Toate importurile din țările în cauză au fost în concurență unele cu altele, deoarece au fost efectuate în condiții de preț contractuale similare, utilizând indicii ICIS ca valoare de referință. În plus, produsul importat avea aceleași caracteristici de bază, ceea ce înseamnă că era complet interschimbabil.

(289)

Prin urmare, condițiile de concurență între importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țările în cauză și produsul similar au fost similare. Mai precis, tipurile de BDO importate au concurat între ele și cu BDO produs în Uniune, deoarece sunt vândute prin aceleași canale de vânzare, au aceleași utilizări și, în cele din urmă, au fost vândute acelorași clienți.

(290)

Ca urmare, toate criteriile stipulate la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază au fost întrunite, iar importurile din cele trei țări în cauză au fost examinate cumulativ în scopul stabilirii prejudiciului.

(291)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza statisticilor Uniunii privind importurile. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza statisticilor Uniunii privind importurile, în comparație cu consumul total la nivelul Uniunii, conform tabelului 2.

(292)

Importurile în Uniune din țările în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Cantitatea importurilor și cota de piață

(293)

Importurile din țările în cauză au crescut în cursul perioadei examinate, de la aproximativ 48 800 de tone în 2021 la aproximativ 89 000 de tone în cursul PI, ceea ce reprezintă o creștere de 82 %. Importurile s-au redus în cursul PI în comparație cu 2023, dar această scădere este atribuită parțial crizei din Marea Roșie (101), care afectează capacitatea de a importa BDO în Uniune. În plus, LCN a afirmat că importurile din China ar fi scăzut în 2024 din cauza deciziei strategice a BASF de a cesiona întreprinderea sa comună din China în T4-2023, reducând astfel importurile totale din China.

(294)

Cotele de piață ale țărilor în cauză au urmat o tendință similară cu cea a importurilor, în cursul PI cota de piață s-a redus în comparație cu 2023 de la 37 % la 26 %. Cu toate acestea, pe parcursul întregii perioade examinate, cota de piață a crescut de peste două ori, de la 12 % în 2021 la 26 % în PI, ceea ce reprezintă o creștere de 14 puncte procentuale.

(295)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor Eurostat. Subcotarea prețurilor importurilor a fost stabilită pe baza informațiilor furnizate de producătorii cooperanți din China incluși în eșantion, de producătorii-exportatori cooperanți din Arabia Saudită și SUA și de producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(296)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țările în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/tonă)

(297)

Prețul mediu al importurilor în Uniune din țările în cauză mai întâi a crescut în 2022 cu 52 %, ajungând la aproximativ 3 700 EUR/tonă, iar apoi a scăzut considerabil în 2023, ajungând la aproximativ 1 900 EUR/tonă. În ansamblu, prețul mediu a scăzut semnificativ în cursul perioadei examinate, cu 50 %, de la aproximativ 2 400 EUR/tonă în 2021 la aproximativ 1 200 EUR/tonă în PI.

(298)

Fluctuația prețurilor a fost influențată în principal de evoluția costurilor materiilor prime și a prețurilor la energie, în combinație cu investiții substanțiale în capacitate, creșterea importurilor în Uniune și capacitatea neutilizată din țările în cauză în cursul perioadei examinate. În plus, vânzările la import au făcut obiectul unor contracte legate de prețurile de referință ICIS.

(299)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de investigație, comparând următoarele:

(300)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și au fost ajustate în mod adecvat, atunci când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de investigație. El a indicat o marjă de subcotare medie ponderată de 6,9 % a țărilor în cauză pe piața Uniunii. Nu a existat nicio subcotare în cazul producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion. Totuși, Comisia face trimitere la alte efecte asupra prețurilor (scăderea prețurilor) în secțiunea 4.6.3.1 din prezentul regulament (a se vedea, de exemplu, considerentele 331-334). În plus, a fost clar că atât prețurile importurilor, cât și cele ale industriei Uniunii au avut o tendință similară cu cea identificată de investigație, care a stabilit că prețurile ICIS au fost utilizate ca valoare de referință în contractele încheiate cu utilizatorii industriali, astfel cum s-a constatat în considerentul 331.

(301)

LCN a susținut că importurile din SUA nu au subcotat industria Uniunii și nu au cauzat un prejudiciu acesteia, deoarece au fost importate atât de LCN, cât și de BASF și, atunci când sunt vândute (sau utilizate în mod captiv) pe piața Uniunii, ar fi vândute (sau consumate) la aceleași prețuri (sau costuri) ca producția Uniunii vândută (sau consumată) pe piața Uniunii. Cu toate acestea, astfel cum s-a constatat în secțiunea 4.6.3.1 din prezentul regulament, prețurile de vânzare din Uniune au scăzut semnificativ, iar această scădere a prețurilor a fost, de fapt, o cauză majoră a prejudiciului. În plus, importurile din SUA au subcotat, în medie, prețurile de vânzare ale industriei Uniunii. Prin urmare, subcotarea importurilor din SUA a fost un factor semnificativ în investigația privind prejudiciul.

(302)

Sipchem și Will and Co. au susținut că importurile din Arabia Saudită nu au subcotat și nici nu au cauzat un prejudiciu industriei Uniunii, deoarece au ajutat industria Uniunii să își mențină poziția pe piața Uniunii. Cu toate acestea, astfel cum s-a constatat în secțiunea 4.6.3.1 din prezentul regulament, prețurile de vânzare din Uniune au scăzut semnificativ, iar această scădere a prețurilor a fost, de fapt, o cauză majoră a prejudiciului. În plus, importurile din SUA au subcotat, în medie, prețurile de vânzare ale industriei Uniunii. Prin urmare, subcotarea de către importurile din Arabia Saudită a fost un factor semnificativ în investigația privind prejudiciul.

(303)

Sipchem a furnizat, de asemenea, date privind exporturile sale ulterioare perioadei de investigație (2025) către un client neafiliat din Uniune. Sipchem a susținut că volumul și prețurile acestor exporturi au vin în sprijinul opiniei sale potrivit căreia vânzările din perioada de investigație ar trebui excluse din calculul prețului de export pentru calcularea dumpingului și a prejudiciului. Acest lucru s-a datorat faptului că Sipchem a preluat prețurile de pe piața Uniunii. Cu toate acestea, întrucât condițiile pentru cumul sunt îndeplinite în ceea ce privește importurile din Arabia Saudită, nu ar fi adecvat sau justificat să se excludă vânzările din calculul prețurilor de export. De asemenea, din „concluzia privind prejudiciul” de mai jos rezultă că importurile din Arabia Saudită au jucat un rol în prejudiciul suferit de industria Uniunii. În plus, datele din perioada ulterioară perioadei de investigație nu ar trebui să fie luate în considerare în analiza dumpingului și a prejudiciului. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(304)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(305)

Astfel cum se menționează în considerentul 33, a fost utilizată eșantionarea pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria Uniunii.

(306)

În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar ale tuturor celor patru producători din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar ale celor trei producători din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(307)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, utilizarea captivă, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea și amploarea marjei de dumping.

(308)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costurile unitare, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital.

(309)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție și ponderea utilizării captive

(310)

Producția din Uniune s-a redus semnificativ în cursul perioadei examinate, scăzând mai întâi cu 39 % în 2022 comparativ cu 2021 și apoi scăzând din nou cu 68 % în 2023 comparativ cu cantitățile de producție din 2021. Cantitățile de producție s-au redresat în PI în comparație cu 2023, dar în ansamblu au scăzut în perioada examinată, fiind cu 45 % mai mici în PI decât în 2021. Această creștere a producției în cursul PI față de 2023 a fost observată în principal din cauza necesității producătorilor din Uniune de a produce BDO pentru utilizare captivă și vânzări, pentru a compensa o limitare temporară a Uniunii în ceea ce privește aprovizionarea cu importuri de BDO, astfel cum se menționează în considerentul 293, și pentru a menține angajamentele existente ale clienților și reputația pe piața Uniunii. În plus, nivelurile de producție au putut fi reduse doar la un anumit nivel minim de către fiecare producător din Uniune, din cauza costurilor fixe și a altor costuri generate de exploatarea instalațiilor, chiar dacă producătorii din Uniune doreau să reducă și mai mult volumele din cauza prețului de vânzare și a volumelor vândute mai mici. Această scădere a volumului vânzărilor și a prețului de vânzare a rezultat din concurența exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping, iar prețurile importurilor din perioada examinată au fost semnificativ mai mici decât costul de producție al producătorilor din Uniune înregistrat în 2023 și în PI.

(311)

Capacitatea de producție a rămas stabilă în cursul perioadei examinate, la nivelul de aproximativ 470 000 de tone.

(312)

Prin urmare, gradul de utilizare a capacității de producție a urmat tendințe foarte similare cu volumul producției, mai întâi scăzând în 2022 la 45 % și apoi din nou în 2023 la 24 % din utilizarea totală și crescând în PI în comparație cu 2023. În perioada examinată, gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut cu 34 de puncte procentuale, de la 74 % în 2021 la 40 % în PI.

(313)

Reducerea producției s-a datorat faptului că costul de producție din Uniune a devenit necompetitiv în comparație cu prețul foarte scăzut al importurilor care fac obiectul unui dumping.

(314)

Cantitatea vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Cantitatea vânzărilor, utilizarea captivă și cotele de piață ale industriei Uniunii

(315)

Investigația a arătat, astfel cum se explică în considerentul 273, că, atunci când condițiile pieței s-au deteriorat, utilizarea captivă din producția proprie a fost înlocuită cu importuri, deoarece acestea au cauzat o scădere semnificativă a prețurilor și au avut prețuri inferioare costului de producție al industriei Uniunii. Prin urmare, având în vedere condițiile de piață create de importurile care fac obiectul unui dumping, nu a fost viabil din punct de vedere economic ca producătorii din Uniune să continue să producă la aceleași niveluri, nici măcar pentru utilizarea captivă, după cum se arată în tabelul 6. Întrucât utilizarea captivă a fost înlocuită de importuri, Comisia a examinat separat cotele de piață în cadrul prezentei investigații, atât ca procent din piața totală, cât și ca procent din piața liberă și cea captivă. Comisia a analizat atât producția vândută pe piața liberă, cât și producția vândută plus utilizarea captivă ca procent din piața totală. Acest din urmă indicator a arătat poziția globală pe piață a industriei Uniunii pe piața Uniunii în perioada examinată.

(316)

Cantitatea produsă de industria Uniunii și vândută pe piața liberă a scăzut semnificativ în 2022 și apoi din nou în 2023, reducându-se la 50 % din 2021, dar apoi s-a redresat într-o anumită măsură în PI, rămânând în continuare sub nivelul din 2021. Pe parcursul perioadei analizate, volumul vânzărilor industriei Uniunii în Uniune a scăzut cu 9 %, de la aproximativ 117 500 de tone la aproximativ 107 000 de tone.

(317)

Cantitatea produsă de industria Uniunii și vândută plus utilizarea captivă a scăzut, de asemenea, în mod semnificativ în 2022 și apoi din nou în 2023, ajungând la 49 % din 2021, dar apoi s-a redresat într-o anumită măsură în PI, rămânând totuși sub nivelul din 2021. Pe parcursul perioadei analizate, vânzările industriei Uniunii plus utilizarea captivă în Uniune au scăzut cu 14 %, de la aproximativ 382 000 de tone la 270 000 de tone.

(318)

Cota de piață a producției vândute a industriei Uniunii pe piața liberă a Uniunii s-a redus în perioada examinată cu 16 puncte procentuale, scăzând mai întâi în 2022 cu 25 de puncte procentuale comparativ cu 2021, apoi în 2023 cu 35 de puncte procentuale comparativ cu 2021. Ulterior, aceasta a crescut cu 19 puncte procentuale, de la 39 % în 2023 la 58 % în PI, această creștere datorându-se în principal unui grad mai ridicat de producție și vânzări în PI în comparație cu 2023, astfel cum se explică în considerentul 310, combinat cu o scădere a consumului total de BDO în Uniune. Cota de piață captivă a industriei Uniunii din consumul total a scăzut cu 15 puncte procentuale în perioada examinată, scăzând mai întâi în 2022 cu 5 puncte procentuale comparativ cu 2021, apoi în 2023 cu 15 puncte procentuale comparativ cu 2021 și rămânând la acest nivel până în PI.

(319)

Ulterior, Comisia a luat în considerare atât producția vândută, cât și utilizarea captivă (cumulativ) a industriei Uniunii ca procent din consumul total și a constatat că concluzia generală în ceea ce privește cota de piață a fost evidențiată cel mai clar, deoarece a inclus atât activitățile economice ale industriei Uniunii, și anume vânzarea pe piața liberă de către producători, cât și utilizarea captivă a BDO. În cadrul acestui indicator, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu 12 puncte procentuale în 2022 și cu 22 de puncte procentuale în 2023, în comparație cu 2021. Pe această bază, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu 12 puncte procentuale în perioada examinată, de la 90 % în 2021 la 78 % în PI.

(320)

Într-o perioadă de scădere a prețurilor pieței, producția Uniunii a fost înlocuită în mod substanțial cu importuri, în principal din țările în cauză. Din acest motiv, Comisia a considerat că numai prin examinarea vânzărilor pe piața liberă împreună cu utilizarea captivă a fost posibil să se evalueze impactul real pe care creșterea importurilor l-a avut asupra pieței Uniunii.

(321)

Având în vedere scăderea globală a cotei de piață descrisă în considerentul 318, industria Uniunii nu a înregistrat nicio creștere în cursul perioadei examinate, dar de fapt a avut o poziție mai slabă pe piața Uniunii în perioada de investigație decât în 2021.

(322)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(323)

Numărul de angajați a rămas stabil în cursul perioadei examinate, reducându-se cu 1 % în ansamblu. Producătorii din Uniune au menținut un număr minim de angajați pentru a putea continua să exploateze instalațiile de producție într-un mod eficient și sigur. Numărul de angajați nu a variat în funcție de nivelul de producție.

(324)

Totuși, reducerea semnificativă a producției, combinată cu un număr stabil de angajați, a însemnat că productivitatea producătorilor din Uniune a scăzut semnificativ în perioada examinată, cu 45 %, de la 681 de tone per angajat în 2021 la 376 de tone per angajat în PI.

(325)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țările în cauză.

(326)

Aceasta este prima investigație antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

(327)

Indicatorii microeconomici ai industriei Uniunii au fost obținuți din răspunsurile verificate la chestionar ale celor trei producători din Uniune incluși în eșantion. Totuși, în funcție de gradul de integrare verticală, indicatorii microeconomici au provenit în mare parte doar de la doi producători. Întrucât publicarea cifrelor reale ar însemna să fie dezvăluite date sensibile ale producătorilor relevanți din industria Uniunii, Comisia a utilizat intervale și indici în această parte a evaluării prejudiciului pentru a proteja confidențialitatea.

(328)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune

(329)

Prețurile de vânzare pe piața liberă ale producătorilor din Uniune mai întâi au crescut în 2022, cu 36 % în comparație cu 2021. Însă prețul de vânzare a scăzut apoi considerabil în 2023, de la 3 000-3 900 EUR/tonă în 2022 la 1 400-1 800 EUR/tonă în 2023. În cursul perioadei examinate, prețurile de vânzare ale producătorilor din Uniune au scăzut considerabil, cu 52 %. Producătorii din Uniune au reușit să transfere costuri de producție mai mari în 2022, însă nu au reușit să facă acest lucru în 2023 și în PI, din cauza concurenței sporite din Uniune din partea unui volum mult mai mare de importuri care fac obiectul unui dumping și la prețuri din ce în ce mai mici.

(330)

Prețurile de vânzare de pe piața BDO din Uniune sunt dominate de contracte-cadru care stabilesc cantitățile convenite și, de regulă, prețurile au fost actualizate periodic lunar, pe baza datelor ICIS. Datele lunare ICIS au fost disponibile atât pentru piața chineză, cât și pentru cea a Uniunii. În cursul perioadei examinate, prețurile de vânzare din Uniune au fost influențate de: (i) creșterea concurenței cu importurile care fac obiectul unui dumping, atât prin creșterea volumelor, cât și prin scăderea prețurilor acestora; (ii) scăderea continuă a prețurilor ICIS pentru BDO. Prețurile ICIS din Uniune au fost, la rândul lor, influențate de prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză. În special în cazul Chinei, se observă o creștere substanțială a noii capacități de producție de BDO și a capacității neutilizate din țară, pentru care capacitatea instalată a fost estimată de producătorii din Uniune ca fiind de cel puțin 9 ori mai mare decât cea a Uniunii în cursul PI și ca fiind de departe cea mai mare capacitate instalată la nivel mondial. Această capacitate instalată semnificativă și capacitatea neutilizată au permis Chinei să fie o referință pentru prețurile BDO de la nivel mondial și să influențeze prețurile BDO de la nivel mondial, de exemplu pe cele din Uniune, ceea ce a dus la o corelație puternică între prețul ICIS pentru BDO din China și prețul ICIS pentru BDO din Europa sau prețurile de vânzare din Uniune. În plus, prețurile de vânzare din Uniune au fost, de asemenea, influențate în mod direct de prețurile ICIS pentru BDO din China, deoarece, în unele cazuri, acestea au fost utilizate în mod direct în contractele de vânzare pentru principalii clienți din Uniune.

(331)

Prin urmare, importurile care fac obiectul unui dumping și prețurile ICIS de pe piața chineză au stabilit prețurile pe piața Uniunii, iar prețurile industriei Uniunii și ale importurilor din toate celelalte țări au fost nevoite să concureze cu acest preț.

(332)

Costul producției vândute al producătorilor din Uniune a crescut considerabil în 2022 cu 71 % în comparație cu 2021, în principal ca urmare a unei creșteri a costurilor materiilor prime (de exemplu, gaze naturale, naftă, hidrogen sau abur) și a prețurilor energiei electrice. Costul de producție a scăzut apoi de la [2 800-3 400] EUR pe tonă în 2022 la [2 600-3 100] EUR pe tonă în 2023, dar a rămas cu 58 % mai mare decât în 2021. În cursul PI, costurile de producție s-au redus semnificativ în comparație cu 2023, ajungând la [1 900-2 400] EUR pe tonă. Această modificare s-a datorat în principal unei reduceri a costurilor materiilor prime și a prețurilor energiei electrice. Totuși, în ansamblu, costul de producție a crescut cu 21 % în perioada examinată, deoarece, pe lângă evoluția prețurilor materiilor prime și ale energiei, producătorii din Uniune s-au confruntat cu costuri fixe unitare mai mari ca urmare a nivelurilor de producție semnificativ mai scăzute.

(333)

Prin urmare, costul de producție al producătorilor din Uniune a fost mai mare decât prețul de vânzare al producătorilor din Uniune pentru 2023 și PI. Producătorii din Uniune s-au confruntat cu o scădere a prețurilor de vânzare la nivelul importurilor care fac obiectul unui dumping, ajungând să vândă produsul care face obiectul investigației la prețuri mai mici decât costurile de producție, în special în cursul anului 2023 și al PI.

(334)

Comisia a analizat prețurile de vânzare și costurile industriei Uniunii (prezentate în tabelul 8), împreună cu profitabilitatea acesteia (tabelul 11), precum și prețurile de import și cantitățile importurilor cumulate (tabelele 2 și 3). A fost clar că a avut loc o scădere foarte gravă a prețurilor pe piața Uniunii în 2023 și în perioada de investigație. În 2022, costurile mai mari ale industriei Uniunii (în comparație cu 2021) au fost transferate clienților, dar în 2023 și în PI nu a mai fost posibilă recuperarea costurilor din cauza presiunii exercitate asupra prețurilor de volumele tot mai mari ale importurilor care fac obiectul unui dumping, la prețuri scăzute și în scădere.

(335)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(336)

Costul mediu per angajat a crescut ușor în cursul perioadei examinate, cu 2 %, numărul de angajați rămânând stabil pentru a putea menține instalațiile de producție, iar salariile și alte costuri cu angajații au crescut ușor în cursul perioadei examinate, de la aproximativ 100 000 EUR la 120 000 EUR.

(337)

Costurile cu forța de muncă au fost de aproximativ (7-15 %) din costul total de producție raportat în tabelul 8 în cursul PI.

(338)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(339)

Stocurile finale, exprimate în tone, au crescut cu 50 % în cursul perioadei examinate, de la aproximativ 7 000-10 000 de tone în 2021 la 11 000-15 000 de tone în cursul PI. În ansamblu, stocurile finale au crescut în cursul perioadei examinate în comparație cu volumele de producție, de la 3 % în 2021 la 6 % în 2023 și ajungând apoi la 7 % în PI.

(340)

Însă BDO este o substanță chimică a cărei depozitare în condiții de siguranță este costisitoare și care trebuie depozitată în rezervoare speciale cu temperatură controlată. Prin urmare, era mai probabil ca industria Uniunii să controleze volumele de producție decât să crească/reducă nivelurile stocurilor, care sunt limitate în Uniune. Din acest motiv, Comisia nu a considerat că creșterea stocurilor finale este un indicator important al prejudiciului.

(341)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(342)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. În 2021 și 2022, producătorii din Uniune au reușit să atingă profitabilitatea, întrucât s-au confruntat cu o concurență mai redusă din partea importurilor care fac obiectul unui dumping și au reușit să transfere costuri de producție mai mari clienților. Cu toate acestea, în 2023, profitabilitatea a fost de (-70 % până la -30 %) și apoi a atins un nivel scăzut (-90 % până la -50 %) în cursul PI. În pofida unui cost de producție al producătorilor din Uniune mai mic decât cel din 2022 și a unei stabilizări a costurilor energiei electrice și ale materiilor prime în Uniune în cursul anului 2023 și al PI, prețurile de vânzare din Uniune au continuat să scadă și mai mult din cauza presiunii exercitate de volumele tot mai mari ale importurilor care fac obiectul unui dumping, cu prețuri semnificativ mai mici decât în 2022, ceea ce a dus la scăderea prețurilor. Se reamintește că prețurile medii ale importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză au scăzut cu 50 % în cursul perioadei examinate, astfel cum se arată în tabelul 4 și se explică în considerentul 297. Prin urmare, prețurile de vânzare ale producătorilor din Uniune au scăzut, aceștia putând vinde produsul care face obiectul investigației numai cu un profit profund negativ, deoarece prețul de vânzare din Uniune a scăzut sub costul de producție, în 2023 și în PI.

(343)

Fluxul de lichidități a fost conform nivelurilor mai scăzute ale vânzărilor și profitabilității negative din 2023 și PI, ceea ce a dus la un flux de lichidități care a ajuns la aproximativ (-100 000 până la -50 000) de milioane EUR în PI, de la un flux de lichidități pozitiv de (100 000 până la 200 000) de milioane EUR în 2021.

(344)

Investițiile au fluctuat în cursul perioadei examinate. Industria Uniunii a explicat că planificarea investițiilor a fost efectuată periodic (o dată la 4-5 ani) sub forma unei sume forfetare per producător. Prin urmare, în cursul perioadei examinate, investițiile totale au variat semnificativ de la an la an, în funcție de calendarul investițiilor pentru redresare. Investițiile din perioada examinată au vizat în principal investițiile minime necesare pentru menținerea nivelurilor de producție existente în conformitate cu standardele de siguranță și de mediu în vigoare. Investițiile au crescut cu 32 % în 2022, apoi s-au redus semnificativ la 50 % în 2023 comparativ cu 2021. În cursul PI, investițiile au fost ușor mai scăzute decât în 2011, situându-se la -7 %.

(345)

Randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor și a urmat aceeași tendință ca profitabilitatea, cu un randament pozitiv al investițiilor în 2021 și în 2022. Totuși, au urmat pierderi substanțiale în 2023 și în PI.

(346)

Capacitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion de a atrage capital a fost limitată în 2023 și în cursul PI, din cauza ieșirilor de numerar substanțiale generate de profitabilitatea profund negativă, fiind investite doar cheltuieli de capital minime pentru a menține condiții minime de siguranță pentru producerea BDO și utilizarea instalațiilor. În plus, producătorii din Uniune fie și-au prelungit planurile de redresare, fie au luat în considerare închiderea instalațiilor ca urmare a profitabilității negative profunde explicate mai sus.

(347)

În urma investigației s-a constatat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important, deoarece toți indicatorii de prejudiciu și de performanță au arătat tendințe negative semnificative, în special în 2023 și în PI. Primii ani ai perioadei examinate (2021 și 2022) au demonstrat ce poate realiza industria Uniunii în condiții mai normale de concurență, chiar și în perioadele cu costuri ridicate ale materiilor prime sau ale energiei. Însă producătorii din Uniune au fost nevoiți să reducă drastic producția la niveluri minime, deoarece producția a devenit necompetitivă din cauza cantităților tot mai mari de importuri care fac obiectul unui dumping din țările în cauză în 2023 și în perioada examinată. În 2023 și în PI, scăderea prețurilor a creat o situație prejudiciabilă gravă, care nu a permis industriei Uniunii să stabilească prețurile la niveluri care să îi permită să recupereze costurile de producție sau să obțină profit. Pierderile producătorilor din Uniune s-au situat între 30 % și 70 % din cifra de afaceri în 2023 și între 50 % și 90 % în perioada de investigație, astfel cum se arată în tabelul 11.

(348)

Producătorii din Uniune au supraviețuit acestei perioade de pierderi mari doar datorită profiturilor realizate în 2021 și 2022 și pentru că societățile fac parte din grupuri mari. Creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping și scăderea continuă a prețurilor au împiedicat creșteri adecvate ale prețurilor și au afectat în mod negativ producția și cantitățile de vânzări ale BDO. Această situație nu a permis producătorilor din Uniune să își reducă costurile fixe de producție, ceea ce ar fi posibil la niveluri de utilizare mai normale, și nici să crească prețurile la un nivel sustenabil. De fapt, în 2023 și în perioada de investigație, prețurile și costurile producătorilor din Uniune au fost atât de decuplate, iar pierderile producătorilor din Uniune s-au situat la niveluri atât de ridicate, încât situația industriei BDO a devenit gravă, reprezentând o amenințare majoră la adresa existenței sale pe termen scurt. În 2023, volumul importurilor din aceste țări a crescut cu 51 %, iar prețurile au scăzut cu 48 % față de nivelurile din 2022. În perioada de investigație, volumul importurilor a scăzut cu 15 %, dar prețurile au scăzut cu încă 36 % în comparație cu nivelurile din 2023. Aceste cifre sunt prezentate în tabelele 2 și 3.

(349)

Scăderea clară a prețurilor cauzată de importurile care fac obiectul unui dumping în Uniune este explicată în considerentele 330-333. Această scădere a prețurilor și pierderile din 2023 și PI au condus la un prejudiciu grav și în ceea ce privește alți indicatori de performanță, precum fluxul de lichidități și randamentul investițiilor (astfel cum se arată în tabelul 11) și capacitatea de a atrage capital. În pofida menținerii investițiilor pentru a îndeplini cerințele de siguranță și de mediu, în cursul PI industria Uniunii s-a aflat în mod clar într-o situație mult mai gravă, astfel încât capacitatea sa de a atrage capital s-a redus. Deteriorarea situației economice a industriei Uniunii în 2023 și în PI a avut loc în pofida unei creșteri cu 8 % a consumului de BDO în Uniune începând din 2022.

(350)

Tabelul 6 prezintă evoluția cotelor de piață în cadrul prezentei investigații. O comparație între vânzările industriei Uniunii pe piața liberă plus utilizarea captivă în comparație cu consumul total oferă cea mai bună indicație a poziției industriei Uniunii pe piața totală. În cadrul acestui indicator, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut în cursul perioadei examinate. În cursul PI însă, cota de piață s-a redresat parțial, industria Uniunii majorându-și producția ca urmare a reducerii cantității de importuri în urma crizei din Marea Roșie. În perioada cuprinsă între 2022 și perioada de investigație, industria Uniunii a protejat contractele de vânzare existente, reputația și poziția pe piața Uniunii. Totuși, această creștere a producției și a vânzărilor a fost însoțită de consecințele unor pierderi grave cauzate de scăderea prețurilor, care au forțat industria Uniunii să vândă în pierdere, astfel cum s-a explicat mai sus.

(351)

Toți producătorii din Uniune au crescut importurile de BDO pentru a putea continua să aprovizioneze principalii clienți și pentru a-și satisface nevoile captive, în urma reducerilor substanțiale ale producției în perioada examinată. Înlocuirea producției cu importuri a fost practicată și în 2022, când costurile materiilor prime și ale energiei au crescut, astfel cum arată costurile de producție din tabelul 8. Cu toate acestea, prețurile de vânzare ale BDO nu au fost la fel de scăzute în 2022, iar în 2023 a avut loc o creștere importantă a importurilor care fac obiectul unui dumping. Acesta este motivul pentru care s-a produs un prejudiciu important începând din 2023, după cum o demonstrează indicatorii de performanță foarte prejudiciabili pentru 2023 și PI.

(352)

Prejudiciul constatat în cadrul prezentei investigații a fost destul de evident în ceea ce privește indicatorii de preț și de performanță, dar industria Uniunii a suferit o scădere și un prejudiciu semnificativ și în ceea ce privește indicatorii de volum, și anume volumul producției, gradul de utilizare a capacității de producție, productivitatea, utilizarea captivă și vânzările pe piața Uniunii – toți au scăzut în mod semnificativ în cursul perioadei examinate.

(353)

Indicatorii privind ocuparea forței de muncă, costurile cu forța de muncă și capacitatea au rămas stabili în cursul perioadei examinate, demonstrând disponibilitatea industriei pentru o redresare a condițiilor de piață. Indicatorul stocurilor nu a fost considerat determinant în evaluarea prejudiciului, după cum se explică în considerentul 344.

(354)

În acest stadiu, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(355)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din țările în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: importurile din țări terțe, performanța la export a industriei Uniunii, impactul consumului, utilizarea captivă, importurile efectuate de industria Uniunii și creșterea costurilor materiilor prime și energiei.

(356)

Astfel cum se arată în tabelul 3, volumul importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză a crescut de la aproximativ 49 000 de tone în 2018 la aproximativ 89 000 de tone în perioada de investigație, ceea ce reprezintă o creștere de 82 %. În ceea ce privește cota de piață (din piața totală), creșterea în aceeași perioadă a fost de la 12 % la 26 %, ceea ce reprezintă o creștere de 123 %. Ținând seama de faptul că concluzia privind prejudiciul a constatat că prejudiciul important a avut loc în 2023 și în perioada de investigație, Comisia a analizat și evoluția importurilor în acești doi ani. Din 2022 până în perioada de investigație, importurile din țările în cauză au crescut cu aproximativ 20 000 de tone, ceea ce reprezintă o creștere de 29 %. În ceea ce privește cota de piață (din piața totală), creșterea din 2022 până în perioada de investigație a fost de aproximativ 4 puncte procentuale sau de aproximativ 20 %.

(357)

Din 2021 până în perioada de investigație, cantitatea vânzărilor industriei Uniunii pe piața liberă plus utilizarea captivă a scăzut cu 29 %, astfel cum se arată în tabelul 6. În ceea ce privește cota de piață globală, cea a industriei Uniunii a fost mai mică în 2023 și în PI, scăzând la aproximativ 78 % și 68 %, comparativ cu 90 % în PI.

(358)

Astfel cum se explică în considerentele 347 și 349, importurile din țările în cauză au determinat scăderea prețurilor pentru industria Uniunii, care s-a accelerat în 2023 și în perioada de investigație. În această perioadă, producătorii din Uniune nu au mai reușit să își ajusteze prețurile într-un mod care să le permită să își acopere costurile și pierderile semnificative care au urmat în cursul PI. Această situație gravă și nesustenabilă a existat atât în 2023, cât și în perioada de investigație.

(359)

În plus, a fost efectuată o analiză a subcotării prețurilor pentru perioada de investigație în funcție de tip. Aceasta a demonstrat că concurența dintre industria Uniunii și importurile din țările în cauză a fost puternică.

(360)

Prețurile de vânzare din Uniune au fost influențate de concurența sporită cu importurile care fac obiectul unui dumping, atât prin creșterea volumelor care fac obiectul unui dumping, cât și prin scăderea prețurilor. Acest lucru a fost posibil ca urmare a naturii pieței BDO, în cadrul căreia prețurile ICIS pentru BDO au fost utilizate ca valoare de referință în majoritatea contractelor de vânzare. Prețurile ICIS din China reprezintă o referință pentru prețurile BDO la nivel mondial și au influențat prețurile BDO la nivel mondial, de exemplu în Uniune, astfel cum se explică în considerentul 330. În plus, importurile pe piața SUA s-au redus drastic ca urmare a creșterii taxelor la import prevăzute în diferitele modificări ale legislației SUA. Au crescut importurile în Uniune din Arabia Saudită, din cauza accesului restricționat al SUA pe piață și din cauza pătrunderii importurilor din China pe alte piețe tradiționale de export saudite (cum este Asia).

(361)

În cele din urmă, astfel cum s-a explicat mai sus, problemele de aprovizionare întâmpinate de producători-exportatori au redus temporar presiunea exercitată asupra industriei Uniunii în cursul perioadei de investigație. Acest lucru a permis industriei Uniunii să își mărească producția și cantitățile vândute, dar aceste vânzări au fost încă extrem de neprofitabile din cauza presiunii asupra prețurilor exercitate de importuri.

(362)

Prin urmare, industria Uniunii a fost forțată să încerce să își mențină poziția pe piețele libere și captive din Uniune prin scăderea prețurilor la niveluri nesustenabile și cu pierderi masive. Singura alternativă viabilă a fost retragerea de pe piața Uniunii și lăsarea acesteia în întregime în seama importurilor care fac obiectul unui dumping.

(363)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii.

(364)

Cantitatea, prețul mediu și cota de piață a importurilor din țări terțe au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează. Cotele de piață sunt exprimate ca procent din piața totală a Uniunii.

Tabelul 12

Importurile din țări terțe

(365)

Volumul importurilor din Taiwan a crescut cu peste 400 % în 2022, dar apoi a scăzut în 2023 și în perioada de investigație. În ceea ce privește volumul, acestea au crescut de la aproximativ 3 500 de tone în 2021 la 6 800 de tone în perioada de investigație. Cota de piață a acestor importuri (ca % din consumul total) a ajuns la 6,1 % în 2022, dar a scăzut din nou la 2 % în perioada de investigație. Prețul mediu al importurilor din Taiwan a fluctuat în mod similar și la un nivel similar cu cel al importurilor din țările în cauză. Cota lor de piață a scăzut la 2 % în perioada de investigație.

(366)

Volumul importurilor din alte țări terțe (în principal Coreea de Sud în perioada de investigație) a scăzut de la aproximativ 2 000 de tone în 2021 la 1 700 de tone în perioada de investigație. Cota de piață a acestor importuri (ca % din consumul total) a fost întotdeauna sub 1 %. Prețul mediu al importurilor din țări terțe a fluctuat în mod similar și la un nivel similar cu cel al importurilor din țările în cauză.

(367)

Având în vedere că importurile din Taiwan și din alte țări terțe au avut o cotă de piață scăzută și prețuri ușor mai mari decât importurile din țările în cauză, Comisia a concluzionat că aceste importuri nu au atenuat legătura de cauzalitate cu importurile din țările în cauză.

(368)

Volumul exporturilor producătorilor din Uniune a evoluat în cursul perioadei examinate astfel cum reiese din tabelul 13. De asemenea, indicat în tabelul 13 este și prețul mediu al exporturilor către părți neafiliate ale industriei Uniunii incluse în eșantion.

Tabelul 13

Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(369)

Volumul exporturilor efectuate de industria Uniunii a scăzut cu 84 % în cursul perioadei examinate. Cantitățile exportate au reprezentat aproximativ 10 % din vânzările industriei Uniunii (inclusiv utilizarea captivă) în 2021, dar acestea au scăzut la aproximativ 1 % în perioada de investigație.

(370)

Prețurile de vânzare ale acestor exporturi au fluctuat în concordanță cu vânzările pe piața Uniunii, astfel cum se arată în tabelul 8, și anume ca urmare a influenței importurilor pe aceste piețe și a prețurilor materiilor prime. Este evident că performanța la export a industriei Uniunii s-a deteriorat în cursul perioadei de analiză. Cu toate acestea, întrucât industria Uniunii nu a fost un furnizor major pe piețele de export, deteriorarea rezultatelor la export nu a fost considerată un factor major în evaluarea globală a situației economice a industriei Uniunii.

(371)

În consecință, Comisia a concluzionat că performanța la export a industriei Uniunii nu a cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și nu a fost în măsură să atenueze legătura de cauzalitate cu importurile din țările în cauză.

(372)

Producătorii din Uniune incluși în eșantion aveau tehnologii de producție diferite, utilizând materii prime diferite. Cu toate acestea, costurile principalelor materii prime și ale energiei au urmat tendințe similare și, în cazul tuturor celor trei producători incluși în eșantion, costurile materiilor prime și ale energiei au reprezentat peste 50 % din costul lor total de producție.

(373)

După cum se poate observa din tabelul 8, costurile au crescut cu 94 % în 2022 și apoi au scăzut în 2023 (cu 19 %) și au scăzut din nou în perioada de investigație (cu încă 29 %). În pofida reducerii costurilor în 2023 și în perioada de investigație, costurile au fost în continuare cu 13 % mai mari în perioada de investigație decât în 2021.

(374)

Având în vedere costurile materiilor prime și ale energiei, a fost clar că evoluția costurilor a jucat un rol important în industria BDO în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, tabelul 8 arată că, atunci când costurile au fost cele mai ridicate în 2022, industria Uniunii a reușit totuși să transfere aceste creșteri ale costurilor către clienții săi. Începând din 2023 însă, în pofida scăderii costurilor materiilor prime și ale energiei electrice, industria Uniunii nu a putut vinde la un nivel profitabil sau peste costurile de producție. Acest lucru s-a datorat presiunii asupra prețurilor exercitate de creșterea volumelor importurilor, care a cauzat o decuplare între costuri și prețuri în Uniune.

(375)

În plus, costurile fixe per unitate au crescut dramatic din cauza producției mai scăzute a Uniunii ca urmare a scăderii vânzărilor generate de Uniune din cauza concurenței neloiale a importurilor care fac obiectul unui dumping. Acest lucru a contribuit, de asemenea, la creșterea costurilor de producție per unitate pentru industria Uniunii și a crescut, de exemplu, costurile cu energia, apa sau alte costuri fixe per unitate. În plus, costurile cu energia au avut, de regulă, o componentă fixă semnificativă care ar fi trebuit să fie distribuită la niveluri ridicate de producție de către producătorii din Uniune, lucru care nu a putut fi realizat din cauza scăderii vânzărilor sub presiunea asupra prețurilor a importurilor care fac obiectul unui dumping.

(376)

Celanese a susținut că a existat o creștere bruscă a prețurilor BDO la nivel mondial între 2020 și 2022, ca urmare a consecințelor crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a deficitelor de BDO, combinate cu o criză energetică. Totuși, începând din 2023, piețele BDO s-au stabilizat, iar o scădere a prețurilor este mai degrabă un semn de normalizare decât de prejudiciu. Prin urmare, Celanese a susținut că costurile ridicate ale energiei și inflația sunt cele care cauzează provocări pentru industria UE, iar nu importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză. Comisia a contestat însă acest punct de vedere deoarece, în primul rând, deși prețurile la energie ale BDO în Uniune au scăzut în cursul perioadei examinate, totuși prețul importurilor care fac obiectul unui dumping a scăzut mai accentuat, iar industria Uniunii nu a reușit să vândă la prețuri mai mari decât costul său de producție. În al doilea rând, nu pare să fi existat un deficit de BDO la nivel mondial în cursul perioadei examinate; dimpotrivă, se constată o creștere substanțială a capacității, recunoscută pe scară largă, de ordinul unor multipli ai cererii globale de BDO în perioada examinată, ceea ce a condus la o supracapacitate substanțială și la scăderea prețurilor BDO. În al treilea rând, costul de producție este influențat și de costurile fixe de producție, în condițiile în care Uniunea a fost afectată de un volum tot mai mare de importuri care fac obiectul unui dumping din țările în cauză în perioada examinată, ceea ce nu a permis industriei să crească vânzările și, implicit, volumele de producție, rezultând astfel costuri de producție suplimentare per unitate de BDO, indiferent de costurile materiilor prime. În cele din urmă, creșterea volumelor și scăderea prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză au redus prețurile BDO în 2023 și în PI la astfel de niveluri încât producția de BDO din Uniune nu este sustenabilă nici măcar pe termen scurt, în pofida reducerii semnificative a costurilor de producție ale energiei electrice, gazelor naturale și altor materii prime în comparație cu 2022.

(377)

De asemenea, în ceea ce privește costurile, mai multe părți interesate au afirmat că industria Uniunii pur și simplu nu a fost suficient de competitivă din cauza costurilor sale ridicate. Această afirmație a fost, de asemenea, respinsă, întrucât industria a fost profitabilă în 2021 și 2022. În plus, presupusele costuri ridicate nu au fost cauza prejudiciului în 2023 și în perioada de investigație, deoarece aceste costuri au scăzut în perioada respectivă.

(378)

Comisia a concluzionat că creșterea costurilor materiilor prime și ale energiei a oferit un context pentru prejudiciul suferit de industria Uniunii. Însă cauza principală a prejudiciului a fost creșterea volumelor importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, ceea ce a redus prețurile BDO la niveluri care nu au permis industriei Uniunii să își recupereze costurile și a majorat costul de producție per unitate din Uniune în urma scăderii vânzărilor și a nivelurilor de producție.

(379)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că creșterea costurilor materiilor prime și ale energiei nu a cauzat un prejudiciu industriei Uniunii.

(380)

Toți producătorii din Uniune au importat cantități semnificative de BDO din țările în cauză. Mai multe părți interesate au afirmat că aceasta a fost o cauză a prejudiciului suferit de producătorii din Uniune. Prin urmare, Comisia a evaluat motivul pentru care aceste importuri au avut loc, întrucât toți producătorii din Uniune dispuneau de capacitate neutilizată în Uniune, prin urmare ar fi putut produce ei înșiși aceste cantități.

(381)

Producătorii din Uniune au afirmat că, în condiții normale de concurență, importurile din țările în cauză ar avea loc pentru a face față problemelor de producție pe termen scurt legate de capacitatea instalată. Nu este rentabil să se stocheze cantități mari de BDO, deoarece BDO trebuie stocat în rezervoare mari, cu temperatură controlată, ceea ce înseamnă că livrările către clienți sunt efectuate în mod normal la scurt timp după producție. Prin urmare, nivelul producției ar fi ajustat pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor industriali și nevoilor captive.

(382)

Cu toate acestea, în 2023 și în perioada de investigație, importurile industriei Uniunii au crescut, deoarece prețurile BDO pe piața Uniunii au scăzut din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping, iar costurile industriei Uniunii, deși au scăzut față de nivelurile din 2022, au fost peste nivelul scăzut al prețurilor din Uniune.

(383)

Importurile au fost efectuate și pentru a contracara eventualele probleme de producție care puteau apărea sau perioadele de indisponibilitate cauzate de întreținere în cursul perioadei examinate, pentru a respecta în continuare contractele cu clienții sau a fabrica produse în aval în pofida capacităților de stocare scăzute din Uniune.

(384)

Prin urmare, importurile industriei Uniunii au reprezentat o măsură de apărare pe termen scurt pentru ca aceasta să își poată menține poziția și reputația pe piața Uniunii prin aprovizionarea fiabilă a utilizatorilor industriali, continuând în același timp producția captivă.

(385)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că importurile industriei Uniunii în 2023 și în perioada de investigație au fost mai degrabă un simptom al prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping decât o cauză a prejudiciului.

(386)

Comisia a evaluat impactul consumului asupra pieței Uniunii prin examinarea utilizării captive, a vânzărilor pe piața liberă și prin evaluarea evoluțiilor consumului total, utilizând datele prezentate în tabelul 2.

(387)

Utilizarea captivă a scăzut cu 38 % în cursul perioadei examinate. Cea mai mare parte a acestei scăderi a avut loc în 2022, cu aproximativ 81 000 de tone sau cu 31 %. Din 2022 până în perioada de investigație, utilizarea captivă a scăzut cu aproximativ 20 000 de tone sau cu 11 %.

(388)

Consumul de pe piața liberă a crescut cu aproximativ 25 000 de tone sau cu 15 % în cursul perioadei examinate. Din 2022 până în perioada de investigație, aceste vânzări au crescut cu aproximativ 25 000 de tone sau cu 33 %.

(389)

Atunci când sunt evaluate cumulativ, utilizarea captivă și vânzările pe piața liberă au scăzut cu aproximativ 77 000 de tone sau cu 18 % în cursul perioadei examinate. Totuși, consumul total a crescut cu aproximativ între 2022 și perioada de investigație cu aproximativ 25 000 de tone sau cu 8 %.

(390)

Scăderea cumulată a vânzărilor Uniunii și a utilizării captive în perioada cheie din 2022 până la investigație (389) reprezintă o problemă de cantitate pentru industria Uniunii. Cu toate acestea, principalul prejudiciu din cadrul prezentei investigații se referă la scăderea prețurilor și la pierderile considerabile rezultate în ceea ce privește randamentul cifrei de afaceri și alți indicatori de performanță.

(391)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că evoluția consumului pe piața Uniunii nu a cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii.

(392)

Producătorii de BDO din Uniune au vândut în perioada de investigație către mai mulți utilizatori industriali din multe sectoare utilizatoare. Investigația a arătat că prezența importurilor la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, în cantități semnificative și în creștere, a avut ca efect scăderea prețurilor în perioada examinată, în special în 2023 și în perioada de investigație. Această evoluție a avut ca impact decuplarea semnificativă a prețurilor BDO de costul de producție și afectarea vânzărilor și a nivelurilor de producție. În consecință, profitabilitatea vânzărilor industriei Uniunii a înregistrat pierderi semnificative în 2023 și în perioada de investigație. Aceste pierderi sunt în mod clar nesustenabile și amenință supraviețuirea industriei Uniunii chiar și pe termen scurt.

(393)

Alți factori examinați au fost importurile din alte surse, rezultatele la export ale industriei Uniunii, evoluția consumului, inclusiv utilizarea captivă, importurile industriei Uniunii și creșterea costurilor materiilor prime și ale energiei.

(394)

Prin urmare, Comisia a diferențiat și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți care au afectat situația industriei Uniunii de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping. S-a constatat că niciunul dintre factori, în mod colectiv sau separat, nu a avut o influență semnificativă asupra situației industriei Uniunii, suficientă pentru a pune sub semnul întrebării concluzia potrivit căreia importurile din țările în cauză au cauzat un prejudiciu important.

(395)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. Prejudiciul constă în principal în scăderea prețurilor și un nivel inadecvat al profitabilității, al randamentului investițiilor, al fluxului de lichidități, al capacității de a atrage capital.

(396)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a examinat dacă o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care au făcut obiectul unui dumping.

(397)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(398)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țările care fac obiectul investigației, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi în întregime costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea (denumite în continuare „C&D”) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu trebuie să fie mai mică de 6 %.

(399)

Într-o primă etapă, Comisia a stabilit un profit de bază care să acopere costurile totale în condiții normale de concurență. Acest lucru a fost obținut din profitabilitatea industriei Uniunii în 2022, care a fost cel mai recent an înainte de creșterea bruscă a importurilor care fac obiectul unui dumping în 2023. O cifră mult mai mare a profitabilității a fost atinsă în 2021, însă s-a considerat că acesta a fost un an de expansiune pentru industrie ca urmare a consumului ridicat la nivelul Uniunii din cauza pandemiei de COVID-19. Marja de profit obținută în 2022 a fost stabilită la [10 %-25 %], conform tabelului 11.

(400)

Doi dintre cei producătorii din Uniune incluși în eșantion au furnizat dovezi conform cărora nivelul propriu de investiții, de cercetare și dezvoltare (C&D) și de inovare în cursul perioadei examinate ar fi fost mai ridicat în condiții normale de concurență. Comisia a verificat aceste informații utilizând planuri de investiții care urmau să fie puse în aplicare în perioada examinată, dar care au fost anulate din cauza impactului importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză. Într-adevăr, afirmațiile industriei Uniunii s-au dovedit a fi justificate. Pentru a reflecta acest aspect în profitul indicativ, Comisia a calculat diferența dintre cheltuielile în materie de investiții, C&D și inovare (denumite în continuare „CDI”) în condiții normale de concurență, astfel cum au fost furnizate de industria Uniunii și verificate de Comisie, și cheltuielile suportate efectiv în materie de CDI în cursul perioadei examinate. Această diferență, exprimată ca procent din cifra de afaceri, a fost de 0,30 %.

(401)

Procentul de 0,3 % a fost adăugat la marja de profit de bază de [10 %-25 %] menționată în considerentul 399, ceea ce a condus la un profit indicativ de [10,30 %-25,30 %].

(402)

Pe această bază, prețul neprejudiciabil este de [2 000-2 800] EUR/tonă, rezultat din aplicarea marjei de profit menționate anterior, de [10,30 %-25,30 %], la costul de producție din cursul PI al producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(403)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca etapă finală, Comisia a evaluat costurile viitoare care rezultă din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora, la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia, și care vor fi suportate de industria Uniunii în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Industria Uniunii a furnizat elemente de probă conform cărora costurile sale în cadrul schemei EU ETS și al unor programe naționale similare ar crește pe durata de viață a măsurilor. Aceste costuri crescute ar apărea deoarece industria Uniunii ar primi mai puține certificate gratuite în cadrul ETS în perioada 2026-2030 (în medie) în comparație cu perioada de investigație. În plus, un extras din contractele futures ETS provenit de la Bloomberg (pus la dispoziție în dosarul cauzei) a arătat că se preconizează o creștere a prețului pe tonă de CO2 emis pentru certificatele de emisii în perioada 2026-2030. Comisia a acceptat afirmațiile și a adăugat costul în valoare de 25 EUR pe tonă la prețul neprejudiciabil menționat în considerentul 402.

(404)

În plus, producătorii din Uniune incluși în eșantion au susținut că costurile indirecte ale CO2, rezultate din costurile suplimentare prevăzute în contractele futures pentru CO2 emis din energia electrică achiziționată și consumată ar trebui să fie luate în considerare drept costuri viitoare în temeiul articolului 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază. Această afirmație a fost respinsă provizoriu, deoarece costurile declarate nu au fost suportate direct de producătorul din Uniune în cauză și nu au fost justificate.

(405)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil de [2 000-2 800] EUR pe tonă al produsului similar pentru industria Uniunii prin aplicarea marjei de profit indicativ menționate mai sus la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei de investigație, efectuând apoi ajustările în temeiul articolului 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază în funcție de tip.

(406)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu pe baza unei comparări a prețului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din țările în cauză, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(407)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte importuri originare din țările în cauză” este definit în același mod precum marja de dumping pentru aceste societăți și importuri.