(1)

Articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) prevede adoptarea unor măsuri de conservare, ținându-se cont de avizele științifice, tehnice și economice disponibile, inclusiv, atunci când este cazul, de rapoartele elaborate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) și de alte organisme consultative, precum și de avizele primite din partea consiliilor consultative.

(2)

Consiliul ar trebui să adopte măsuri privind stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit, inclusiv, după caz, privind anumite condiții legate funcțional de respectivele posibilități de pescuit. În temeiul articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit sunt stabilite în conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul respectiv. În temeiul articolului 16 alineatul (1) din regulamentul respectiv, posibilitățile de pescuit se repartizează între statele membre astfel încât să se asigure o relativă stabilitate a activităților de pescuit desfășurate de fiecare stat membru pentru fiecare stoc de pește sau activitate de pescuit.

(3)

Prin urmare, capturile totale admisibile (TAC) ar trebui să fie stabilite, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pe baza avizelor științifice disponibile, ținându-se seama de aspectele biologice și socioeconomice și asigurându-se totodată un tratament echitabil pentru toate sectoarele de pescuit, precum și pe baza opiniilor exprimate cu ocazia consultării părților interesate.

(4)

În temeiul articolului 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, de la 1 ianuarie 2019 toate stocurile pentru care există limite de captură fac obiectul obligației de debarcare, deși se aplică anumite excepții. Pe baza recomandărilor comune transmise de statele membre și în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Comisia adoptă acte delegate care prevăd detaliile pentru punerea în aplicare a obligației de debarcare pentru anumite activități de pescuit.

(5)

Posibilitățile de pescuit pentru stocurile care fac obiectul obligației de debarcare ar trebui să țină seama de faptul că, în principiu, aruncarea capturilor înapoi în mare nu mai este permisă. Ca atare, posibilitățile de pescuit ar trebui să se bazeze pe cifra din aviz pentru capturile totale, furnizată de Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES). Cantitățile care, prin excepție de la obligația de debarcare, pot continua să fie aruncate înapoi în mare ar trebui să fie deduse din cifra din aviz pentru capturile totale. În plus, posibilitățile de pescuit pentru stocurile pentru care ICES oferă numai un aviz privind debarcările ar trebui să fie stabilite pe baza avizului respectiv.

(6)

Prin Regulamentul (UE) 2018/973 al Parlamentului European și al Consiliului (2) a fost stabilit un plan multianual pentru Marea Nordului (denumit în continuare „Planul multianual pentru Marea Nordului”) și prin Regulamentul (UE) 2019/472 al Parlamentului European și al Consiliului (3) a fost stabilit un plan multianual pentru apele occidentale (denumit în continuare „Planul multianual pentru apele occidentale”). Planurile multianuale stabilesc obiective și măsuri pentru gestionarea pe termen lung a stocurilor vizate de aceste planuri multianuale. Posibilitățile de pescuit pentru stocurile care figurează la articolul 1 alineatul (1) din regulamentele respective (stocurile-țintă) ar trebui să fie stabilite în conformitate cu valorile mortalității prin pescuit care conduc la captura maximă durabilă (MSY) (denumite în continuare „intervale FMSY”) sau la un nivel mai mic și în conformitate cu garanțiile prevăzute în regulamentele respective. Intervalele FMSY sunt stabilite în avizul ICES relevant. În cazul în care nu sunt disponibile informații științifice adecvate, posibilitățile de pescuit pentru stocurile-țintă sau stocurile menționate la articolul 1 alineatul (4) din regulamentele respective (stocurile capturate accidental) ar trebui să fie stabilite în conformitate cu abordarea precaută, astfel cum se prevede în regulamentele respective. În temeiul articolului 5 alineatul (3) din fiecare din regulamentele respective, la stabilirea posibilităților de pescuit pentru stocurile capturate accidental ar trebui să se țină seama și de considerațiile legate de pescuitul mixt.

(7)

În conformitate cu articolul 7 din Planul multianual pentru Marea Nordului și cu articolul 8 din Planul multianual pentru apele occidentale, atunci când avizele științifice indică faptul că biomasa stocului de reproducere pentru oricare dintre stocurile menționate la articolul 1 alineatul (1) din regulamentele respective este inferior nivelului-limită de referință al biomasei (Blim) (4), urmează să se adopte măsuri de remediere suplimentare pentru a se asigura revenirea rapidă a stocului la niveluri superioare celor care permit atingerea MSY. Mai exact, aceste măsuri de remediere pot include suspendarea activităților de pescuit direcționat care vizează stocul respectiv și reducerea adecvată a posibilităților de pescuit pentru stocurile respective sau pentru alte stocuri din cadrul activităților de pescuit respective.

(8)

Există anumite stocuri pentru care ICES recomandă capturi zero . Cu toate acestea, dacă TAC pentru stocurile respective sunt stabilite la nivelurile recomandate, obligația de a debarca integral capturile, inclusiv capturile accidentale din stocurile respective în cadrul pescuitului mixt, ar conduce la fenomenul „speciilor de blocaj”. „Speciile de blocaj” sunt specii pentru care nu există cotă, ceea ce poate determina încetarea activităților de pescuit ale uneia sau mai multor nave de pescuit, chiar dacă acestea au încă cote pentru alte specii. Pentru a se asigura un echilibru între menținerea pescuitului, având în vedere potențialele implicații socioeconomice grave în caz contrar, și necesitatea de a atinge o stare biologică bună pentru aceste stocuri, luând în considerare dificultatea de a pescui toate stocurile din cadrul unui pescuit mixt la nivelul MSY, este oportun să se stabilească TAC specifice pentru capturile accidentale din stocurile respective. TAC pentru capturi accidentale ar trebui să fie stabilite la niveluri care să asigure reducerea mortalității pentru stocurile respective și să ofere stimulente pentru îmbunătățirea selectivității și să evite capturile accidentale din stocurile respective. Pentru a reduce capturile din stocurile pentru care sunt stabilite TAC de capturi accidentale, posibilitățile de pescuit pentru activitățile de pescuit prin care se capturează pești provenind din stocurile respective ar trebui stabilite la niveluri care să contribuie la refacerea biomasei stocurilor vulnerabile până la niveluri durabile.

(9)

În avizul său științific pentru cod (Gadus morhua) din subdiviziunea ICES 21 (Kattegat), ICES recomandă capturi zero din acest stoc în 2024. În plus, potrivit ICES, codul din această zonă este capturat în principal ca captură accidentală în cadrul activităților de pescuit de langustină (Nephrops norvegicus). Prin urmare, dacă TAC pentru cod în Kattegat pentru 2024 ar fi stabilită la zero, acest lucru ar conduce în special la încetarea pescuitului de către navele care pescuiesc langustină în zona respectivă în 2024, ceea ce ar putea duce la o închidere prematură a acestei activități de pescuit. Pe baza datelor Observatorului pieței europene pentru produse obținute din pescuit și din acvacultură (EUMOFA) (5), valoarea orientativă (6) a posibilelor capturi de langustină în diviziunea 3a (Skagerrak-Kattegat) în limitele TAC pentru 2024 este estimată la 98 561 451 EUR. Prin urmare, este oportun să se stabilească o TAC pentru capturile accidentale din specia de blocaj cod din Kattegat.

(10)

Pentru a garanta, în măsura în care este posibil, utilizarea posibilităților de pescuit în cadrul pescuitului mixt în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, ar trebui să fie creată o rezervă comună pentru schimburile de cote pentru ca statele membre care nu beneficiază de nicio cotă să își poată acoperi capturile accidentale inevitabile.

(11)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pentru stocurile care nu sunt vizate de Planul multianual pentru Marea Nordului sau de Planul multianual pentru apele occidentale, în cazul în care sunt disponibile informații științifice adecvate, posibilitățile de pescuit ar trebui să fie stabilite în conformitate cu mortalitatea prin pescuit a MSY și, în cazul în care aceste informații nu sunt disponibile, posibilitățile de pescuit ar trebui să fie stabilite în conformitate cu abordarea precaută a gestionării pescuitului, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(12)

Pentru anumite stocuri, avizul ICES rămâne valabil timp de mai mulți ani și rămâne cel mai bun aviz științific disponibil pentru întreaga perioadă a avizului. În aceste cazuri, ar trebui să fie stabilite TAC anuale care să vizeze întreaga perioadă a avizului (TAC multianuală). Cu toate acestea, dacă în perioada respectivă devin disponibile noi avize ale ICES, ar trebui să se asigure faptul că TAC multianuală rămâne în concordanță cu noul aviz. În plus, ar trebui să se asigure faptul că deducerile anuale din cifra din aviz pentru capturile totale, pentru a se ține seama de excepțiile de la obligația de debarcare, rămân în concordanță cu datele disponibile.

(13)

Bibanul-de-mare european (Dicentrarchus labrax) din diviziunile ICES 8a și 8b (Golful Biscaya) este un stoc-țintă în cadrul Planului multianual pentru apele occidentale. Conform avizului ICES pentru 2024, biomasa stocului respectiv a scăzut sub MSY Btrigger în 2023 și se preconizează că va scădea și mai mult în 2024, rămânând însă peste Blim. Prin urmare, ar trebui să fie adoptate măsuri de remediere adecvate pentru a se asigura revenirea rapidă a stocului respectiv la niveluri peste cele capabile să asigure MSY. Prin urmare, Franța și Spania ar trebui să se asigure că debarcările comerciale și capturile recreative pentru stocul respectiv, pe care urmează să le stabilească pentru 2024, sunt inferioare valorii FMSY (7), astfel cum a fost redusă proporțional pentru a ține seama de scăderea biomasei, și să adopte măsuri suplimentare în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(14)

Măsurile care reglementează pescuitul recreativ de biban-de-mare european în diviziunile ICES 8a și 8b ar trebui să fie consolidate, având în vedere impactul lor semnificativ asupra biomasei stocului respectiv și ținând seama de scăderea biomasei. Prin urmare, limita capturilor ar trebui redusă la un pește capturat și reținut pentru fiecare pescar pe zi. De asemenea, plasele fixe ar trebui să fie excluse, deoarece nu sunt suficient de selective și sunt susceptibile să captureze un număr de exemplare care depășește limita stabilită.

(15)

Articolul 5 alineatul (3) din Planul multianual pentru apele occidentale prevede gestionarea pescuitului mixt în ceea ce privește stocurile capturate accidental, ținând seama de dificultatea de a pescui toate stocurile la nivelul MSY în același timp, în special în situațiile în care acest lucru conduce la o închidere prematură a activității de pescuit. Considerațiile privind pescuitul mixt în Golful Biscaya, publicate la 14 noiembrie 2023, indică faptul că, dacă se exclude stavridul, polacul (Pollachius pollachius) reprezintă cel mai limitativ stoc pentru pescuitul de specii demersale din Golful Biscaya pentru trei segmente de pescuit din cele 21. Având în vedere datele socioeconomice prezentate de unul dintre statele membre interesate, care sugerează că, pentru polac în Golful Biscaya și în apele iberice (subzona ICES 8 și diviziunea ICES 9a), considerațiile privind pescuitul mixt indică dificultatea de a pescui integral toate TAC, că este nevoie de mai mult timp pentru a evalua impactul socioeconomic al stabilirii posibilităților de pescuit pentru polac pentru pescarii care desfășoară activități de pescuit mixt [limbă-de-mare (Solea solea) și langustină (Nephrops norvegicus)]. Din acest motiv, ar trebui să fie stabilită o TAC provizorie pentru polac în Golful Biscaya (diviziunile ICES 8a, 8b, 8d și 8e) pentru prima jumătate a anului 2024. Pe baza avizului ICES din 30 iunie 2023 privind polacul din Golful Biscaya și din apele iberice și ținând seama de caracterul sezonier al pescuitului, această cotă provizorie ar trebui să fie stabilit la nivelul de 500 de tone pentru perioada 1 ianuarie 2024-30 iunie 2024. O astfel de TAC provizorie urmărește să asigure continuarea activităților de pescuit pe durata evaluării datelor, până la stabilirea de către Consiliu a unei TAC definitive a Uniunii.

(16)

Conform avizelor științifice, capturile recreative de polac din subzonele ICES 8, 9, 10 și din apele Uniunii din CECAF 34.1.1 (Golful Biscaya și apele iberice) nu sunt neglijabile și, prin urmare, ar trebui să fie introduse limite pentru pescuitul recreativ al polacului în zonele respective. Pentru a proteja zonele de depunere a icrelor și pentru a limita capturile de puiet, niciun specimen de polac nu poate să fie capturat și reținut în perioada 1 ianuarie-30 aprilie în cadrul pescuitului recreativ, în timp ce maximum două exemplare ar putea fi permise pentru restul anului.

(17)

În mai 2022, ICES a indicat că, în pofida eforturilor depuse de statele membre pentru refacerea stocurilor de anghilă europeană (Anguilla anguilla), nu s-au înregistrat progrese generale în ceea ce privește atingerea obiectivului privind evadarea în mare a 40 % din biomasa de anghilă argintie în întreaga Uniune, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1100/2007 al Consiliului (8), și că nu au fost observate tendințe clare în ceea ce privește mortalitatea. În noiembrie 2023, ICES a recomandat din nou ca, atunci când se aplică abordarea precaută, să existe capturi zero de anghilă europeană (Anguilla anguilla) în toate habitatele și în toate etapele vieții, în întreaga arie de răspândire naturală, care include Atlanticul de Nord-Est și Marea Mediterană. Această recomandare este valabilă atât pentru capturile realizate în cadrul pescuitului recreativ, cât și pentru cele din cadrul pescuitului comercial și include capturile de puiet de anghilă pentru repopulare și pentru acvacultură.

(18)

prin Regulamentul (UE) 2023/194 al Consiliului (9) a fost prelungită la șase luni perioada de interdicție pentru orice activitate comercială de pescuit de anghilă în apele marine și salmastre ale Uniunii din Atlanticul de Nord-Est și din Marea Mediterană, precum și pentru navele de pescuit din Uniune în toate apele marine ale Mării Mediterane. De asemenea, regulamentul în cauză a interzis orice pescuit recreativ de anghilă în apele respective. S-a considerat că o perioadă de interdicție de șase luni ar proteja mai bine stocul decât măsurile Uniunii și naționale puse în aplicare până în 2022. De asemenea, s-a considerat că prelungirea perioadei de interdicție ar permite continuarea măsurilor de repopulare și ar contribui în același timp la refacerea stocului de anghilă și la atingerea obiectivului privind evadarea în mare a cel puțin 40 % din anghilele argintii, prevăzut la articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1100/2007. Având în vedere starea critică continuă a anghilei europene, este oportun să se mențină măsurile respective în 2024.

(19)

Perioada migrației anghilei este influențată de o gamă largă de factori biologici și de mediu și, prin urmare, poate varia în funcție de etapa de viață a anghilei, de habitat și de localizarea geografică, în special a strâmtorilor. Prin urmare, ar putea fi oportun să se stabilească perioade de interdicție diferite, în special pentru diferitele zone de pescuit ale unui stat membru și pentru diferitele tipuri de activități de pescuit din respectivele zone de pescuit, pentru a se ține seama de respectivele elemente, precum și de modelele temporale și geografice de migrație a anghilei în etapa de viață a puietului de anghilă și, respectiv, a anghilei argintii. Statele membre în cauză ar trebui să stabilească perioada sau perioadele de interdicție relevante pe baza acestor elemente.

(20)

În apele marine și salmastre ale Uniunii din Atlanticul de Nord-Est, perioada sau perioadele de interdicție ar trebui să vizeze perioada sau perioadele principale de migrație a puietului de anghilă și, respectiv, a anghilei argintii, cu excepția operațiunilor de pescuit desfășurate, cu sau fără navă de pescuit, în scopul exclusiv al cercetărilor științifice și efectuate în deplină conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 25 din Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului (10). Având în vedere implicațiile socioeconomice potențial grave ale încetării complete a activităților de pescuit care vizează puietul de anghilă și anghila argintie în perioada sau perioadele principale de migrație, statele membre pot permite pescuitul de anghilă timp de o lună în cursul perioadelor respective. Pentru a asigura protecția eficace a anghilei argintii care migrează din Marea Baltică în Marea Nordului, statele membre costiere din subzona ICES 3, și anume Danemarca, Germania, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda și Suedia, ar trebui să convină asupra unor perioade de interdicție coerente pentru anghila argintie. În cazul în care statele membre în cauză nu pot ajunge la un acord până la 1 martie 2024, perioada de interdicție pentru anghila argintie din Marea Baltică și Skagerrak-Kattegat ar trebui să fie cuprinsă între 15 septembrie 2024 și 15 martie 2025.

(21)

În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1100/2007, repopularea cu puiet de anghilă este o măsură de conservare aleasă de anumite state membre în cadrul planurilor lor de gestionare pentru anghilă. Pentru a permite statelor membre respective să continue punerea în aplicare a acestei măsuri, pot fi necesare capturi de puiet de anghilă din apele marine și salmastre ale Uniunii din Atlanticul de Nord-Est la momentul potrivit al anului și, eventual, în cursul perioadei sau perioadelor lor principale de migrație. Prin urmare, statele membre pot permite continuarea pescuitului de puiet de anghilă timp pentru o perioadă suplimentară de 50 de zile în cursul perioadei sau perioadelor principale de migrație ale puietului de anghilă.

(22)

În avizul său pentru anumite stocuri de elasmobranhii (vulpi, rechini și pisici de mare), ICES recomandă capturi zero, din cauza stării lor precare de conservare. În plus, aceste elasmobranhii au rate de supraviețuire ridicate atunci când sunt aruncate înapoi în mare. În consecință, capturile din aceste stocuri ar trebui să fie aruncate înapoi în mare, mai degrabă decât debarcate, deoarece se consideră că aruncarea înapoi în mare nu determină o creștere semnificativă a mortalității prin pescuit a acestora și chiar ar sprijini conservarea stocurilor respective. Prin urmare, pescuitul acestor specii ar trebui să fie interzis, deoarece, în temeiul articolului 15 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, obligația de debarcare nu se aplică speciilor pentru care pescuitul este interzis. Atunci când sunt capturate accidental, speciile respective ar trebui să fie eliberate imediat înapoi în mare nevătămate.

(23)

Pentru unele specii, cum ar fi anumite specii de rechini, chiar și o activitate de pescuit limitată ar putea conduce la apariția unui risc grav în ceea ce privește conservarea. Prin urmare, posibilitățile de pescuit pentru astfel de specii ar trebui să fie restricționate total printr-o interdicție generală a pescuitului speciilor respective.

(24)

În cadrul celei de a 12-a Conferințe a părților la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (Manila, 23-28 octombrie 2017), o serie de specii au fost adăugate pe listele de specii protejate care figurează în apendicele I și II la convenția respectivă. În consecință, este oportun să se prevadă protecția acestor specii în raport cu navele de pescuit din Uniune care pescuiesc în toate apele și în raport cu navele de pescuit din țări terțe care pescuiesc în apele Uniunii.

(25)

Pentru a se maximiza utilizarea posibilităților de pescuit, este adecvat să se permită implementarea unui mecanism flexibil între anumite zone în care se aplică TAC care vizează același stoc biologic.

(26)

La articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului (11) se prevede o flexibilitate de la an la an în ceea ce privește cotele pentru stocurile care fac obiectul atât al unor TAC de precauție cât și al unor TAC analitice. În temeiul articolului 2 din regulamentul menționat, Consiliul urmează să decidă, atunci când stabilește TAC, stocurile cu privire la care nu se aplică articolele 3 și 4 din regulamentul respectiv, în special conform stării biologice a acestora. În plus, la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se prevede o flexibilitate de la an la an suplimentară pentru toate stocurile care fac obiectul obligației de debarcare. Pentru a se evita o flexibilitate excesivă care ar submina realizarea obiectivelor PCP, flexibilitatea de la an la an în ceea ce privește cotele în temeiul articolelor 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 și al articolului 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 nu ar trebui să se aplice cumulativ. În cele din urmă, flexibilitatea de la an la an în temeiul articolului 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 ar trebui, după caz, să fie exclusă în funcție de starea biologică a stocurilor.

(27)

Atunci când o TAC este repartizată unui singur stat membru, poate fi oportun ca respectivul stat membru să fie abilitat să stabilească nivelul acesteia, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). O astfel de abilitare este adecvată, cu condiția ca, atunci când stabilește nivelul TAC, statul membru să respecte principiile și normele PCP. Pentru a asigura aplicarea corectă de către statele membre respective a principiilor și normelor PCP, Comisia evaluează informațiile care i-au fost transmise de statul membru în cauză cu privire la stabilirea acestui nivel al TAC și datele utilizate ca bază pentru această stabilire.

(28)

Este necesar să fie stabilite limitări ale efortului de pescuit pentru limba-de-mare în vestul Canalului Mânecii (diviziunea ICES 7e) în conformitate cu articolul 12 din Panul multianual pentru apele occidentale.

(29)

Este necesar să fie stabilite plafoane ale efortului de pescuit pentru 2024 în conformitate cu articolele 6, 11, 13 și 16 din Regulamentul (UE) 2023/2053 al Parlamentului European și al Consiliului (12).

(30)

Utilizarea posibilităților de pescuit disponibile pentru navele de pescuit din Uniune prevăzute în prezentul regulament este reglementată de Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (13), în special de articolele 33 și 34 din respectivul regulament, în ceea ce privește înregistrarea capturilor și a efortului de pescuit și transmiterea datelor privind epuizarea posibilităților de pescuit. Prin urmare, este necesar să fie precizate codurile pe care le utilizează statele membre atunci când transmit Comisiei date cu privire la debarcarea stocurilor vizate de prezentul regulament.

(31)

În cadrul reuniunii sale anuale din 2023, Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC) a confirmat pentru anul 2024 măsurile de conservare privind cele două stocuri de sebastă (Sebastes mentella) (pelagică de mică adâncime și pelagică de adâncime) din Marea Irminger și din apele adiacente, interzicând pescuitul direcționat al stocurilor respective și interzicând realimentarea și orice activitate de sprijin. În plus, pentru a reduce la minimum capturile accidentale, NEAFC a interzis activitățile de pescuit în zona în care se adună sebastele. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(32)

NEAFC nu a adoptat o recomandare pentru halibut negru (Reinhardtius hippoglossoides) în subzonele ICES 1 și 2 pentru 2024. Cota Uniunii pentru halibutul negru în apele internaționale din subzonele ICES 1 și 2 pentru 2024 ar trebui să fie stabilită la nivelul de 1 711 tone. Nivelul cotei Uniunii corespunde unui procent de 9,25 % din nivelul prevăzut în ultimul cel mai bun aviz științific disponibil din partea ICES pentru halibutul negru în subzonele ICES 1 și 2, și anume avizul pentru stocul respectiv publicat de ICES în 2021 care recomandă un nivel maxim al capturilor de 18 494 de tone atât pentru 2022 cât și pentru 2023.

(33)

NEAFC a adoptat o limită de captură pentru sebastă (Sebastes mentella) în apele internaționale din subzonele ICES 1 și 2 pentru 2024. Cu toate acestea, până la încheierea examinării de către Uniune a posibilității de a formula obiecții la recomandarea respectivă a NEAFC, în special în ceea ce privește drepturile istorice de pescuit ale Uniunii, este oportun ca, în prezent, cota Uniunii pentru sebastă (Sebastes spp.) în apele internaționale din subzonele ICES 1 și 2 să fie marcată cu „urmează să se stabilească”. De asemenea, este oportun ca Uniunea să stabilească, în prima jumătate a anului 2024, printr-o modificare în cursul anului, respectiva cotă a Uniunii, ținând seama și de faptul că pescuitul este limitat la perioada cuprinsă între 1 iulie și 31 decembrie 2024.

(34)

Macroul (Scomber scombrus), putasu (Micromesistius poutassou) și heringul atlantico-scandinav (Clupea harengus) din Atlanticul de Nord-Est fac obiectul consultărilor statelor de coastă cu privire la gestionarea pescuitului stocurilor respective și sunt, de asemenea, stocuri gestionate de NEAFC. Uniunea a participat la aceste consultări pe baza pozițiilor aprobate de Consiliu la 5 octombrie 2023. Rezultatul acestor consultări a fost consemnat în procese-verbale convenite pentru heringul atlantico-scandinav din Atlanticul de Nord-Est pentru 2024, semnat la 13 octombrie 2023, pentru putasu din Atlanticul de Nord-Est pentru 2024, semnat la 18 octombrie 2023, și pentru macroul din Atlanticul de Nord-Est pentru 2024, semnat, de asemenea, la 18 octombrie 2023. Cu ocazia celei de a 42-a reuniuni anuale din 2023, NEAFC a adoptat recomandări privind măsurile de conservare și gestionare pentru heringul atlantico-scandinav și macrou pentru 2024. NEAFC nu a adoptat o recomandare privind măsurile de conservare și gestionare pentru putasu pentru 2024. Prin urmare, este oportun să fie stabilite TAC pentru heringul atlantico-scandinav și TAC pentru macroul din Atlanticul de Nord-Est la nivelul posibilităților de pescuit convenite în procesele-verbale respective ale statelor de coastă și în recomandările NEAFC. De asemenea, este oportun să fie stabilită TAC pentru putasu din Atlanticul de Nord-Est la nivelul posibilităților de pescuit stabilite în procesul-verbal convenit al statelor de coastă pentru putasu și în conformitate cu poziția Uniunii exprimată în cadrul NEAFC.

(35)

Din 2021, Uniunea nu are acces la pescuitul cotei sale de macrou în apele norvegiene din Marea Nordului (MAC/2A4A-N). Pentru ca Uniunea să utilizeze această cotă, este oportun să fie alocate noi posibilități de pescuit unei TAC (MAC/2A34-N) care să acopere aria geografică a Mării Nordului (MAC/2A34) și a apelor norvegiene (MAC/2A4A-N), cu o nouă metodă de stabilitate relativă. O parte din posibilitățile de pescuit alocate MAC/2A34-N ar trebui să fie transferate de către Danemarca titularilor de cote din TAC pentru apele occidentale (MAC/2CX14-) pe baza metodei existente de stabilitate relativă pentru TAC respectivă.

(36)

În cadrul reuniunii sale anuale din 2023, Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT) a convenit să mențină în 2024 TAC stabilite în 2023 pentru tonul roșu din Oceanul Atlantic de Est (Thunnus thynnus), tonul alb din Marea Mediterană și tonul alb din Atlanticul de Sud (Thunnus alalunga), peștele-spadă din Marea Mediterană și din Atlanticul de Nord și de Sud (Xiphias gladius), marlinul albastru (Makaira nigricans), marlinul alb (Tetrapturus albidus), tonul cu aripioare galbene (Thunnus albacares), tonul obez (Thunnus obesus), precum și cota de reținere pentru rechinul mako din Atlanticul de Sud (Isurus oxyrinchus). ICCAT a stabilit, de asemenea, pentru 2024 TAC pentru tonul alb din Atlanticul de Nord de 47 251 de tone și TAC pentru rechinul albastru din Atlanticul de Nord și de Sud (Prionace glauca) de 30 000 și, respectiv, 27 711 tone. Aceste măsuri ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(37)

Pentru a reduce mortalitatea prin pescuit a puietului de ton obez și de ton cu aripioare galbene, ICCAT a convenit, de asemenea, să mențină o limită maximă de 300 de dispozitive de concentrare a peștilor (FAD) per navă de pescuit în 2024 și o perioadă de interdicție de 72 de zile pentru utilizarea FAD-urilor.

(38)

În temeiul mai multor recomandări ICCAT, Uniunea poate reporta, la cerere, un procent din cota sa neutilizată de stocuri ICCAT din penultimul an sau din anul precedent unui anumit an, în conformitate cu normele stabilite de ICCAT pentru fiecare stoc. Pentru ca statele membre să utilizeze astfel de reportări, cantitățile corespunzătoare prevăzute în recomandările respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii pe baza unei propuneri a Comisiei cât mai curând posibil, astfel încât statele membre să poată utiliza în totalitate cotele Uniunii pentru stocurile ICCAT, astfel cum au fost prevăzute de ICCAT pentru 2024. În așteptarea transpunerii recomandărilor respective în dreptul Uniunii, cotele pentru fiecare stat membru pentru anumite stocuri ar trebui să fie stabilite pe baza unei cote totale a Uniunii pentru 2024, astfel cum a fost convenită de ICCAT, înainte de efectuarea eventualelor ajustări datorate fie pescuitului excesiv, fie subexploatării stocurilor de către statele membre.

(39)

În cadrul reuniunii sale anuale din 2023, Comisia pentru conservarea faunei și florei marine din Antarctica (CCAMLR) a adoptat limite de captură atât pentru speciile vizate, cât și pentru speciile capturate accidental, pentru perioada cuprinsă între 1 decembrie 2023 și 30 noiembrie 2024. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(40)

În cadrul reuniunii sale anuale din 2023, Comisia Tonului din Oceanul Indian (IOTC) a menținut limitarea capacității de pescuit, a FAD-urilor și a navelor de aprovizionare, precum și limita de captură pentru tonul cu aripioare galbene în zona de competență a IOTC. IOTC a adoptat, de asemenea, Rezoluția 23/04 de stabilire pentru prima dată a unei limite de captură pentru tonul obez (Thunnus obesus) pentru 2024 și 2025 în zona de competență a IOTC. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(41)

Reuniunea anuală a Organizației Regionale de Gestionare a Pescuitului în Pacificul de Sud (SPRFMO) va avea loc în perioada 29 ianuarie-2 februarie 2024. Prin urmare, măsurile actuale pentru zona Convenției SPRFMO care sunt legate funcțional de TAC ar trebui să fie menținute provizoriu, până când va avea loc reuniunea anuală și se vor stabili TAC pentru 2024.

(42)

În cadrul reuniunii sale anuale din 2023, Comisia interamericană pentru tonul tropical (CITT) a decis să mențină măsurile actuale aplicabile în zona Convenției CITT. Aceste măsuri ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(43)

În cadrul reuniunii sale anuale din 2023, Comisia pentru conservarea tonului roșu din sud (CCSBT) a adoptat TAC pentru tonul roșu din sud (Thunnus maccoyii) pentru o perioadă de trei ani (2024-2026). Măsura respectivă ar trebui să fie transpusă în dreptul Uniunii.

(44)

În cadrul reuniunii sale anuale din 2023, Organizația de Pescuit în Atlanticul de Sud-Est (SEAFO) a decis să mențină pentru 2024 TAC care au fost stabilite pentru 2023 în zona Convenției SEAFO.

(45)

Reuniunea anuală din 2023 a Comisiei pentru pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central (WCPFC) a avut loc în perioada 4-8 decembrie 2023. În așteptarea rezultatului reuniunii respective, ar trebui să fie menținute provizoriu măsurile actuale din zona Convenției WCPFC care sunt legate funcțional de TAC și de numărul maxim de nave de pescuit, până când devin disponibile măsurile respective pentru 2024.

(46)

În cadrul celei de a 45-a reuniuni anuale a sale din 2023, Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO) a adoptat posibilități de pescuit pentru 2024 pentru anumite stocuri din zona Convenției NAFO. De asemenea, aceasta a adoptat, pentru 2024, anumite măsuri care sunt legate funcțional de posibilitățile de pescuit pentru calmarul roșu nordic (Illex illecebrosus) în subzonele NAFO 3 și 4 și pentru cambula cu coada galbenă (Limanda ferruginea) în diviziunile NAFO 3LNO, cu scopul de a reduce la minimum nivelurile capturilor accidentale de specii nevizate și fără de care posibilitățile de pescuit pentru stocurile respective ar trebui reduse pentru a proteja speciile nevizate. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(47)

În cadrul celei de a 10-a reuniuni anuale a sale din 2023, părțile la Acordul privind pescuitul în sudul Oceanului Indian (SIOFA) au menținut posibilitățile de pescuit adoptate anterior pentru stocurile care intră sub incidența acordului menționat. De asemenea, au adoptat o limită a capturilor accidentale pentru rechinul portughez (Centroscymnus coelolepis) și au modificat limitele zonelor de gestionare Del Cano și Williams Ridge pentru peștele dințos (Dissostichus spp.), extinzând în același timp cerințele privind observatorii și marcarea pentru peștele dințos în restul zonei acordului. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(48)

În temeiul articolului 498 alineatul (2) din Acordul comercial și de cooperare între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte (14) (denumit în continuare „Acordul comercial și de cooperare”), Uniunea și Regatul Unit trebuie să organizeze consultări anuale pentru a conveni, până la data de 10 decembrie a fiecărui an, cu privire la TAC pentru anul următor pentru stocurile enumerate în anexa 35 la Acordul comercial și de cooperare. În cazul în care TAC respective nu sunt convenite până la 10 decembrie, părțile trebuie să reia imediat consultările, cu scopul permanent de a conveni cu privire la TAC, astfel cum se prevede la articolul 499 alineatul (1) din Acordul comercial și de cooperare.

(49)

În 2023, Uniunea și Regatul Unit au organizat consultări bilaterale privind stabilirea unui număr mare de TAC pentru 2024 pentru stocurile enumerate în anexa 35 la Acordul comercial și de cooperare. Consultările respective s-au desfășurat în temeiul articolului 498 alineatele (2), (4) și (6) din Acordul comercial și de cooperare. Uniunea a participat la respectivele consultări pe baza precizărilor la poziția Uniunii aprobate de Consiliu la 12 octombrie 2023 și a documentelor neoficiale suplimentare ulterioare, în temeiul articolului 2 din Decizia (UE) 2021/1875 a Consiliului (15). Rezultatul consultărilor respective a fost consemnat într-un proces-verbal semnat la 6 decembrie 2023 și a fost completat printr-un addendum la 8 decembrie 2023. Prin urmare, posibilitățile de pescuit relevante ar trebui stabilite la nivelul prevăzut în respectivul proces-verbal. Celelalte măsuri legate funcțional de posibilitățile de pescuit, prevăzute de asemenea în respectivul procesul-verbal, ar trebui transpuse în dreptul Uniunii.

(50)

TAC pentru stocurile de specii de adâncime enumerate în anexa 35 la Acordul comercial și de cooperare pentru 2024 au fost incluse în Regulamentul (UE) 2023/194, dar marcate cu „urmează să se stabilească”. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2023/194 ar trebui să fie modificat, iar posibilitățile de pescuit pentru stocurile respective ar trebui să fie stabilite la nivelul prevăzut în procesul-verbal al consultărilor în domeniul pescuitului dintre Uniune și Regatul Unit pentru 2024.

(51)

Uniunea și Regatul Unit au convenit că ar trebui respectată o dimensiune maximă de 100 cm atunci când se vizează câinele de mare (Squalus acanthias), pentru a descuraja pescuitul direcționat care vizează concentrările de femele mature, cu scopul de a proteja o componentă a acestui stoc care este deosebit de vulnerabilă la mortalitatea prin pescuit. O astfel de măsură este legată funcțional de TAC pentru stocul respectiv, deoarece, în lipsa unei astfel de măsuri, nivelul TAC în sine nu ar asigura o protecție suficientă a femelelor reproducătoare, care constituie o parte deosebit de vulnerabilă a populației. Măsura privind dimensiunea maximă respectivă ar trebui să se aplice numai până când devine aplicabil un act delegat care introduce măsuri corespunzătoare.

(52)

Uniunea și Regatul Unit au convenit cu privire la accesul reciproc în 2024 pentru a viza un total inițial de 280 de tone de ton alb din zone nordice în zonele economice exclusive ale statelor membre și ale Regatului Unit. Aceasta exclude accesul la zonele care intră sub incidența articolului 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(53)

Măsurile de reducere a capturilor accidentale de specii din familia Gadidae, adoptate recent într-un act delegat, sunt legate funcțional de TAC pentru speciile capturate în cadrul pescuitului mixt împreună cu speciile din familia Gadidae, cum ar fi eglefin, cardină, pește-pescar și langustină, întrucât în absența măsurilor respective, nivelurile TAC pentru speciile vizate ar trebui reduse pentru a se asigura posibilitatea de refacere a stocurilor de specii din familia Gadidae.

(54)

Măsurile de îmbunătățire a stării de conservare a pagelului argintiu, de reducere a nivelului capturilor nedorite și de protejare mai bună a zonelor de depunere a icrelor și a puietului în subzonele ICES 6-8, adoptate recent într-un act delegat, sunt legate funcțional de TAC pentru pagelul argintiu, deoarece, în lipsa acestora, nivelul TAC ar trebui redus și mai mult pentru a asigura refacerea stocului.

(55)

Măsurile tehnice legate funcțional pentru familia Gadidae și pagel argintiu ar trebui să se aplice numai până la intrarea în vigoare a actelor delegate relevante care introduc măsuri corespunzătoare.

(56)

Ar trebui să se continue utilizarea perioadelor de interzicere a pescuitului de uvă cu anumite unelte tractate în diviziunile ICES 2a și 3a și în subzona ICES 4, pentru a permite protejarea zonelor de depunere a icrelor și limitarea capturilor de puiet.

(57)

În 2023, Uniunea, Regatul Unit și Norvegia au organizat consultări trilaterale cu privire la șase stocuri comune și gestionate în comun care apar în zonele aflate sub jurisdicția celor trei părți, cu scopul de a conveni cu privire la gestionarea stocurilor respective, inclusiv asupra posibilităților de pescuit pentru anul 2024. Consultările respective s-au desfășurat în perioada 3 noiembrie-8 decembrie 2023, pe baza poziției Uniunii aprobate de Consiliu la 12 octombrie 2023 și a documentelor neoficiale suplimentare ulterioare. Rezultatul consultărilor a fost consemnat într-un proces-verbal convenit, semnat de șefii delegațiilor la 8 decembrie 2023. Posibilitățile de pescuit relevante ar trebui să fie stabilite la nivelul convenit cu Regatul Unit și Norvegia, împreună cu celelalte dispoziții din respectivul procesul-verbal convenit.

(58)

Uniunea a desfășurat consultări bilaterale cu Norvegia cu privire la un stoc comun și gestionat în comun în zona Skagerrak (merlan), cu scopul de a ajunge la un acord privind gestionarea stocului respectiv și posibilitățile de pescuit pentru 2024, precum și schimbul de cote și modalitățile de acces. Consultările respective s-au desfășurat în perioada 30 octombrie-8 decembrie 2023, pe baza poziției Uniunii aprobate de Consiliu la 12 octombrie 2023. Rezultatul consultărilor a fost consemnat în procesele-verbale convenite. Posibilitățile de pescuit relevante ar trebui să fie stabilite la nivelul convenit cu Norvegia, împreună cu celelalte dispoziții din respectivele procese-verbale convenite.

(59)

În 2023, Uniunea a convenit de comun acord cu Regatul Unit și Norvegia cu privire la codul de Atlantic (Gadus morhua) să mențină măsurile de remediere care sprijină gestionarea durabilă pe termen lung a stocului în conformitate cu articolul 13 din Planul multianual pentru Marea Nordului.

(60)

În conformitate cu procedura prevăzută în Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului durabil dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Guvernul Groenlandei și Guvernul Danemarcei, pe de altă parte, precum și în protocolul de punere în aplicare a acordului (16) respectiv, comitetul mixt a stabilit nivelul posibilităților de pescuit disponibile pentru Uniune în apele Groenlandei în 2024. Nivelul posibilităților de pescuit disponibile pentru Uniune în apele Groenlandei în 2024 a fost documentat în procesul-verbal al reuniunii comitetului mixt care a avut loc în perioada 21-23 noiembrie 2023 la Bruxelles. Prin urmare, posibilitățile de pescuit relevante ar trebui să fie stabilite la nivelul prevăzut în procesul-verbal respectiv și ținând seama de transferurile preconizate către Norvegia în cadrul schimbului anual de posibilități de pescuit. Nivelul posibilităților de pescuit stabilite pentru creveți (Pandalus borealis) în apele Groenlandei din subzonele ICES 5 și 14 nu include o rezervă de 150 de tone care trebuie luată în considerare astfel cum se prevede în procesul-verbal convenit al consultărilor dintre Uniune și Norvegia în domeniul pescuitului pentru 2024.

(61)

Tratatul din 9 februarie 1920 cu privire la Spitzbergen (Svalbard) (Tratatul de la Paris din 1920) acordă acces egal și nediscriminatoriu la resursele din jurul arhipelagului Svalbard pentru toate părțile la respectivul tratat, inclusiv în materie de pescuit. Poziția Uniunii cu privire la acest acces a fost prezentată în mai multe note verbale adresate Norvegiei, cele mai recente dintre acestea fiind din 26 februarie 2021, 28 iunie 2021 și 1 august 2022. În ceea ce privește posibilitățile de pescuit pentru Chionoecetes spp. în zona Svalbard, este oportun să se stabilească numărul de nave autorizate să desfășoare astfel de activități de pescuit, pentru a se asigura faptul că exploatarea Chionoecetes spp. în zona Svalbard este compatibilă cu normele de gestionare nediscriminatorii pe care le-ar putea stabili Norvegia, care se bucură de suveranitate și jurisdicție în zonă în conformitate cu dispozițiile relevante ale Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării și ale Tratatului de la Paris din 1920. Repartizarea acestor posibilități de pescuit între statele membre se limitează la anul 2024. Se reamintește că în Uniune principala responsabilitate pentru asigurarea respectării legislației aplicabile aparține statelor membre de pavilion.

(62)

În ceea ce privește posibilitățile de pescuit pentru cod în nord-estul Arcticii, este oportun să se stabilească cota Uniunii pentru cod în apele Svalbard și în apele internaționale din subzona ICES 1 și diviziunea ICES 2b pe baza TAC de referință pentru stocul respectiv și a drepturilor de pescuit istorice ale Uniunii. Cota respectivă a Uniunii ar trebui alocată statelor membre în conformitate cu Decizia 87/277/CEE a Consiliului (17), sub rezerva adaptărilor necesare ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniune, astfel cum se prevede în tabelul E din anexa 36 la Acordul comercial și de cooperare.

(63)

În conformitate cu Declarația Uniunii adresată Republicii Bolivariene a Venezuelei privind acordarea de posibilități de pescuit în apele Uniunii navelor de pescuit care arborează pavilionul Venezuelei în zona economică exclusivă din largul coastei Guyanei Franceze, aprobată în numele Uniunii prin Decizia (UE) 2015/1565 a Consiliului (18), este necesar să fie stabilit numărul maxim de autorizații de pescuit specii de lutianide în apele Uniunii, disponibile pentru Venezuela.

(64)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește autorizarea individuală a statelor membre de a gestiona alocările efortului de pescuit conform unui sistem bazat pe kilowați-zi, acordarea de zile suplimentare pe mare pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit și pentru programul consolidat de observații științifice și stabilirea formatelor foilor de calcul pentru culegerea și transmiterea informațiilor privind transferul de zile pe mare între navele de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate de Comisie în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (19).

(65)

Având în vedere că anumite dispoziții ar trebui să se aplice în mod continuu, precum și pentru a se evita insecuritatea juridică în perioada cuprinsă între sfârșitul anului precedent și data intrării în vigoare a regulamentului de stabilire a posibilităților de pescuit pentru anul următor, dispozițiile prezentului regulament privind interdicțiile și perioadele de interzicere a activităților de pescuit ar trebui să continue să se aplice la începutul anului 2025, până la intrarea în vigoare a regulamentului de stabilire a posibilităților de pescuit pentru 2025. Din aceleași motive, dispozițiile care se aplică de la 1 ianuarie 2024 până la 31 decembrie 2025 sau până la 31 decembrie 2026 ar trebui să se aplice în continuare la începutul anului 2026 sau 2027 până la intrarea în vigoare a regulamentului de stabilire a posibilităților de pescuit pentru 2026 sau, respectiv, 2027.

(66)

Pentru a se evita întreruperea activităților de pescuit și a se asigura subzistența pescarilor, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2024. Dispozițiile privind limitele efortului de pescuit ar trebui să se aplice însă de la 1 februarie 2024. În plus, dispozițiile privind activitățile de pescuit comercial de anghilă europeană în apele marine și în apele salmastre ale Uniunii din subzonele ICES 3, 4, 6, 7, 8 și 9 și în apele salmastre adiacente ale Uniunii ar trebui să se aplice de la 1 aprilie 2024, pentru a se evita suprapunerea dispozițiilor cu Regulamentul (UE) 2023/194 cu același obiect. Din motive de urgență, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare la data publicării sale.

(67)

Prezentul regulament ar trebui să se aplice posibilităților de pescuit nou alocate pentru macrou în diviziunea ICES 3a; în apele Regatului Unit și ale Uniunii din diviziunile 2a, 3b și 3c; în diviziunea 3d și subzona ICES 4; în apele norvegiene din diviziunile 2a și 4a (în MAC/2A34-N) începând cu 1 ianuarie 2023, pentru a-i permite Uniunii să aibă acces integral la cota sa de macrou. O astfel de aplicare retroactivă nu aduce, prin urmare, atingere principiilor securității juridice sau protecției încrederii legitime.

(68)

Anumite măsuri internaționale care creează sau restricționează posibilități de pescuit pentru Uniune au fost adoptate de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) competente la sfârșitul anului 2023 și au devenit aplicabile înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament. Prin urmare, dispozițiile prezentului regulament care transpun aceste măsuri în dreptul Uniunii ar trebui să se aplice retroactiv. În mod concret, deoarece sezonul de pescuit în zona Convenției CCAMLR se derulează de la 1 decembrie la 30 noiembrie, iar anumite posibilități sau interdicții de pescuit în zona Convenției CCAMLR se stabilesc pentru o perioadă care începe la 1 decembrie 2023, dispozițiile corespunzătoare din prezentul regulament ar trebui să se aplice de la respectiva dată. În plus, sezonul de pescuit pentru peștele dințos în zona Acordului SIOFA se derulează de la 1 decembrie la 30 noiembrie și, întrucât TAC pentru grupul respectiv de specii sunt stabilite pentru o perioadă care începe la 1 decembrie 2023, TAC ar trebui să se aplice de la data respectivă. Această aplicare retroactivă nu aduce atingere principiului așteptărilor legitime, deoarece navelor de pescuit aflate sub pavilionul unei părți contractante le este interzis să pescuiască fără autorizație în zona Convenției CCAMLR și în zona Acordului SIOFA.

(69)

În plus, în conformitate cu normele ICCAT, statele membre ar trebui să se asigure că navele lor de pescuit nu instalează FAD-uri în cursul celor 15 zile care precedă începutul perioadei de interdicție, și anume de la 17 decembrie 2023. Prin urmare, dispoziția din prezentul regulament care transpune măsura respectivă în dreptul Uniunii ar trebui să se aplice retroactiv,