28.1.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 24/1

(1)

În conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din tratat, Consiliul, la propunerea Comisiei, adoptă măsurile privind stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit.

(2)

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) prevede adoptarea unor măsuri de conservare, ținându-se cont de avizele științifice, tehnice și economice disponibile, inclusiv, atunci când este cazul, de rapoartele elaborate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) și de alte organisme consultative, precum și de avizele primite din partea consiliilor consultative.

(3)

Consiliului îi revine obligația de a adopta măsuri privind stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit, inclusiv anumite condiții legate funcțional de acestea, după caz. În conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit ar trebui să fie stabilite în conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul respectiv. În conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din regulamentul respectiv, posibilitățile de pescuit ar trebui repartizate între statele membre într-un mod care să asigure relativa stabilitate a activităților de pescuit desfășurate de fiecare stat membru pentru fiecare stoc sau tip de pescuit.

(4)

Capturile totale admisibile (TAC-urile) ar trebui stabilite așadar în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pe baza avizelor științifice disponibile, ținându-se cont de aspectele biologice și socioeconomice și asigurându-se totodată un tratament echitabil al sectoarelor de pescuit, și pe baza opiniilor exprimate în cadrul consultărilor cu părțile interesate, în special în cadrul reuniunilor cu consiliile consultative.

(5)

Obligația de debarcare menționată la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 este introdusă pentru fiecare activitate de pescuit în parte. În regiunea care face obiectul prezentului regulament, atunci când o activitate de pescuit intră sub incidența obligației de debarcare, ar trebui debarcate toate speciile vizate în cadrul respectivei activități de pescuit care fac obiectul unor limite de captură. De la 1 ianuarie 2017, obligația de debarcare se aplică pentru speciile care definesc activitățile de pescuit. Articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede că, atunci când se introduce o obligație de debarcare pentru un stoc de pește, posibilitățile de pescuit se stabilesc ținându-se cont de trecerea de la stabilirea posibilităților de pescuit pentru a reflecta debarcările la stabilirea posibilităților de pescuit pentru a reflecta capturile. Pe baza recomandărilor comune transmise de statele membre și în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Comisia a adoptat o serie de regulamente delegate de stabilire, cu titlu temporar și pentru o perioadă de maximum trei ani, a planurilor specifice privind capturile aruncate înapoi în mare, ca măsură pregătitoare în vederea punerii integrale în aplicare a obligației de debarcare.

(6)

Posibilitățile de pescuit pentru stocurile de specii care fac obiectul obligației de debarcare începând cu 1 ianuarie 2017 ar trebui să compenseze capturile aruncate anterior înapoi în mare și să se bazeze pe informații și avize științifice. Pentru a se asigura o compensare corectă pentru peștele care a fost anterior aruncat înapoi în mare și care va trebui să fie debarcat începând cu 1 ianuarie 2017, ar trebui să se calculeze un supliment în conformitate cu metodologia următoare: noile cantități debarcate ar trebui să se calculeze scăzând din cantitățile totale ale capturilor, stabilite de Consiliul Internațional pentru explorarea mării (ICES), cantitățile care vor continua să fie aruncate înapoi în mare în cursul perioadei de aplicare a obligației de debarcare; în consecință, suplimentul aplicat cantității TAC ar trebui să fie proporțional cu diferența dintre noua cantitate calculată a debarcărilor și cantitatea anterioară a debarcărilor, stabilită de ICES.

(7)

Regulamentul (CE) nr. 1342/2008 al Consiliului (2) a fost modificat de Regulamentul (UE) 2016/2094 al Parlamentului European și al Consiliului (3) prin eliminarea capitolului III din Regulamentul (CE) nr. 1342/2008. Din acest motiv și în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2016/2250 al Comisiei (4), începând cu 1 ianuarie 2017, obligația de debarcare pentru cod se va aplica în cazul capturilor de cod din subzona ICES IV, din diviziunea ICES IIIa și din apele Uniunii din diviziunea ICES IIa în conformitate cu articolele 1 și 3 și cu anexa la regulamentul delegat al Comisiei. Din acest motiv, posibilitățile de pescuit pentru stocul de cod ar trebui să se stabilească în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, ținând cont de cantitatea de pește care se arunca în mare în trecut și acum va trebui să fie debarcată.

(8)

Conform avizului științific, situația bibanului-de-mare (Dicentrarchus labrax) din Marea Celtică, Canalul Mânecii, Marea Irlandei și sudul Mării Nordului (diviziunile ICES IVb, IVc și VIIa, VIId-VIIh) rămâne îngrijorătoare, iar stocul continuă să se diminueze. Măsurile de conservare care vizează interzicerea pescuitului de biban-de-mare ar trebui menținute în diviziunile ICES VIIa, VIIb, VIIc, VIIg, VIIj și VIIk, cu excepția apelor situate la mai puțin de 12 mile marine de liniile de bază aflate sub suveranitatea Regatului Unit. Populațiile reproducătoare de biban-de-mare ar trebui protejate, fiind limitate și mai mult capturile comerciale în 2017. Ținând seama de impactul social și economic, ar trebui permise activități limitate de pescuit cu cârlige și paragate, asigurându-se totodată un sistem de îngrădire pentru a se proteja populațiile reproducătoare. De asemenea, din cauza capturilor accidentale inevitabile de biban-de-mare de către navele dotate cu traule de fund și plase pungă, astfel de capturi accidentale ar trebui limitate la 3 % din greutatea capturii totale de organisme marine aflate la bord, fără a se depăși 400 de kilograme pe lună. Din aceleași motive, pentru setcile fixe, capturile accidentale ar trebui să fie limitate la 250 de kilograme pe lună. Capturile pescarilor de agrement din stocul nordic și, din motive de precauție, din stocul din Golful Biscaia, ar trebui să fie restrânse la o limită zilnică.

(9)

De câțiva ani, anumite TAC-uri pentru stocurile de elasmobranchii (rechini, vulpi și pisici de mare) sunt fixate la zero, existând, totodată, o dispoziție care stabilește obligația eliberării imediate a capturilor accidentale. Motivul acestui tratament special este acela că starea de conservare a stocurilor respective este precară, iar, din cauza ratelor mari de supraviețuire ale acestor specii, capturile aruncate înapoi în mare nu determină o creștere a ratelor mortalității prin pescuit în cazul acestor stocuri, ci sunt considerate benefice pentru conservarea acestor specii. Totuși, de la 1 ianuarie 2015, capturile din aceste specii în cadrul activităților de pescuit de specii pelagice trebuie debarcate, cu excepția cazului în care fac obiectul uneia dintre derogările de la obligația de debarcare prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Articolul 15 alineatul (4) litera (a) din regulamentul respectiv permite astfel de derogări în cazul speciilor pentru care pescuitul este interzis și care sunt identificate ca atare într-un act juridic al Uniunii adoptat în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului. Prin urmare, este oportun să se interzică pescuitul acestor specii în zonele respective.

(10)

În temeiul articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pentru stocurile care fac obiectul unor planuri multianuale specifice, TAC-urile ar trebui stabilite în conformitate cu regulile prevăzute în planurile respective. Prin urmare, TAC-urile pentru stocurile de limbă-de-mare din vestul Canalului Mânecii, de cambulă de Baltica și limbă-de-mare din Marea Nordului și de ton roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană ar trebui stabilite în conformitate cu normele prevăzute în Regulamentele (CE) nr. 509/2007 (5), (CE) nr. 676/2007 (6) și (CE) nr. 302/2009 (7) ale Consiliului. Obiectivul pentru stocurile de bacaliar albastru, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 2166/2005 al Consiliului (8), este de a reconstrui biomasa stocurilor până la limitele biologice de siguranță, în conformitate cu datele științifice. În conformitate cu avizele științifice, în absența unor date definitive privind nivelul țintă de biomasă a stocului de reproducere și ținând cont de schimbările limitelor biologice de siguranță, este adecvat să se fixeze TAC pe baza avizelor privind producția maximă sustenabilă furnizate de ICES, pentru a contribui la realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(11)

În ceea ce privește stocurile de polac din subzonele IX și X și apele Uniunii din CECAF 34.1.1, care au fost identificate anterior ca merlan, este oportun să se repartizeze în plus Portugaliei posibilități de pescuit care să nu depășească 98 de tone. TAC-ul de merlan în aceste zone ar trebui eliminat.

(12)

Ca urmare a recentului exercițiu de benchmark, în ceea ce privește stocul de hering din vestul Scoției, ICES a prezentat un aviz pentru stocurile combinate de hering din diviziunile VIa, VIIb și VIIc (vestul Scoției, vestul Irlandei). Avizul vizează două TAC-uri separate (pentru zonele VIaS, VIIb și VIIc, pe de o parte, și pentru zonele Vb, VIb și VIaN, pe de altă parte). Potrivit ICES, pentru aceste stocuri trebuie elaborat un plan de refacere. Deoarece, conform avizelor științifice, planul de gestionare pentru stocul nordic (9) nu poate fi aplicat stocurilor combinate și nu este posibil să se stabilească posibilități de pescuit separate pentru aceste două stocuri, se instituie o TAC limitată pentru a se permite un program științific de prelevare de eșantioane cu valorificare comercială.

(13)

În cazul stocurilor pentru care nu există date suficiente sau fiabile, astfel încât să li se poată estima dimensiunea, măsurile de gestionare și nivelurile TAC ar trebui să urmeze abordarea precaută a gestionării pescuitului, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, luându-se totodată în considerare factorii specifici fiecărui stoc, mai ales informațiile disponibile privind tendințele stocurilor și considerațiile legate de activitățile de pescuit mixte.

(14)

Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului (10) a introdus condiții suplimentare pentru gestionarea interanuală a TAC-urilor, inclusiv, la articolele 3 și 4 din respectivul regulament, dispoziții privind flexibilitatea pentru TAC-urile de precauție și analitice. În temeiul articolului 2 din regulamentul respectiv, la stabilirea TAC-urilor, Consiliul trebuie să decidă cu privire la stocurile pentru care nu se aplică articolul 3 sau 4 din respectivul regulament, în special în funcție de starea biologică a stocurilor. Mai recent, prin articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, a fost introdus un mecanism de flexibilitate de la an la an pentru toate stocurile care fac obiectul obligației de debarcare. Prin urmare, pentru a se evita o flexibilitate excesivă, care ar submina principiul exploatării raționale și responsabile a resurselor biologice marine, ar împiedica realizarea obiectivelor PCP și ar deteriora starea biologică a stocurilor, ar trebui să se prevadă că articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 se aplică TAC-urilor analitice numai atunci când nu este utilizată flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(15)

Atunci când o TAC pentru un stoc este repartizată unui singur stat membru, este oportun ca respectivul stat membru să fie abilitat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din tratat, să stabilească nivelul acesteia. Ar trebui adoptate dispoziții prin care să se garanteze că, atunci când stabilește nivelul unei TAC, statul membru respectiv acționează în deplină conformitate cu principiile și normele politicii comune în domeniul pescuitului.

(16)

Este necesar să se stabilească plafoanele efortului de pescuit pentru 2017 în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 509/2007, cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 676/2007 și cu articolele 5 și 9 din Regulamentul (CE) nr. 302/2009.

(17)

Pentru a garanta utilizarea deplină a posibilităților de pescuit, este oportun să se permită implementarea unui mecanism flexibil între unele zone TAC care vizează același stoc biologic. În acest sens, este oportun în special să se permită o flexibilitate limitată între anumite zone pentru eglefin de la zonele Vb și VIa la zonele IIa și IV.

(18)

Pentru unele specii, cum ar fi anumite specii de rechini, chiar și o activitate de pescuit limitată ar putea crea un risc grav pentru conservarea acestora. Prin urmare, posibilitățile de pescuit pentru astfel de specii ar trebui restricționate complet printr-o interdicție generală de pescuit pentru speciile respective.

(19)

În cadrul celei de a 11-a Conferințe a Părților la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, care a avut loc la Quito în perioada 3-9 noiembrie 2014, mai multe specii au fost adăugate la listele de specii protejate din apendicele I și II la convenție, începând cu 8 februarie 2015. În consecință, este oportun să se prevadă protecția acestor specii în raport cu navele de pescuit ale Uniunii care pescuiesc în toate apele și în raport cu navele de pescuit din afara Uniunii care pescuiesc în apele Uniunii.

(20)

Utilizarea posibilităților de pescuit disponibile pentru navele de pescuit ale Uniunii prevăzute în prezentul regulament se face în condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (11), în special la articolele 33 și 34 din respectivul regulament, referitoare la înregistrarea capturilor și a efortului de pescuit și la transmiterea datelor privind epuizarea posibilităților de pescuit. Prin urmare, este necesar să se precizeze codurile care trebuie utilizate de statele membre atunci când transmit Comisiei date cu privire la debarcarea stocurilor care fac obiectul prezentului regulament.

(21)

Potrivit avizului ICES, este oportun să se mențină un sistem specific de gestionare a uvei și capturilor accidentale asociate în apele Uniunii din diviziunile ICES IIa și IIIa și din subzona ICES IV. Dat fiind că avizul științific al ICES este așteptat abia în februarie 2017, este adecvat ca, până la emiterea acestui aviz, TAC-urile și cotele să fie fixate la zero, cu titlu provizoriu.

(22)

În conformitate cu procedura prevăzută în acordurile sau protocoalele privind relațiile în domeniul activităților de pescuit încheiate cu Norvegia (12) și cu Insulele Feroe (13), Uniunea a organizat consultări privind drepturile de pescuit cu partenerii respectivi. În conformitate cu procedura prevăzută în acordul și protocolul privind relațiile în domeniul pescuitului încheiate cu Groenlanda (14), comitetul mixt a stabilit nivelul posibilităților de pescuit disponibile pentru Uniune în apele Groenlandei în 2017. Prin urmare, este necesar să se includă aceste posibilități de pescuit în prezentul regulament.

(23)

În cadrul reuniunii sale anuale din 2016, Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC) a adoptat măsuri de conservare privind cele două stocuri de sebastă din Marea Irminger. Aceste măsuri ar trebui să fie puse în aplicare în dreptul Uniunii.

(24)

În cadrul reuniunii sale anuale din 2016, Comisia internațională pentru conservarea tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT) a adoptat o prelungire a TAC-ului și a cotelor pentru tonul alb din Atlanticul de Nord și de Sud și pentru peștele-spadă din Atlanticul de Nord și de Sud, precum și o prelungire a TAC-ului pentru tonul cu aripioare galbene. În plus, aceasta a stabilit și o limită de captură pentru rechinul albastru din Atlanticul de Nord, pentru peștele-sabie din Atlanticul de Est și de Vest, a stabilit un TAC pentru peștele-spadă din Marea Mediterană și a confirmat pentru 2017 TAC-urile și cotele stabilite anterior pentru tonul roșu și pentru tonul obez. În ceea ce privește marlinul albastru și alb, ICCAT a confirmat pentru 2017 TAC-urile stabilite anterior și a acceptat planul de recuperare propus de UE în urma recoltării excesive de către Spania în 2014 și 2015. După cum este deja cazul stocului de ton roșu, este oportun ca, în cazul pescuitului de agrement din toate celelalte stocuri ICCAT, capturile să respecte limitele privind capturile adoptate de respectiva organizație. De asemenea, navele de pescuit ale Uniunii de cel puțin 20 de metri lungime care pescuiesc ton obez în zona Convenției ICCAT ar trebui să respecte limitările capacității adoptate de ICCAT în recomandarea sa 15-01. Toate aceste măsuri ar trebui să fie puse în aplicare în dreptul Uniunii.

(25)

În cadrul celei de a 35-a reuniuni anuale din 2016, părțile la Comisia pentru conservarea faunei și florei marine din Antarctica (CCAMLR) au adoptat limite de captură, pentru 2016/2017 și 2017/2018, atât pentru speciile vizate, cât și pentru speciile capturate accidental. Exploatarea acestor cote în cursul anului 2016 ar trebui luată în considerare la stabilirea posibilităților de pescuit pentru anul 2017.

(26)

În cadrul reuniunii anuale din 2016, Comisia Tonului din Oceanul Indian (IOTC) a adoptat limite de captură pentru tonul cu aripioare galbene (Thunnus albacares). Ea a adoptat, de asemenea, o măsură de reducere a utilizării dispozitivelor de concentrare a peștilor (FAD) și de limitare a utilizării navelor de aprovizionare. Având în vedere că activitățile navelor de aprovizionare și utilizarea FAD sunt parte integrantă din efortul de pescuit exercitat de navele cu plasă pungă, măsura ar trebui pusă în aplicare în dreptul Uniunii.

(27)

Reuniunea anuală a Organizației regionale de gestionare a pescuitului în Pacificul de Sud (SPRFMO) va avea loc în perioada 18-22 ianuarie 2017. Este necesar ca măsurile actuale pentru zona Convenției SPRFMO să fie menținute provizoriu, până la încheierea reuniunii anuale menționate. Cu toate acestea, stocul de stavrid nu ar trebui vizat înainte de stabilirea unui TAC în urma reuniunii anuale respective.

(28)

Comisia interamericană pentru tonul tropical (CITT) nu și-a încheiat cea de a 90-a reuniune anuală în decursul anului 2016, iar la 7-10 februarie 2017 va avea loc o reuniune extraordinară. Este adecvat ca măsurile curente privind tonul cu aripioare galbene, tonul obez și tonul dungat din zona Convenției CITT să fie menținute provizoriu până la desfășurarea reuniunii extraordinare.

(29)

În cadrul reuniunii anuale din 2016, Organizația de Pescuit în Atlanticul de Sud-Est (SEAFO) a adoptat o măsură de conservare pentru TAC-urile bienale pentru bacalao, crabul roșu, beryx și Pseudopentaceros spp. S-a adoptat, de asemenea, un TAC bienal pentru pionul portocaliu din diviziunea B1, iar TAC-urile pentru speciile respective în restul zonei Convenției SEAFO au fost limitate la un an. Măsurile aplicabile în prezent pentru repartizarea posibilităților de pescuit adoptate de SEAFO ar trebui să fie puse în aplicare în dreptul Uniunii.

(30)

În cadrul celei de a 13-a reuniuni anuale, Comisia pentru pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central (WCPFC) a confirmat măsurile de conservare și gestionare în vigoare. Respectivele măsuri ar trebui să fie puse în aplicare în continuare în dreptul Uniunii.

(31)

În cadrul celei de a 38-a reuniuni anuale, care a avut loc în 2016, Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO) a adoptat o serie de posibilități de pescuit pentru 2017 pentru anumite stocuri din subzonele 1-4 ale zonei Convenției NAFO. Măsurile respective ar trebui să fie puse în aplicare în dreptul Uniunii.

(32)

În cadrul celei de a 40-a reuniuni anuale din 2016, Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (GFCM) a adoptat limite ale capturilor și ale efortului pentru anumite stocuri de pești pelagici mici, pentru anii 2017 și 2018, în subzonele geografice 17 și 18 (Marea Adriatică) din zona Acordului GFCM. Măsurile respective ar trebui să fie implementate în legislația Uniunii. Limitele maxime de captură stabilite în anexa IL se fixează exclusiv pentru un an și fără a se aduce atingere niciunei alte măsuri adoptate pe viitor și niciunui alt eventual sistem de repartizare între statele membre.

(33)

Ținând cont de particularitățile flotei slovene, de impactul său marginal asupra stocurilor de specii de pești pelagici mici, este adecvat să se păstreze modelele de pescuit existente și să se asigure accesul flotei slovene la o cantitate minimă de specii de pești pelagici mici.

(34)

Anumite măsuri internaționale care creează sau restricționează posibilitățile de pescuit pentru Uniune sunt adoptate de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) relevante la sfârșitul anului și devin aplicabile înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament. Prin urmare, este necesar ca dispozițiile care pun în aplicare aceste măsuri în dreptul Uniunii să se aplice retroactiv. În special, deoarece sezonul de pescuit în zona Convenției CCAMLR se derulează de la 1 decembrie la 30 noiembrie și, prin urmare, anumite posibilități sau interdicții de pescuit în zona convenției CCAMLR sunt stabilite pentru o perioadă care începe la 1 decembrie 2016, este oportun ca dispozițiile corespunzătoare din prezentul regulament să se aplice de la respectiva dată. Această aplicare retroactivă nu aduce atingere principiului așteptărilor legitime, deoarece membrilor CCAMLR le este interzis să pescuiască fără autorizație în zona care face obiectul convenției CCAMLR.

(35)

În ceea ce privește posibilitățile de pescuit pentru Chionoecetes opilio în zona Svalbard, Tratatul de la Paris din 1920 acordă un acces egal și nediscriminatoriu la resurse pentru toate părțile la tratatul respectiv, inclusiv în materie de pescuit. Punctul de vedere al Uniunii în ceea ce privește acest acces la pescuitul Chionoecetes opilio pe platoul continental din zona Svalbard este expus într-o notă verbală adresată Norvegiei din data de 25 octombrie 2016, în legătură cu un regulament adoptat de Norvegia referitor la pescuitul Chionoecetes opilio în platoul său continental care, în opinia Uniunii, încalcă dispozițiile specifice ale Tratatului de la Paris și, în special, cele prevăzute la articolele 2 și 3. Pentru a se asigura că exploatarea Chionoecetes opilio în zona Svalbard este coerentă cu normele de gestionare nediscriminatorie pe care le-ar putea stabili Norvegia, care se bucură de suveranitate și jurisdicție în zonă în limitele tratatului respectiv, este adecvat să se precizeze numărul navelor autorizate să efectueze astfel de activități de pescuit. Repartizarea acestor posibilități de pescuit între statele membre se limitează la anul 2017. Se reamintește că principala responsabilitate pentru asigurarea respectării legislației aplicabile aparține statelor membre de pavilion.

(36)

În conformitate cu declarația Uniunii adresată Republicii Bolivariene a Venezuelei privind acordarea de posibilități de pescuit în apele UE navelor de pescuit aflate sub pavilionul Republicii Bolivariene a Venezuelei în zona economică exclusivă din largul coastei Guyanei Franceze (15), este necesară stabilirea posibilităților de pescuit pentru specii de lutianide disponibile pentru Venezuela în apele Uniunii.

(37)

Având în vedere că anumite prevederi sunt aplicate în mod continuu, și pentru a se evita insecuritatea juridică în perioada cuprinsă între sfârșitul anului 2017 și data intrării în vigoare a regulamentului de stabilire a posibilităților de pescuit pentru 2018, este oportun să se prevadă că dispozițiile privind interzicerea și perioadele de interzicere continuă să se aplice la începutul anului 2018, până la intrarea în vigoare a regulamentului de stabilire a posibilităților de pescuit pentru 2018.

(38)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru a autoriza un stat membru să beneficieze de sistemul de gestionare a repartizărilor efortului de pescuit în conformitate cu un sistem bazat pe kilowați-zile, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (16).

(39)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește acordarea de zile suplimentare pe mare pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit și pentru consolidarea prezenței observatorilor științifici, precum și în ceea ce privește stabilirea formatelor foilor de calcul pentru culegerea și transmiterea informațiilor privind transferul de zile pe mare între navele de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru.

(40)

Pentru a se evita întreruperea activităților de pescuit și a se asigura subzistența pescarilor din Uniune, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2017, cu excepția dispozițiilor referitoare la limitele efortului de pescuit, care ar trebui să se aplice de la 1 februarie 2017, și a anumitor dispoziții specifice anumitor regiuni, care ar trebui să aibă o dată de aplicare specifică. Din motive de urgență, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa.

(41)

Posibilitățile de pescuit ar trebui utilizate în deplină conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii,

(a)

limitele capturilor pentru anul 2017 și, în situațiile precizate în prezentul regulament, pentru anul 2018;

(b)

limitele efortului de pescuit pentru perioada 1 februarie 2017-31 ianuarie 2018, cu excepția cazului în care sunt stabilite alte perioade pentru limitele efortului la articolele 25 și 26 și în anexa IIE;

(c)

posibilitățile de pescuit pentru perioada 1 decembrie 2016-30 noiembrie 2017 pentru anumite stocuri din zona Convenției CCAMLR;

(d)

posibilitățile de pescuit pentru anumite stocuri din zona Convenției IATTC stabilite la articolul 27 pentru perioadele din 2017 și 2018 menționate în dispoziția respectivă.

(a)

navelor de pescuit ale Uniunii;

(b)

navelor țărilor terțe aflate în apele Uniunii.

(a)

„navă a unei țări terțe” înseamnă o navă de pescuit care arborează pavilionul unei țări terțe și este înmatriculată în respectiva țară terță;

(b)

„pescuit de agrement” înseamnă activități de pescuit necomerciale care exploatează resursele biologice marine, cum ar fi în scop recreativ, turistic sau sportiv;

(c)

„ape internaționale” înseamnă apele care se găsesc în afara suveranității sau jurisdicției vreunui stat;

(d)

„captură totală admisibilă” (TAC) înseamnă:

(e)

„cotă” înseamnă o proporție din TAC repartizată Uniunii, unui stat membru sau unei țări terțe;

(f)

„evaluare analitică” înseamnă o evaluare cantitativă a tendințelor unui anumit stoc, bazată pe date privind biologia și exploatarea stocului și despre care s-a stabilit, printr-o analiză științifică, că are o calitate suficientă pentru a servi drept bază pentru avize științifice privind opțiunile viitoare în materie de capturi;

(g)

„dimensiunea ochiului de plasă” înseamnă dimensiunea ochiului plaselor de pescuit determinată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 517/2008 al Comisiei (17);

(h)

„registrul flotei de pescuit a Uniunii” înseamnă registrul creat de Comisie în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(i)

„jurnal de pescuit” înseamnă jurnalul menționat la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

(a)

zonele ICES (Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime) sunt zonele geografice precizate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 218/2009 (18);

(b)

„Skagerrak” înseamnă zona geografică delimitată la vest de o linie trasată de la farul Hanstholm la farul Lindesnes, iar la sud de o linie trasată de la farul Skagen la farul Tistlarna și de la acest punct la cel mai apropiat punct de pe coasta suedeză;

(c)

„Kattegat” înseamnă zona geografică delimitată la nord de o linie trasată de la farul Skagen la farul Tistlarna și de la acest punct la punctul cel mai apropiat pe coasta suedeză, iar la sud de o linie trasată de la Hasenøre la Gnibens Spids, de la Korshage la Spodsbjerg și de la Gilbjerg Hoved la Kullen;

(d)

„unitatea funcțională 16 din subzona ICES VII” înseamnă zona geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții:

(e)

„unitatea funcțională 26 din subzona ICES IXa” înseamnă zona geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții:

(f)

„unitatea funcțională 27 din subzona ICES IXa” înseamnă zona geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții:

(g)

„Golful Cádiz” înseamnă zona geografică a diviziunii ICES IXa la est de longitudinea 7° 23′ 48″ V;

(h)

„zonele CECAF (Comitetul pentru pescuit în zona central-estică a Atlanticului)” înseamnă zonele geografice indicate în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 216/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (19);

(i)

„zonele NAFO (Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest)” înseamnă zonele geografice indicate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 217/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (20);

(j)

„zona Convenției SEAFO (Organizația de Pescuit în Atlanticul de Sud-Est)” înseamnă zona geografică definită în Convenția privind conservarea și gestionarea resurselor piscicole din sud-estul Oceanului Atlantic (21);

(k)

„zona Convenției ICCAT (Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic)” înseamnă zona geografică definită în Convenția internațională pentru conservarea tonului din Oceanul Atlantic (22);

(l)

„zona Convenției CCAMLR (Comisia pentru conservarea faunei și florei marine din Antarctica)” înseamnă zona geografică definită la articolul 2 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 601/2004 (23);

(m)

„zona Convenției IATTC (Comisia interamericană pentru tonul tropical)” înseamnă zona geografică definită în Convenția pentru întărirea Comisiei interamericane pentru tonul tropical instituite prin Convenția din 1949 între Statele Unite ale Americii și Republica Costa Rica (24);

(n)

„zona de competență a IOTC (Comisia Tonului din Oceanul Indian)” înseamnă zona geografică definită în Acordul de instituire a Comisiei Tonului din Oceanul Indian (25);

(o)

„zona Convenției SPRFMO (Organizația regională pentru gestionarea pescuitului în sudul Pacificului)” înseamnă zona de mare liberă situată la sud de 10° N, la nord de zona Convenției CCAMLR, la est de zona Convenției SIOFA, definită în Acordul privind pescuitul în sudul Oceanului Indian (26), și la vest de zonele de pescuit aflate sub jurisdicția statelor din America de Sud;

(p)

„zona Convenției WCPFC (Comisia privind pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central)” înseamnă zona geografică definită în Convenția privind conservarea și gestionarea rezervelor de pești mari migratori din Oceanul Pacific de Vest și Central (27);

(q)

„subzonele geografice ale Acordului GFCM (Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană)” înseamnă zonele definite în anexa I din Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (28).

(r)

„zona de mare liberă din Marea Bering” înseamnă zona geografică de mare liberă din Marea Bering dincolo de 200 de mile marine de la liniile de bază de la care este măsurată lățimea mării teritoriale a statelor costiere la Marea Bering;

(s)

„zona de suprapunere dintre IATTC și WCPFC” înseamnă zona geografică definită prin următoarele limite:

(a)

respectă principiile și normele politicii comune în domeniul pescuitului, în special principiul exploatării durabile a stocului și

(b)

conduc:

(a)

TAC-urile adoptate;

(b)

datele colectate și evaluate de statul membru respectiv pe care se bazează TAC-urile adoptate;

(c)

detaliile privind conformitatea TAC-urilor adoptate cu dispozițiile alineatului (2).

(a)

au fost efectuate de nave care navighează sub pavilionul unui stat membru care deține o cotă, iar această cotă nu este epuizată; sau

(b)

constau într-o fracțiune a unei cote a Uniunii care nu a fost repartizată sub formă de cote între statele membre, iar această cotă a Uniunii nu a fost epuizată.

(a)

anexa IIA pentru gestionarea stocurilor de cambulă de Baltica și limbă-de-mare din subzona ICES IV;

(b)

anexa IIB pentru refacerea stocurilor de merluciu și de langustină din diviziunile ICES VIIIc și IXa, cu excepția Golfului Cádiz;

(c)

anexa IIC pentru gestionarea stocurilor de limbă-de-mare din diviziunea ICES VIIe.

(a)

diviziunile ICES IVb, IVc, VIId, VIIe, VIIf și VIIh;

(b)

apele aflate la mai puțin de 12 mile marine de liniile de bază aflate sub suveranitatea Regatului Unit în diviziunile ICES VIIa și VIIg.

(a)

navele de pescuit ale Uniunii dotate cu traule de fund și plase pungă (30) pot reține la bord capturi accidentale inevitabile de biban-de-mare a căror greutate nu depășește 3 % din greutatea capturilor totale de organisme marine aflate la bord în orice zi. Capturile de biban-de-mare reținute la bord de o navă de pescuit a Uniunii în baza acestei derogări nu pot depăși 400 de kilograme pe lună;

(b)

în ianuarie 2017 și în perioada 1 aprilie-31 decembrie 2017, navele de pescuit ale Uniunii care utilizează cârlige și paragate (31) pot să pescuiască biban-de-mare și pot să rețină la bord, să relocalizeze, să transbordeze sau să debarce biban-de-mare capturat în zona respectivă în cantități care nu depășesc 10 tone pe navă pe an;

(c)

navele de pescuit ale Uniunii care utilizează setci fixe (32) pot reține la bord capturi accidentale inevitabile care nu depășesc 250 de kilograme pe lună.

(a)

în perioada 1 iulie-31 decembrie 2017, în diviziunile ICES IVb, IVc, VIIa și VIId-VIIh;

(b)

în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2017, în diviziunile ICES VIIj și VIIk.

(a)

schimburilor efectuate în temeiul articolului 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(b)

deducerilor și realocărilor efectuate în temeiul articolului 37 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

(c)

realocărilor efectuate în temeiul articolului 10 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1006/2008;

(d)

debarcărilor suplimentare autorizate în temeiul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 și al articolului 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(e)

cantităților retrase în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 și cu articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(f)

deducerilor efectuate în temeiul articolelor 105, 106 și 107 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

(g)

transferurilor sau schimburilor de cote în temeiul articolului 15 din prezentul regulament.

(a)

vatos spinos (Amblyraja radiata) în apele Uniunii din diviziunile ICES IIa, IIIa și VIId și din subzona ICES IV;

(b)

rechin alb (Carcharodon carcharias) în toate apele;

(c)

rechin catifelat (Centrophorus squamosus) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzona ICES IV, precum și în apele Uniunii și apele internaționale din subzonele ICES I și XIV;

(d)

rechin portughez (Centroscymnus coelolepis) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzona ICES IV, precum și în apele Uniunii și apele internaționale din subzonele ICES I și XIV;

(e)

rechin pelerin (Cetorhinus maximus) în toate apele;

(f)

rechin focă (Dalatias licha) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzona ICES IV, precum și în apele Uniunii și în apele internaționale din subzonele ICES I și XIV;

(g)

câine de mare abisal (Deania calcea) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzona ICES IV, precum și în apele Uniunii și în apele internaționale din subzonele ICES I și XIV;

(h)

complexul de specii (Dipturus cf. flossada și Dipturus cf. intermedia) de vulpe neagră (Dipturus batis) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzonele ICES III, IV, VI, VII, VIII, IX și X;

(i)

marele rechin lanternă (Etmopterus princeps) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzona ICES IV, precum și în apele Uniunii și în apele internaționale din subzonele ICES I și XIV;

(j)

micul rechin lanternă (Etmopterus pusillus) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzona ICES IV, precum și în apele Uniunii și în apele internaționale din subzonele ICES I, V, VI, VII, VIII, XII și XIV;

(k)

rechin neted (Galeorhinus galeus) capturat cu paragate în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa, în subzona ICES IV și în apele Uniunii și apele internaționale din subzonele ICES I, V, VI, VII, VIII, XII și XIV;

(l)

rechinul scrumbiilor (Lamna nasus) în toate apele;

(m)

pisică de recif (Manta alfredi) în toate apele;

(n)

diavol de mare (Manta birostris) în toate apele;

(o)

următoarele specii de Mobula în toate apele:

(p)

următoarele specii de pește-fierăstrău (Pristidae) în toate apele:

(q)

vulpe de mare (Raja clavata) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIIa;

(r)

Dipturus nidarosiensis în apele Uniunii din diviziunile ICES VIa, VIb, VIIa, VIIb, VIIc, VIIe, VIIf, VIIg, VIIh și VIIk;

(s)

pisică de mare marmorată (Raja undulata) în apele Uniunii din subzonele ICES VI și X;

(t)

vulpe-de-mare albă (Rostroraja alba) în apele Uniunii din subzonele ICES VI, VII, VIII, IX și X;

(u)

Rhinobatidae în apele Uniunii din subzonele ICES I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X și XII;

(v)

câine de mare (Squalus acanthias) în apele Uniunii, cu excepția programelor de evitare care figurează în anexa IA;

(w)

rechin călugăr (Squatina squatina) în apele Uniunii.

(a)

toate detaliile legate de nava/navele înlocuitoare, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 601/2004;

(b)

o relatare completă a motivelor care justifică înlocuirea și orice dovadă sau referințe justificative pertinente.

(a)

în perioada 29 iulie-28 septembrie 2017 sau în perioada 18 noiembrie 2017-18 ianuarie 2018 în zona definită de următoarele limite:

(b)

în perioada 29 septembrie-29 octombrie 2017, în zona definită de următoarele limite:

(a)

atunci când peștele este considerat impropriu pentru consumul uman din alte motive decât dimensiunea; sau

(b)

în ultima parte a unei campanii de pescuit, atunci când spațiul poate fi insuficient pentru stocarea întregii cantități de ton capturate în această parte a campaniei.

(a)

înregistrează numărul exemplarelor eliberate, indicând starea lor (moarte sau vii);

(b)

raportează informațiile menționate la litera (a) statului membru ai cărui resortisanți sunt. Statele membre transmit Comisiei informațiile colectate în cursul anului precedent până la data de 31 ianuarie.

—

Apristurus manis;

—

Etmopterus bigelowi;

—

Etmopterus brachyurus;

—

Etmopterus princeps;

—

Etmopterus pusillus;

—

specii de vulpi-de-mare (Rajidae);

—

Scymnodon squamulosus;

—

rechini de adâncime din ordinul superior Selachimorpha;

—

câine de mare (Squalus acanthias).

(a)

nu lansează sau nu utilizează FAD ori un dispozitiv electronic similar;

(b)

nu pescuiește bancuri de pești cu ajutorul FAD.

(a)

în ultima parte a unei campanii de pescuit, atunci nava nu dispune de spațiu suficient pentru stocarea întregii cantități;

(b)

atunci când peștele este impropriu pentru consumul uman din alte motive decât dimensiunea; sau

(c)

în cazul unei defecțiuni grave a echipamentului de congelare.

(a)

rechini catifelați (Carcharhinus falciformis);

(b)

rechini cu înotătoare albe (Carcharhinus longimanus).

(a)

vatos spinos (Amblyraja radiata) în apele Uniunii din diviziunile ICES IIa, IIIa și VIId și din subzona ICES IV;

(b)

următoarele specii de pește-fierăstrău în apele Uniunii:

(c)

rechin pelerin (Cetorhinus maximus) și rechin alb (Carcharodon carcharias), în apele Uniunii;

(d)

complexul de specii (Dipturus cf. flossada și Dipturus cf. intermedia) de vulpe neagră (Dipturus batis) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzonele ICES III, IV, VI, VII, VIII, IX și X;

(e)

rechinul neted (Galeorhinus galeus) capturat cu paragate în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa, precum și din subzonele ICES I, IV, V, VI, VII, VIII, XII și XIV;

(f)

micul rechin lanternă (Etmopterus pusillus) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzonele ICES I, IV, V, VI, VII, VIII, XII și XIV;

(g)

rechin focă (Dalatias licha), câine-de-mare abisal (Deania calcea), rechin catifelat (Centrophorus squamosus), marele rechin lanternă (Etmopterus princeps) și rechin portughez (Centroscymnus coelolepis) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și din subzonele ICES I, IV și XIV;

(h)

rechinul scrumbiilor (Lamna nasus) în apele Uniunii;

(i)

pisica de recif (Manta alfredi) în apele Uniunii;

(j)

diavol de mare (Manta birostris) în apele Uniunii;

(k)

următoarele specii de Mobula în apele Uniunii:

(l)

vulpe de mare (Raja clavata) în apele Uniunii din diviziunea ICES IIIa;

(m)

Dipturus nidarosiensis în apele Uniunii din diviziunile ICES VIa, VIb, VIIa, VIIb, VIIc, VIIe, VIIf, VIIg, VIIh și VIIk;

(n)

pisică de mare marmorată (Raja undulata) în apele Uniunii din subzonele ICES VI, IX și X și vulpe-de-mare albă (Rostroraja alba) în apele Uniunii din subzonele ICES VI, VII, VIII, IX și X;

(o)

Rhinobatidae în apele Uniunii din subzonele ICES I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X și XII;

(p)

câine de mare (Squalus acanthias) în apele Uniunii;

(q)

rechin călugăr (Squatina squatina) în apele Uniunii.