28.2.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/1

---

AVIZUL COMISIEI

din 26 februarie 2015

privind planul de eliminare a deșeurilor radioactive provenite de la instalația Sursei europene de neutroni (acceleratorul linear) situat la Lund în Suedia

(numai textul în limba suedeză este autentic)

(2015/C 72/01)

Evaluarea de mai jos este efectuată în conformitate cu dispozițiile Tratatului Euratom, fără a aduce atingere evaluărilor suplimentare care trebuie efectuate în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și obligațiilor care decurg din acesta și din legislația secundară (1).

La 25 septembrie 2013, Comisia Europeană a primit de la guvernul suedez, în conformitate cu articolul 37 din Tratatul Euratom, datele generale privind planul de eliminare a deșeurilor radioactive provenite de la instalația Sursei europene de neutroni (acceleratorul linear).

Pe baza acestor date și a informațiilor suplimentare solicitate de Comisie la 18 octombrie 2013 și la 22 septembrie 2014 și furnizate de autoritățile suedeze la 2 septembrie 2014 și 22 octombrie 2014, precum și în urma consultării grupului de experți, Comisia emite următorul aviz:

1.	Distanța de la amplasament până la cea mai apropiată frontieră cu un alt stat membru, în acest caz Danemarca, este de aproximativ 30 km.

2.	În condiții normale de funcționare, evacuarea efluenților radioactivi lichizi și gazoși nu este susceptibilă să conducă la o expunere a populației dintr-un alt stat membru care să fie semnificativă din punctul de vedere al sănătății.

3.	Deșeurile radioactive solide secundare vor fi depozitate temporar la fața locului, înainte de a fi expediate către instalații autorizate de tratare sau de eliminare, situate în Suedia.

4.	În cazul unei evacuări neprevăzute de efluenți radioactivi, care ar putea rezulta în urma unor accidente de tipul și amploarea avute în vedere în datele generale, dozele la care ar putea fi expusă populația dintr-un alt stat membru nu ar fi semnificative din punctul de vedere al sănătății.

În concluzie, Comisia consideră că implementarea planului de eliminare a deșeurilor radioactive sub orice formă, provenite de la instalația Sursei europene de neutroni situată la Lund în Suedia, nu poate provoca, nici în condiții normale de funcționare, nici în cazul unor accidente de tipul și de amploarea avute în vedere în datele generale, o contaminare radioactivă semnificativă din punctul de vedere al sănătății, al solului, al apei sau al spațiului aerian ale altui alt stat membru.

---

(1)  De exemplu, conform Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, aspectele de mediu necesită evaluări suplimentare. Cu titlu indicativ, Comisia ar dori să atragă atenția asupra dispozițiilor Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, ale Directivei 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului, ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și ale Directivei 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei.

---

28.2.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/3

---

AVIZUL COMISIEI

din 26 februarie 2015

privind proiectul de regulament modificat al Băncii Centrale Europene privind statisticile referitoare la deținerile de titluri de valoare

(2015/C 72/02)

Introducere

La 15 ianuarie 2015, Comisia a primit din partea Băncii Centrale Europene (BCE) o cerere de aviz privind un proiect de Regulament modificat privind statisticile referitoare la deținerile de titluri de valoare.

Comisia salută această cerere și recunoaște că BCE acționează în conformitate cu obligația de a consulta Comisia cu privire la proiectele de regulamente ale BCE, în măsura în care aceste documente au legătură cu cerințele statistice ale Comisiei, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului privind colectarea informațiilor statistice de către Banca Centrală Europeană (1), pentru a garanta coerența necesară în vederea elaborării unor statistici care să îndeplinească obligațiile de informare ale BCE și ale Comisiei. O bună cooperare între BCE și Comisie este benefică ambelor instituții, precum și utilizatorilor și respondenților, permițând o elaborare mai eficientă a statisticilor europene.

Comisia recunoaște importanța existenței unor date și statistici adecvate pentru supravegherea prudențială a instituțiilor financiare, care să permită monitorizarea volumului deținerilor de titluri de valoare și a tranzacțiilor cu acestea, atât cele interne, cât și cele transfrontaliere, precum și a tipurilor de instrumente. În plus, Comisia este de acord cu evaluarea de la considerentul 3 al proiectului de regulament, conform căreia dinamica propagării riscurilor nu a putut fi evaluată în mod corect pe parcursul crizei financiare, printre altele, din cauza lipsei de date granulare privind expunerile la riscuri și privind canalele de contaminare la nivel bilateral.

Prin urmare, Comisia sprijină pe deplin principiul dezvoltării unei baze de date „titlu cu titlu”, care să includă informații „de la cine către cine”, având în vedere rolul său în sprijinirea supravegherii instituțiilor și piețelor financiare. În plus, astfel de date caracterizate de un grad foarte ridicat de acuratețe pot satisface multe alte scopuri statistice, având în vedere și faptul că sunt integrate și conectate cu alte seturi de informații statistice și definiții comune. În acest context, Comisia ia act cu satisfacție de faptul că proiectul de regulament modificat al BCE privind statisticele referitoare la deținerile de titluri de valoare acordă atenția cuvenită noului sistem european de conturi (SEC 2010), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (2).

Observații referitoare la propunerea legislativă și modificări propuse ale acesteia

Proiectul de regulament modificat al BCE privind statisticele referitoare la deținerile de titluri de valoare urmărește, înainte de toate, să introducă raportarea directă a societăților de asigurare. Societățile de asigurare dețin un număr semnificativ de titluri de valoare, astfel încât Comisia salută lărgirea sferei de cuprindere a datelor prin această măsură.

Comisia este conștientă de necesitatea de a limita, atunci când este posibil, sarcina de raportare impusă unităților instituționale în scopuri statistice. În legislația propusă, BCE a ținut seama de faptul că datele vor fi colectate de la societățile de asigurare bazându-se pe Directiva (CE) 2009/138 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (3).

Tabloul granular al sectorului financiar astfel obținut va fi, de asemenea, relevant pentru reglementarea financiară în diferite etape, de exemplu, în contextul studiilor de impact aferente propunerilor legislative ale Comisiei, precum și în contextul verificărilor ex post ale legislației existente, menționate în proiectul de regulament. În acest context, Comisia își păstrează opțiunea ca, după intrarea în vigoare a obligațiilor de raportare revizuite, să evalueze dacă statisticile sunt adecvate scopului și din punctul de vedere al acestor aspecte importante, și anume elaborarea reglementărilor financiare viitoare și verificarea reglementărilor existente.

Ca remarcă generală, mențiunile de la începutul preambulului („având în vedere”) ar trebui să fie aliniate la practica convenită la nivel interinstituțional și să se limiteze la temeiul juridic (și anume dispozițiile care conferă, de fapt, instituției competența de a adopta actul în cauză) și, dacă este cazul, la trimiteri la propunere, procedură și avize. În ceea ce privește temeiul juridic, după o trimitere generală la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ar trebui să se facă trimitere numai la articolul 5 alineatul (1) și la articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 2533/98. Nici articolul 5 din Statutul SEBC și al BCE, nici Regulamentul (UE) nr. 549/2013, Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4), Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5) sau regulamentele BCE citate nu pot fi considerate temeiuri juridice pentru proiectul de regulament modificat al BCE. Aceste dispoziții și instrumente pot fi menționate în considerente dacă se consideră că este util să se facă o trimitere la ele pentru o bună înțelegere a părții dispozitive a proiectului de regulament modificat al BCE.

Concluzii

Comisia sprijină proiectul de regulament modificat al BCE, dat fiind că este de așteptat ca acesta să conducă la crearea unui set mai complet de date privind deținerile de titluri de valoare, acestea având o importanță mare pentru părțile interesate, inclusiv pentru Comisie.

---

(1)  JO L 318, 27.11.1998, p. 8.

(2)  JO L 174, 26.6.2013, p. 1.

(3)  JO L 335, 17.12.2009, p. 1.

(4)  JO L 173, 12.6.2014, p. 349.

(5)  JO L 176, 27.6.2013, p. 338.

---

28.2.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/5

---

Inițierea procedurii

(Cazul M.7408 – Cargill/ADM Chocolate Business)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2015/C 72/03)

La 23 februarie 2015, Comisia a decis să inițieze procedura în cazul menționat anterior după ce a constatat că există mari îndoieli cu privire la compatibilitatea cu piața comună a concentrării notificate în cauză. Inițierea procedurii marchează deschiderea celei de a doua etape a investigației referitoare la concentrarea notificată și nu aduce atingere deciziei finale privind cazul. Decizia este luată în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1).

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte observațiile cu privire la concentrarea propusă.

Pentru a se putea lua în considerare în totalitate în cadrul procedurii, observațiile trebuie să fie primite de către Comisie cel târziu în termen de 15 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301) sau prin poștă, cu numărul de referință M.7408 – Cargill/ADM Chocolate Business, la următoarea adresă:

European Commission

Directorate-General for Competition

Merger Registry

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

---

28.2.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/6

---

Rata de schimb a monedei euro (1)

27 februarie 2015

(2015/C 72/04)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1240
JPY	yen japonez	134,05
DKK	coroana daneză	7,4660
GBP	lira sterlină	0,72780
SEK	coroana suedeză	9,3693
CHF	franc elvețian	1,0636
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	8,5740
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	27,438
HUF	forint maghiar	303,03
PLN	zlot polonez	4,1524
RON	leu românesc nou	4,4413
TRY	lira turcească	2,8300
AUD	dolar australian	1,4358
CAD	dolar canadian	1,3995
HKD	dolar Hong Kong	8,7167
NZD	dolar neozeelandez	1,4849
SGD	dolar Singapore	1,5289
KRW	won sud-coreean	1 236,16
ZAR	rand sud-african	13,0684
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,0485
HRK	kuna croată	7,6885
IDR	rupia indoneziană	14 555,96
MYR	ringgit Malaiezia	4,0576
PHP	peso Filipine	49,486
RUB	rubla rusească	69,2000
THB	baht thailandez	36,336
BRL	real brazilian	3,2579
MXN	peso mexican	16,8723
INR	rupie indiană	69,4822

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

---

28.2.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/7

---

Aviz al Comitetului consultativ privind înțelegerile și pozițiile dominante emis în cadrul reuniunii din data de 17 octombrie 2014 privind un proiect preliminar de decizie referitor la Cazul AT.39924 – Instrumente financiare derivate pe rata dobânzii în franci elvețieni

(CHF LIBOR)

Raportor: Țările de Jos

(2015/C 72/05)

1.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia comportamentul anticoncurențial care face obiectul celor două proiecte de decizie reprezintă acorduri și/sau practici concertate între întreprinderile în cauză în sensul articolului 101 din TFUE și al articolului 53 din Acordul privind SEE.

2.	Comitetul consultativ este de acord cu evaluarea Comisiei din cele două proiecte de decizie care vizează sfera de aplicare a acordurilor și/sau a practicilor concertate în ceea ce privește produsul și aria geografică.

3.	Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia întreprinderile vizate de cele două proiecte de decizie au participat la încălcarea respectivă/încălcările respective, astfel cum se descrie în cele două proiecte de decizie.

4.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia obiectul acordurilor și/sau al practicilor concertate în ceea ce privește cele două încălcări descrise în cele două proiecte de decizie a fost restrângerea concurenței, în sensul articolului 101 din TFUE și al articolului 53 din Acordul privind SEE.

5.	Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia acordurile și/sau practicile concertate descrise în cele două proiecte de decizie au fost de natură să afecteze în mod considerabil comerțul dintre statele membre ale UE.

6.	Comitetul consultativ este de acord cu evaluarea Comisiei privind durata încălcărilor descrise în cele două proiecte de decizie.

7.	Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei privind destinatarii celor două proiecte de decizie.

8.	Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia ar trebui să se aplice amenzi destinatarilor celor două proiecte de decizie.

9.	Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei în ceea ce privește aplicarea Orientărilor din 2006 privind metoda prevăzută în cele două proiecte de decizie pentru calcularea amenzilor impuse în temeiul articolului 23 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

10.	Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei privind cuantumurile de bază ale amenzilor prevăzute în cele două proiecte de decizie.

11.	Comitetul consultativ este de acord cu stabilirea duratei prevăzute în cele două proiecte de decizie pentru calcularea amenzilor.

12.	Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei referitoare la reducerile amenzilor, în baza Comunicării din 2006 privind clemența, prevăzute în cele două proiecte de decizie.

13.	Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei referitoare la reducerea amenzilor, în baza Comunicării din 2008 privind desfășurarea procedurilor de tranzacție, prevăzută în cele două proiecte de decizie.

14.	Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei privind cuantumurile finale ale amenzilor prevăzute în cele două proiecte de decizie.

15.	Comitetul consultativ recomandă publicarea avizului său în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

---

28.2.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/8

---

Raport final al consilierului-auditor (1)

Instrumente financiare derivate pe rata dobânzii în franci elvețieni

(CHF LIBOR)

(AT.39924)

(2015/C 72/06)

La data de 24 iulie 2013, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a inițiat proceduri în temeiul articolului 11 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 (2) împotriva The Royal Bank of Scotland Group plc, The Royal Bank of Scotland plc („RBS”), JPMorgan Chase & Co și JPMorgan Chase Bank National Association („JPMorgan”) (denumite împreună „părțile”).

În urma discuțiilor de tranzacționare și a propunerilor de tranzacționare, în conformitate cu articolul 10a alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004 (3), la data de 23 septembrie 2014 Comisia a adoptat o comunicare privind obiecțiunile („CO”) în care se menționa că RBS și JPMorgan au participat în perioada 6 martie 2008-13 iulie 2009 la o încălcare a articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și a articolului 53 din Acordul privind SEE.

Încălcarea are ca obiect piața instrumentelor financiare derivate pe rata dobânzii în franci elvețieni („CHIRD”). Conform CO, părțile au participat la practici anticoncurențiale care au constituit un șir de evenimente interconectate care aveau obiectivul comun de a restricționa și/sau de a denatura concurența în sectorul CHIRD. În acest scop, părțile au discutat estimările pentru Libor CHF, înțelegându-se că acest fapt ar fi putut fi în beneficiul poziției de tranzacționare pe instrumente CHIRD a cel puțin unuia dintre traderii implicați în contactele respective. Aceste discuții au fost uneori completate de schimburi de informații privind pozițiile de tranzacționare curente și viitoare și privind prețurile preconizate.

Prin răspunsurile lor la CO care le-a fost adresată, părțile au confirmat faptul că textul acesteia reflecta conținutul propunerilor lor de tranzacționare.

În temeiul articolului 16 din Decizia 2011/695/UE, am analizat dacă proiectul de decizie adresată părților abordează numai obiecțiunile cu privire la care li s-a dat părților posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere și am ajuns la o concluzie afirmativă.

Având în vedere cele de mai sus și dat fiind că părțile nu mi-au adresat nicio cerere sau reclamație (4), consider că în acest caz s-a respectat exercitarea efectivă a drepturilor procedurale ale părților.

---

(1)  În temeiul articolelor 16 și 17 din Decizia 2011/695/UE a președintelui Comisiei Europene din 13 octombrie 2011 privind funcția și mandatul consilierului-auditor în anumite proceduri în domeniul concurenței (JO L 275, 20.10.2011, p. 29).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO L 1, 4.1.2003, p. 1).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 773/2004 al Comisiei din 7 aprilie 2004 privind desfășurarea procedurilor puse în aplicare de Comisie în temeiul articolelor 81 și 82 din Tratatul CE (JO L 123, 27.4.2004, p. 18).

(4)  În temeiul articolului 15 alineatul (2) din Decizia 2011/695/UE, părțile la procedurile în cazurile de cartel care se angajează în discuții de tranzacționare în temeiul articolului 10a din Regulamentul (CE) nr. 773/2004 pot sesiza consilierul-auditor în orice etapă a procedurii de tranzacționare pentru a garanta exercitarea efectivă a drepturilor lor procedurale. A se vedea și punctul 18 din Comunicarea Comisiei privind desfășurarea procedurilor de tranzacție în vederea adoptării de decizii în temeiul articolelor 7 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului în cazurile privind cartelurile (JO C 167, 2.7.2008, p. 1).

---

28.2.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/9

---

Rezumatul Deciziei Comisiei

din 21 octombrie 2014

(Cazul AT.39924 – Instrumente financiare derivate pe rata dobânzii în franci elvețieni)

(CHF LIBOR)

[notificată cu numărul C(2014) 7605]

(Numai textul în limba engleză este autentic)

(2015/C 72/07)

La data de 21 octombrie 2014, Comisia a adoptat o decizie privind o procedură inițiată în temeiul articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („tratatul”) și al articolului 53 din Acordul de instituire a Spațiului Economic European („Acordul privind SEE”). În conformitate cu dispozițiile articolului 30 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului  (1) , Comisia publică, prin prezenta, numele părților și conținutul principal al deciziei, inclusiv sancțiunile aplicate, luând în considerare interesul legitim al întreprinderilor în protejarea secretelor lor de afaceri.

1.   INTRODUCERE

1.

Decizia se referă la o încălcare unică și continuă. Destinatarii deciziei au participat la o încălcare a articolului 101 din tratat și a articolului 53 din Acordul privind SEE. Încălcarea a avut ca obiect restrângerea și/sau denaturarea concurenței în ceea ce privește instrumente financiare derivate pe rata dobânzii în franci elvețieni (denumite în continuare „CHIRD”), care se raportau la LIBOR pentru francul elvețian („CHF Libor”).

2.

În perioada încălcării, CHF Libor a fost rata de referință a dobânzii pentru numeroase instrumente financiare denominate în franci elvețieni. CHF Libor a fost stabilită de British Bankers Association (BBA) (2). Rata a fost stabilită zilnic pentru diferite durate (scadențe ale împrumuturilor) pe baza documentelor transmise de băncile care făceau parte din grupul pentru Libor CHF. Aceste bănci au fost invitate să înainteze în fiecare zi lucrătoare, înainte de o anumită oră, estimări ale ratelor dobânzii la care credeau că ar fi putut împrumuta fonduri negarantate, pe o piață de dimensiuni rezonabile, de pe piața financiară interbancară din Londra, cu diverse scadențe. Agentul de calcul al BBA, Thomson Reuters, calcula apoi, pe baza unei medii a acestor estimări, excluzându-le totodată pe primele trei cele mai ridicate și pe ultimele trei cele mai scăzute, rata zilnică CHF Libor pentru fiecare scadență. Ratele rezultate erau imediat publicate și puse la dispoziția publicului în fiecare zi lucrătoare. La momentul comiterii încălcării, din grupul pentru Libor CHF făceau parte 12 bănci, inclusiv doi participanți la această încălcare.

3.

Ratele CHF Libor sunt luate în considerare, printre altele, la stabilirea prețului CHIRD, care sunt produse financiare utilizate de corporații, instituții financiare, fonduri de hedging și alte întreprinderi care își desfășoară activitatea la nivel mondial pentru a-și gestiona expunerea la riscul de rată a dobânzii (acoperirea riscurilor – hedging – atât pentru debitori, cât și pentru investitori), în vederea perceperii de comisioane de intermediere sau în scop speculativ (3).

4.

Cele mai comune CHIRD sunt următoarele: (i) contracte forward pe rata dobânzii; (ii) swap pe rata dobânzii; (iii) opțiuni pe rata dobânzii; și (iv) contracte futures pe rata dobânzii. CHIRD sunt comercializate la nivelul SEE și pot fi tranzacționate extrabursier (OTC) sau, în cazul contractele futures pe rata dobânzii, la bursă.

5.

Decizia se adresează următoarelor entități (denumite în continuare „destinatarii”): — The Royal Bank of Scotland Group plc și The Royal Bank of Scotland plc (denumite în continuare „RBS”); precum și — JPMorgan Chase & Co. și JPMorgan Chase Bank, National Association (denumite în continuare „JPMorgan”).

2.   DESCRIEREA CAZULUI

2.1.   Procedura

6.

Cazul a fost deschis în baza unei cereri de imunitate introduse de RBS la data de 9 august 2011. La data de […], JPMorgan a înaintat o cerere de reducere a amenzilor în temeiul Comunicării privind clemența.

7.

La data de 24 iulie 2013, Comisia a inițiat proceduri în temeiul articolului 11 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 împotriva destinatarilor deciziei, în vederea începerii unor discuții de tranzacționare cu aceștia. Au avut loc discuții de tranzacționare cu părțile și, ulterior, acestea au înaintat Comisiei cereri formale de tranzacționare, în temeiul articolului 10a alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004 al Comisiei (4), cu scopul unic de a ajunge la un acord cu Comisia în cadrul prezentei proceduri și fără a se aduce atingere oricărei alte proceduri („propunerile de tranzacționare”).

8.

La data de 23 septembrie 2014, Comisia a adoptat o comunicare privind obiecțiunile și ambele părți au confirmat faptul că textul acesteia reflecta conținutul propunerilor lor de tranzacționare și că își mențineau angajamentul de a urma procedura de tranzacționare. Comitetul consultativ privind înțelegerile și pozițiile dominante a emis un aviz favorabil la data de 17 octombrie 2014, iar Comisia a adoptat decizia la data de 21 octombrie 2014.

2.2.   Destinatarii și durata

9.

Cei patru destinatari ai deciziei au participat la un cartel, încălcând astfel articolul 101 din Tratat și articolul 53 din Acordul privind SEE, în perioada 6 martie 2008-13 iulie 2009.

2.3.   Rezumatul încălcării

10.

Părțile la încălcare au avut următorul comportament anticoncurențial: în perioada 6 martie 2008-13 iulie 2009, un trader al JPMorgan a discutat de mai multe ori cu un trader al RBS cu privire la estimările pe care RBS urma să le facă pentru Libor CHF, în principal în cazul scadențelor la trei luni și la șase luni, înțelegând că acest fapt ar fi putut fi în beneficiul poziției de tranzacționare pe instrumente CHIRD a cel puțin unuia dintre traderii implicați în contactele respective. În acest scop, traderul RBS a contactat sau și-a arătat disponibilitatea de a contacta persoana care în cadrul RBS avea sarcina de a comunica BBA valoarea Libor CHF, pentru a solicita înaintarea unor estimări orientate într-o anumită direcție sau, în câteva ocazii, a unor estimări situate la un anumit nivel. Aceste discuții dintre traderul RBS și traderul JPMorgan au fost uneori completate de schimburi de informații privind pozițiile de tranzacționare curente și viitoare și privind prețurile preconizate.

11.

Sfera de aplicare a încălcării în ceea ce privește aria geografică a fost întregul SEE.

2.4.   Măsuri corective

12.

Decizia aplică Orientările din 2006 privind amenzile (5). Decizia impune amenzi celor două entități JPMorgan enumerate la punctul 5 de mai sus.

2.4.1.   Cuantumul de bază al amenzii

13.

Cuantumul de bază al amenzii care urmează să fie aplicată întreprinderilor în cauză trebuie să fie stabilit în funcție de valoarea vânzărilor, de faptul că încălcarea este, prin însăși natura sa, una dintre restrângerile cele mai grave ale concurenței, de durata cartelului și de sfera de aplicare a acestuia în ceea ce privește aria geografică, de faptul că activitățile coluzive vizau indicii de referință financiari și de cuantumul suplimentar menit să descurajeze întreprinderile să participe la astfel de practici ilegale.

14.

De obicei, Comisia utilizează vânzările realizate de întreprinderi în ultimul exercițiu financiar complet al participării lor la încălcare (6). Comisia poate deroga însă de la această practică, în cazul în care o altă perioadă de referință ar fi mai potrivită, având în vedere caracteristicile cazului (7).

15.

În ceea ce privește această încălcare, Comisia a calculat valoarea anuală a vânzărilor realizate de JPMorgan și de RBS pe baza fluxurilor de numerar pe care le-a încasat fiecare bancă din portofoliul său de CHIRD care se raportau la Libor CHF și erau efectuate cu contrapărți din SEE în lunile corespunzătoare participării lor la încălcare, ulterior fiind exprimate pe bază anuală. Aceste valori ale vânzărilor au fost reduse cu un factor uniform pentru a ține cont de particularitățile sectorului CHIRDS, cum ar fi operațiunile de compensare specifice acestui sector, ceea ce înseamnă că băncile vând și cumpără deopotrivă instrumente financiare derivate, astfel încât plățile încasate sunt compensate cu plățile efectuate.

2.4.2.   Ajustarea cuantumului de bază: circumstanțe agravante sau atenuante

16.

Comisia nu a aplicat nicio circumstanță agravantă sau atenuantă.

2.4.3.   Aplicarea limitei de 10 % din cifra de afaceri

17.

Articolul 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 prevede că amenda aplicată fiecărei întreprinderi pentru fiecare încălcare nu trebuie să depășească 10 % din cifra de afaceri totală a acesteia din exercițiul financiar anterior datei deciziei Comisiei.

18.

În acest caz, niciuna dintre amenzi nu depășește 10 % din cifra de afaceri totală realizată de o întreprindere în exercițiul financiar anterior datei prezentei decizii.

2.4.4.   Aplicarea Comunicării privind politica de clemență din 2006

19.

Comisia a acordat imunitate totală la amendă întreprinderii RBS. De asemenea, deoarece JPMorgan a cooperat în cadrul investigației, Comisia a acordat o reducere de 40 % a amenzii aplicate acestei întreprinderi.

2.4.5.   Aplicarea Comunicării privind desfășurarea procedurilor de tranzacție

20.

Ca urmare a aplicării Comunicării privind desfășurarea procedurilor de tranzacție, cuantumul amenzilor impuse ambelor părți a fost redus cu 10 %, iar această reducere s-a adăugat oricărei alte reduceri acordate din motive de clemență.

3.   CONCLUZIE

21.

S-au aplicat următoarele amenzi, în temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003: Întreprindere Amenzi (în EUR) RBS 0 JPMorgan 61 676 000

---

(1)  JO L 1, 4.1.2003, p. 1.

(2)  Ca urmare a raportului Wheatley din 2012, Guvernul Regatului Unit a recomandat o nouă serie de instituții pentru a gestiona și a supraveghea LIBOR.

(3)  Diversele scadențe ale Libor CHF se reflectă în prețul CHIRD. Revizuirea la o anumită dată a scadențelor LIBOR CHF relevante poate să afecteze fie fluxul de numerar pe care o bancă îl primește de la contrapartea la CHIRD, fie fluxul de numerar de care o bancă are nevoie pentru a plăti contrapartea la CHIRD.

(4)  Regulamentul (CE) nr. 773/2004 al Comisiei din 7 aprilie 2004 privind desfășurarea procedurilor puse în aplicare de Comisie în temeiul articolelor 81 și 82 din Tratatul de instituire a Comunității Europene (JO L 123, 27.4.2004, p. 18).

(5)  JO C 210, 1.9.2006, p. 2.

(6)  Punctul 13 din Orientările privind amenzile.

(7)  Hotărârea din 16 noiembrie 2011, Plasticos Españoles (ASPLA)/Comisia, T-76/06, nepublicată încă, punctele 111-113.

---

28.2.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/12

---

Aviz al Comitetului consultativ privind înțelegerile și pozițiile dominante emis în cadrul reuniunii din data de 17 octombrie 2014 privind un proiect preliminar de decizie referitor la Cazul AT.39924 – Instrumente financiare derivate pe rata dobânzii în franci elvețieni

(Bid Ask Spread Infringement)

Raportor: Țările de Jos

(2015/C 72/08)

1.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia comportamentul anticoncurențial care face obiectul celor două proiecte de decizie reprezintă acorduri și/sau practici concertate între întreprinderile în cauză în sensul articolului 101 din TFUE și al articolului 53 din Acordul privind SEE.

2.	Comitetul consultativ este de acord cu evaluarea Comisiei din cele două proiecte de decizie care vizează sfera de aplicare a acordurilor și/sau a practicilor concertate în ceea ce privește produsul și aria geografică.

3.	Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia întreprinderile vizate de cele două proiecte de decizie au participat la încălcarea respectivă/încălcările respective, astfel cum se descrie în cele două proiecte de decizie.

4.

Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia obiectul acordurilor și/sau al practicilor concertate în ceea ce privește cele două încălcări descrise în cele două proiecte de decizie a fost restrângerea concurenței, în sensul articolului 101 din TFUE și al articolului 53 din Acordul privind SEE.

5.	Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia acordurile și/sau practicile concertate descrise în cele două proiecte de decizie au fost de natură să afecteze în mod considerabil comerțul dintre statele membre ale UE.

6.	Comitetul consultativ este de acord cu evaluarea Comisiei privind durata încălcărilor descrise în cele două proiecte de decizie.

7.	Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei privind destinatarii celor două proiecte de decizie.

8.	Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia ar trebui să se aplice amenzi destinatarilor celor două proiecte de decizie.

9.	Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei în ceea ce privește aplicarea Orientărilor din 2006 privind metoda prevăzută în cele două proiecte de decizie pentru calcularea amenzilor impuse în temeiul articolului 23 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

10.	Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei privind cuantumurile de bază ale amenzilor prevăzute în cele două proiecte de decizie.

11.	Comitetul consultativ este de acord cu stabilirea duratei prevăzute în cele două proiecte de decizie pentru calcularea amenzilor.

12.	Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei referitoare la reducerile amenzilor, în baza Comunicării din 2006 privind clemența, prevăzute în cele două proiecte de decizie.

13.	Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei referitoare la reducerea amenzilor, în baza Comunicării din 2008 privind desfășurarea procedurilor de tranzacție, prevăzută în cele două proiecte de decizie.

14.	Comitetul consultativ este de acord cu opinia Comisiei privind cuantumurile finale ale amenzilor prevăzute în cele două proiecte de decizie.

15.	Comitetul consultativ recomandă publicarea avizului său în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

---

28.2.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/13

---

Raport final al consilierului-auditor (1)

Instrumente financiare derivate pe rata dobânzii în franci elvețieni

(Încălcare având ca obiect marja de licitație)

(AT.39924)

(2015/C 72/09)

La data de 24 iulie 2013, Comisia Europeană („Comisia”) a inițiat proceduri în temeiul articolului 11 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului (2) împotriva The Royal Bank of Scotland Group plc, The Royal Bank of Scotland plc, UBS AG, JPMorgan Chase & Co, JPMorgan Chase Bank, National Association, Credit Suisse Group AG, Credit Suisse International și Credit Suisse Securities (Europe) Limited (denumite împreună „părțile”).

În urma discuțiilor de tranzacționare și a propunerilor de tranzacționare, în conformitate cu articolul 10a alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004 al Comisiei (3), la data de 23 septembrie 2014 Comisia a adoptat o comunicare privind obiecțiunile („CO”) în care se menționa că părțile au participat în perioada 7 mai-25 septembrie 2007 la o încălcare a articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și a articolului 53 din Acordul privind SEE.

Încălcarea se referă la anumite instrumente financiare derivate pe rata dobânzii în franci elvețieni tranzacționate extrabursier pe termen scurt cu o scadență de până la 24 de luni („ST OTC CHIRD”). Părțile au convenit să stabilească marje de licitație fixe mai mari pentru ST OTC CHIRD în cauză în tranzacțiile cu terți, menținând totodată marje de licitație mai mici pentru tranzacțiile dintre ele. Scopul acestor contacte era, în primul rând, de a diminua costurile de tranzacție suportate de părți și de a păstra lichiditățile în cadrul instituțiilor participante, urmărindu-se totodată să se impună marje mai largi terților și, astfel, părțile să obțină profituri mai mari. În al doilea rând, părțile au avut obiectivul de a afecta capacitatea altor actori de pe piață de a concura în aceleași condiții ca și ele.

Prin răspunsurile lor la CO care le-a fost adresată, părțile au confirmat faptul că textul acesteia reflecta conținutul propunerilor lor de tranzacționare.

În temeiul articolului 16 din Decizia 2011/695/UE, am analizat dacă proiectul de decizie adresată părților abordează numai obiecțiunile cu privire la care li s-a dat acestora posibilitatea să își facă cunoscute punctele de vedere și am ajuns la o concluzie afirmativă.

Având în vedere cele de mai sus și dat fiind că părțile nu mi-au adresat nicio cerere sau reclamație (4), consider că în acest caz s-a respectat exercitarea efectivă a drepturilor procedurale ale părților.

---

(1)  În temeiul articolelor 16 și 17 din Decizia 2011/695/UE a președintelui Comisiei Europene din 13 octombrie 2011 privind funcția și mandatul consilierului-auditor în anumite proceduri în domeniul concurenței (JO L 275, 20.10.2011, p. 29).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO L 1, 4.1.2003, p. 1).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 773/2004 al Comisiei din 7 aprilie 2004 privind desfășurarea procedurilor puse în aplicare de Comisie în temeiul articolelor 81 și 82 din Tratatul CE (JO L 123, 27.4.2004, p. 18).

(4)  În temeiul articolului 15 alineatul (2) din Decizia 2011/695/UE, părțile la procedurile în cazurile de cartel care se angajează în discuții de tranzacționare în temeiul articolului 10a din Regulamentul (CE) nr. 773/2004 pot sesiza consilierul-auditor în orice etapă a procedurii de tranzacționare pentru a garanta exercitarea efectivă a drepturilor lor procedurale. A se vedea și punctul 18 din Comunicarea Comisiei privind desfășurarea procedurilor de tranzacție în vederea adoptării de decizii în temeiul articolelor 7 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului în cazurile privind cartelurile (JO C 167, 2.7.2008, p. 1).

---

28.2.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/14

---

Rezumat al Deciziei Comisiei

din 21 octombrie 2014

(Cazul AT.39924 – Instrumente financiare derivate pe rata dobânzii în franci elvețieni)

(Încălcare privind marja de licitație)

[notificată cu numărul C(2014) 7602]

(Numai textul în limba engleză este autentic)

(2015/C 72/10)

La data de 21 octombrie 2014, Comisia a adoptat o decizie privind o procedură inițiată în temeiul articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („Tratatul”) și al articolului 53 din Acordul de instituire a Spațiului Economic European („Acordul privind SEE”). În conformitate cu dispozițiile articolului 30 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului  (1) , Comisia publică, prin prezenta, numele părților și conținutul principal al deciziei, inclusiv sancțiunile aplicate, luând în considerare interesul legitim al întreprinderilor în protejarea secretelor lor de afaceri.

1.   INTRODUCERE

(1)

Decizia se referă la o încălcare unică și continuă. Destinatarii deciziei au participat la o încălcare a articolului 101 din Tratat și a articolului 53 din Acordul privind SEE în sectorul anumitor instrumente financiare derivate pe rata dobânzii în franci elvețieni tranzacționate extrabursier pe termen scurt cu o scadență de până la 24 de luni („instrumente financiare derivate pe rata dobânzii ST OTC CHF” sau, pe scurt, „ST OTC CHIRD”).

(2)

ST OTC CHIRD sunt produse financiare utilizate de corporații, instituții financiare, fonduri de hedging și alte întreprinderi care își desfășoară activitatea la nivel mondial pentru a-și gestiona expunerea la riscul de rată a dobânzii (acoperirea riscurilor – hedging – atât pentru debitori, cât și pentru investitori), pentru a percepe comisioane de intermediere sau în scop speculativ. Conform statisticilor Băncii Reglementelor Internaționale privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, instrumentele financiare derivate pe rata dobânzii, care includ ST OTC CHIRD, constituie segmentul cel mai important dintre toate instrumentele derivate extrabursiere. În iunie 2013, soldul instrumentelor financiare derivate pe rata dobânzii denominate în CHF a avut o valoare de piață brută de 113 miliarde USD (2).

(3)

Încălcarea a vizat exclusiv următoarele tipuri punctuale de ST OTC CHIRD: (i) contracte forward pe rata dobânzii (3) (care se raportau la LIBOR pentru francul elvețian); și (ii) swap-uri (4), inclusiv swap-uri pe indicii ratei dobânzii overnight (care se raportau la TOIS pentru CHF (5)) și swap-uri pe rata dobânzii (care se raportau la LIBOR pentru francul elvețian).

(4)

Decizia se adresează următoarelor entități (denumite în continuare „destinatarii”): — The Royal Bank of Scotland Group plc și The Royal Bank of Scotland plc (denumite în continuare „RBS”); — UBS AG (denumită în continuare „UBS”); — JPMorgan Chase & Co. și JPMorgan Chase Bank, National Association (denumite în continuare „JPMorgan”); precum și — Credit Suisse Group AG, Credit Suisse Internațional și Credit Suisse Securities (Europe) Limited (denumită în continuare „Credit Suisse”).

2.   DESCRIEREA CAZULUI

2.1.   Procedura

(5)

Cazul a fost deschis în baza unei cereri de imunitate introduse de RBS la data de 9 august 2011. La data de […], UBS a solicitat o reducere a amenzilor în temeiul Comunicării privind clemența și la data de […] JPMorgan a solicitat o reducere a amenzilor în temeiul Comunicării privind clemența.

(6)

La data de 24 iulie 2013, Comisia a inițiat proceduri în temeiul articolului 11 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 împotriva destinatarilor deciziei, în vederea începerii unor discuții de tranzacționare cu aceștia. Au avut loc discuții de tranzacționare cu părțile și ulterior, acestea au înaintat Comisiei cereri formale de tranzacționare, în temeiul articolului 10a alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004 al Comisiei (6), cu scopul unic de a ajunge la un acord cu Comisia în cadrul prezentei proceduri și fără a se aduce atingere oricărei alte proceduri („propunerile de tranzacționare”).

(7)

La data de 23 septembrie 2014, Comisia a adoptat o comunicare privind obiecțiunile și toate părțile au confirmat faptul că textul acesteia reflecta conținutul propunerilor lor de tranzacționare și că își mențineau angajamentul de a urma procedura de tranzacționare. Comitetul consultativ privind înțelegerile și pozițiile dominante a emis un aviz favorabil la data de 17 octombrie 2014, iar Comisia a adoptat decizia la data de 21 octombrie 2014.

2.2.   Destinatarii și durata

(8)

Cei opt destinatari ai deciziei au participat la un cartel, încălcând astfel articolul 101 din Tratat și articolul 53 din Acordul privind SEE, în perioada 7 mai 2007-25 septembrie 2007.

2.3.   Rezumatul încălcării

(9)

Părțile la încălcare – RBS, UBS, JPMorgan și Credit Suisse – au avut următorul comportament anticoncurențial: traderii RBS, UBS, JPMorgan și Credit Suisse au convenit să stabilească marje de licitație fixe mai mari pentru ST OTC CHIRD în cauză în ceea ce privește tranzacțiile cu terți (inclusiv cu brokeri inter-dealer), menținând totodată marje de licitație mai mici pentru tranzacțiile dintre aceste instituții. Noțiunea de „marjă de licitație” se referă la diferența dintre prețul de ofertă și prețul cerut care este prevăzută într-un anumit contract. Prețul de ofertă este prețul la care un trader este dispus să cumpere un anumit contract, iar prețul cerut este prețul la care un trader este dispus să vândă un anumit contract. Scopul acestor contacte era de a diminua costurile de tranzacție suportate de bănci și de a păstra lichiditățile în cadrul băncilor participante, urmărindu-se totodată să se impună marje mai largi terților și, astfel, băncile respective să obțină profituri mai mari. Un obiectiv conex al acestui comportament coluziv a fost acela de a afecta capacitatea altor actori de pe piață de a concura în aceleași condiții ca și principalii patru actori.

(10)

Sfera de aplicare a încălcării în ceea ce privește aria geografică a fost întregul SEE.

2.4.   Măsuri corective

(11)

Decizia aplică Orientările din 2006 privind amenzile (7). Decizia impune amenzi tuturor entităților enumerate la punctul 4 de mai sus, cu excepția RBS.

2.4.1.   Cuantumul de bază al amenzii

(12)

Cuantumul de bază al amenzii care urmează să fie aplicată întreprinderilor în cauză trebuie să fie stabilit în funcție de valoarea vânzărilor, de faptul că încălcarea este, prin însăși natura sa, una dintre restrângerile cele mai grave ale concurenței, de durata cartelului și de sfera de aplicare a acestuia în ceea ce privește aria geografică, precum și de un cuantum suplimentar menit să descurajeze întreprinderile să participe la astfel de practici ilegale.

(13)

De obicei, Comisia utilizează vânzările realizate de întreprinderi în ultimul exercițiu financiar complet al participării lor la încălcare (8). Comisia poate deroga însă de la această practică, în cazul în care o altă perioadă de referință ar fi mai potrivită, având în vedere caracteristicile cazului (9).

(14)

În ceea ce privește această încălcare, Comisia a calculat valoarea anuală a vânzărilor realizate de RBS, UBS, JPMorgan și Credit Suisse pe baza valorilor noționale tranzacționate ale contractelor având ca obiect ST OTC CHIRD care se raportau la LIBOR pentru francul elvețian sau la TOIS pentru francul elvețian și care erau încheiate cu contrapărți din SEE în lunile corespunzătoare participării întreprinderilor la încălcare, ulterior fiind exprimate pe bază anuală. Ținând seama de caracteristicile specifice ale sectorului ST OTC CHIRD și de natura încălcării, Comisia a redus aceste valori noționale prin aplicarea unui factor uniform care reprezintă marja de licitație.

2.4.2.   Ajustarea cuantumului de bază: circumstanțe agravante sau atenuante

(15)

Comisia nu a aplicat nicio circumstanță agravantă sau atenuantă.

2.4.3.   Aplicarea limitei de 10 % din cifra de afaceri

(16)

Articolul 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 prevede că amenda aplicată fiecărei întreprinderi pentru fiecare încălcare nu depășește 10 % din cifra de afaceri totală a acesteia din exercițiul financiar anterior datei deciziei Comisiei.

(17)

În acest caz, niciuna dintre amenzi nu depășește 10 % din cifra de afaceri totală realizată de o întreprindere în exercițiul financiar anterior datei prezentei decizii.

2.4.4.   Aplicarea Comunicării privind politica de clemență din 2006

(18)

Comisia a acordat imunitate totală la amendă întreprinderii RBS. De asemenea, ca urmare a cooperării în cadrul investigației, Comisia a acordat o reducere de 30 % a amenzii aplicate UBS și o reducere de 25 % a amenzii aplicate JPMorgan.

2.4.5.   Aplicarea Comunicării privind desfășurarea procedurilor de tranzacție

(19)

Ca urmare a aplicării Comunicării privind desfășurarea procedurilor de tranzacție, cuantumul amenzilor impuse RBS, UBS, JPMorgan și Credit Suisse a fost redus cu 10 %, iar această reducere s-a adăugat oricărei alte reduceri acordate din motive de clemență.

3.   CONCLUZIE

(20)

S-au aplicat următoarele amenzi, în temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003: Întreprindere Amenzi (în EUR) RBS 0 UBS 12 650 000 JPMorgan 10 534 000 Credit Suisse 9 171 000

---

(1)  JO L 1, 4.1.2003, p. 1.

(2)  Banca Reglementelor Internaționale; http://www.bis.org/statistics/dt21a21b.pdf

(3)  Un contract forward pe rata dobânzii este un acord între două contrapărți care stabilește în ziua încheierii sale rata dobânzii pentru o anumită perioadă de timp din viitor, rata aplicându-se unei anumite valori noționale.

(4)  Un swap este un acord prin care două contrapărți convin să facă schimb, la intervale specifice și pentru un anumit termen, de fluxuri viitoare de plăți rezultate din ratele dobânzilor.

(5)  TOIS este rata dobânzii de creditare negarantată pentru operațiuni de tip „tomorrow next” pentru francul elvețian. Este utilizată ca rată de referință pentru swap-urile pe indicii ratei dobânzii overnight denominate în franci elvețieni.

(6)  Regulamentul (CE) nr. 773/2004 al Comisiei din 7 aprilie 2004 privind desfășurarea procedurilor puse în aplicare de Comisie în temeiul articolelor 81 și 82 din Tratatul de instituire a Comunității Europene (JO L 123, 27.4.2004, p. 18).

(7)  JO C 210, 1.9.2006, p. 2.

(8)  Punctul 13 din Orientările privind amenzile.

(9)  Cauza T-76/06, Plasticos Españoles (ASPLA)/Comisia, nepublicată încă, punctele 111-113.

---

28.2.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/17

---

Actualizarea listei cu punctele de trecere a frontierei prevăzute la articolul 2 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (1)

(2015/C 72/11)

Publicarea listei cu punctele de trecere a frontierei prevăzute la articolul 2 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (2) are la bază informațiile comunicate Comisiei de către statele membre în conformitate cu articolul 34 din Codul Frontierelor Schengen.

În afară de publicarea în Jurnalul Oficial, o actualizare periodică este disponibilă pe site-ul Direcției Generale Afaceri Interne.

GRECIA

Modificarea informațiilor publicate în JO C 420, 22.11.2014

LISTA PUNCTELOR DE TRECERE A FRONTIEREI

Εναέρια σύνορα  (3)		Aeroporturi (frontiere aeriene)
1.	Αθήνα	Αthina
2.	Ηράκλειο	Heraklion
3.	Θεσσαλονίκη	Thessaloniki
4.	Ρόδος	Rodos (Rhodes)
5.	Κέρκυρα	Kerkira (Corfou)
6.	Αντιμάχεια Κω	Antimachia (Kos)
7.	Χανιά	Chania
8.	Πυθαγόρειο Σάμου	Pithagorio, Samos
9.	Μυτιλήνη	Mitilini
10.	Ιωάννινα	Ioannina
11.	Άραξος	Araxos
12.	Σητεία	Sitia
13.	Χίος	Chios
14.	Αργοστόλι	Argostoli
15.	Καλαμάτα	Kalamata
16.	Καβάλα	Kavala
17.	Άκτιο Βόνιτσας	Aktio Vonitsas
18.	Μήλος	Milos
19.	Ζάκυνθος	Zakinthos
20.	Θήρα	Thira
21.	Σκιάθος	Skiathos
22.	Κάρπαθος	Karpathos
23.	Μύκονος	Mikonos
24.	Αλεξανδρούπολη	Alexandroupoli
25.	Ελευσίνα	Elefsina
26.	Ανδραβίδα	Andravida
27.	Ατσική Λήμνου	Atsiki - Limnos
28.	Νέα Αγχίαλος	Νea Aghialos
29.	Καστοριά	Kastoria

Θαλάσσια σύνορα		Porturi (frontiere maritime)
1.	Γύθειο	Githio
2.	Σύρος	Siros
3.	Ηγουμενίτσα	Igoymenitsa
4.	Στυλίδα	Stilida
5.	Άγιος Νικόλαος	Agios Nikolaos
6.	Ρέθυμνο	Rethimno
7.	Λευκάδα	Lefkada
8.	Σάμος	Samos
9.	Βόλος	Volos
10.	Κως	Kos
11.	Δάφνη Αγίου Όρους	Dafni, Agiou Oros
12.	Ίβηρα Αγίου Όρους	Ivira, Agiou Oros
13.	Γερακινή	Gerakini
14.	Γλυφάδα	Glifada
15.	Πρέβεζα	Preveza
16.	Πάτρα	Patra
17.	Κέρκυρα	Kerkira
18.	Σητεία	Sitia
19.	Χίος	Chios
20.	Αργοστόλι	Argostoli
21.	Θεσσαλονίκη	Thessaloniki
22.	Κόρινθος	Korinthos
23.	Καλαμάτα	Kalamata
24.	Κάλυμνος	Kalymnos (4)
25.	Καβάλα	Kavala
26.	Ιθάκη	Ithaki
27.	Πύλος	Pilos
28.	Πυθαγόρειο Σάμου	Pithagorio - Samos
29.	Λαύριο	Lavrio
30.	Ηράκλειο	Heraklio
31.	Σάμη Κεφαλληνίας	Sami, Kefalonia
32.	Πειραιάς	Pireas
33.	Μήλος	Milos
34.	Κατάκολο	Katakolo
35.	Σούδα Χανίων	Souda - Chania
36.	Ιτέα	Itea
37.	Ελευσίνα	Elefsina
38.	Μύκονος	Mikonos
39.	Ναύπλιο	Nafplio
40.	Χαλκίδα	Chalkida
41.	Ρόδος	Rodos
42.	Ζάκυνθος	Zakinthos
43.	Θήρα	Thira
44.	Καλοί Λιμένες Ηρακλείου	Kali - Limenes - Herakliou
45.	Μύρινα Λήμνου	Myrina - Limnos
46.	Παξοί	Paxi
47.	Σκιάθος	Skiathos
48.	Αλεξανδρούπολη	Alexandroupoli
49.	Αίγιο	Aighio
50.	Πάτμος	Patmos
51.	Σύμη	Simi
52.	Μυτιλήνη	Mitilini
53.	Χανιά	Chania
54.	Αστακός	Astakos
55.	Πέτρα Λέσβου	Petra, Lesvos (5)

Χερσαία σύνορα		Frontiere terestre
Με την Αλβανία		Cu Albania
1.	Κακαβιά	1.	Kakavia
2.	Κρυσταλλοπηγή	2.	Kristalopigi
3.	Σαγιάδα	3.	Sagiada
4.	Μερτζάνη	4.	Mertzani
Με την πρώην Γιουγκοσλαβική Δημοκρατία της Μακεδονίας		Cu fosta Republica iugoslavă a Macedoniei
1.	Νίκη	1.	Niki
2.	Ειδομένη (σιδηροδρομικό)	2.	Idomeni (Rail)
3.	Εύζωνοι	3.	Evzoni
4.	Δοϊράνη	4.	Doirani
Με τη Βουλγαρία		Cu Bulgaria
1.	Προμαχώνας	1.	Promachonas
2.	Προμαχώνας (σιδηροδρομικό)	2.	Promachonas (Rail)
3.	Δίκαια (σιδηροδρομικό)	3.	Dikea, Evros (Rail)
4.	Ορμένιο	4.	Ormenio, Evros
5.	Εξοχή	5.	Exohi
6.	Άγιος Κωνσταντίνος Ξάνθης	6.	Agios konstantinos (Xanthi)
7.	Κυπρίνος Έβρου	7.	Kyprinos (Evros)
8.	Νυμφαία	8.	Nymfaia
Με την Τουρκία		Cu Turcia
1.	Καστανιές Έβρου	1.	Kastanies
2.	Πύθιο (σιδηροδρομικό)	2.	Pithio (Rail)
3.	Κήποι Έβρου	3.	Kipi

FINLANDA

Modificarea informațiilor publicate în JO C 51, 22.2.2013

LISTA PUNCTELOR DE TRECERE A FRONTIEREI

Frontiere terestre (Finlanda-Rusia)

1.	Haapovaara*

2.

Imatra*

3.	Imatra (cale ferată*)

4.

Inari*

5.

Karttimo*

6.

Kurvinen*

7.

Kuusamo

8.

Leminaho*

9.

Niirala

10.

Nuijamaa

11.	Parikkala*

12.	Raja-Jooseppi

13.

Salla

14.

Vaalimaa

15.	Vainikkala (cale ferată)

16.

Vartius

Explicație:

Punctele de trecere a frontierei au la bază Acordul dintre Guvernul Republicii Finlanda și Guvernul Federației Ruse privind punctele comune de trecere a frontierei (Helsinki, 11 martie 1994). Cele însoțite de un asterisc (*) sunt destinate unei utilizări limitate și sunt deschise numai pentru cetățenii Finlandei și cei ai Rusiei, în temeiul acordului bilateral. Acestea sunt deschise pentru trafic doar când este necesar. Traficul constă aproape exclusiv în transportul de cherestea. Majoritatea punctelor de trecere sunt în cea mai mare parte a timpului închise. Punctele de trecere a frontierei în cauză fac obiectul negocierilor dintre autoritățile finlandeze și cele ruse.

Aeroporturi

1.

Enontekiö

2.	Helsinki-Hernesaari (exclusiv pentru elicoptere)

3.	Helsinki-Malmi

4.	Helsinki-Vantaa

5.

Ivalo

6.

Joensuu

7.

Jyväskylä

8.

Kajaani

9.	Kemi-Tornio

10.

Kittilä

11.	Kokkola - Pietarsaari

12.

Kuopio

13.

Kuusamo

14.	Lappeenranta

15.	Maarianhamina

16.

Mikkeli

17.

Oulu

18.

Pori

19.

Rovaniemi

20.	Savonlinna

21.

Seinäjoki

22.	Tampere-Pirkkala

23.

Turku

24.

Vaasa

25.

Varkaus

Frontiere maritime

Puncte de trecere portuare pentru vasele comerciale și de pescuit

1.

Eckerö

2.

Eurajoki

3.	Färjsundet

4.

Förby

5.

Hamina

6.	Hanko (și pentru navele de agrement)

7.	Haukipudas

8.

Helsinki

9.

Inkoo

10.

Kalajoki

11.

Kaskinen

12.

Kemi

13.

Kemiö

14.	Kirkkonummi

15.

Kokkola

16.

Kotka

17.	Kristiinankaupunki

18.	Lappeenranta

19.

Loviisa

20.

Långnäs

21.	Maarianhamina (și pentru navele de agrement)

22.	Merikarvia

23.

Naantali

24.	Nuijamaa (și pentru navele de agrement)

25.

Oulu

26.

Parainen

27.

Pernaja

28.	Pietarsaari

29.

Pohja

30.

Pori

31.

Porvoo

32.

Raahe

33.

Rauma

34.

Salo

35.

Sipoo

36.	Taalintehdas

37.	Tammisaari

38.

Tornio

39.

Turku

40.	Uusikaupunki

41.

Vaasa

Posturi de supraveghere a frontierelor maritime care operează ca puncte de trecere pentru navele de agrement:

1.

Åland

2.	Haapasaari

3.

Hanko

4.	Nuijamaan satama

5.

Santio

6.	Suomenlinna

Posturi de supraveghere a frontierelor maritime care operează ca puncte de trecere pentru hidroavioane:

1.

Åland

2.

Hanko

3.

Kotka

4.

Porkkala

5.	Suomenlinna

Lista publicărilor anterioare

JO C 316, 28.12.2007, p. 1

JO C 134, 31.5.2008, p. 16

JO C 177, 12.7.2008, p. 9

JO C 200, 6.8.2008, p. 10

JO C 331, 31.12.2008, p. 13

JO C 3, 8.1.2009, p. 10

JO C 37, 14.2.2009, p. 10

JO C 64, 19.3.2009, p. 20

JO C 99, 30.4.2009, p. 7

JO C 229, 23.9.2009, p. 28

JO C 263, 5.11.2009, p. 22

JO C 298, 8.12.2009, p. 17

JO C 74, 24.3.2010, p. 13

JO C 326, 3.12.2010, p. 17

JO C 355, 29.12.2010, p. 34

JO C 22, 22.1.2011, p. 22

JO C 37, 5.2.2011, p. 12

JO C 149, 20.5.2011, p. 8

JO C 190, 30.6.2011, p. 17

JO C 203, 9.7.2011, p. 14

JO C 210, 16.7.2011, p. 30

JO C 271, 14.9.2011, p. 18

JO C 356, 6.12.2011, p. 12

JO C 111, 18.4.2012, p. 3

JO C 183, 23.6.2012, p. 7

JO C 313, 17.10.2012, p. 11

JO C 394, 20.12.2012, p. 22

JO C 51, 22.2.2013, p. 9

JO C 167, 13.6.2013, p. 9

JO C 242, 23.8.2013, p. 2

JO C 275, 24.9.2013, p. 7

JO C 314, 29.10.2013, p. 5

JO C 324, 9.11.2013, p. 6

JO C 57, 28.2.2014, p. 4

JO C 167, 4.6.2014, p. 9

JO C 244, 26.7.2014, p. 22

JO C 332, 24.9.2014, p. 12

JO C 420, 22.11.2014, p. 9.

---

(1)  A se vedea lista publicărilor anterioare de la sfârșitul prezentei actualizări.

(2)  JO L 105, 13.4.2006, p. 1.

(3)  

Notă: Acestea sunt operaționale numai în perioada de vară.

(4)  

Notă: cu titlu temporar, în perioada 23 august-31 octombrie 2013.

(5)  

Notă: cu titlu temporar, în perioada 1 aprilie-30 noiembrie 2015.

---

28.2.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/25

---

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.7302 – Styrolution/Braskem/JV)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2015/C 72/12)

1.

La data de 23 februarie 2015, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderile Styrolution Group GmbH („Styrolution”, Germania) și Braskem S.A. („Braskem”, Brazilia) dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra unei întreprinderi nou înființate, care constituie o întreprindere comună (JV), prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt: —   în cazul întreprinderii Styrolution: fabricarea și comercializarea unei game de rășini termoplastice pe bază de stiren, destinate utilizării în diverse aplicații; —   în cazul întreprinderii Braskem: fabricarea și comercializarea de rășini termoplastice (cum ar fi polietilenă, polipropilenă și policlorură de vinil), precum și de materii prime chimice de bază; —   în cazul întreprinderii comune (JV): comercializarea anumitor rășini termoplastice în Brazilia și în alte țări din America de Sud, printre altele pe baza propriei producții din Brazilia.

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.

4.

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă. Observațiile trebuie primite de către Comisia Europeană în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei Europene, cu numărul de referință M.7302 – Styrolution/Braskem/JV, prin fax (+32 22964301), prin e-mail, la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu, sau prin poștă, la următoarea adresă: Commission européenne Direction générale de la concurrence Greffe des concentrations 1049 Bruxelles/Brussel BELGIQUE/BELGIË

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

---

28.2.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/26

---

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2015/C 72/13)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare  (2)

„PLATE DE FLORENVILLE”

Nr. CE: BE-PGI-0005-01151 – 6.9.2013

IGP ( X ) DOP ( )

1.   Denumire

2.   Statul membru sau țara terță

Belgia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tip de produs

Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Plate de Florenville” este un cartof (Solanum tuberosum L.) din vechiul soi francez „Rosa”. Acest soi târziu spre semitârziu are un repaus vegetativ foarte îndelungat, iar cultivarea sa necesită să rămână în medie 120 de zile în pământ.

Tuberculii cartofului „Plate de Florenville” au următoarele caracteristici fizice și ale soiului:

—   culoarea cojii: rozie;

—   culoarea pulpei: galbenă;

—   formă: alungită, regulată, ușor aplatizată (claviformă, reniformă);

—   conținutul de substanță uscată: < 20 %;

—   calibru: între 25 și 45 mm.

„Plate de Florenville” face parte din grupa culinară a cartofilor cu pulpă fermă. Caracteristicile sale culinare (în funcție de criteriile de analiză, recunoscute pe plan internațional, a cartofilor în vederea înscrierii lor în catalogul belgian) sunt următoarele:

—   consistența pulpei: maximum 4 (pe o scară de la 0 la 10: 0 = fermă; 3 = destul de fermă; 6 = destul de moale; 9 = moale);

—   modul în care suportă prepararea: maximum 3 (pe o scară de la 0 la 10: 0 = rămâne întreg; 3 = crăpături ușoare; 6 = crăpături mari; 9 = complet sfărâmat);

—   umiditate: minimum 3, maximum 6 (pe o scară de la 0 la 10: 0 = umed; 3 = destul de umed; 6 = destul de uscat; 9 = uscat);

—   înnegrirea după preparare: indice maxim 30 [indice < 20 = bună (înnegrire ușoară); 20 ≤ indice < 30 = medie; 30 ≤ indice < 35 = ușoară; 35 ≤ indice < 45 = pronunțată; ≥ 45 = foarte pronunțată].

Din repartizarea pe categorii, recunoscută pe plan internațional, utilizată pentru înregistrarea soiurilor de cartofi în catalogul belgian, rezultă că „Plate de Florenville” se încadrează în clasa A (A – AB – BA), în care intră cartofii foarte potriviți pentru a fi consumați în salate, pentru fierberea în aburi sau prepararea în coajă.

Din punct de vedere organoleptic, „Plate de Florenville” se caracterizează printr-un gust rafinat, delicat și intens, precum și prin senzația agreabilă de consistență la degustare. Cartoful nu este deloc făinos, producând senzația că are un conținut bogat în apă.

Prin urmare, „Plate de Florenville” poate fi comercializat sub formă de cartof nou sau vechi, datorită repausului său vegetativ foarte îndelungat, care elimină riscurile de încolțire prematură și necontrolată.

3.3.   Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

—

3.4.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

—

3.5.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Cu excepția producției de cartofi de sămânță, întreaga producție (de la plantarea tuberculilor, la păstrare și recoltă) se desfășoară în aria delimitată.

3.6.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

Operațiile de pregătire/ambalare sunt autorizate pe întregul teritoriu al Uniunii Europene.

3.7.   Norme specifice privind etichetarea

Eticheta aplicată pe ambalajul cartofului „Plate de Florenville” conține, pe lângă mențiunile legale, denumirea înregistrată, logoul european al indicației geografice protejate (IGP) (în același câmp vizual cu denumirea), o trimitere la organismul de certificare independent desemnat în cazul producătorului, precum și un număr de lot și referința producătorului dacă acesta nu efectuează el însuși operațiile de pregătire/ambalare.

Atunci când cartofii „Plate de Florenville” sunt vânduți în vrac direct consumatorilor, aceștia sunt identificați în mod clar prin intermediul indicațiilor obligatorii precizate mai sus pentru etichetare.

Mențiunea „primeur” (noi) poate însoți denumirea „Plate de Florenville” în măsura în care cartofii prezintă caracteristicile cartofilor noi (recoltare înainte de maturitatea completă, coajă care se desface cu ușurință prin frecare) și sunt comercializați în stare proaspătă înainte de 15 septembrie.

Mențiunea „grenailles” (alice) poate însoți denumirea „Plate de Florenville” în măsura în care tuberculii au un calibru mai mic de 25 mm.

Orice mod de etichetare și de identificare face obiectul unei aprobări prealabile a organismului de certificare independent desemnat în cazul producției vizate.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Zona de producție a cartofului „Plate de Florenville” este formată din următoarele localități:

—	Chiny (fostele localități înainte ca Izel și Jamoigne să fuzioneze);

—	Etalle (Buzenol, Chantemelle, Etalle, Sainte-Marie, Vance);

—	Florenville (Chassepierre, Florenville, Fontenoille, Muno, Villers-devant-Orval);

—	Meix-devant-Virton (Gérouville, Meix-devant-Virton, Robelmont, Sommethone, Villers-la-Loue);

—	Saint-Léger (Châtillon, Saint-Léger);

—	Tintigny (Bellefontaine, Saint-Vincent, Tintigny);

—	Virton (Ethe, Virton).

În această zonă, cartoful „Plate de Florenville” este cultivat doar în soluri, în principal, favorabile de tipul:

—	nisipos sau loess nisipos cu drenare naturală excesivă sau ușor excesivă;

—	nisipo-argilos cu drenare naturală.

5.   Legătura cu aria geografică

5.1.   Specificitatea ariei geografice

Aria geografică asociată denumirii „Plate de Florenville” corespunde unei zone situate în sudul Belgiei și cunoscute sub denumirea „Lorraine belge”. Din punct de vedere geologic și agricol, i se mai spune și „regiunea jurasică”, deoarece este singura regiune din Belgia care datează din era secundară. Zona de producție a cartofului „Plate de Florenville” este situată, mai precis, într-o parte a acestei regiuni jurasice care este denumită Gaume (denumire istorico-geografică).

Una dintre caracteristicile principale din Gaume este relieful specific al cuestelor, cu terenuri pe versanții cei mai însoriți. În plus, fiind protejată de vânturile reci și de ploile din nord de către masivul Ardenne, care are o altitudine mai mare, regiunea Gaume se află în zona de tranziție dintre clima temperată maritimă din nordul țării și clima continentală. Această diferență se reflectă în amplitudinea mai mare a temperaturilor, în numărul mai mare al zilelor de vară, în perioada de însorire mai lungă, în pluviometria mai redusă și în vânturile mai puțin puternice.

Compoziția (calcaroasă) a subsolului reprezintă un alt factor favorabil, pentru că acesta păstrează bine căldura. Cele două straturi pedologice care se întind în jurul Florenville corespund unor soluri ușoare, de loess cu tendințe nisipoase, bine aerisite și bine drenate, care se încălzesc repede, spre deosebire de solurile argiloase, grele și slab drenate, din împrejurimi. De-a lungul timpului, producătorii au remarcat ca produsul „Plate de Florenville” avea o calitate mai bună atunci când era cultivat într-un sol de acest tip (loess nisipos sau nisipo-argilos). Prin urmare, ei au identificat parcelele situate pe solurile respective și le-au utilizat pentru cultura cartofului „Plate de Florenville”, fapt care denotă însușirea unui know-how specific și unic, care este asociat cultivării acestui soi de cartof.

Calea ferată a avut, probabil, un rol important pentru renumele produsului. Într-adevăr, în anul 1880, fosta localitate Florenville a fost dotată cu o gară situată pe linia 165, care leagă Virton și Bertrix. Pe scară mai mare, această linie permitea, și încă mai permite, deplasările la Arlon, Namur și Bruxelles (principalul nod feroviar din Belgia). Calificativul „de Florenville” își are originea, se pare, în eticheta care figura pe vagoanele care plecau din gara Florenville, în care se strângea, prin rețeaua vicinală, producția din vecinătate a acestui soi de cartof. Cartofii au fost denumiți, deci, după gara din care erau expediați.

5.2.   Specificitatea produsului

În afară de culoare și de formă, principalele caracteristici ale cartofului „Plate de Florenville” sunt rezistența sa foarte bună la preparare și gustul său rafinat și delicat.

Într-adevăr, el rămâne întreg, nu se sfărâmă și își păstrează bine forma, chiar și după o preparare îndelungată. Această calitate îi permite să se claseze în clasa culinară A (a se vedea punctul 3.2). Prin urmare, acest soi de cartof este foarte potrivit pentru a fi consumat în salate, pentru fierberea în aburi sau prepararea în coajă.

Savoarea sa este intensă, delicată și de un mare rafinament. Uneori, se face simțit un gust de alună. Intensitatea savorii sale este legată strâns de dimensiunea mică a tuberculilor, deoarece în acest caz componentele aromatice sunt mai concentrate decât în tuberculii mari.

Cele două caracteristici decurg din specificitatea „Plate de Florenville” de a avea un conținut redus de substanță uscată (< 20 %).

Denumirea „Plate de Florenville” există de cel puțin un secol și este atestată de următoarele surse:

—	în 1901, Monografia agricolă a regiunii jurasice (Gaume) definește „Plate de Florenville” ca fiind un soi local;

—	în 1909, Jurnalul societății agricole din provincia Luxemburg notează că „Plate de Florenville” este comercializat la Florenville;

—	în 1930, Enciclopedia agricolă belgiană precizează că „Plate de Florenville” este „cultivat în Gaume” și că „se vinde foarte bine pe piața din Liège”;

—	în 2006, „plate de Florenville” sau „corne de Florenville” este inclus în Dicționarul expresiilor belgiene de Georges Lebouc, iar în 2010 în Dicționarul expresiilor belgiene redactat sub conducerea lui Michel Francard.

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Calitatea

Condițiile climatice și pedologice din Gaume, precum și tipurile de soluri menționate la punctul 5.1 favorizează în mod particular cultivarea cartofului „Plate de Florenville”. Într-adevăr, „Plate de Florenville” are nevoie de un sol bine drenat (pentru a se evita asfixierea rădăcinilor), care se încălzește repede, pentru a favoriza o bună dezvoltare a lăstarilor. În plus, clima descrisă mai sus furnizează resursele hidrice necesare și reduce riscurile de îngheț tardiv, la care cartofii sunt foarte sensibili. Datorită acestor resurse hidrice adecvate, se obțin cartofi „Plate de Florenville” cu un conținut de substanță uscată mai mic de 20 %. O climă mai uscată ar favoriza cartofii făinoși și, în sens invers, o climă mai rece și mai umedă nu ar permite o bună dezvoltare a tuberculilor. Mai mult, pentru că este un soi cu creștere lentă, cartoful „Plate de Florenville” trebuie să fie plantat cât mai timpuriu, iar încălzirea rapidă a solurilor în care este cultivat constituie un avantaj important. Trebuie totuși notat că, în aceste soluri cu bună drenare, randamentul cartofului „Plate de Florenville” este cu mult inferior randamentului nominal al soiului „Rosa” (care este de 90 % din randamentul soiului de referință „Bintje”): în funcție de condițiile meteorologice, acesta se situează între 12 și 25 de tone la hectar, care este randamentul maxim admis pentru a putea beneficia de denumirea „Plate de Florenville”. Într-adevăr, acest randament scăzut este foarte important pentru calitățile gustative ale „Plate de Florenville”: cu cât tuberculii sunt mai mici, cu atât concentrația de molecule aromatice este mai mare, iar cartofii sunt mai gustoși.

Prin urmare, combinația factorilor pedo-climatici și a know-how-ului producătorilor face posibil ca soiul „Rosa” să își dezvolte pe deplin calitățile.

Reputația

Prima atestare a cartofilor denumiți „Plates” în sursele istorice belgiene datează de la mijlocul secolului al 19-lea. În 1860, Edouard de Croeser de Berges inventariază în Belgia 128 de soiuri de cartofi, printre care se numără și „Plate”, descris ca fiind de calitate, destul de productiv și lipsit de boli. Acest soi figurează și în Almanahul agricol belgian din 1899.

„Plate de Florenville” se bucură de un renume local, național și internațional. Acesta se reflectă, în special, prin organizarea la Florenville a „Sărbătorii cartofului” (un week-end în luna octombrie) începând din anul 1994. Informațiile privind acest eveniment sunt prezentate atât în presa regională (de exemplu, în L’Avenir du Luxemburg din 2011, 2012 și 2013), cât și în cea internațională (mențiuni în ziarul francez L’Union-L’Ardennais în 2013). De asemenea, referiri la „Plate de Florenville” apar în presa națională (Le Soir, La Libre Belgique sau în cotidianul de limbă neerlandeză De Standaard), precum și în presa internațională (de exemplu, în Le Figaro din Franța).

Acest cartof figurează și în mai multe ghiduri turistice din Gaume, printre care:

—	Tourisme en Beau Canton de Gaume publicat în 2002 de către Maison du Tourisme din Chiny, Florenville și Herbeumont;

—	La Transgaumaise, ghid de excursii scris de către André Pierlot și publicat în 2009.

În ceea ce privește arta culinară, cartoful „Plate de Florenville” este utilizat în mai multe rețete din provincia Luxemburg, rețete pentru care consistența sa reprezintă o calitate esențială:

—	„touffaye” este o mâncare înăbușită („al touffaye”) (Chantal Van Gelderen, 1999);

—	„roustiquettes gaumaises” este o rețetă propusă de Noël Anselot în 1980;

—	„Floriflette” propusă de Confrérie des Sossons d’Orvaulx.

În plus, calitățile sale culinare îi permit să figureze în meniul mai multor restaurante, care îl prezintă ca fiind un ingredient rafinat și tipic. Printre aceste feluri de mâncare se numără:

—	„Gratinée de Florenville” de la Ferme des Sanglochons (Verlaine-Neufchâteau, în provincia Luxemburg);

—	„Moelleux de plates de Florenville au crabe, aux crevettes grises et au Royal Belgian caviar, beurre blanc d’huîtres à la ciboulette” din meniul restaurantului gastronomic Comme Chez Soi (Bruxelles).

Foarte apreciat de consumatori, cartoful „Plate de Florenville” este recunoscut ca având o productivitate scăzută, dar o calitate foarte ridicată, dovedită și de prețul său. Mai multe surse de la începutul secolului al 20-lea atestă faptul că acest soi de cartofi se vindea mai scump decât celelalte. Chiar și în prezent, prețul său în magazin (1,99 EUR/kg) îl depășește pe cel al altor soiuri de cartof cu pulpă fermă, cum ar fi Charlotte (1,20 EUR/kg).

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 (3)]

http://agriculture.wallonie.be/apps/spip_wolwin/IMG/pdf/Dossier-Plate-Florenville-IGP.pdf

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(3)  A se vedea nota de subsol 2.

---

28.2.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 72/31

---

Rectificare la Cererea de propuneri

Ghid – EACEA 03/2015

Inițiativa „Voluntari UE pentru ajutor umanitar”:

Asistență tehnică pentru organizațiile de trimitere

Consolidarea capacităților pentru ajutor umanitar ale organizațiilor de primire

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 17 din 20 ianuarie 2015 )

(2015/C 72/14)

La pagina 12:

în loc de:

se va citi:

La pagina 13:

în loc de:

se va citi:

---

(1)  Ajutorul umanitar este definit în conformitate cu articolul 3 litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 375/2014, respectiv activități și operațiuni în țări terțe, concepute pentru acordarea de asistență de urgență bazată pe necesități, în scopul protejării vieții, prevenirii și alinării suferinței umane și păstrării demnității umane în cazul unei crize provocate de om sau a unui dezastru natural. Acesta cuprinde operațiunile de asistență, ajutor și protecție, desfășurate în timpul crizelor umanitare sau după acestea, măsurile de sprijin prin care se asigură accesul la persoanele aflate în dificultate și se facilitează libera circulație a asistenței, precum și acțiunile care au drept obiectiv consolidarea gradului de pregătire și de reducere a riscului de dezastre și contribuția la consolidarea rezistenței și a capacității de a face față crizelor și de a se redresa după crize.”

---