52021IP0407

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52021IP0407 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52021IP0407

Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2021 referitoare la cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 – Recomandări privind următorii pași către „Viziunea zero” (2021/2014(INI))

JO C 132, 24.3.2022, p. 45–55 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

24.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 132/45

P9_TA(2021)0407

Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 – Recomandări privind următorii pași către „Viziunea zero”

(2022/C 132/04)

Parlamentul European,

—	având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 19 iunie 2019 intitulat „Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 – Următorii pași către «Viziunea zero»” (SWD(2019)0283),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 9 decembrie 2020 intitulată „Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă – înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului” (COM(2020)0789),

—

având în vedere Directiva (UE) 2015/413 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2015 de facilitare a schimbului transfrontalier de informații privind încălcările normelor de circulație care afectează siguranța rutieră (1) (Directiva privind asigurarea respectării normelor de circulație la nivel transfrontalier),

—	având în vedere Directiva 2006/126/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind permisele de conducere (2) (Directiva privind permisele de conducere),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele pentru omologarea de tip a autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate unor astfel de vehicule, în ceea ce privește siguranța generală a acestora și protecția ocupanților vehiculului și a utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor (3) (Regulamentul privind siguranța generală),

—	având în vedere rezoluția sa din 27 aprilie 2021 referitoare la raportul de punere în aplicare în ceea ce privește aspectele de siguranță rutieră ale pachetului privind inspecția tehnică a autovehiculelor (4),

—	având în vedere Concluziile Consiliului din 8 iunie 2017 privind siguranța rutieră, de adoptare a Declarației de la Valletta din martie 2017,

—	având în vedere Declarația de la Stockholm din 19-20 februarie 2020 făcută cu ocazia celei de a treia Conferințe ministeriale mondiale privind siguranța rutieră,

—	având în vedere Declarația Consiliului din 7 octombrie 2015 privind deplasarea cu bicicleta ca mod de transport ecologic, semnată de miniștrii transporturilor din UE în cadrul reuniunii informale de la Luxemburg,

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism (A9-0211/2021),

întrucât, în fiecare an, aproximativ 22 700 de persoane își pierd încă viața pe drumurile din UE și aproximativ 120 000 sunt grav rănite; întrucât peste 11 800 de copii și tineri cu vârsta de până la 17 ani au fost uciși în accidente rutiere în UE în ultimii 10 ani; întrucât, în ultimii ani, diminuarea ratelor mortalității în UE a înregistrat o stagnare și, prin urmare, nu a putut fi atins obiectivul de a reduce la jumătate numărul deceselor din accidente rutiere între 2010 și 2020; întrucât cifrele de mai sus reprezintă un preț uman și social inacceptabil pentru cetățenii UE și întrucât costul extern al accidentelor rutiere din UE reprezintă aproximativ 2 % din PIB-ul său anual;

întrucât, în materie de automatizare, UE se confruntă cu noi tendințe și provocări, care ar putea avea un impact enorm asupra siguranței rutiere; întrucât pierderea atenției din cauza utilizării dispozitivelor mobile în timpul condusului reprezintă un fenomen din ce în ce mai răspândit, care trebuie soluționat; întrucât, în viitorul apropiat, prezența atât a vehiculelor cu o gamă largă de caracteristici automatizate/conectate, cât și a vehiculelor tradiționale în traficul mixt va prezenta un nou risc, în special pentru categoriile vulnerabile de participanți la trafic, cum ar fi motocicliștii, bicicliștii și pietonii;

întrucât progresele tehnologice, conectivitatea, automatizarea și economia colaborativă oferă noi oportunități pentru siguranța rutieră și pentru combaterea congestionării traficului, în special în zonele urbane; întrucât dezvoltarea sinergiilor dintre măsurile de siguranță și de sustenabilitate și continuarea transferului modal către modurile de transport public și mobilitatea activă ar putea duce la reducerea emisiilor de CO2, la îmbunătățirea calității aerului și la dezvoltarea unor stiluri de viață mai active și mai sănătoase;

întrucât pasagerii autoturismelor care au primit cinci stele la ultimele teste din Programul european pentru evaluarea vehiculelor noi (Euro NCAP) au avut un risc de rănire mortală cu 68 % mai mic și un risc de rănire gravă cu 23 % mai mic decât cel al pasagerilor din autovehiculele care au primit două stele;

întrucât este în creștere proporția deceselor rutiere în rândul categoriilor vulnerabile de participanți la trafic, deoarece utilizatorii de autovehicule au fost principalii beneficiari ai măsurilor de îmbunătățire a siguranței vehiculelor și ai altor măsuri de siguranță rutieră; întrucât greutatea, puterea și viteza maximă a autoturismelor noi vândute în UE sunt în creștere, ceea ce prezintă riscuri mai mari pentru siguranța rutieră; întrucât trebuie abordată de urgență siguranța motocicliștilor, bicicliștilor și a pietonilor;

întrucât vehiculele motorizate cu două roți reprezintă 17 % din numărul total de decese cauzate de accidente rutiere, deși parcurg numai 2 % din numărul total de kilometri; întrucât există mari diferențe între state; întrucât UE ar trebui să acorde prioritate măsurilor destinate să mărească siguranța acestor vehicule în următorii zece ani;

întrucât, potrivit unui studiu al Comisiei Europene, doar 8 % dintre decese se produc pe autostrăzi, în timp ce 37 % au loc în zonele urbane și 54 % pe drumurile rurale; întrucât noile investiții și întreținerea corespunzătoare a infrastructurii existente pe parcursul întregului ciclu de viață sunt esențiale pentru siguranța rutieră;

H.	întrucât nu sunt raportate toate victimele accidentelor, ceea ce denaturează statisticile disponibile; întrucât trebuie dezvoltate metode eficace de testare pentru a stabili numărul real de victime ale accidentelor rutiere;

întrucât, pentru a preveni și a atenua accidentele rutiere mortale, este esențial ca participanții la trafic să adopte și să se aplice un comportament prudent, cum ar fi mersul cu viteza corectă, utilizarea echipamentelor de protecție precum centurile de siguranță și căștile de protecție, neconducerea sub influența alcoolului sau a drogurilor și conducerea, mersul și mersul pe jos fără distragerea atenției;

J.	întrucât există inegalități sociale, de vârstă și de gen în ceea ce privește mobilitatea și siguranța rutieră;

întrucât pentru a realiza noile obiective ale UE în materie de siguranță rutieră sunt necesare eforturi mai intense și de cooperare pentru a dezvolta politici europene solide în domeniul siguranței rutiere cu părțile interesate, sprijin pentru cercetare și inovare, pentru a pregăti soluții întemeiate pe politici bazate pe date solide și pe analize de impact, precum și măsuri naționale de punere în aplicare mai numeroase și mai bine orientate și o cooperare transfrontalieră eficace în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor;

L.	întrucât între 40 și 60 % din totalul deceselor legate de muncă sunt accidente rutiere care au loc în timpul muncii sau în timpul deplasării către locul de muncă; întrucât oboseala este o problemă frecventă ce afectează conducătorii auto care circulă pe drumurile din UE;

M.	întrucât punerea în aplicare a planurilor naționale de siguranță rutieră și a noului cadru de politică al UE privind siguranța rutieră necesită resurse financiare stabile și suficiente, atât din partea statelor membre, cât și din bugetul UE;

Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 – Următorii pași către „Viziunea zero”

salută faptul că, în cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030, UE și-a reafirmat obiectivul strategic pe termen lung de a ajunge la aproape niciun deces și la nicio rănire gravă pe drumurile UE până în 2050 („Viziunea zero”) și obiectivul său pe termen mediu de a reduce decesele și vătămările grave cu 50 % până în 2030 în conformitate cu Declarația de la Valletta; subliniază că aceste obiective și ținte ale UE legate de siguranța rutieră ar trebui să fie susținute de o abordare coordonată, bine planificată, sistematică și bine finanțată în materie de siguranță rutieră la nivelul UE, la nivel național, regional și local;

salută, în acest sens, adoptarea abordării pentru un sistem sigur la nivelul UE, fondată pe un cadru de performanță și obiective delimitate în timp pentru a reduce numărul de victime și vătămări grave; salută stabilirea unor indicatori-cheie de performanță (ICP) definiți în cooperare cu statele membre și care să permită o analiză mai aprofundată și specifică a performanțelor statelor membre și identificarea deficiențelor; invită Comisia să stabilească obiective privind rezultatele până în 2023; subliniază importanța cooperării actuale dintre UE și statele membre în această privință și îndeamnă toate statele membre să se angajeze pe deplin în acest exercițiu și să convină asupra unei metodologii armonizate pentru indicatorii-cheie de performanță, care să permită statelor membre să compare datele; solicită elaborarea unei foi de parcurs detaliate pentru acțiunile UE care să permită să se măsoare performanțele și să se răspundă pentru rezultate în fața unor organisme specifice;

consideră, cu toate acestea, că se mai pot aduce îmbunătățiri indicatorilor-cheie de performanță menționați mai sus și îndeamnă Comisia să aibă în vedere extinderea și actualizarea acestor indicatori în planul său strategic de acțiune al UE privind siguranța rutieră; consideră că indicatorii-cheie de performanță pentru echipamentele de protecție ar trebui să fie completați cu un indicator-cheie de performanță care colectează date privind expunerea în funcție de distanța și timpul de deplasare pentru toți participanții la trafic, defalcat în funcție de ponderea modală și de tipul de drum, pentru a înțelege mai bine diferitele rate de risc și pericole implicate; invită Comisia să continue să colaboreze îndeaproape cu statele membre pentru a defini un indicator-cheie de performanță pentru infrastructura rutieră, care să indice calitatea siguranței unei rețele rutiere indiferent de comportamentul utilizatorilor sau de tehnologia vehiculelor, pe baza unei metodologii comune de clasificare convenite; regretă că indicatorii-cheie de performanță privind siguranța vehiculelor ignoră siguranța vehiculelor motorizate cu două roți; invită Comisia să elaboreze un indice de siguranță a vehiculelor pentru vehiculele din categoria L și subliniază necesitatea includerii în acesta a tuturor indicatorilor-cheie de performanță pentru vehiculele din categoria L;

evidențiază că finanțarea UE este esențială pentru a investi în soluții sustenabile și inteligente de siguranță rutieră și a accelera obținerea de rezultate privind siguranța rutieră în întreaga UE; invită Comisia să protejeze și să crească investițiile UE în siguranța rutieră în toate programele pertinente de finanțare ale UE, inclusiv în cercetare și inovare; invită, de asemenea, toate statele membre să aloce o parte adecvată din bugetul lor național, care, împreună cu fondurile UE, să permită punerea în aplicare a programelor lor naționale de siguranță rutieră și a noului cadru de politică al UE privind siguranța rutieră pentru perioada 2021-2030; invită statele membre să creeze fonduri naționale pentru siguranța rutieră ca mecanisme de colectare a amenzilor în temeiul codurilor lor rutiere și de redistribuire a fondurilor strânse pentru siguranța rutieră; invită Comisia să extindă la toate statele membre programul Schimbul UE în materie de siguranță rutieră, care este conceput pentru a îmbunătăți performanțele în materie de siguranță rutieră, dar care se concentrează în prezent pe doar șase state membre;

încurajează statele membre să înființeze observatoare naționale pentru siguranța rutieră, care să colecteze, să prelucreze și să mențină baze de date naționale privind siguranța rutieră; solicită statelor membre să își alinieze strategiile naționale de siguranță rutieră la obiectivele cadrului de politică al UE privind siguranța rutieră pentru perioada 2021-2030 și să remedieze deficiențele aferente cât mai curând posibil;

Infrastructuri sigure

invită statele membre și Comisia să acorde prioritate investițiilor care aduc cele mai mari beneficii în ceea ce privește siguranța rutieră, acordând o atenție deosebită zonelor cu cel mai mare număr de accidente, inclusiv investițiilor în întreținerea cu prioritate a infrastructurii existente și în construirea de noi infrastructuri, acolo unde este necesar; salută faptul că Mecanismul pentru interconectarea Europei pentru perioada 2021-2027 prevede finanțare pentru proiecte de infrastructură și mobilitate sigure și securizate, inclusiv pentru siguranța rutieră; invită Comisia să promoveze în continuare oportunitățile de finanțare ale UE prin Mecanismul pentru interconectarea Europei, fondurile regionale și de coeziune, InvestEU și Platforma pentru un transport mai sigur lansată de Banca Europeană de Investiții (BEI), în special în statele membre cu performanțe relativ slabe în materie de siguranță rutieră; subliniază că este important ca criteriile de eligibilitate pentru aceste instrumente să fie mai clare pentru acțiunile în domeniul siguranței rutiere; invită Comisia să sprijine și să încurajeze statele membre să investească într-o rețea de transport mai sigură, mai sustenabilă, rezilientă și multimodală prin planurile lor naționale de redresare și reziliență; invită Comisia să stabilească în revizuirea Regulamentului privind rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) (5) bazele viitoarelor decizii de investiții în siguranța rutieră, inclusiv implementarea a unui plan de monitorizare a rețelei centrale privind întreținerea la nivelul UE;

subliniază că o evaluare proactivă a rețelei rutiere a UE va fi un instrument util pentru a măsura siguranța inerentă a drumurilor și pentru a canaliza investiții; salută, în acest sens, cartografierea riscurilor și ratingul de siguranță ale autostrăzilor și ale drumurilor principale introduse în normele UE privind siguranța infrastructurii (6), care au fost revizuite recent, și invită statele membre să indice cât mai multe drumuri principale de pe teritoriul lor pentru a spori potențialul noii directive în materie de siguranță rutieră; invită statele membre să instituie, în conformitate cu directiva, sisteme naționale de raportare voluntară, care ar trebui să fie accesibile online și disponibile pentru toți participanții la trafic, pentru a facilita colectarea datelor legate de evenimentele transmise de utilizatorii drumurilor și de vehicule, precum și a oricăror alte informații legate de siguranță percepute de cei care le raportează ca fiind un pericol real sau potențial pentru siguranța infrastructurii rutiere, pentru a garanta că cetățenii UE contribuie în mod transparent, imediat și direct la siguranță; invită Comisia și statele membre să convină cât mai curând posibil asupra unei metodologii pentru efectuarea unor evaluări sistematice ale întregii rețele rutiere, astfel cum se prevede în revizuirea actului menționat mai sus, inclusiv elementele care sunt importante pentru siguranța participanților activi la trafic;

invită Comisia și statele membre să accelereze activitatea referitoare la specificațiile UE pentru performanța indicatoarelor și marcajelor rutiere, cu scopul de a pregăti terenul pentru o mai mare automatizare a vehiculelor; reamintește importanța performanței indicatoarelor și marcajelor rutiere, inclusiv a amplasării, vizibilității și retroreflecției acestora, îndeosebi pentru eficacitatea sistemelor de asistență a conducătorului auto, cum ar sistemele inteligente de asistență pentru controlul vitezei și menținerea benzii de circulație; subliniază importanța utilizării infrastructurii pentru construirea de drumuri autoexplicative, autoaplicabile și „indulgente” pentru siguranța tuturor participanților la traficul rutier, în special în zonele periculoase sau în zonele cu un număr semnificativ de utilizatori vulnerabili ai drumurilor;

invită Comisia și statele membre să elaboreze cerințe de calitate pentru infrastructura pentru mersul pe jos și cu bicicleta pentru a aborda nivelul insuficient de siguranță pentru participanții activi la trafic; invită Comisia să elaboreze programe comune la nivelul UE pentru auditorii și inspectorii infrastructurii rutiere, inclusiv cursuri de formare specifice privind nevoile utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, în cadrul noului său forum al auditorilor europeni în domeniul siguranței rutiere;

10.

observă că utilizatorii drumurilor care sunt în situație de mobilitate redusă și de alte handicapuri au nevoi speciale de care ar trebui să se țină seama atunci când se planifică și se construiesc noi infrastructuri rutiere; invită statele membre să sprijine investițiile în proiecte menite să facă infrastructura rutieră deschisă și accesibilă tuturor;

11.

ia act de faptul că, potrivit ultimei revizuirii a normelor UE privind siguranța infrastructurii, Comisia are obligația de a lua în considerare revizuirea Directivei 2004/54/CE privind cerințele minime de siguranță pentru tuneluri (7) până în 2021 și a lua în considerare adoptarea unei noi propuneri legislative privind cerințele minime de siguranță pentru poduri; invită Comisia să îmbunătățească în continuare utilizarea în condiții de siguranță a tunelurilor, printre altele prin organizarea de campanii de sensibilizare și prin realizarea de studii pertinente;

12.

încurajează Comisia și statele membre să constituie un grup de experți pentru elaborarea unui cadru de clasificare a drumurilor care să coreleze mai bine limita de viteză cu proiectarea și amenajarea drumurilor, în concordanță cu abordarea bazată pe un sistem sigur;

13.

solicită luarea de măsuri pentru a consolida în continuare siguranța rutieră în nodurile urbane și în zonele suburbane și rurale și a îmbunătăți siguranța operațională pe parcursul întregului ciclu de viață al infrastructurii esențiale, cum ar fi tunelurile și podurile, luând în considerare și utilizarea noilor tehnologii de monitorizare pentru infrastructura vulnerabilă, precum și pentru a defini obiective specifice în materie de siguranță și cerințe de calitate în viitoarea revizuire a Regulamentului TEN-T;

14.

invită statele membre să recunoască importanța transferului modal către moduri active, cum ar fi mersul pe jos și cu bicicleta, și a modurilor de transport public sustenabile, ca instrumente importante de reducere a pericolelor pe șosele, și să aloce investiții adecvate în acest scop; salută, în acest sens, lansarea inițiativei privind o platformă pentru un transport mai sigur, care solicită în mod explicit facilități mai bune pentru un transport sustenabil, inclusiv pentru bicicliști și pietoni, precum și pentru proiecte de reducere a accidentelor; invită Comisia și BEI să lanseze campanii de sensibilizare și de informare pentru a se asigura că toate părțile interesate sunt bine informate cu privire la condițiile de utilizare a platformei și să aibă în vedere folosirea ei;

15.

solicită sinergii sporite între rețeaua europeană de rute cicliste EuroVelo și TEN-T pentru a face infrastructura ciclabilă mai sigură și mai bine conectată; subliniază că este important să se asigure trasee continue pentru mersul pe jos și cu bicicleta în cadrul proiectelor TEN-T, acolo unde este fezabil; invită Comisia să încurajeze reconversia liniilor de cale ferată dezafectate și să sprijine activ proiectele și intermodalitatea bicicletă-tren; observă că noi forme de infrastructură pentru biciclete, cum ar fi liniile de oprire avansate, adăposturile pentru biciclete, pistele pentru biciclete sau autostrăzile pentru biciclete, oferă noi posibilități de mobilitate activă în condiții de siguranță; subliniază că trebuie să se depună eforturi pentru a armoniza și a asigura respectarea normelor privind semnalizarea rutieră, pentru a evita confuziile și a spori siguranța și ușurința utilizării;

16.

consideră că Comisia ar trebui să depună toate eforturile pentru a se asigura că rămâne funcțională infrastructura pentru biciclete și pietoni creată în statele membre ca răspuns la pandemia de COVID-19 și că aceasta este extinsă pentru a promova în continuare deplasarea activă în condiții de siguranță;

17.

invită Comisia și statele membre să colaboreze îndeaproape cu regiunile și orașele pentru a finaliza infrastructura lipsă „pe ultimul kilometru” și conexiunile transfrontaliere și intermodale în cadrul TEN-T, asigurând astfel o utilizare mai fluidă și mai eficientă a infrastructurii și a serviciilor care să îmbunătățească siguranța rutieră;

Vehicule sigure

18.

salută recenta revizuire a Regulamentului privind siguranța generală, care va face obligatorii în UE, începând din 2022, noile elemente avansate de siguranță ale vehiculelor, cum ar fi sistemele inteligente de asistență pentru controlul vitezei și de menținere a benzii de circulație pentru situații de urgență, măsură ce are potențialul de a salva aproximativ 7 300 de vieți omenești și de a evita 38 900 de răniri grave până în 2030; invită Comisia să adopte o legislație secundară ambițioasă și în timp util, care ar trebui să impună dotarea vehiculelor noi cu sisteme inteligente și performante de asistență pentru controlul vitezei; invită Comisia, în acest sens, să ia în considerare aplicarea practică a obligativității echipării motocicletelor cu aceste sisteme, precum și fezabilitatea, acceptabilitatea și posibilele implicații pentru siguranța rutieră ale următoarei generații de asistență inteligentă pentru controlul vitezei pentru autoturisme, camionete, camioane și autobuze;

19.

reamintește importanța inovării în tehnologia vehiculelor, care poate contribui atât la atenuarea gravității accidentelor, cât și la reducerea probabilității de producere a accidentelor prin elemente de siguranță active și pasive; invită Comisia să revizuiască viitoarele standarde privind vehiculele de pasageri în lumina noilor evoluții tehnologice și să ia în considerare factori care pot afecta siguranța rutieră, cum ar fi masa, puterea, viteza și dimensiunea suprafeței frontale;

20.

invită Comisia să introducă obligativitatea echipării motocicletelor cu sisteme de prevenire a blocării roților în timpul frânării în viitoarea revizuire a omologării de tip a vehiculelor din categoria L; invită Comisia să extindă categoriile de vehicule care fac obiectul instalării obligatorii a sistemului eCall, acordând o atenție deosebită vehiculelor motorizate cu două roți;

21.

invită Comisia să dezvolte în continuare cerințele cu privire la rezistența la impact în vederea omologării de tip a autovehiculelor și să le includă în viitoarele revizuiri legislative, care ar trebui să integreze și cele mai recente criterii ale testelor de coliziune Euro NCAP care monitorizează impactul unei coliziuni asupra altor vehicule și a utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, în vederea armonizării standardelor minime și a garantării unui nivel similar de siguranță pentru toți pasagerii;

22.

invită Comisia și statele membre să sprijine orașele în crearea de baze de date privind limitele de viteză, pentru a susține implementarea tehnologiei inteligente de asistență pentru controlul vitezei, așa cum se prevede Regulamentul privind siguranța generală;

23.

subliniază că pericolul și frecvența accidentelor dintre camioane și utilizatorii vulnerabili ai drumurilor ar putea fi reduse în mod semnificativ prin utilizarea pe scară largă a sistemelor de asistență la viraje; subliniază că sistemele de asistență la viraje vor deveni obligatorii pentru noile tipuri de camioane în 2022 și pentru toate camioanele noi în 2024; invită Comisia să creeze un program european de acțiune privind sistemele de asistență la viraje pentru a promova beneficiile acestei tehnologii și pentru a încuraja părțile interesate să echipeze, în mod voluntar, vehiculele existente și pe cele noi cu sisteme de asistență la viraje; salută inițiativele care sprijină introducerea voluntară a sistemelor obligatorii de asistență la viraje; invită Comisia și statele membre să sprijine financiar echiparea vehiculelor existente și a celor noi cu sisteme de asistență la viraje;

24.

subliniază că manipularea și frauda care implică elemente electronice de siguranță, cum ar fi sistemele avansate de asistență la conducere, prezintă riscuri considerabile pentru siguranță și, prin urmare, ar trebui studiate în cursuri de formare specifice pentru inspectori cu privire la verificarea integrității software-ului;

25.

invită Comisia să dezvolte standarde pentru manechine care să fie mai reprezentative pentru mai multe aspecte, cum ar fi vârsta, sexul, dimensiunea și statura utilizatorilor din interiorul și din exteriorul vehiculului;

26.

invită statele membre să ofere stimulente fiscale și solicită asigurătorilor privați să ofere sisteme atractive de asigurare auto pentru achiziționarea și utilizarea de vehicule cu cele mai înalte standarde de siguranță; invită Comisia să revizuiască legislația privind etichetarea automobilelor pentru a include informații suplimentare la punctul de vânzare și în format digital cu privire la ratingul de siguranță al vehiculelor noi;

27.

salută cerința ca dispozitivele de avertizare privind portul centurii de siguranță pentru toate scaunele să devină obligatorii în temeiul Regulamentului revizuit privind siguranța generală și invită Comisia să elaboreze standarde pentru cerințele de informare cu privire la parametrii de siguranță ai sistemelor de fixare a scaunului pentru copii; invită statele membre să lanseze campanii de sensibilizare pentru părinți și tutori cu privire la siguranța copiilor în transportul rutier, pentru a promova în continuare sensibilizarea cu privire la necesitatea de a utiliza centuri de siguranță, inclusiv pe scaunele din spate, având în vedere riscurile de siguranță pentru pasageri în multe dintre vehiculele aflate în uz în prezent — și care vor rămâne în uz timp de mai mulți ani —, care nu dispun de tehnologia de avertizare privind portul centurii de siguranță;

28.

îndeamnă Comisia, în conformitate cu rezoluția Parlamentului din 27 aprilie 2021 referitoare la raportul de punere în aplicare privind aspectele legate de siguranța rutieră din pachetul privind inspecția tehnică a autovehiculelor, să țină seama în mod corespunzător de evoluțiile tehnice ale elementelor de siguranță ale vehiculelor prevăzute în noul Regulament privind siguranța generală și să includă sistemele avansate de siguranță în domeniul de aplicare al următoarei revizuiri a pachetului privind inspecția tehnică a autovehiculelor, pentru a se asigura că aceste aspecte sunt verificate în timpul inspecțiilor tehnice periodice; invită autoritățile competente, în acest sens, să asigure formare suplimentară, perfecționare și recalificare pentru inspectorii care efectuează inspecțiile tehnice periodice; solicită cerințe mai stricte de autodiagnosticare a vehiculelor pentru a preveni situația în care sistemele avansate de asistență la conducere, care sunt concepute pentru a spori siguranța, să devină în cele din urmă un pericol;

29.

regretă faptul că prevederile pachetului privind inspecția tehnică referitoare la inspecția arimării încărcăturii nu sunt obligatorii; invită Comisia să propună consolidarea acestor prevederi la următoarea revizuire a pachetului;

30.

subliniază că sunt necesare mai multe eforturi pentru a preveni fraudarea odometrelor, asigurând astfel calitatea și siguranța vehiculelor de ocazie; invită, prin urmare, statele membre să utilizeze sistemul de schimb de citiri ale odometrelor dezvoltat de Direcția Generală Mobilitate și Transporturi (DG MOVE) a Comisiei, platforma UE MOVEHUB și modulul ODOCAR al acesteia ca urmare a proiectului-pilot propus de Parlament privind un sistem european pentru limitarea fraudării odometrelor (OREL);

31.

invită Comisia să propună un nou cadru de reglementare armonizat pentru autovehiculele automatizate, pentru a se asigura, prin intermediul unor teste cuprinzătoare, inclusiv în condiții reale de conducere, că autovehiculele automatizate vor funcționa în condiții de deplină siguranță pentru conducătorii auto și alți participanți la trafic, în special în ceea ce privește interacțiunea lor cu vehiculele convenționale și cu categoriile vulnerabile de participanți la trafic;

32.

solicită Comisiei să evalueze, între timp, riscurile pentru siguranța rutieră ale sistemelor de conducere asistată disponibile în prezent, cum ar fi dependența excesivă și distragerea atenției conducătorilor auto; invită Comisia să ia în considerare introducerea unei cerințe de dotare a dispozitivelor mobile și electronice ale conducătorilor auto cu un „mod de conducere sigur” și instalarea standard a altor instrumente tehnologice pentru a reduce distragerea atenției în timpul conducerii;

33.

subliniază că, astfel cum a evidențiat Comisia în Planul de acțiune strategic al UE privind siguranța rutieră, achizițiile publice reprezintă o oportunitate interesantă de a influența în mod pozitiv siguranța rutieră; invită Comisia să țină seama în mod explicit de faptul că oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic în domeniul achizițiilor publice de servicii publice de transport rutier de călători ar trebui evaluată pe baza celui mai bun raport preț-calitate, care ar trebui să includă și siguranța vehiculelor, inovarea, calitatea, sustenabilitatea și aspectele sociale; îndeamnă statele membre și autoritățile contractante să considere aspectele legate de siguranță drept unul dintre criteriile principale atunci când atribuie contracte de achiziții publice pentru servicii de transport rutier;

34.

constată că noile dispozitive de mobilitate personală ridică, de asemenea, o serie de preocupări serioase legate nu numai de siguranța dispozitivelor în sine, ci și de utilizarea lor în condiții de siguranță în trafic; regretă faptul că numai câteva state membre au introdus o legislație cu privire la acest aspect și că lipsa de armonizare în UE poate crea confuzie și poate îngreuna respectarea normelor locale de către vizitatori; invită Comisia să aibă în vedere crearea unui cadru de omologare de tip pentru aceste noi dispozitive de mobilitate și să emită orientări pentru statele membre privind gestionarea aspectelor de siguranță, inclusiv norme de circulație aplicabile utilizării în condiții de siguranță a unor astfel de dispozitive; reamintește Comisiei și statelor membre necesitatea de a pune în aplicare campanii UE și naționale de sensibilizare și de educare cu privire la utilizarea în condiții de siguranță a dispozitivelor de micromobilitate, acordând o atenție deosebită categoriilor vulnerabile de participanți la trafic, printre care copiii, persoanele în vârstă sau persoanele cu mobilitate redusă; invită Comisia și statele membre să facă schimb de bune practici cu privire la modalitățile de îmbunătățire a utilizării în condiții de siguranță a dispozitivelor de micromobilitate;

35.

invită Comisia să actualizeze cerințele legate de baza de date a UE privind accidentele rutiere (CARE) și să includă identificarea coliziunilor în care sunt implicate dispozitivele de micromobilitate, cum ar fi scuterele electrice și alte tipuri de biciclete electrice; invită statele membre să pună în aplicare măsuri preventive concrete de siguranță la nivel național, regional sau local, pe baza informațiilor din baza de date CARE;

Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță

36.

ia act de faptul că, potrivit unui studiu al Comisiei, se estimează că alcoolul cauzează aproximativ 25 % din decesele din accidente rutiere, în timp ce drogurile cauzează 15 % din decesele din accidente rutiere (8); ia act de faptul că recomandarea UE privind nivelul de alcoolemie admis datează din 2001; invită Comisia să actualizeze recomandările citate și să includă printre ele un cadru privind limita de toleranță zero în ceea ce privește conducerea sub influența alcoolului și să introducă o recomandare a UE privind toleranța zero în ceea ce privește substanțele psihoactive ilegale, precum și standarde pentru aplicarea în trafic a normelor referitoare la conducerea sub influența drogurilor; subliniază că armonizarea nivelurilor permise de alcool în sânge în UE pentru toate categoriile de vehicule va facilita comparațiile în cadrul indicatorilor-cheie de performanță referitori la lipsa consumării de alcool la volan; invită Comisia să elaboreze orientări privind etichetarea medicamentelor care afectează capacitatea persoanelor de a conduce un vehicul și să lanseze campanii de informare pentru a sensibiliza serviciile medicale, inclusiv medicii de familie, în acest domeniu; invită Comisia să includă în recomandările revizuite și orientări privind montarea etilotestelor antidemaraj, îndeosebi în cazul persoanelor care recidivează, al persoanelor care săvârșesc o abatere gravă pentru prima dată și al tuturor șoferilor profesioniști;

37.

constată că excesul de viteză este un factor determinant în aproximativ 30 % din accidentele rutiere mortale și un factor agravant în majoritatea accidentelor; invită Comisia să prezinte o recomandare de aplicare a unor limite de viteză sigure în conformitate cu abordarea pentru un sistem sigur pentru toate tipurile de drumuri, cum ar fi vitezele maxime de 30 km/h în zonele rezidențiale și în zonele în care există un număr mare de bicicliști și pietoni, cu posibilitatea unor limite mai stricte pe arterele principale, cu o protecție adecvată pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor; invită statele membre să acorde prioritate investițiilor în asigurarea respectării vitezei și în comunicarea de înaltă calitate privind importanța vitezei și gestionarea vitezei; invită statele membre să aplice sancțiuni care să descurajeze excesul de viteză, inclusiv sisteme de puncte de penalizare, și să ia în considerare introducerea unor cursuri de sensibilizare față de excesul de viteză pentru a-i reabilita pe conducătorii care recidivează;

38.

constată că, potrivit estimărilor Comisiei (9), în fiecare an sunt detectate 10 milioane de infracțiuni rutiere majore în UE legate de excesul de viteză, nerespectarea culorii roșii a semaforului și conducerea sub influența alcoolului, care sunt comise de nerezidenți; recunoaște progresele înregistrate din 2015 în ceea ce privește crearea unui cadru pentru executarea transfrontalieră a sancțiunilor în cazul contravențiilor rutiere, însă regretă faptul că actualul cadru pentru executarea transfrontalieră a sancțiunilor în cazul contravențiilor rutiere prevăzut în Directiva privind asigurarea respectării normelor la nivel transfrontalier nu asigură în mod adecvat anchetarea în vederea aplicării sancțiunilor sau a recunoașterii deciziilor privind sancțiunile; consideră că o mai bună aplicare transfrontalieră a normelor de circulație rutieră ar crește gradul de respectare a acestor norme și ar avea un efect disuasiv, reducând astfel comportamentul periculos și îmbunătățind siguranța rutieră; invită Comisia, în acest sens, să abordeze aspectele menționate mai sus în cadrul următoarei revizuiri a directivei, să evalueze aspectul recunoașterii reciproce a decăderii din dreptul de a conduce autovehicule și a punctelor de penalizare și să revizuiască domeniul de aplicare al directivei pentru a include aplicarea taxelor rutiere pentru a preveni conducerea periculoasă și a menține calitatea infrastructurii;

39.

reamintește că Directiva privind permisele de conducere a instituit un model armonizat de permis la nivelul UE și a introdus cerințe minime pentru obținerea permiselor; ia act de faptul că directiva va trebui să fie actualizată în ceea ce privește noile evoluții în materie de tehnologie a vehiculelor și a infrastructurii, de automatizare a vehiculelor și de programe de formare, în special pentru conducătorii auto profesioniști; invită Comisia să elaboreze standarde minime pentru formarea conducătorilor auto și pentru educația în materie de siguranță rutieră, aliniind treptat forma, conținutul și rezultatele cursurilor de conducere de pe întreg teritoriul UE, și să ia în considerare includerea în viitoarea revizuire a directivei a sistemului de obiective pentru educația conducătorilor auto, care cuprinde trei categorii: cunoștințe și competențe, aspecte care sporesc riscurile și autoevaluare; solicită, în plus, introducerea unui sistem gradual de acordare a permiselor care să îi încurajeze pe conducătorii auto începători să dobândească mai multă experiență în competențele avansate de conducere, cum ar fi evaluarea traficului, autoevaluarea și percepția pericolelor și să limiteze anumite activități cu grad ridicat de risc, cum ar fi conducerea pe timp de noapte și cu pasageri, ținând seama, totodată, de nevoile de mobilitate ale persoanelor care locuiesc în zone îndepărtate și de accesul limitat la transportul public; invită, de asemenea, Comisia să armonizeze și mai mult standardele minime aplicabile instructorilor auto și moto, inclusiv formare periodică, formare referitoare la percepția riscului, precum și o educație minimă mai strictă și competențe de comunicare; constată cu îngrijorare că, în mai multe state membre, au fost raportate cazuri în care au fost eliberate ilegal permise de conducere și invită Comisia să monitorizeze această chestiune;

40.

invită Comisia să evalueze posibilitatea ca formarea teoretică și practică și testele aferente să devină obligatorii pentru obținerea unui permis de conducere pentru toate categoriile de vehicule motorizate cu două roți;

41.

invită Comisia Europeană să elaboreze indicatori-cheie de performanță pentru educația în materie de siguranță rutieră și de mobilitate în statele membre și să dezvolte instrumente la nivelul UE pentru a concepe, a pune în aplicare și a evalua educația în materie de siguranță rutieră și de mobilitate; încurajează toate statele membre să asigure o educație de înaltă calitate în domeniul siguranței rutiere, care ar trebui să înceapă la școală și să facă parte din învățarea continuă pe tot parcursul vieții;

42.

constată că pandemia de COVID-19 a dus la dezvoltarea sectorului serviciilor de livrare la domiciliu și, în special, la utilizarea camionetelor și a vehiculelor motorizate cu două roți, cum ar fi mopedurile și bicicletele, stimulând apariția unor noi tipuri de muncă pe platforme online și de modele de afaceri; invită Comisia să se asigure că șoferii profesioniști de camionete beneficiază de o formare adecvată și să abordeze problema oboselii și a excesului de viteză în cazul șoferilor de camionete, în special ca urmare a creșterii semnificative a numărului de livrări la domiciliu; invită, de asemenea, Comisia să ia în considerare înăsprirea regimului de inspecție tehnică auto și introducerea obligației de a efectua verificări suplimentare pentru camionetele utilizate de furnizorii de servicii de livrare de colete după ce a fost atins un anumit număr de kilometri și să aibă în vedere extinderea acestei obligații la alte vehicule din categoriile utilizate în alte scopuri comerciale, în cadrul revizuirii pachetului privind inspecția tehnică auto; invită Comisia să elaboreze o recomandare privind siguranța personalului care efectuează livrări, inclusiv cerințe pentru angajatori și societăți de a asigura furnizarea și utilizarea echipamentelor de siguranță și a vehiculelor sigure, precum și formarea în domeniul instrumentelor digitale pe care ar putea să fie nevoiți să le utilizeze, cum ar fi aplicațiile și platformele interactive;

43.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că oboseala conducătorilor auto în transportul comercial de mărfuri și de pasageri constituie o cauză a accidentelor rutiere; invită Comisia, în acest sens, să se asigure că Directiva 89/391/CEE a Consiliului privind securitatea și sănătatea lucrătorilor (10) este pusă în aplicare în mod corespunzător în ceea ce privește aspectele legate de siguranța rutieră; invită Comisia să introducă un indicator-cheie de performanță pentru oboseala conducătorilor auto în transportul comercial de mărfuri și de pasageri; solicită Comisiei și statelor membre să crească numărul de zone de parcare securizate din TEN-T și să se asigure că acestea sunt adaptate nevoilor șoferilor și să furnizeze informații cu privire la disponibilitatea acestora prin intermediul unui site internet actualizat și ușor de utilizat; invită Comisia să evalueze dacă instalarea sistemelor de aer condiționat sau a sistemelor echivalente de climatizare pentru cabine în vehiculele grele de marfă ar putea avea un impact pozitiv asupra oboselii conducătorului auto și asupra siguranței rutiere, având în vedere faptul că aceste sisteme pot funcționa independent de motorul principal;

44.

subliniază că un răspuns eficace și complet după accident include, pe lângă asistența medicală și reabilitarea, furnizarea de sprijin psihologic și social, recunoașterea victimelor și o anchetă amănunțită pentru a identifica cauzele accidentelor și măsurile de prevenire a repetării acestora în viitor, precum și proceduri penale și civile, după caz; invită statele membre să stabilească o colaborare mai strânsă între autoritățile lor din domeniul siguranței rutiere și sectorul sănătății pentru a asigura utilizarea corectă a coridoarelor de urgență pentru a accelera operațiunile de salvare; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să asigure o finanțare suficientă pentru o infrastructură de urgență eficientă, inclusiv servicii medicale aeriene, în special în regiunile izolate, montane și insulare; invită Comisia să introducă o formare obligatorie pentru acordarea primului ajutor în cadrul viitoarei revizuiri a Directivei privind permisele de conducere; invită statele membre să consacre conceptul de coridoare de urgență în codurile rutiere naționale și să lanseze campanii suplimentare de sensibilizare; reamintește importanța de a realiza o monitorizare eficace a sprijinului acordat victimelor;

45.

invită statele membre să își dezvolte principalele rețele de traumatologie și să adopte orientări pentru cooperarea reciprocă pentru a permite serviciilor de asistență de urgență să transporte rapid pacienții, inclusiv la nivel transfrontalier;

46.

subliniază că aplicarea deficitară a normelor privind traficul rutier subminează eforturile de realizare a obiectivului „Viziunea zero”; încurajează statele membre să stabilească obiective anuale pentru punerea în aplicare și respectarea planurilor lor de siguranță rutieră și să asigure finanțarea adecvată a acestora, precum și să întreprindă și să publice o monitorizare anuală în care să analizeze obiectivele atinse și rezultatele obținute; subliniază că numai niște activități coerente, bine explicate și bine promovate de punere în aplicare a normelor, precum și educația prin aplicarea legii pot avea un efect de lungă durată asupra comportamentului la volan; ia act de faptul că eficiența este îmbunătățită și mai mult dacă tratarea amenzilor pentru încălcările detectate este în mare măsură automatizată;

47.

constată că utilizarea unui telefon mobil sau a altor dispozitive electronice în timpul conducerii sau deplasării afectează semnificativ capacitatea de conducere și joacă un rol în 10-30 % din coliziunile rutiere; invită statele membre să introducă sancțiuni eficace, proporționale și disuasive pentru utilizarea telefoanelor mobile, inclusiv sancțiuni nefinanciare, pentru a mări gradul de conștientizare cu privire la riscurile implicate și a îmbunătăți aplicarea normelor;

Un cadru adecvat pentru viitor

48.

subliniază că factorii externi și tendințele societale emergente prezintă provocări fără precedent pentru siguranța rutieră în cadrul strategiei UE pentru 2030 și ulterior; ia act de faptul că UE ar trebui să deschidă calea pentru introducerea în timp util a vehiculelor conectate și automatizate și ar trebui să evalueze posibilele riscuri ale combinării acestor vehicule cu vehiculele tradiționale în trafic mixt și cu categoriile vulnerabile de participanți la trafic; invită Comisia să evalueze pe deplin impactul unui număr mai mare de vehicule automatizate asupra traficului în zonele urbane și asupra mediului; subliniază că ar putea fi necesar să se modernizeze infrastructura pentru a garanta că vehiculele automatizate și semiautomatizate funcționează în condiții de siguranță, îmbunătățind și siguranța vehiculelor convenționale și aducând, astfel, beneficii tuturor participanților la trafic;

49.

invită statele membre să instituie programe de casare a vehiculelor în condiții ecologice pentru a stimula achiziționarea și utilizarea de vehicule mai sigure, curate și eficiente din punct de vedere energetic, precum și reînnoirea parcurilor de vehicule publice și private; solicită Comisiei și statelor membre să colaboreze cu BEI pentru a studia noi scheme de finanțare pentru a facilita investițiile în servicii de transport sigure și sustenabile și în parcuri de vehicule sigure și sustenabile;

50.

subliniază că datele vor juca un rol esențial în îmbunătățirea siguranței rutiere; reamintește că datele de la bordul vehiculelor sunt extrem de valoroase pentru gestionarea traficului, inspecțiile tehnice și analiza accidentelor; invită Comisia să creeze un cadru pentru accesarea datelor de la bordul vehiculelor și în afara lucrărilor de reparații, în conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor (11), exclusiv în scopul cercetării accidentelor și al inspecțiilor tehnice auto; subliniază, în acest sens, importanța datelor digitale stocate în dispozitivele de înregistrare a datelor privind evenimentele pentru a efectua analize aprofundate ale accidentelor în scopul de a îmbunătăți siguranța rutieră; invită Comisia să se asigure că toate datele relevante pentru analiza aprofundată a accidentelor și cercetarea în domeniul siguranței rutiere (inclusiv locația, data și ora) trebuie înregistrate și stocate de dispozitivele de înregistrare a datelor privind evenimentele;

51.

reamintește că, deși siguranța rutieră este o responsabilitate comună a tuturor actorilor și a autorităților relevante la nivelul UE, la nivel național și local, UE ar trebui să demonstreze o atitudine puternică de lider pentru a se asigura că siguranța rutieră rămâne o prioritate în transportul rutier, în scopul de a contribui la eliminarea decalajului în materie de siguranță rutieră dintre statele membre și a garanta că UE rămâne un lider mondial în acest domeniu; subliniază responsabilitatea UE de a promova cooperarea și schimbul de bune practici cu țări terțe, cum ar fi Regatul Unit, în vederea punerii în aplicare a Declarației de la Stockholm privind siguranța rutieră; invită Comisia și statele membre să se asigure că obiectivele politicii UE în domeniul siguranței rutiere se aplică în toate programele externe relevante și să dezvolte un sistem eficient de schimb de informații privind contravențiile rutiere cu țările vecine din afara UE, pentru a îmbunătăți aplicarea legii, garantând totodată că orice schimb de informații face obiectul unor garanții, audituri și condiții de supraveghere stricte, în deplină conformitate cu normele aplicabile ale UE;

52.

invită Comisia, în perspectiva viitoarei revizuiri a pachetului privind mobilitatea urbană, să promoveze sinergii între măsurile de siguranță și cele de sustenabilitate în zonele urbane; solicită, în acest sens, redefinirea priorităților în ceea ce privește infrastructura de transport în zonele urbane, inclusiv modificând scopul în care se folosesc spațiile publice, deplasând accentul de pe transportul motorizat individual pe moduri de transport sustenabile, mai sigure și mai sănătoase, cum ar fi transportul public, mersul pe jos și mersul cu bicicleta, ținând seama de nevoile speciale ale participanților vulnerabili la trafic, cum ar fi copiii, persoanele cu dizabilități și persoanele în vârstă; încurajează creșterea investițiilor și a cofinanțării prin intermediul instrumentelor de finanțare ale UE pentru parcări și alte zone de conectivitate a mobilității la intrarea în zonele urbane, care să asigure un acces ușor la diferite moduri de transport public, având în vedere nevoia de a reduce congestionarea urbană și emisiile de CO2; salută intenția BEI de a sprijini programe ambițioase de investiții pentru a ajuta autoritățile publice să promoveze mobilitatea sustenabilă la nivel regional și local, cum ar fi planurile de mobilitate urbană sustenabilă și proiectele de transport public; invită Comisia să integreze mai bine obiectivele și acțiunile UE în materie de siguranță rutieră în orientările privind planurile de mobilitate urbană durabilă prin monitorizarea și promovarea celor mai bune practici, inclusiv prin stabilirea unui indicator privind utilizarea fondurilor UE pentru îmbunătățirea eficientă a siguranței rutiere urbane;

53.

constată că zonele rurale reprezintă aproximativ 83 % din teritoriul UE și sunt locuite de 30,6 % din populația sa; subliniază că zonele rurale și, în special, zonele slab populate nu dispun de o infrastructură de transport de calitate și de servicii regulate de transport public în comun, ceea ce are un impact direct asupra siguranței rutiere; constată, de asemenea, că 54 % din decesele cauzate de accidentele rutiere în UE au loc pe drumurile rurale; subliniază că îmbunătățirea accesibilității, conectivității și siguranței rutiere în zonele rurale ar trebui să facă parte din Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă; invită Comisia să țină seama de aceasta în viitoarea sa comunicare privind o viziune pe termen lung pentru zonele rurale;

54.

subliniază necesitatea de a promova o abordare integrată pentru a îndeplini obiectivele stabilite în „Viziunea zero” și de a promova colaborarea intersectorială, inclusiv dialogul cu ONG-urile, societatea civilă, precum și cu întreprinderile și industria de la nivel regional, național și de la nivelul UE; invită companiile și IMM-urile să urmărească, în conformitate cu Declarația de la Stockholm, realizarea siguranței rutiere prin aplicarea principiilor unui sistem sigur în lanțurile lor valorice, inclusiv în practicile lor interne de achiziție, producție și distribuție, și să includă raportarea cu privire la performanța în materie de siguranță în rapoartele lor privind sustenabilitatea și pe site-urile lor internet oficiale; invită, de asemenea, companiile și IMM-urile, atunci când este cazul, să ofere conducătorilor auto cursuri de formare specifice privind siguranța rutieră și să ia în considerare integrarea rolului de „manager al mobilității” pentru a coordona și a optimiza nevoile de mobilitate ale companiei pentru transportul de bunuri și de lucrători de-a lungul întregului lanț logistic;

55.

invită Comisia să coopereze cu statele membre, societatea civilă și alte părți interesate importante în vederea dezvoltării unei culturi a siguranței rutiere la nivel european; salută lansarea Premiului UE pentru siguranța rutieră urbană, ca parte a Săptămânii Europene a Mobilității, și modernizarea Cartei Europene a Siguranței Rutiere, cea mai mare platformă a societății civile privind siguranța rutieră; invită Comisia să organizeze în următorii ani inițiativa Anului european al siguranței rutiere, ca parte a cadrului de politică a UE privind siguranța rutieră 2021-2030; susține, în plus, în contextul Anului european al orașelor mai verzi din 2022, crearea, finanțarea și monitorizarea unei etichete de „oraș mai sigur”, care ar trebui să se bazeze pe criterii privind cele mai înalte standarde de siguranță rutieră pentru toți utilizatorii și spații publice mai locuibile, inclusiv o mai bună calitate a aerului și emisii reduse de CO2;

56.

ia act de Ziua mondială a comemorării victimelor accidentelor rutiere, care are loc în a treia duminică a lunii noiembrie a fiecărui an, pentru a comemora milioanele de persoane care au fost ucise sau rănite grav pe drumurile lumii, a mulțumi serviciilor de urgență pentru activitatea lor și a reflecta asupra poverii și costurilor enorme ale acestei tragedii continue și zilnice pentru familii, comunități și țări; recunoaște oficial această zi și invită Consiliul European și Comisia să facă același lucru prin organizarea unui eveniment anual sprijinit de cele trei instituții;

57.

este de părere că, pentru a pune în aplicare în mod corespunzător următoarele etape ale politicii UE privind siguranța rutieră în cadrul Strategiei cuprinzătoare pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă, sunt necesare noi capacități în domeniul siguranței rutiere, în special în ceea ce privește funcțiile de coordonare, monitorizare și evaluare și sprijinul tehnic pentru strategia globală; invită Comisia, în acest sens, să ia în considerare înființarea unei agenții europene pentru transportul rutier pentru a sprijini transportul rutier sustenabil, sigur și inteligent sau, dacă acest lucru nu este fezabil, să încredințeze această sarcină unei agenții existente;

o o

58.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 68, 13.3.2015, p. 9.

(2) JO L 403, 30.12.2006, p. 18.

(3) JO L 325, 16.12.2019, p. 1.

(4) Texte adoptate, P9_TA(2021)0122.

(5) JO L 348, 20.12.2013, p. 1.

(6) Directiva (UE) 2019/1936 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere (JO L 305, 26.11.2019, p. 1).

(7) JO L 167, 30.4.2004, p. 39.

(8) Studiu al Comisiei din 18 februarie 2014 privind prevenirea conducerii sub influența alcoolului prin utilizarea etilotestelor antidemaraj.

(9) Evaluarea inițială a impactului realizată de Comisie la 15 martie 2019 cu privire la revizuirea Directivei privind asigurarea respectării normelor la nivel transfrontalier.

(10) JO L 183, 29.6.1989, p. 1.

(11) JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

Top

Choose the experimental features you want to try