Articol unic

Cererea de modificare a caietului de sarcini al denumirii „Dehesa del Carrizal” (DOP), în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, figurează în anexa la prezenta decizie.

În conformitate cu articolul 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, publicarea prezentei decizii conferă dreptul de opoziție la modificarea caietului de sarcini menționată la primul paragraf al prezentului articol în termen de două luni de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

ANEXĂ

„DEHESA DEL CARRIZAL”

PDO-ES-A0054-AM02

Data cererii: 27.6.2014

CERERE DE MODIFICARE A CAIETULUI DE SARCINI

1.   Norme aplicabile modificării

Articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 – modificare care nu este minoră

2.   Descrierea și justificarea modificării

2.1.   Eliminarea tăriei alcoolice dobândite maxime

Tăria alcoolică maximă a vinurilor, și anume 15 % vol., a fost eliminată, întrucât nivelul actual limitează posibilitatea recoltelor mai mature și nu ajută la valorificarea potențialului soiurilor disponibile și al solului.

La punctul 2.1, CARACTERISTICILE ANALITICE ALE VINURILOR, din caietul de sarcini, în loc de „Tăria alcoolică dobândită (% vol.) 12 ≤ % vol. ≤ 15”, ar trebui să se citească „≥ 12 %”. Documentul unic nu a fost modificat.

2.2.   Includerea unui soi nou

Soiul „Petit Verdot” a fost introdus datorită capacității sale de adaptare la caracteristicile arealului de producție și datorită caracteristicilor strugurilor în ceea ce privește obținerea calității și a caracteristicilor vinurilor unice „Dehesa del Carrizal”. Aceasta înseamnă că pot fi produse vinuri monosoi din această varietate, iar „Petit Verdot” poate fi inclus în amestecuri de vinuri din soiuri diferite.

La punctul 2.2 din caietul de sarcini, referitor la caracteristicile care trebuie stabilite prin intermediul analizei organoleptice, s-a adăugat punctul 2.2.3 privind „Tinto Petit Verdot” și caracteristicile organoleptice ale vinurilor produse din acest soi, iar la punctele 2.2.4 și 2.2.5, soiul „Petit Verdot” a fost inclus în amestecurile din aceste vinuri. Soiul a fost inclus și la punctul 3.1 referitor la vinurile monosoi.

„Petit Verdot” a fost inclus și la punctul 6, „Soiuri de struguri de vin”.

Acesta a fost inclus ca soi secundar. Prin urmare, documentul unic nu suferă modificări.

2.3.   Includerea soiului „Tempranillo” în toate amestecurile

Soiul „Tempranillo” a fost inclus în toate amestecurile posibile de soiuri permise astfel încât să se multiplice posibilitățile de amestec, utilizându-se caracteristicile specifice ale fiecărui soi, fără a se schimba caracteristicile analitice și organoleptice definite pentru aceste vinuri în caietul de sarcini.

La punctul 2.2 din caietul de sarcini, referitor la caracteristicile care trebuie stabilite prin intermediul analizei organoleptice, punctul 2.2.4 include soiul „Tempranillo”. Documentul unic nu a fost modificat.

2.4.   Perioada minimă de învechire

Perioada maximă de învechire a fost eliminată deoarece au fost modificate capacitățile butoaielor, iar perioadele maxime de învechire trebuie prelungite. Este instituită așadar o restricție numai cu privire la perioada minimă de învechire, având în vedere că vinul este controlat prin degustare.

În caietul de sarcini, au fost modificate următoarele puncte: 2.2.4, 2.2.5, 3.1 și 3.2. Documentul unic nu a fost modificat.

2.5.   Creșterea temperaturii fermentației alcoolice

Intervalul de temperatură pentru fermentația alcoolică a fost eliminat și a fost stabilită o temperatură maximă. Aceasta permite începerea fermentației alcoolice la o temperatură mai scăzută, ceea ce înseamnă că fermentația începe mai încet, fiind astfel protejate aromele primare ale vinurilor.

La punctul 3.1 din caietul de sarcini, atunci când se face referire la fermentația alcoolică la temperaturi „cuprinse între 22 °C și 30 °C”, ar trebui să se citească „până la 35 °C”.

În documentul unic, a fost modificat punctul 2.5.1, „Practici oenologice specifice”.

2.6.   Perioada minimă de macerare

A fost eliminat intervalul de zile pentru macerare și s-a stabilit un număr minim de zile pentru a se obține mai multe arome primare în anumite loturi și a se conferi produsului final complexitate organoleptică.

La punctul 3.1 din caietul de sarcini, acolo unde se precizează depozitarea „între 10 și 30” de zile, ar trebui să se precizeze „pentru o perioadă minimă de șapte” zile de macerare.

În documentul unic, a fost modificat punctul 2.5.1, „Practici oenologice specifice”.

2.7.   Creșterea productivității la presare

Se solicită o creștere a productivității la presare pentru toate vinurile de la 60-70 de litri la 100 kg de struguri recoltați la 75 de litri la 100 kg de struguri recoltați, întrucât anterior a fost luată în considerare doar recoltarea manuală, iar în cazul recoltării mecanice productivitatea crește cu 4 %-6 % deoarece în acest caz în unitatea vinicolă intră doar strugurii, nu și ciorchinii.

La punctul 3.1 din caietul de sarcini, în loc de „60-70 de litri la 100 kg de struguri recoltați” ar trebui să se citească „75 de litri la 100 kg de struguri recoltați”.

În documentul unic, a fost modificat punctul 2.5.1, „Practici oenologice specifice”.

2.8.   Creșterea temperaturii fermentației malolactice

Intervalul de temperatură pentru fermentația malolactică a fost eliminat și a fost stabilită o temperatură maximă. Aceasta permite începerea fermentației malolactice la o temperatură mai scăzută, ceea ce înseamnă că fermentația începe mai încet, conferind produsului final o complexitate organoleptică mai ridicată.

La punctul 3.1 din caietul de sarcini, atunci când se face referire la fermentația malolactică la temperaturi „cuprinse între 20 °C și 22 °C”, ar trebui să se citească „până la 25 °C”.

În documentul unic, a fost modificat punctul 2.5.1, „Practici oenologice specifice”.

2.9.   Perioada minimă de fermentație malolactică

A fost eliminat intervalul de zile pentru fermentația malolactică și a fost stabilit un număr minim de zile, întrucât unele loturi au niveluri mai scăzute de acid malic la începutul fermentației malolactice și astfel procesul se poate finaliza mai devreme.

La punctul 3.1 din caietul de sarcini, acolo unde se precizează depozitarea „care durează între 10 și 30 de zile”, ar trebui să se precizeze „care durează cel puțin șapte zile”.

În documentul unic, a fost modificat punctul 2.5.1, „Practici oenologice specifice”.

2.10.   Capacitatea butoaielor și a cuvelor

A fost eliminată capacitatea în litri a butoaielor de stejar și a cuvelor de lemn, deoarece utilizarea butoaielor și a cuvelor cu diferite volume ne permite să adaptăm perioadele de învechire a diferitor soiuri de struguri în funcție de caracteristicile lor.

La punctul 3.1 din caietul de sarcini, în loc de „Învechire în butoaie de stejar de 225-300 de litri cu o vechime de cel mult cinci ani, timp de 12-24 de luni, și în cuve de lemn de 4 000 de litri, perioada de învechire fiind controlată prin degustare,” ar trebui să se citească „Învechire timp de cel puțin 12 luni în butoaie de stejar francez și/sau american și/sau european și/sau în cuve de lemn, perioada de învechire fiind controlată prin degustare.”

La punctul 3.2 din caietul de sarcini, în loc de „Învechirea durează în total 12-24 de luni și are loc în butoaie de stejar francez de 225-300 de litri și în cuve de lemn de 4 000 de litri. Butoaiele utilizate nu trebuie să aibă mai mult de 2-3 ani în primele câteva luni, după care urmează butoaie noi sau cu o vechime de un an. Perioada de învechire este controlată prin degustare.”, ar trebui să se citească „Se produc două tipuri de vin în funcție de perioada totală de învechire, care poate varia de la minimum 3 luni pentru vinul descris la punctul 2.2.4 din prezentul caiet de sarcini și minimum 12 luni pentru vinul descris la punctul 2.2.5 din prezentul caiet de sarcini. Învechire în butoaie de stejar francez și/sau american și/sau european și/sau în cuve de lemn, perioada de învechire fiind controlată prin degustare.”

În documentul unic, a fost modificat punctul 2.5.1, „Practici oenologice specifice”.

2.11.   Modificări aduse producției de vin alb Chardonnay

Temperatura maximă pentru macerarea la rece a fost limitată cu scopul de a se atinge o mai mare complexitate a aromelor, astfel încât aromele primare să fie mai pronunțate. Au fost eliminate procentul maxim de must fermentat pe sediment și durata necesară de păstrare în butoaie, pentru ca o cantitate mai mare de must să fermenteze pe o perioadă mai îndelungată în butoaie de stejar, în scopul obținerii mai multor arome terțiare. Durata procesului de fermentare a fost și ea prelungită pentru a se obține arome secundare mai intense. Se produce astfel un vin mai complex care necesită o filtrare minimă sau nu necesită niciun fel de filtrare.

Punctul 3.3 din caietul de sarcini și punctul 2.5.1 din documentul unic au fost modificate.

2.12.   Extinderea arealului geografic

Solicităm o creștere cu 5,03 hectare a acestui areal, întrucât această suprafață suplimentară este adiacentă parcelelor incluse deja în caietul de sarcini al produsului. Întrucât aceste parcele sunt învecinate cu parcelele incluse în prezent în arealul geografic al DOP, separate doar printr-un drum, sunt caracterizate de aceleași condiții pedoclimatice și de relief. Parcelele nu au fost incluse inițial deoarece nu erau plantate cu viță-de-vie.

La punctul 4 din caietul de sarcini al produsului, „Delimitarea arealului geografic”, s-a adăugat textul „și parcelele 860a, 860b și 860c din poligonul 23” și a fost crescută suprafața până la „26,2764 hectare”.

În documentul unic, a fost modificat punctul 2.6, „Arealul geografic delimitat”.

2.13.   Includerea unei noi productivități maxime

A fost inclusă o productivitate maximă pentru noul soi „Petit Verdot” având în vedere că, atunci când este adăugat un soi nou, trebuie inclusă productivitatea maximă stabilită pentru acel soi nou.

În caietul de sarcini al produsului, la punctul 5 „Productivitatea maximă”, s-a adăugat următorul text: „- Petit Verdot: 84 hl/ha și 12 000 kg/ha.”

În documentul unic, a fost modificat punctul 2.5.2, „Productivitatea maximă”.

2.14.   Actualizarea listei de organisme de certificare autorizate pentru caietul de sarcini al produsului „Dehesa del Carrizal”

Sunt furnizate denumirea și adresa actualului organism de certificare autorizat.

În caietul de sarcini al produsului, la punctul 9.1 „Organism de control”, a fost inclus următorul organism de certificare:

LIEC AGROALIMENTARIA, S.L.

Pol. Industrial Calle XV, Parcela R-113

13200 Manzanares (Ciudad Real)

ESPAÑA

A fost inclus și un nou link, la care se enumeră organismele de certificare delegate să verifice caietul de sarcini al acestei DOP.

Documentul unic nu a fost modificat.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea propusă pentru înregistrare

Dehesa del Carrizal

2.   Tip de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3.   Categorii de produse vitivinicole

1.

Vin

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

VIN

Vin roșu și vin alb

Vinuri roșii monosoi și amestecuri de culoarea cireșelor negre, a cireșelor sau a vișinelor în funcție de vin, cu o intensitate a culorii medie până la medie/ridicată. Arome fructate, cu note montane. Gust de compot cu post-gust lung și bogat.

Vinul alb are o culoare galben-pai verzuie, cu o intensitate ușor strălucitoare. Aromă de fructe exotice și de pulpă de fructe sâmburoase. Unt, smântână, drojdie. Uscat, cremos, aproape uleios. Taninuri din lemn nou. Fructe tropicale, drojdii și pâine prăjită. Post-gust intens și proaspăt.

Caracteristici analitice generale

Tăria alcoolică totală maximă (în % volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume)	12
Aciditatea totală minimă	4, în grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	16,7
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	120

În ceea ce privește limitele care nu au fost specificate, trebuie respectată legislația generală în vigoare.

5.   Practici oenologice

a.   Practici oenologice esențiale

Presare fără a se depăși 1,5 kg/cm2, care permite obținerea a maximum 75 de litri la 100 kg de struguri recoltați. Roșii: fermentație alcoolică la o temperatură care nu depășește niciodată 35 °C. Fermentație malolactică la o temperatură maximă de 25 °C timp de minimum șapte zile. Învechire în butoaie de stejar francez și/sau american și/sau european și în cuve de lemn. Albe: macerare la rece timp de 6-12 ore la o temperatură maximă de 16 °C. Minimum 25 % din mustul obținut trebuie să fermenteze pe sediment în butoaie.

b.   Producții maxime

Cabernet Sauvignon și Tempranillo

10 000 kg de struguri la hectar

Cabernet Sauvignon și Tempranillo

70 de hectolitri la hectar

Syrah și Petit Verdot

12 000 kg de struguri la hectar

Syrah și Petit Verdot

84 de hectolitri la hectar

Merlot

8 500 kg de struguri la hectar

Merlot

59,5 hectolitri la hectar

Chardonnay

9 000 kg de struguri la hectar

Chardonnay

63 de hectolitri la hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Arealul cuprinde următoarele parcele din localitatea Retuerta del Bullaque (Ciudad Real), parcelele 449a, 449ec, 449ea, 449eb, 449ada, 449adb, 449adc și 449eca din poligonul 9, și parcelele 860a, 860b și 860c din poligonul 23.

Suprafața plantației viticole este de 26,2764 hectare.

7.   Principalul (principalele) soi(uri) de struguri de vin

CHARDONNAY

SYRAH

CABERNET SAUVIGNON

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

1.

Informații detaliate despre arealul geografic (factori naturali și umani): Arealul geografic este caracterizat de existența unor suprafețe de teren stâncos și a unor canale înguste de apă. Arealul se află într-o depresiune, pe o pantă deluroasă cu orientare nordică, protejată de un deal care umbrește plantația viticolă în primele ore ale serii, și este brăzdat de Carrizal. Acest curs de apă conferă umiditate, ceața fiind prezentă chiar și vara, obținându-se vinuri cu caracter aproape atlantic, în contrast cu vinurile mediteraneene din zonele înconjurătoare. Din cauza altitudinii, de aproape 800 de metri peste nivelul mării, diferențele de temperatură dintre zi și noapte sunt mari, iar maturarea este lentă, în anii excepționali perioada de maturare putând dura până la 60 de zile de la coacere până la recoltare. Variațiile de temperatură în timpul perioadei de maturare sunt de asemenea mai mari decât în zona înconjurătoare. Solul este caracterizat de o textură grosieră, cu suprafețe în care până la 80 % din fracțiuni sunt mai mari de 2 mm. În timpul formării solului, cursul de apă a transportat cuarțit, care a fost de importanță primordială întrucât a format un strat cu textură grosieră și o grosime considerabilă peste straturile inferioare de sol lutos. Solul este un sol de cuarțit și este acid, cu pH de 4,7-6, care este mult mai mic decât cel al zonei înconjurătoare. Arealul geografic este adăpostit de un teren muntos mediteraneean, care protejează de vânturile fierbinți dinspre sud, împiedicând temperaturile mai ridicate. Este caracterizat de specii precum stejarul de stâncă, pinul, iarba-neagră, trandafirul de stâncă, rozmarinul și cimbrul.

2.

Informații despre calitatea sau caracteristicile vinului care se datorează în principal sau în mod exclusiv mediului geografic: Vinurile produse sunt de natură atlantică, în contrast cu vinurile mediteraneene din zona înconjurătoare. Vinurile sunt caracterizate de absența unor note calde, de arome reminiscente de garigă (cimbru, rozmarin și iarbă-neagră) și de note rășinoase și calmante (pin și eucalipt) sau de fructe exotice și de pulpă de fructe sâmburoase în vinurile albe. Vinurile sunt proaspete și echilibrate, cu o bună aciditate. Vinurile roșii, cu taninuri mature, sunt fine și elegante, în timp ce vinurile albe sunt proaspete, cu o aciditate mai mare decât a vinurilor tipice din zona înconjurătoare. Atât în cazul vinurilor roșii, cât și în cazul celor albe sunt posibile perioade lungi de învechire în sticlă.

3.

Legătura dintre caracteristicile arealului geografic și calitatea vinului: Altitudinea și orientarea arealului geografic, care îl protejează de vânturile fierbinți și uscate, faptul că plantația viticolă este umbrită seara și umiditatea pe care o conferă cursul de apă determină un interval de temperatură care permite maturarea suficientă a taninului. Sunt produse astfel vinuri care nu sunt caracterizate de note calde și au un caracter atlantic pronunțat. Vinurile roșii se caracterizează printr-un gust fin, cu taninuri mature și un post-gust lung, bogat, iar cele albe au un post-gust puternic și proaspăt. Textura grosieră a solului și transportarea cuarțitului de către cursul de apă au ca rezultat creșterea acidității solului, ducând la obținerea unor vinuri proaspete, echilibrate, cu aciditate mai mare decât cea tipică pentru vinurile din zona înconjurătoare. Este astfel posibilă învechirea în sticlă pe timp mai îndelungat. Prezența garigăi, cu specii vegetale specifice (trandafirul de stâncă, iarba-neagră, cimbrul, levănțica, rozmarinul, etc.) care înconjoară plantația viticolă, conferă aromelor vinului note caracteristice de garigă și note calmante ori, vinurilor albe, note de fructe exotice și de pulpă de fructe sâmburoase.

9.   Condiții suplimentare esențiale

—

Link către caietul de sarcini

http://pagina.jccm.es/agricul/paginas/comercial-industrial/consejos_new/pliegos/3_PLIEGO_DEHESA_CARRIZAL_20180628.pdf