COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 16.7.2025

COM(2025) 565 final

2025/0240(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a Fondului european pentru coeziune economică, socială și teritorială, agricultură și zone rurale, pescuit și afaceri maritime, prosperitate și securitate pentru perioada 2028-2034 și de modificare a Regulamentului (UE) 2023/955 și a Regulamentului (UE, Euratom) 2024/2509

{SWD(2025) 565 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

În ultimii ani, fondurile UE cu pachete financiare prealocate la nivel național au sprijinit în mod esențial realizarea principalelor obiective ale UE și a politicilor comune ale UE – de la coeziunea economică, teritorială și socială la asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populația agricolă, accesul la alimente la prețuri accesibile, sprijinirea politicii comune în domeniul pescuitului sau crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție. În prezent, există mai multe fonduri care sunt prealocate în mod predominant statelor membre. Cu toate acestea, provocările serioase cu care se confruntă Uniunea necesită un proces de reflecție cu privire la modalitățile de îmbunătățire a conceperii lor în vederea concretizării optime a priorităților noastre comune.

În același timp, securitatea alimentară și protecția naturii susțin calitatea vieții în Europa, politica agricolă comună (PAC) fiind capabilă să garanteze că 450 de milioane de europeni au acces la produse alimentare sigure, de înaltă calitate și diversificate la prețuri accesibile, contribuind în același timp la menținerea unor zone rurale dinamice și la realizarea de progrese semnificative în ceea ce privește creșterea durabilă. Cu toate acestea, riscurile pe termen lung pentru securitatea alimentară și efectele schimbărilor climatice și ale degradării mediului exercită o presiune tot mai mare asupra sectorului agricol. În plus, fermierii, pescarii, zonele rurale și de coastă sunt din ce în ce mai afectate de concurența neloială la nivel mondial, de creșterea prețurilor la energie, de lipsa fermierilor și a pescarilor mai tineri și de dificultățile privind accesul la capital. De exemplu, în pofida sprijinului substanțial din partea PAC, venitul agricol pe lucrător rămâne volatil și cu mult sub salariul mediu din economia UE (60 % în 2023).

Războiul, insecuritatea, sărăcia și lipsa de oportunități au consolidat fluxurile de migrație, iar utilizarea migrației ca armă la frontierele UE a scos la iveală noi forme de amenințări. În același timp, peisajul politic și economic mondial prezintă provocări de o amploare fără precedent, întrucât războiul continuă să facă ravagii pe continentul european și, de asemenea, în țările din vecinătate.

Deși acestea sunt doar câteva dintre numeroasele provocări cu care se confruntă Uniunea, ele demonstrează necesitatea de a îmbunătăți conceperea sprijinului UE pentru a concretiza în mod optim prioritățile și politicile noastre comune și pentru a garanta că bugetul UE continuă să aibă un rol esențial în sprijinirea creșterii echitabile și favorabile incluziunii, a convergenței economice durabile, a echității între generații și a securității. În acest sens, Orientările politice ale Comisiei pentru perioada 2024-2029 prevăd o politică de coeziune și de creștere consolidată și modernizată, menită să reducă disparitățile economice, sociale și teritoriale, să sprijine ocuparea forței de muncă și să consolideze competitivitatea Uniunii. Evaluarea la jumătatea perioadei a politicii de coeziune adaugă deja flexibilitate și prevede oferirea de stimulente pentru direcționarea investițiilor către provocările emergente, menținând în același timp în centrul preocupărilor reducerea disparităților regionale. De asemenea, prin Orientările sale politice, Comisia își propune să se asigure că sectorul pescuitului rămâne sustenabil, competitiv și rezilient și menține condiții de concurență echitabile pentru lanțul european al sectorului pescăresc. Orientările politice prevăd angajamentul Comisiei că Pactul european privind oceanele se va axa pe impulsionarea dezvoltării economiei albastre și pe asigurarea bunei guvernanțe și a sustenabilității oceanelor noastre în toate dimensiunile sale. De asemenea, se prevede necesitatea unei politici agricole comune care să aibă un caracter mai specific și care să găsească echilibrul adecvat între stimulente, investiții și reglementare și să asigure fermierilor un venit echitabil și suficient. În sens mai larg, se prevede, de asemenea, angajamentul de a sprijini măsurile de consolidare a apărării și securității Europei și de combatere a migrației, inclusiv protecția eficace a frontierelor externe ale UE, precum și pregătirea pentru schimbările climatice sau combaterea acestora. În diferite ocazii, șefii de stat din UE au solicitat creșterea rezilienței agriculturii UE pentru a menține securitatea alimentară pe termen lung, valoarea unor comunități rurale dinamice și rolul esențial al PAC în această privință. În plus, aceștia au făcut apel la necesitatea de a asigura un cadru de politică stabil și previzibil, inclusiv pentru a-i ajuta pe fermieri să facă față provocărilor în materie de mediu și de climă.

Comunicarea Comisiei din 19 februarie 2025 intitulată „Viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar” 6 stabilește principiile generale pentru PAC post-2027. Printre aceste principii se numără o PAC bazată pe obiective și cerințe specifice, o mai mare responsabilitate și răspundere pentru statele membre cu privire la modul în care îndeplinesc obiectivele politicii PAC, rolul esențial al PAC în sprijinirea și stabilizarea veniturilor fermierilor și atragerea unei viitoare generații de fermieri, o politică mai simplă și mai bine direcționată, care să definească un echilibru mai clar între stimulente și cerințele obligatorii, o mai mare flexibilitate pentru fermieri și favorizarea stimulentelor în locul condițiilor.

În sens mai larg, cadrul financiar multianual pentru perioada 2028-2034 reprezintă o oportunitate de a elabora un buget mai orientat spre politici, mai simplu, cu impact și reactiv, pentru a ajuta statele membre și regiunile acestora să abordeze prioritățile și provocările în modul cel mai eficace, incluziv și eficient, ținând seama de învățămintele desprinse din programele actuale. Comunicarea Comisiei intitulată „Calea către următorul cadru financiar multianual”, publicată la 11 februarie 2025, a subliniat, în acest sens, necesitatea să abordeze „complexitățile, deficiențele și rigiditățile existente în prezent și să maximizeze impactul fiecărui euro cheltuit”, garantând în același timp capacitatea bugetului de a răspunde unei realități în schimbare. 

Prezenta propunere de regulament urmărește să răspundă acestor provocări diferite prin:

·asigurarea unei coerențe sporite între prioritățile UE și acțiunile naționale și regionale;

·simplificare și un raport calitate-preț mai bun prin construirea unui sistem de realizare a obiectivelor mai simplu și mai eficient;

·abordarea priorităților de politică emergente prin facilitarea realocării resurselor pentru a răspunde nevoilor noi și crizelor neprevăzute, fără a pune în pericol îndeplinirea obiectivelor pe termen lung. 

Pentru a atinge aceste obiective, prezenta inițiativă prevede gruparea pachetelor financiare prealocate la nivel național în cadrul unui fond pentru:

·Simplificarea cadrului actual – trecerea de la aproape 540 de programe la 27 de planuri de parteneriat naționale și regionale și la un plan Interreg, cu o sferă de cuprindere extinsă a criteriilor de eligibilitate și un set unic de norme, va reduce costurile administrative la toate nivelurile, facilitând în același timp accesul la finanțare al întreprinderilor din UE, inclusiv al IMM-urilor, al autorităților locale și al promotorilor de proiecte și punând accentul pe reducerea disparităților regionale. Pentru sectorul agricol, aceasta prezintă o evoluție bazată pe cea mai recentă reformă, care se bazează deja și pentru prima dată pe planuri naționale strategice și pe performanță. De asemenea, noul cadru garantează coerența prin integrarea intervențiilor PAC din actuala structură compusă din două fonduri într-o structură unică. O astfel de aliniere crește flexibilitatea și simplificarea.

·Asigurarea unui proces de programare mai integrat, care să permită o abordare mai diferențiată și calitativă pentru realizarea priorităților UE, adaptată la provocările naționale și regionale din fiecare stat membru, evitându-se abordarea universală. Programarea integrată va permite, de asemenea, sinergii mai puternice între politici, de exemplu, pentru a permite statelor membre să abordeze provocările cu care se confruntă zonele rurale și de coastă într-un mod mai cuprinzător, precum și cu alte programe de cheltuieli ale UE (de exemplu, Fondul european pentru competitivitate sau Mecanismul pentru interconectarea Europei). În acest sens, fondul va asigura, de asemenea, sprijin continuu celor care au cea mai mare nevoie de el, inclusiv regiunilor cel mai puțin dezvoltate și fermierilor cu nevoile cele mai acute, cu un accent puternic pe reînnoirea generațiilor.

·Garantarea faptului că bugetul UE sprijină succesul, oferind statelor membre și regiunilor obiectivele necesare pentru a demara un program ambițios de reformă, care va aduce beneficii UE în ansamblu, și prin orientarea cheltuielilor în domeniile importante și care pot oferi cea mai mare valoare adăugată la nivelul UE – în special prin încurajarea statelor membre și a regiunilor să selecteze mai multe proiecte cu o valoare adăugată europeană ridicată față de situația din prezent, inclusiv proiecte transfrontaliere și multinaționale (în special PIIEC). Coerența va fi asigurată cu rază mare de acțiune, printr-o mai bună planificare a politicilor la toate nivelurile și o alocare mai eficientă a fondurilor UE, acolo unde acestea pot obține cele mai bune rezultate, precum și prin promovarea unor sinergii mai puternice între politici.

·Promovarea asumării responsabilității la toate nivelurile, cu o guvernanță pe mai multe niveluri și o puternică dimensiune regională, bazată pe gestiunea partajată și pe principiul parteneriatului, asigurându-se că sprijinul se axează pe nevoile fiecărui stat membru și ale regiunilor și sectoarelor sale, precum și pe continuitatea și previzibilitatea pentru autoritățile de management și beneficiari;

·Obținerea unui raport calitate-preț mai rapid și mai bun, corelând acordarea de fonduri către statele membre cu progresele realizate în punerea în aplicare a măsurilor, mai degrabă decât cu rambursarea costurilor eligibile;

·Prevederea unor garanții solide pentru a asigura respectarea statului de drept și aplicarea efectivă a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene pe tot parcursul punerii în aplicare.

·Încurajarea creșterii flexibilități și adaptabilități, cu alocarea progresivă a fondurilor pe parcursul perioadei de programare, o reexaminare simplificată a planurilor și o rezervă la nivelul UE (mecanismul UE) care să ofere o marjă suplimentară de adaptare la noile priorități și la crize.

Un mecanism al UE va completa punerea în aplicare la nivel național și regional. Mecanismul UE va sprijini proiecte transnaționale și inovatoare, cu o valoare adăugată europeană ridicată, care necesită eforturi suplimentare de coordonare la nivelul UE. De asemenea, mecanismul va oferi sprijin tehnic statelor membre pentru a-și pune în aplicare în mod eficace planurile de parteneriat naționale și regionale. În plus, mecanismul va ajuta statele membre să abordeze prompt nevoile urgente și specifice ca răspuns la o situație de criză, cum ar fi un dezastru natural major la nivel național sau regional, și va stimula repararea și redresarea în vederea creșterii rezilienței în urma unei crize. De asemenea, acesta va lua în considerare incertitudinile, oferind Uniunii o marjă de manevră suplimentară pentru a se adapta la prioritățile emergente la nivelul Uniunii, care necesită un răspuns coordonat.

Prezenta propunere este însoțită de propuneri de regulamente sectoriale specifice, care stabilesc condiții specifice pentru furnizarea de sprijin din partea Uniunii în domeniile de politică vizate de planuri. Sprijinul din partea Uniunii va fi furnizat în cadrul fondului, în conformitate cu normele care reglementează fondul, astfel cum sunt propuse în prezentul regulament.

•Coerența cu dispozițiile de politică deja existente în domeniul de politică vizat

Fondul va contribui la o mai bună exploatare a sinergiilor dintre politicile care intră în sfera de cuprindere a prezentei inițiative și, în consecință, va sprijini punerea lor în aplicare. De exemplu, prin integrarea politicii de coeziune, a politicii agricole comune și a politicii comune în domeniul pescuitului într-o abordare de programare unică, statele membre vor dispune de un set mai larg de instrumente pentru a aborda provocările cu care se confruntă fermierii și comunitățile din zonele rurale și costiere (de exemplu, dezvoltarea infrastructurii; pentru servicii, digitalizare, acces la infrastructura de alimentare cu apă și energie; dezvoltarea competențelor, reînnoirea generațiilor). De asemenea, prin includerea migrației și a coeziunii în cadrul aceleiași abordări privind programarea, statele membre și regiunile vor fi mai bine pregătite pentru a integra migranții pe piața forței de muncă, protejându-și în același timp frontierele.

Un cadru simplificat pentru pachetele financiare prealocate la nivel național va facilita valorificarea sinergiilor cu alte programe bugetare ale UE, mecanismul de coordonare asigurând o programare coerentă, fără suprapuneri. Sinergiile vor fi deosebit de relevante cu instrumentul InvestEU al Fondului european pentru competitivitate, Mecanismul pentru interconectarea Europei, programul Erasmus+, programul pentru piața unică, domeniul vamal și cooperarea dintre autoritățile naționale (SMP+) și Fondul „Europa globală”.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Fondul va sprijini și, prin urmare, va asigura o coerență sporită cu alte politici ale Uniunii, cum ar fi:

·Comunicarea Comisiei privind punerea în aplicare și simplificarea intitulată „O Europă mai simplă și mai rapidă” 1 , prin care se reînnoiește angajamentul de a accelera, a simplifica și a îmbunătăți politicile și legile UE și de a face normele mai clare, mai ușor de înțeles și mai rapid de pus în aplicare.

·O Busolă pentru competitivitatea UE 2 , care prevede catalizatori orizontali, cum ar fi eliminarea barierelor din calea pieței unice, aprofundarea piețelor de capital prin punerea în aplicare a reformelor care stau la baza unei uniuni a economiilor și a investițiilor, precum și simplificarea mediului de reglementare printr-un buget UE recalibrat. Existența unui cadru simplificat pentru pachetele financiare prealocate la nivel național va permite, în acest sens, o mai bună valorificare a sinergiilor cu alte instrumente ale bugetului UE, inclusiv cu Fondul european pentru competitivitate și cu programul Orizont Europa.

·Pactul pentru o industrie curată 3 , care stabilește o foaie de parcurs comună pentru competitivitate și decarbonizare și identifică CFM post-2027 ca fiind un factor-cheie pentru tranziția curată. Ca parte a Pactului pentru o industrie curată, Comisia a adoptat Planul de acțiune pentru energie la prețuri accesibile 4 , care urmărește să reducă costurile energiei pentru toți, să accelereze utilizarea energiei din surse regenerabile, să sporească eficiența energetică sau pregătirea pentru situații de criză energetică.

·Comunicarea Comisiei din 5 martie 2025 privind uniunea competențelor 5 , care stabilește măsurile concrete necesare pentru a înzestra oamenii cu competențele adecvate și pentru o Europă mai competitivă și mai favorabilă incluziunii.

·„Viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar” 6 din 19 februarie 2025, care propune măsuri de asigurare a competitivității, sustenabilității și rezilienței pe termen lung a sectorului agricol și alimentar al UE.

·Politica de cercetare și inovare prin intermediul strategiei de cercetare și inovare din cadrul Pactului european privind oceanul planetar și Strategia de cercetare și inovare pentru reziliența în domeniul apei într-un mod sinergic.

·Cartea albă privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030 din 19 martie 2025, care prevede o nouă abordare a apărării și identifică nevoile de investiții. Această carte albă prezintă principalele linii de acțiune privind modul de protejare a securității Europei, inclusiv prin investiții masive în apărare și consolidarea gradului de pregătire al industriei europene de apărare.

·Comunicarea Comisiei din 5 martie 2025 privind Planul de acțiune industrială pentru sectorul european al autovehiculelor, care stabilește pașii necesari pentru tranziția către vehicule cu emisii zero, conectate și tot mai automatizate.

·Comunicarea Comisiei din 9 decembrie 2020 privind Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă – înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului stabilește etapele necesare pentru a ghida sistemul european de transport către realizarea obiectivelor privind o mobilitate durabilă, inteligentă și rezilientă.

·Uniunea egalității și strategiile aferente7, care vizează combaterea discriminării pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Pactul european privind oceanul planetar din 5 iunie 2025, care stabilește o strategie cuprinzătoare pentru o mai bună protecție a oceanelor, pentru promovarea unei economii albastre prospere și pentru sprijinirea bunăstării persoanelor din comunitățile costiere.

·Comunicarea referitoare la Strategia europeană privind o Uniune a pregătirii pentru a preveni amenințările și situațiile de criză emergente și pentru a răspunde la acestea. 

·Pachetele omnibus adoptate în cursul anului 2025 7 care vizează, printre altele, simplificarea, coerența cu alte acte legislative și reducerea numărului de puncte de date. Regulamentul privind industria „zero net” și Actul european privind materiile prime critice, inclusiv din perspectiva unor termene de autorizare scurte.

·Comunicarea Comisiei din 5 iunie 2025 privind o strategie europeană pentru reziliența în domeniul apei.

·Programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital, instituit prin Decizia (UE) 2022/2481 a Parlamentului European și a Consiliului, care stabilește țintele digitale și obiectivele Uniunii în materie de transformare digitală pentru 2030 și prevede un mecanism de monitorizare și cooperare bazat pe foi de parcurs strategice naționale privind deceniul digital; comunicările anuale privind „Stadiul evoluției deceniului digital”, care evaluează progresele înregistrate de Uniune în direcția realizării țintelor digitale pentru 2030 și oferă recomandări concrete pentru fiecare stat membru

·Comunicarea Comisiei privind planul de acțiune privind continentul IA.

·Comunicarea Comisiei din 19 martie 2025 privind uniunea economiilor și a investițiilor 8 , care propune măsuri pentru a crea oportunități de investiții mai bune pentru cetățenii UE și opțiuni de finanțare pentru întreprinderile din UE, transformând astfel piețele financiare într-un factor-cheie orizontal al obiectivelor strategice ale UE.

Această inițiativă va asigura, de asemenea, coerența cu Legea europeană a climei, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/1119.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

Acțiunea UE este justificată de mai multe temeiuri juridice care reflectă diferitele politici sprijinite de fond:

·Articolul 174 din TFUE prevede obligația UE de a promova coeziunea economică, socială și teritorială.

·Articolele 176, 177 și 162 din TFUE instituie Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și, respectiv, Fondul social european și definesc obiectivele acestora.

·Articolul 38 și articolul 42 alineatul (3) din TFUE împuternicesc Uniunea să definească și să pună în aplicare o politică comună în domeniul agriculturii (PAC) și o politică comună în domeniul pescuitului (PCP). Articolul 39 din TFUE stabilește obiectivele PAC, care includ creșterea productivității agriculturii, un nivel de trai echitabil pentru populația agricolă, stabilizarea piețelor, garantarea siguranței aprovizionărilor și asigurarea unor prețuri rezonabile de livrare către consumatori. Articolul 42 din TFUE permite Uniunii să stabilească măsura în care normele Uniunii privind concurența și ajutoarele de stat se aplică producției și comercializării produselor agricole enumerate în anexa I la TFUE.

·Articolul 175 din TFUE enumeră fondurile structurale care sprijină realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale – Fondul european de orientare și garantare agricolă, secțiunea „Orientare”; Fondul social european; Fondul european de dezvoltare regională. Articolul 177 din TFUE prevede că „Parlamentul European și Consiliul [...] definesc misiunile, obiectivele prioritare și organizarea fondurilor structurale, ceea ce poate să implice regruparea fondurilor”.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

•Proporționalitatea

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Consultarea cu părțile interesate

·evenimente specifice, cum ar fi grupul de dezbatere al cetățenilor privind noul buget european, conferința anuală privind bugetul, Tour d’Europe (o rundă de consultări desfășurate de comisarul pentru buget, luptă antifraudă și administrație publică în toate statele membre și în regiunile acestora) și

·o consultare publică deschisă specifică (în perioada 12 februarie-7 mai 2025).

Consultările cu părțile interesate au condus la rezultate similare cu cele ale concluziei la evaluarea impactului, subliniind ca elemente-cheie pentru viitorul cadru de finanțare necesitatea simplificării, a unei mai mari flexibilități și a importanței asigurării sprijinului pentru toate regiunile pe baza nevoilor specifice ale acestora, mai degrabă decât pe baza alocărilor uniforme. Abordarea disparităților structurale, inclusiv a disparităților sociale, economice, regionale și teritoriale persistente, rămâne o preocupare majoră, alături de necesitatea de a consolida capacitatea administrativă. Consolidarea guvernanței pe mai multe niveluri și a participării părților interesate s-a impus, de asemenea, ca o prioritate clară.

Preocupările ridicate de părțile interesate sunt abordate prin diversele măsuri de simplificare incluse în regulamentul privind fondul, precum și în diferitele norme care reglementează elaborarea și punerea în aplicare a planurilor.

•Obținerea și utilizarea cunoștințelor de specialitate

Propunerea a fost susținută de o evaluare a impactului, care a examinat opțiunile de concepere a planului, axându-se pe modelul de performanță – modul în care sunt efectuate plățile – și pe modul de gestiune – modul în care sunt executate și supravegheate cheltuielile UE. Caracteristicile de proiectare au un impact asupra sferei de cuprindere a planurilor, care a fost examinat într-o a doua etapă.

În urma evaluării impactului s-a concluzionat că opțiunea preferată pentru elaborarea planurilor este un model de performanță în raport cu obiectivele convenite în prealabil (opțiunea B), în cadrul gestiunii partajate (opțiunea D). Pe de o parte, realizarea obiectivelor convenite în prealabil asigură un nivel mai bun de coerență, rentabilitate și responsabilitate în comparație cu un model de performanță bazat pe costuri, întrucât rezultatele specifice care trebuie obținute sunt stabilite dinainte. Furnizarea de sprijin financiar la îndeplinirea jaloanelor și a țintelor oferă, de asemenea, stimulente pentru realizarea punerii în aplicare a măsurilor convenite. Un astfel de model de performanță oferă, de asemenea, un cadru mai simplu pentru realizarea de reforme la nivelul statelor membre și permite consolidarea în continuare a coerenței dintre activitățile UE și cele de la nivel național/regional/local. Pe de altă parte, gestiunea partajată va corespunde cel mai bine caracteristicilor guvernanței pe mai multe niveluri și dimensiunii regionale puternice a planurilor. Aceasta ar asigura, de asemenea, simplitatea pentru statele membre și regiuni, care s-ar putea baza pe structurile deja instituite pentru gestionarea fondurilor UE cu pachete financiare prealocate la nivel național și, prin urmare, ar conduce la costuri de ajustare mai mici pentru autoritățile statelor membre în comparație cu gestiunea directă (cu excepția Fondului social pentru climă).

În ceea ce privește sfera de cuprindere a planurilor, evaluarea impactului a arătat că existența unui plan pentru fiecare stat membru ar asigura o programare mai coerentă și mai coordonată a pachetelor financiare prealocate, reflectând nevoile diferite de la nivel național și regional și asigurând în același timp sprijinul pentru prioritățile UE identificate în mecanismul de coordonare. În urma evaluării impactului s-a concluzionat că o sferă de cuprindere mai largă a planurilor, astfel cum se prevede la opțiunea 3b, ar genera cel mai ridicat grad de coerență politică a planurilor, permițând valorificarea sinergiilor care există între politici și eliminarea suprapunerilor existente.

Se preconizează că toate opțiunile vor reduce costurile administrative pentru statele membre și regiuni – deși într-o măsură diferită. Opțiunea 1 ar reduce numărul de programe de la peste 400 la un plan pentru fiecare stat membru, preconizându-se în același timp că trecerea de la programarea în două etape în cadrul politicii de coeziune la programarea unică bazată pe un set unic de norme va reduce întârzierile în punerea în aplicare – fără a aduce atingere caracterului puternic al guvernanței pe mai multe niveluri și dimensiunii regionale. Opțiunea 2a ar contribui parțial la o mai bună valorificare a sinergiilor cu alte politici ale UE, cum ar fi coeziunea, dar ar inversa abordarea planificării strategice pentru întreaga PAC, care a fost introdusă prin planurile strategice PAC pentru perioada 2023-2027. Se preconizează că aceasta va aduce o simplificare suplimentară, având în vedere asemănările dintre PAC și Regulamentul privind dispozițiile comune, dar cu unele costuri de ajustare pentru autoritățile statelor membre, care ar trebui să lucreze în două sisteme diferite pentru cele două fonduri PAC. Integrarea deplină a PAC (opțiunea 2b) ar remedia acest lucru, însă introducerea unor norme specifice pentru integrarea intervențiilor bazate pe suprafață și a celor bazate pe animale la care fermierii recurg în mod direct pentru a-și asigura mijloacele de subzistență ar rămâne totuși necesară pentru a menține integritatea pieței unice și concurența loială între fermieri. În ansamblu, s-a constatat că opțiunile 2b și 3 aduc câștiguri mai mari în materie de simplificare și sinergii mai bune în materie de politici decât opțiunile 1 și 2a.

Existența unui pachet financiar unic pentru fiecare stat membru ar asigura alocarea eficientă și flexibilă a finanțării în toate domeniile de politică, permițând statelor membre să abordeze noi priorități, cum ar fi capabilitățile de apărare sau pregătirea. De asemenea, ar facilita realocarea resurselor pentru a răspunde unor provocări neprevăzute sau ar schimba nevoile politice, fără a fi necesară redeschiderea cadrului legislativ. În urma evaluării impactului s-a concluzionat că o sferă de cuprindere mai largă a planurilor, astfel cum se prevede la opțiunea 3b, ar genera cel mai mare grad de flexibilitate în comparație cu celelalte două opțiuni.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Se preconizează că inițiativa va duce la o reducere semnificativă a sarcinii administrative și la îmbunătățirea eficienței. Existența unui set comun de norme – pe termen scurt și mediu – ar trebui să reducă costurile pentru administrațiile naționale/regionale/locale, precum și pentru părțile interesate. Reunirea diferitelor fonduri ale UE oferă, de asemenea, oportunitatea de a spori sinergiile și flexibilitatea în utilizarea resurselor UE, ceea ce conduce la o mai bună alocare a resurselor și la o utilizare mai eficientă a bugetului UE, cu beneficii macroeconomice și la nivelul întregii societăți pe termen lung. De asemenea, se preconizează că accentul pus pe prioritățile UE, ținând seama de nevoile naționale și regionale, va contribui la o utilizare mai eficientă a resurselor UE.

Deși se preconizează costuri unice de ajustare pentru autoritățile naționale și regionale și beneficiari (inclusiv întreprinderi) pentru a se adapta la noua structură, costurile recurente de asigurare a conformității și costurile administrative ar trebui să fie mai reduse în comparație cu situația actuală datorită eforturilor de simplificare.

•Drepturile fundamentale

4.IMPLICAȚII BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

2025/0240 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a Fondului european pentru coeziune economică, socială și teritorială, agricultură și zone rurale, pescuit și afaceri maritime, prosperitate și securitate pentru perioada 2028-2034 și de modificare a Regulamentului (UE) 2023/955 și a Regulamentului (UE, Euratom) 2024/2509

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 42, articolul 43 alineatul (3), articolul 46 litera (d), articolul 91 alineatul (1) litera (d), articolul 149, articolul 153 alineatul (2) litera (a) și articolele 164, 175, 177 și 178, articolul 192 alineatul (1), articolul 194 alineatul (2), articolul 209 alineatul (1), articolul 212 alineatul (2), articolul 322 alineatul (1) litera (a) și articolul 349,

având în vedere Actul de aderare din 1979, în special alineatul (6) din Protocolul nr. 4 privind bumbacul atașat la acesta,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Curții de Conturi,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Articolul 174 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că, în scopul promovării unei dezvoltări armonioase a întregii Uniuni, aceasta își dezvoltă și desfășoară acțiunea care conduce la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale. Acesta prevede, de asemenea, că Uniunea urmărește, în special, reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate. 

(2)Articolul 175 din TFUE impune statelor membre să își coordoneze politicile economice în vederea realizării obiectivelor menționate la articolul 174 din TFUE. De asemenea, Uniunea susține realizarea acestor obiective prin acțiunea pe care o întreprinde prin intermediul fondurilor structurale, inclusiv Fondul european de orientare și garantare agricolă, secțiunea „Orientare”; Fondul social european; Fondul european de dezvoltare regională. Comunicarea Comisiei intitulată „Calea către următorul cadru financiar multianual”1 subliniază că eficacitatea finanțării din partea Uniunii este îngreunată de fragmentarea arhitecturii financiare, împreună cu complexitatea și rigiditățile aferente, care cresc riscul de suprapuneri. Finanțarea obiectivelor de politică ale Uniunii este dispersată în programe care se suprapun, fiecare cu propriul set de norme. Aceste elemente generează o sarcină administrativă pentru destinatari și statele membre și limitează flexibilitatea bugetului Uniunii. 

(3)Articolul 38 și articolul 43 alineatul (2) din TFUE prevăd că Uniunea definește și pune în aplicare o politică agricolă comună (PAC) și o politică comună în domeniul pescuitului (PCP). Articolul 39 din TFUE stabilește obiectivele politicii agricole comune (PAC), care includ creșterea productivității agriculturii, un nivel de trai echitabil pentru populația agricolă, stabilizarea piețelor, garantarea siguranței aprovizionărilor și asigurarea unor prețuri rezonabile de livrare către consumatori. Articolul 42 din TFUE permite Uniunii să stabilească măsura în care normele Uniunii privind concurența și ajutoarele de stat ar trebui să se aplice producției și comercializării produselor agricole enumerate în anexa I la TFUE.

(4)Articolul 162 din TFUE subliniază obiectivele care trebuie urmărite în scopul îmbunătățirii posibilităților de încadrare în muncă a lucrătorilor pe piața internă și pentru a contribui la ridicarea nivelului de trai. 

(5)Articolul 152 din TFUE recunoaște dialogul social ca fiind o componentă-cheie a modelului social european și un obiectiv comun al Uniunii și al statelor sale membre. 

(6)Articolele 9, 19 și 153 din TFUE prevăd un cadru cuprinzător privind incluziunea socială, inclusiv combaterea sărăciei și a discriminării, ca obiectiv central al Uniunii. Scopul este acela de a se asigura că toți cetățenii au oportunitățile și resursele necesare pentru a participa pe deplin la viața economică, socială și culturală. Aceasta include accesul la piața forței de muncă, accesul egal la facilități, servicii și prestații, promovarea unui nivel de trai și a bunăstării în conformitate cu valorile UE. 

(7)Uniunea trebuie să își atingă obiectivele într-un context economic, social și demografic dificil, care include disparități regionale și teritoriale persistente, impactul schimbărilor climatice și provocări legate de securitatea alimentară și de protecția naturii, progrese insuficiente și inegale în ceea ce privește transformarea digitală a Uniunii, subminând eforturile de consolidare a suveranității digitale a Uniunii, precum și consecințe economice și sociale semnificative. Acest lucru este însoțit de un context geopolitic și geoeconomic dificil, care are un impact asupra politicilor Uniunii în materie de apărare, securitate (inclusiv securitate economică) și migrație. Abordarea eficace a acestor provocări necesită un buget al Uniunii mai bine direcționat, mai simplu și cu impact mai mare, pentru a asigura valoarea adăugată a Uniunii și alinierea clară între sprijinul financiar al Uniunii și prioritățile de politică ale Uniunii în toate domeniile de politică și în toate modurile de gestiune și pentru a [continua eforturile cu scopul de a] simplifica normele privind sprijinul financiar din partea Uniunii.

(8)Prezentul regulament ar trebui să stabilească norme privind sarcinile, obiectivele prioritare și organizarea fondului. Pentru a continua în mod coordonat și armonizat execuția prin gestiune partajată a sprijinului din partea Uniunii, și anume cea a Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), a Fondului social european (FSE) și a Fondului de coeziune, a măsurilor finanțate prin gestiune partajată în cadrul politicilor comune în domeniul agriculturii și pescuitului și a sprijinului acordat în temeiul părții III titlul V din TFUE, ar trebui, de asemenea, stabilite norme orizontale bazate pe articolul 322 din TFUE. Regulamentele sectoriale specifice pot stabili condiții specifice pentru completarea prezentului regulament. Aceste condiții nu ar trebui să fie în contradicție cu prezentul regulament. În cazul în care există îndoieli, prezentul regulament prevalează.

(9)Bugetul Uniunii, executat împreună cu statele membre, ar trebui, în special, să prevadă o politică de coeziune consolidată și modernizată și o politică de creștere favorabilă incluziunii, care să contribuie la reducerea disparităților regionale din întreaga Uniune, promovând dezvoltarea durabilă și competitivitatea Uniunii, suveranitatea sa tehnologică, transformarea sa digitală și securitatea sa. Această politică ar trebui elaborată în parteneriat cu autoritățile naționale, regionale și locale și ar trebui să intensifice eforturile privind reziliența și pregătirea în domeniul climei și al apei, cu un obiectiv general pentru acțiunile Uniunii de pregătire pentru riscurile climatice tot mai mari. Bugetul Uniunii ar trebui să sprijine în continuare o PAC mai simplă și mai bine orientată, care să implice un echilibru adecvat între stimulente, investiții și reglementare și care să asigure fermierilor un venit echitabil și suficient, atractiv pentru tinerii fermieri. Bugetul Uniunii ar trebui să asigure previzibilitatea necesară pentru o politică comună care să ofere sprijin pentru venit.

(10)În acest context, este esențial să se continue eforturile de simplificare a normelor și de îmbunătățire a modelelor de performanță actuale pentru a maximiza eficacitatea și capacitatea de reacție a cheltuielilor Uniunii și pentru a conduce la o simplificare pentru statele membre, autoritățile regionale și locale și beneficiari. Prin urmare, fondurile alocate statelor membre ar trebui să pună un accent mai puternic pe rezultate, pe simplificare și pe maximizarea investițiilor publice cu o valoare adăugată ridicată la nivelul Uniunii, inclusiv pe utilizarea strategică a achizițiilor publice pentru a promova obiectivele-cheie de politică, și pe mobilizarea capitalului privat. În consecință, Uniunea ar trebui să stabilească obiectivele și tipurile de intervenții, în timp ce statele membre ar trebui să își asume o responsabilitate și răspundere mai mare pentru îndeplinirea acestor obiective. În consecință, este necesar să se asigure un nivel mai ridicat de subsidiaritate și flexibilitate, pentru a se ține cont mai bine de condițiile și de nevoile locale și regionale.

(11)În conformitate cu articolul 177 din TFUE, Parlamentul European și Consiliul definesc, prin regulamente, misiunile, obiectivele prioritare și organizarea fondurilor structurale, ceea ce poate să implice regruparea fondurilor. Pentru a dezvolta o execuție mai coordonată, mai armonizată și mai eficace a fondurilor Uniunii, prezentul regulament ar trebui să prevadă regruparea fondurilor prealocate la nivel național în cadrul Fondului european pentru coeziune economică, socială și teritorială, agricultură și zone rurale, pescuit și afaceri maritime, prosperitate și securitate (denumit în continuare „fondul”). Fondul ar trebui să fie pus în aplicare prin intermediul planurilor de parteneriat naționale și regionale (denumite în continuare „planurile PNR”) și al mecanismului Uniunii (denumit în continuare „mecanismul”), care vizează creșterea flexibilității și adaptarea la crizele neprevăzute și finanțarea intervențiilor care completează și consolidează planurile care necesită orientare sau coordonare la nivelul Uniunii, precum și sprijin politic bazat pe dovezi și adiționalitate în vederea mobilizării investițiilor private.

(12)Regiunile frontaliere estice ale UE se confruntă cu dubla provocare de a-și consolida securitatea, sprijinind în același timp economiile, întreprinderile și persoanele care au fost afectate ca o consecință directă sau indirectă a războiului de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Planurile de parteneriat naționale și regionale vor oferi sprijin cuprinzător și coerent statelor membre și regiunilor care se confruntă cu aceste provocări.

(13)În vederea asigurării unei utilizări mai eficiente a finanțării din partea Uniunii, fondul ar trebui să abordeze provocările evidențiate într-un mod holistic, coordonat și consecvent, reflectând diferitele nevoi naționale și regionale ale fiecărui stat membru, asigurând în același timp sprijinul pentru toate prioritățile relevante ale Uniunii și raportul costuri-beneficii. În plus, fondul ar trebui să contribuie la un cadru raționalizat și bine coordonat, bazându-se în același timp pe o guvernanță puternică pe mai multe niveluri și pe parteneriat. Acesta ar trebui să ofere o bază pentru a asigura o alocare mai eficientă și mai flexibilă a finanțării în diferite domenii de politică, permițând în același timp statelor membre să abordeze noile priorități de politică și să realoce resurse pentru a răspunde provocărilor și crizelor neprevăzute. 

(14)Sprijinul acordat statelor membre, regiunilor și comunităților locale în ceea ce privește realizarea priorităților de politică ale Uniunii și maximizarea eficienței finanțării din partea Uniunii ar trebui realizat prin sprijinirea măsurilor de mare relevanță pentru Uniune legate de cele mai presante provocări care afectează Europa. Aceste provocări ar trebui abordate prin urmărirea a cinci obiective la nivel înalt: prosperitate durabilă pentru Europa în toate regiunile; capabilitățile de apărare și securitatea Europei; sprijinirea cetățenilor, consolidarea societăților europene și a modelului social european; susținerea calității vieții în Europa; protejarea și consolidarea democrației, a statului de drept și respectarea valorilor Uniunii.

(15)Prosperitatea durabilă a Uniunii ar trebui sprijinită prin consolidarea bazei sale industriale și prin promovarea atractivității teritoriilor pentru a sprijini dreptul de ședere, inclusiv prin strategii de dezvoltare integrată a zonelor urbane, rurale și de coastă și prin promovarea cooperării teritoriale europene. Măsurile ar trebui să se concentreze pe finalizarea rețelelor transeuropene de transport și energie, care sunt esențiale pentru o adevărată uniune energetică, și pe proiecte de decarbonizare, inclusiv promovarea generării de energie din surse regenerabile, a eficienței energetice, a stocării și a dezvoltării unor sisteme energetice inteligente, a rețelelor naționale de transport și distribuție, permițând în același timp regiunilor, sectoarelor și cetățenilor să abordeze impactul tranziției către obiectivul climatic al Uniunii. Rețelele transeuropene de transport trebuie finalizate până în 2030 în ceea ce privește rețeaua centrală și până în 2040 în ceea ce privește rețeaua centrală extinsă, pentru a sprijini tranziția verde și digitală a transporturilor și a mobilității. Acestea ar trebui, de asemenea, să vizeze promovarea transformării economice inovatoare, să contribuie la atingerea obiectivului de cercetare și dezvoltare de 3 % din PIB și la dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor avansate, la adoptarea unor soluții digitale avansate, inclusiv a IA, la o conectivitate TIC sigură și de încredere, reducând în același timp decalajul în materie de inovare și decalajul digital. Măsurile ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor formulate în temeiul articolului 6 din programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital și să sprijine transformarea digitală. Acestea ar trebui, de asemenea, să contribuie la consolidarea rezilienței sistemelor de sănătate și a serviciilor de îngrijire pe termen lung și la asigurarea unei oferte de locuințe la prețuri accesibile. Măsurile ar trebui, de asemenea, să sprijine un sector al turismului competitiv și durabil în UE, care să vizeze un turism echilibrat, gestionarea fluxurilor turistice și promovarea Europei ca primă destinație turistică din lume.

(16)În domeniul capabilităților de apărare și al securității Uniunii, măsurile ar trebui să întărească baza industrială de apărare a Uniunii și mobilitatea militară și să consolideze pregătirea, detectarea amenințărilor, protecția și reziliența infrastructurilor energetice și de transport critice și răspunsul în situații de criză, inclusiv prin consolidarea securității cibernetice. Aceasta ar trebui să includă măsuri de dezvoltare a infrastructurii TEN-T cu dublă utilizare, pentru a permite circulația pe scară largă a trupelor, a echipamentelor și a materialelor grele într-un termen scurt. Măsurile ar trebui să vizeze, de asemenea, asigurarea unui nivel ridicat de securitate în Uniune, inclusiv măsuri de integrare care sunt în concordanță cu obiectivele stabilite în Regulamentul (UE) [...] privind sprijinul Uniunii pentru azil, inclusiv protecția subsidiară, protecția temporară, migrația și integrarea, în Regulamentul (UE) [...] privind sprijinul Uniunii pentru gestionarea europeană [integrată] a frontierelor, inclusiv funcționarea spațiului Schengen și pentru politica europeană în domeniul vizelor, precum și în Regulamentul (UE) [...] privind sprijinul Uniunii pentru securitatea internă. 

(17)Măsurile de sprijinire a cetățenilor și de consolidare a societăților din Uniune și a modelului social al Uniunii ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și la atingerea obiectivelor sale principale, în conformitate cu liniile directoare privind ocuparea forței de muncă prevăzute la articolul 148 alineatul (4) din TFUE, prin sprijinirea proiectelor în domeniile de politică privind ocuparea forței de muncă și mobilitatea forței de muncă, dezvoltarea competențelor, educația, incluziunea socială și reducerea sărăciei, consolidând astfel reziliența și competitivitatea Uniunii. Acestea ar trebui să vizeze asigurarea egalității de șanse, a accesului egal la piața muncii, a condițiilor de muncă echitabile și de calitate, a protecției și incluziunii sociale, punând accentul în special pe îmbunătățirea ofertei de forță de muncă, pe asigurarea unei educații și formări de calitate și favorabile incluziunii, pe învățarea pe tot parcursul vieții și pe sprijinul material pentru persoanele cele mai defavorizate, eliminând disparitățile existente, inclusiv disparitățile de gen. Măsurile ar trebui să sprijine investițiile în copii și tineri, în comunitățile marginalizate și defavorizate și în resortisanții țărilor terțe și ar trebui să asigure accesul egal la servicii. Acestea ar trebui, de asemenea, să contribuie la consolidarea rezilienței sistemelor de sănătate și a serviciilor de îngrijire pe termen lung, să sprijine asigurarea unei oferte de locuințe sociale și la prețuri accesibile și să se concentreze pe realizarea unei tranziții echitabile din punct de vedere social către neutralitatea climatică, abordând impactul social al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

(18)Dezvoltarea durabilă a calității vieții în Uniune ar trebui sprijinită prin asigurarea unor venituri mai echitabile și suficiente pentru fermieri și a competitivității lor pe termen lung și prin contribuția la securitatea alimentară pe termen lung. În ceea ce privește PAC, obiectivele generale ale fondului ar trebui să fie definite la nivelul Uniunii și puse în aplicare de statele membre prin intermediul planurilor lor. Măsurile ar trebui, de asemenea, să îmbunătățească atractivitatea și nivelul de trai în zonele rurale, precum și condițiile de muncă echitabile și să încurajeze reînnoirea generațiilor, să îmbunătățească pregătirea și capacitatea fermierilor de a face față crizelor și riscurilor, să îmbunătățească accesul la cunoștințe și inovare și să accelereze tranziția verde și digitală pentru un sector agroalimentar prosper. Măsurile ar trebui să sprijine sustenabilitatea, competitivitatea și reziliența sectorului pescuitului din Uniune și ale sectorului acvaculturii din Uniune, stimulând economia albastră sustenabilă și competitivă în zonele costiere, insulare și interioare, sporind oportunitățile socioeconomice și reziliența comunităților locale și asigurând o guvernanță solidă a oceanelor în toate dimensiunile sale, cu oceane sigure, securizate, curate și gestionate în mod durabil. Acestea ar trebui să intensifice în mod activ acțiunile de combatere a schimbărilor climatice prin promovarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, prin sprijinirea eforturilor de atenuare și prin facilitarea adaptării la impactul schimbărilor climatice. Măsurile ar trebui să consolideze acțiunile climatice, furnizarea de servicii ecosistemice, sprijinirea gestionării eficiente a apei și a rezilienței, consolidarea dezvoltării durabile, protecția mediului, îmbunătățirea conservării și restaurării biodiversității și a resurselor naturale, inclusiv a solului, precum și îmbunătățirea bunăstării animalelor. Pentru a recunoaște impactul pozitiv al fermierilor asupra climei și pentru a facilita accesul acestora la stimulente voluntare bazate pe piață, Comisia și statele membre continuă să lucreze la elaborarea unei metodologii de eliminare a dioxidului de carbon și la estimarea reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră realizate în cadrul PAC.

(19)Planurile PNR ar trebui să sprijine în continuare dezvoltarea unor proiecte inovatoare, orientate către părțile interesate, care să contribuie la prioritățile strategice ale UE, consolidând astfel reziliența și poziția de lider a UE în materie de mediu și climă și protejând în același timp resursele naturale și biodiversitatea Uniunii care stau la baza bunăstării și prosperității noastre, pe baza experienței din cadrul programului LIFE.

(20)Pentru a proteja și a consolida democrația și statul de drept și pentru a susține valorile Uniunii, sprijinul ar trebui să fie dedicat susținerii și dezvoltării în continuare a unor societăți deschise, bazate pe drepturi, democratice, egale și favorabile incluziunii, precum și consolidării sistemelor de justiție, a cadrelor anticorupție, a pluralismului mass-mediei și a sistemului eficace de control și echilibru. Măsurile ar trebui să urmărească, de asemenea, să contribuie la o mai bună guvernanță prin sporirea eficienței administrației publice, inclusiv a autorităților judiciare, și a capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate de la nivelul statelor membre, al regiunilor și al comunităților locale. Acest lucru ar trebui să sporească eficiența și eficacitatea măsurilor sprijinite. Pentru a se asigura că dimensiunea socială a Europei, astfel cum este prevăzută în Pilonul european al drepturilor sociale, este prezentată în mod corespunzător și că există un nivel suficient de resurse destinate celor care au cea mai mare nevoie de sprijin, statele membre ar trebui să aloce resurse pentru promovarea incluziunii sociale. Având în vedere necesitatea specială de a sprijini copiii săraci, statele membre ar trebui, de asemenea, să programeze resurse pentru a aborda măsurile din cadrul Garanției pentru copii. Având în vedere nivelurile persistent ridicate ale șomajului și inactivității în rândul tinerilor din mai multe state membre și regiuni, care îi afectează în special pe tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, este necesar ca statele membre respective să continue să investească resurse suficiente în măsuri de promovare a încadrării în muncă în rândul tinerilor, inclusiv prin punerea în aplicare a Garanției pentru tineret. Prin urmare, statele membre ar trebui să aloce un volum de resurse adecvat pentru această provocare. Statele membre grav afectate de șomajul în rândul tinerilor ar trebui să aloce resurse din FSE pentru a sprijini încadrarea în muncă a tinerilor.

(21)Dezvoltarea în continuare a finanțării bazate pe piață în toate statele membre, în special în cele în care piețele de capital sunt mai puțin dezvoltate în prezent, va aduce o contribuție importantă la prosperitatea durabilă și la competitivitatea Uniunii. În urmărirea acestor obiective, Uniunea economiilor și a investițiilor necesită o abordare ascendentă în cadrul responsabilității comune a statelor membre și a instituțiilor UE. Deși măsurile la nivelul UE sunt justificate în domenii-cheie în care toate statele membre ar trebui să acționeze la unison pentru a remedia deficiențele la nivelul UE, alte măsuri vor necesita, de asemenea, o abordare coordonată, dar se vor baza mai mult pe acțiunea individuală a statelor membre.

(22)Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și particularitățile unora dintre provocările menționate anterior, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective. Regiunile vor ocupa un rol central în cadrul fondului, având ca elemente de bază principiul parteneriatului și guvernanța pe mai multe niveluri. Pentru a asigura continuitatea, fondul se va baza, pe cât posibil, pe structurile favorabile existente, iar autoritățile regionale și locale, partenerii sociali și alte părți interesate relevante vor avea un rol esențial în conceperea, gestionarea, punerea în aplicare și monitorizarea măsurilor sprijinite în cadrul fondului.

(23)Ca o completare a acțiunilor sprijinite prin Regulamentul (UE) [...] [Europa globală], fondul poate sprijini acțiuni în țări terțe sau în legătură cu țări terțe. Astfel de acțiuni ar trebui să asigure coerența deplină cu principiile și obiectivele generale ale politicii externe a Uniunii, cu angajamentele internaționale ale Uniunii și cu drepturile și principiile consacrate în acquis-ul Uniunii.

(24)Principiul parteneriatului reprezintă un element-cheie în punerea în aplicare a planurilor PNR, care se bazează pe abordarea de tip „guvernanță pe mai multe niveluri” și care asigură implicarea autorităților regionale, locale, urbane și a altor autorități publice, a societății civile și a partenerilor economici și sociali. Pentru a asigura continuitatea în organizarea parteneriatului, Codul european de conduită privind parteneriatul pentru acordurile de parteneriat și programele sprijinite de fondurile structurale și de investiții europene stabilit prin Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei 9 (denumit în continuare „codul european de conduită referitor la parteneriat”) ar trebui să se aplice în continuare planurilor.

(25)Planurile PNR urmăresc să asigure un bun raport calitate-preț prin condiționarea plăților efectuate de Comisie către statele membre de obținerea de performanțe și de îndeplinirea condițiilor convenite, indiferent de forma de rambursare din partea statelor membre către beneficiari. Corelarea plăților cu jaloanele, țintele și realizările convenite și prestabilite care acoperă întreaga durată de viață a măsurii sprijinite va contribui la regularitatea plăților către statele membre. Pentru a facilita acest proces, statele membre ar trebui să poată depune cereri de plată de maximum șase ori pe an. Pentru a simplifica finanțarea și a reduce sarcina administrativă pentru beneficiari, statele membre sunt încurajate să utilizeze aceeași formă de rambursare aplicată pentru plățile efectuate de Comisie către statele membre sau baremele standard pentru costuri unitare, sume forfetare sau rate forfetare.

(26)Fondul ar trebui să fie pus în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 202X/XXXX [Regulamentul privind performanța], care stabilește normele pentru urmărirea cheltuielilor și cadrul de performanță pentru buget, inclusiv normele pentru asigurarea aplicării uniforme a principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” și a principiului egalității de gen menționate la articolul 33 alineatul (2) literele (d) și (f) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, normele de monitorizare și raportare cu privire la performanța programelor și a activităților Uniunii, normele de instituire a unui portal de finanțare al Uniunii, normele de evaluare a programelor, precum și alte dispoziții orizontale aplicabile tuturor programelor Uniunii, cum ar fi normele privind informarea, comunicarea și vizibilitatea. Fondul ar trebui să asigure accesibilitatea, ținând seama de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, inclusiv de Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. Fondul nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la orice formă de segregare, discriminare sau excludere, inclusiv a comunităților rasializate, cum ar fi romii, și, atunci când finanțează infrastructura, ar trebui să asigure accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.

(27)Prezentul regulament ar trebui să includă garanții solide pentru a se asigura că fondul este pus în aplicare într-un mod care să asigure respectarea drepturilor, libertăților și principiilor prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a principiilor statului de drept, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2 litera (a) din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului 10 . Prin urmare, ca parte a procesului de validare a planurilor lor PNR, statele membre ar trebui să ofere asigurări cu privire la îndeplinirea acestor două condiții orizontale, identificând potențialele deficiențe și acțiuni de remediere pe baza, în special, a provocărilor specifice fiecărei țări identificate în contextul Raportului privind statul de drept și al semestrului european, precum și al acțiunilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor și al hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene. Toate statele membre ar trebui să aibă obligația de a-și revizui planurile PNR la jumătatea perioadei de punere în aplicare, ca parte a evaluării la jumătatea perioadei, pentru a aborda orice noi deficiențe identificate, în special în contextul celui mai recent raport privind statul de drept. În orice moment al punerii în aplicare și în urma schimburilor cu statul membru în cauză, ar trebui să existe posibilitatea de a bloca parțial sau integral plățile efectuate către un stat membru în cazul în care una sau mai multe dintre condițiile orizontale privind respectarea statului de drept și a cartei nu sunt îndeplinite. Ținând seama în mod corespunzător de principiul proporționalității, stabilirea neîndeplinirii condițiilor și identificarea măsurilor specifice în cauză ar trebui să țină seama de impactul real sau potențial al neîndeplinirii condițiilor asupra bunei gestiuni financiare a bugetului Uniunii sau asupra intereselor financiare ale Uniunii, precum și de natura, durata, gravitatea și amploarea încălcării.

(28)Sumele globale care urmează să fie alocate fiecărui stat membru ar trebui stabilite de Comisie în conformitate cu metodologia de alocare prevăzută în prezentul regulament printr-o singură decizie de punere în aplicare. Decizia respectivă ar trebui, ca regulă generală, să acopere sumele prevăzute în prezentul regulament și astfel cum se prevede la articolul 4 din Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Azil], la articolul 4 din Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Gestionarea frontierelor] și la articolul 4 din Regulamentul 202X/XXXX [Securitatea internă].

(29)Fiecare stat membru ar trebui să prezinte Comisiei un plan PNR, de regulă, până la 31 ianuarie 2028, astfel încât să poată fi analizat cu atenție și în timp util. Pentru a asigura execuția rapidă a fondului, statele membre ar trebui să poată prezenta un proiect de plan PNR începând din iunie 2027. Statele membre ar trebui să elaboreze și să pună în aplicare planurile PNR în parteneriat cu autoritățile locale și regionale, cu partenerii economici, sociali și rurali, cu organizațiile societății civile și cu alte părți interesate relevante, în conformitate cu cadrul juridic național și cu normele prevăzute în prezentul regulament. Planurile PNR ar trebui să fie concepute în strânsă cooperare cu Comisia, elaborate în conformitate cu modelul furnizat și puse la dispoziția publicului în urma adoptării lor de către Consiliu pe baza evaluării Comisiei și a propunerii de decizie de punere în aplicare a Consiliului. În conformitate cu dispozițiile actuale, statele membre vor avea posibilitatea de a include capitole regionale și teritoriale în planul lor PNR și ar trebui să aibă obligația de a se asigura că autoritățile de management de la nivel regional primesc plăți periodice, pe baza progreselor înregistrate în cadrul măsurilor lor respective, și o sumă cel puțin echivalentă cu contribuția lor în cadrul Uniunii până la sfârșitul perioadei, sub rezerva eventualelor corecții care rezultă din punerea în aplicare a capitolului (capitolelor) lor respectiv(e). Pentru a asigura guvernanța eficace a planului PNR, statele membre ar trebui să înființeze comitete de monitorizare pentru aceste capitole și un comitet de coordonare la nivelul planului PNR. 

(30)Pentru a asigura asumarea responsabilității la nivel național, statele membre care doresc să primească sprijin ar trebui să prezinte Comisiei planuri naționale de reformă care să fie motivate și justificate în mod corespunzător. Planurile PNR ar trebui să detalieze modul în care se aduce o contribuție cuprinzătoare la toate obiectivele fondului, ținând seama de provocările naționale, regionale și teritoriale specifice ale statului membru în cauză. Planurile ar trebui să includă, de asemenea, o explicație a modului în care contribuie la abordarea eficace a provocărilor relevante specifice fiecărei țări identificate, printre altele, în contextul semestrului european și al altor documente relevante adoptate oficial de Comisie în legătură cu obiectivele sprijinite de fond, precum și a modului în care planurile contribuie la finalizarea pieței interne, în special prin includerea reformelor, a investițiilor și a altor intervenții cu o dimensiune transfrontalieră, transnațională sau multinațională. Pentru a consolida competitivitatea Uniunii în sectoarele importante din punct de vedere strategic, asigurându-se în același timp că nu sunt compromise condițiile de concurență echitabile, planurile PNR ar trebui să includă proiecte transfrontaliere și multinaționale, în special proiecte importante de interes european comun (PIIEC) axate fie pe cercetare, dezvoltare, inovare sau prima implementare industrială, fie pe construirea unei infrastructuri importante deschise utilizării de către terți, ținând seama, în special, de analizele furnizate în cel mai recent raport anual privind piața unică și competitivitatea. Statele membre ar trebui să își concentreze resursele din planurile lor asupra reducerii disparităților economice, sociale și teritoriale, în special în regiunile mai puțin dezvoltate. Acestea ar trebui, de asemenea, să sprijine reînnoirea generațiilor și măsurile sociale, precum și dezvoltarea unei producții piscicole și de acvacultură prospere.

(31)Planul ar trebui să asigure complementaritatea și sinergiile între diferitele măsuri de sprijinire a diferitelor domenii de politică și care vizează grupuri diferite de beneficiari. Acest lucru este deosebit de important pentru a oferi un răspuns cuprinzător în materie de politici în vederea dezvoltării prosperității în zonele rurale și costiere și a asigurării unei dinamici în sectorul agricol și al pescuitului. Statele membre sunt încurajate în special să promoveze astfel de sinergii în conceperea măsurilor și a capitolelor și în aplicarea ratelor de cofinanțare. Pentru măsurile de sprijinire a serviciilor și infrastructurii de bază din zonele rurale și de coastă, precum și a întreprinderilor din zonele rurale și costiere, statele membre ar trebui să elaboreze o planificare integrată pentru a asigura accesul la finanțare al comunităților rurale și costiere prin mecanisme adecvate, inclusiv prin acțiuni de politică specifice, mecanisme și structuri de guvernanță pentru a coordona programarea și punerea în aplicare a politicilor la nivelul UE, național, regional și local, programarea abordărilor de finanțare integrate la nivel local și regional, ținând seama de contextul și de capacitățile specifice ale beneficiarilor vizați, vizând prin crearea consolidării capacităților atât administrațiile, cât și beneficiarii. Planul PNR ar trebui să stabilească setul detaliat de măsuri și modalități pentru monitorizarea și punerea sa în aplicare, inclusiv stabilirea autorităților din cadrul planului PNR, a comitetului de monitorizare și coordonare, a costurilor estimate ale acestor măsuri, precum și a contribuției naționale și a măsurilor de îmbunătățire a calității guvernanței și de consolidare a capacității administrative a administrațiilor publice. Pe parcursul procesului ar trebui să se aibă în vedere și să se realizeze o cooperare strânsă între Comisie, statele membre și regiunile acestora și ar trebui încurajate învățarea și experimentarea în materie de politici.

(32)Sprijinul financiar pentru un plan PNR ar trebui să fie posibil sub forma unui împrumut, sub rezerva încheierii unui acord de împrumut cu Comisia, pe baza unei cereri justificate în mod corespunzător din partea statului membru în cauză, prezentată împreună cu planul său PNR. Cererea de sprijin sub formă de împrumut ar trebui să fie justificată de nevoile financiare mai mari legate de reformele și investițiile suplimentare incluse în planul PNR și de un cost mai ridicat al planului PNR decât suma contribuției financiare din partea Uniunii și a contribuției naționale. 

(33)Pentru a maximiza impactul și asumarea responsabilității la nivel național pentru finanțarea din partea Uniunii, respectând în același timp principiile echității și solidarității, contribuția națională la costurile estimate ale diferitelor măsuri din planul PNR ar trebui să reflecte nivelurile diferite de dezvoltare economică a regiunilor sub aspectul PIB-ului pe cap de locuitor în raport cu media UE-27. Respectarea acestei cerințe de cofinanțare ar trebui verificată printr-o evaluare ex ante în cadrul procedurii de aprobare a planului. Adiționalitatea contribuției UE va fi monitorizată de Comisie pe durata programului.

(34)Prezentul regulament ar trebui să prevadă un pachet financiar cu titlu indicativ pentru fond. În sensul prezentului regulament, prețurile curente ar trebui calculate prin aplicarea unui deflator fix de 2 %.

(35)Pentru a promova sinergiile dintre planurile PNR și alte instrumente ale Uniunii, ar trebui să fie posibil să se includă în planuri măsuri puse în aplicare prin contribuții financiare din partea statului membru la [Instrumentul InvestEU al FEC] sau la alte instrumente ale Uniunii care pun în aplicare politici aliniate la obiectivele planului PNR, inclusiv contribuțiile necesare pentru a sprijini punerea în aplicare prin intermediul instrumentelor respective, cu condiția ca aceste măsuri să fie conforme cu prezentul regulament.

(36)În cazuri justificate în mod corespunzător, cum ar fi situațiile de criză sau alte motive imperative de interes public, Comisia ar trebui să poată propune Consiliului să adopte o decizie de punere în aplicare prin care să aprobe un plan PNR în timp util pentru a permite acțiunile necesare în temeiul prezentului regulament, identificând în același timp deficiențele care trebuie remediate și măsurile corespunzătoare afectate de astfel de deficiențe, pentru care nu ar trebui efectuate plăți până la remedierea situației.

(37)Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a formula o cerere motivată de modificare a planului PNR în perioada de execuție a fondului. Comisia ar trebui să evalueze conformitatea planului PNR modificat cu prezentul regulament într-un mod proporțional cu modificările propuse. Pentru a evita o sarcină administrativă excesivă, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a efectua ajustări minore sau de a corecta erorile materiale din planurile PNR, printr-o simplă notificare a modificărilor respective adresată Comisiei, cu condiția ca aceste modificări să respecte cerințele planului PNR. 

(38)Fiecare stat membru ar trebui să efectueze o evaluare la jumătatea perioadei a planului său PNR. Această evaluare ar trebui să ofere o propunere completă de modificare a planului PNR, bazată pe progresele înregistrate în punerea în aplicare a măsurilor, pe principalele rezultate ale evaluărilor relevante și pe o reexaminare a costurilor totale estimate ale măsurilor acoperite de planul PNR, oferind, în același timp, posibilitatea de a lua în considerare noile provocări, precum și apariția oricărei crize. În scopul evaluării la jumătatea perioadei, ar trebui să se țină seama și de situația socioeconomică a statului membru sau a regiunii în cauză, inclusiv de orice evoluție financiară, economică sau socială negativă majoră. Planul PNR modificat prezentat de statul membru în urma evaluării la jumătatea perioadei ar trebui să includă o propunere de programare a cuantumului de flexibilitate cu măsuri revizuite sau noi, alături de costurile estimate ale acestora și de jaloanele și țintele corespunzătoare. 

(39)Ar trebui instituit un mecanism al UE care să completeze punerea în aplicare la nivel național și regional. Mecanismul UE ar trebui să sprijine proiecte cu o dimensiune transnațională, cu o valoare adăugată ridicată pentru Uniune, care necesită eforturi suplimentare de coordonare la nivelul Uniunii, precum și sprijin politic bazat pe dovezi și care contribuie la obiectivele stabilite în prezentul regulament. În plus, mecanismul ar trebui să ajute statele membre să abordeze prompt nevoile urgente și specifice ca răspuns la o situație de criză, cum ar fi un dezastru natural major la nivel național sau regional, și să stimuleze repararea și redresarea în vederea creșterii rezilienței în urma unei crize. De asemenea, ar trebui să ia în considerare incertitudinile, oferind Uniunii o marjă de manevră suplimentară pentru a se adapta la prioritățile emergente la nivelul Uniunii, care necesită un răspuns coordonat. În cele din urmă, acesta ar trebui să ofere sprijin tehnic statelor membre pentru a-și pune în aplicare în mod eficace politicile care intră sub incidența prezentului regulament. În contextul viitoarelor extinderi, este esențial să se asigure faptul că și cadrul legislativ și bugetar al Uniunii poate oferi sprijin pentru aderarea noilor state membre. În acest sens, mecanismul ar trebui să aibă posibilitatea de a recurge la gestiunea partajată, directă sau indirectă, în funcție de tipul de măsură și de cea mai eficace cale de acțiune. 

(40)În cazul crizelor cauzate de dezastre naturale și pentru a asigura disponibilitatea resurselor pe întreaga durată a fondului, sprijinul din partea Uniunii ar trebui să fie complementar eforturilor statelor membre în cauză și să fie utilizat pentru a acoperi o parte din măsurile puse în aplicare pentru a face față prejudiciilor cauzate de o criză. Pentru a finanța aceste intervenții și a simplifica procedurile, o parte din pachetul financiar inițial al fiecărui stat membru ar trebui să constituie cuantumul de flexibilitate („măsuri de criză și de evaluare la jumătatea perioadei”). Acest lucru va asigura resurse financiare suficiente pentru răspunsul la crize din partea statelor membre până la sfârșitul punerii în aplicare a planurilor PNR. Estimarea tipului și a cuantumului sprijinului care urmează să fie acordat statului membru în cauză ar trebui să urmeze o abordare în mai multe etape, prin care statul membru ar trebui să procedeze mai întâi la modificarea planului său PNR înainte de a solicita programarea unei părți din cuantumul său de flexibilitate nealocat și, în cazul în care cuantumul de flexibilitate solicitat și disponibil nu este suficient pentru a acoperi nevoile, ar trebui să solicite sprijin suplimentar din partea acțiunilor Uniunii. Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza rezerva bugetară ca opțiune de ultimă instanță pentru a oferi sprijin în cazul în care alte resurse din cadrul mecanismului se dovedesc insuficiente pentru a acoperi nevoile.

(41)Ar trebui instituită o plasă de siguranță a unității pentru a stabiliza piețele agricole în perioadele în care apar perturbări ale pieței. Aceasta ar trebui utilizată pentru a aborda perioadele și amenințările de dezechilibru al pieței, inclusiv cele cauzate de probleme legate de sănătatea animalelor sau a plantelor, care au un impact asupra prețurilor produselor agricole și asupra costurilor factorilor de producție pe întreaga piață internă sau pe o parte din aceasta. Pentru a proteja autonomia strategică a Uniunii în ceea ce privește aprovizionarea cu alimente și pentru a garanta securitatea alimentară, finanțarea alocată pentru sprijinirea pieței prin intermediul plasei de siguranță a unității ar trebui să țină seama de incertitudinile tot mai mari de pe piețele agricole și de impactul indirect sporit al aspectelor legate de sănătatea animală asupra echilibrului pieței. Plasa de siguranță a unității nu urmărește să compenseze pierderile directe suferite de fermieri din cauza dezastrelor naturale. În conformitate cu obiectivul de stabilizare a piețelor agricole ale Uniunii, resursele dedicate campaniilor de promovare a produselor agricole din Uniune ar trebui să continue pentru a deschide noi oportunități de piață pentru sectorul agricol al Uniunii și pentru a spori vizibilitatea și cota de piață a produselor sale, atât în cadrul Uniunii, cât și la nivel internațional. 

(42)În vederea asigurării coerenței, garanția bugetară și instrumentele financiare, inclusiv atunci când sunt combinate cu sprijin nerambursabil în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă din cadrul mecanismului UE, ar trebui să fie executate în conformitate cu titlul X din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului 11 și cu [Regulamentul FEC], precum și cu modalitățile, clauzele și condițiile tehnice stabilite de Comisie în scopul aplicării acestuia. Sprijinul acordat în cadrul mecanismului UE sub forma unei garanții bugetare sau a unor instrumente financiare, inclusiv atunci când este combinat cu sprijin nerambursabil în cadrul unei operațiuni de finanțare mixtă, ar trebui să fie furnizat exclusiv prin intermediul [instrumentului InvestEU al FEC]. Pentru a oferi un acces mai larg partenerilor de implementare pentru garanțiile bugetare și instrumentele financiare, Comisia ar trebui să poată încheia acorduri în cadrul gestiunii indirecte cu toate categoriile de entități enumerate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. Pentru a asigura buna gestiune financiară și disciplina bugetară și pentru a limita plățile restante, provizionarea garanției bugetare executate în cadrul mecanismului UE nu ar trebui să fie angajată după sfârșitul ultimului an al cadrului financiar multianual (CFM) și ar trebui să fie constituită până la sfârșitul celui de al treilea an de la încheierea CFM. Angajamentele bugetare pentru provizionarea respectivă ar trebui să țină seama de progresele înregistrate în acordarea garanției bugetare. Constituirea provizionării ar trebui să țină seama de progresele înregistrate în ceea ce privește aprobarea și semnarea operațiunilor de finanțare și de investiții care sprijină obiectivele mecanismului UE.

(43)Pentru o politică mai eficientă și cu un impact mai mare, noua PAC este simplificată, prevede un set raționalizat de intervenții și se bazează pe experiența perioadei de programare anterioare. Aceasta simplifică instrumentele, evitând fragmentarea și consolidând abordarea strategică a statelor membre. Prin utilizarea sinergiilor cu alte politici din cadrul planului PNR, PAC ar trebui să dispună de instrumente suplimentare pentru a contribui în mod eficace la dezvoltarea unui sector agricol rezilient, inovator și responsabil din punctul de vedere al mediului în întreaga Europă.

(44)Sprijinul pentru venit acordat fermierilor ar trebui să fie în continuare un instrument de politică esențial pentru a garanta un venit echitabil fermierilor. Acesta contribuie la promovarea unui sector agricol competitiv, rezilient și durabil, care urmărește beneficiile unei producții de înaltă calitate și ale utilizării eficiente a resurselor, ceea ce asigură reînnoirea generațiilor și, în consecință, securitatea alimentară pe termen lung. Sprijinul PAC ar trebui să se concentreze asupra fermierilor activi definiți în conformitate cu normele OMC. În vederea îmbunătățirii în continuare a performanței PAC, sprijinul pentru venit în funcție de suprafață ar trebui să vizeze fermierii care desfășoară activități agricole ca activitate principală. Sprijinul pentru venit ar trebui să fie direcționat către fermierii care au cea mai mare nevoie de el, acordând o atenție deosebită fermierilor din zonele care se confruntă cu constrângeri naturale, femeilor, tinerilor fermieri și noilor fermieri. În același timp, dezvoltarea economică rurală, prin asigurarea îmbunătățirii infrastructurii și a transformării digitale care elimină disparitățile regionale, crește atractivitatea zonelor rurale, incluziunea socială și oportunitățile sporite de ocupare a forței de muncă în zonele rurale.

(45)Pentru a distinge beneficiarii în contextul PAC, criteriile care definesc conceptul de activitate principală ar trebui să includă ponderea veniturilor agricole în venitul total, forța de muncă ocupată în fermă, obiectul de activitate al societății și includerea activităților agricole ale acestora în registrele naționale sau regionale. Statelor membre ar trebui să li se permită, de asemenea, să utilizeze liste negative pentru a identifica solicitanții care nu corespund definiției de „fermier”.

(46)Politica comună în domeniul pescuitului și politica maritimă a Uniunii ar trebui să contribuie la pescuitul sustenabil și la conservarea resurselor biologice marine, la reînnoirea generațiilor și la tranziția energetică a activităților sustenabile din domeniul pescuitului și al acvaculturii, precum și la prelucrarea și comercializarea produselor pescărești și de acvacultură, la economia albastră sustenabilă în zonele costiere, insulare și interioare, la cunoștințele privind mediul marin, la calificarea activităților legate de economia albastră, la reziliența comunităților costiere și, în special, a pescuitului costier la scară mică, la consolidarea guvernanței și observării internaționale a oceanelor și la garantarea siguranței, securității, curățeniei și gestionării durabile a mărilor și oceanelor.

(47)Regiunile ultraperiferice se confruntă cu provocări specifice legate de depărtarea lor, de relieful și de clima lor, astfel cum se menționează la articolul 349 din TFUE, și au totodată anumite atuuri, în special pentru dezvoltarea unei economii albastre durabile. Prin urmare, statele membre în cauză ar trebui să includă măsuri de sprijinire a fiecărei regiuni ultraperiferice în planul lor PNR pentru a răspunde nevoilor și provocărilor lor specifice, cum ar fi securitatea alimentară, locuințele, transporturile, gestionarea apei și a deșeurilor, energia, educația și competențele, migrația, reziliența la schimbările climatice și adaptarea la acestea, protecția mediului, accesul la îngrijiri medicale, energia, transporturile și conectivitatea digitală și dezvoltarea economică, inclusiv o economie albastră durabilă și diversificată.

(48)Măsurile ar trebui să includă sprijin pentru garantarea aprovizionării cu produse esențiale pentru consumul uman sau pentru prelucrare și ca factori de producție agricolă, atenuând costurile suplimentare suportate din cauza caracterului lor ultraperiferic și/sau a insularității, fără a se aduce atingere producțiilor locale și dezvoltării acestora. Măsurile ar trebui să includă, de asemenea, sprijin pentru asigurarea viitorului pe termen lung și dezvoltarea agriculturii, pescuitului și acvaculturii, inclusiv producția, prelucrarea, comercializarea și vânzarea culturilor și produselor locale, precum și diversificarea producției alimentare, cu un accent deosebit pe securitatea și autonomia alimentară, precum și menținerea și consolidarea competitivității acestora. În plus, măsurile ar trebui să includă sprijin, inclusiv compensații, pentru regimul specific de aprovizionare cu produse agricole, sprijin pentru producția și prelucrarea agricolă locală și pentru sprijinirea producției, prelucrării și comercializării în domeniul pescuitului și al acvaculturii la nivel local, precum și sprijin pentru îmbunătățirea transporturilor, a energiei și a conectivității digitale. Ar trebui ca statele membre să poată acorda finanțări suplimentare pentru punerea în aplicare a sprijinului respectiv. Fiind un ajutor de stat, o astfel de finanțare ar trebui notificată Comisiei, care o poate aproba în temeiul prezentului regulament, ca parte a respectivului sprijin.

(49)Pentru a aborda condițiile specifice ale politicii comune în domeniul pescuitului prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și pentru a contribui la respectarea normelor politicii comune în domeniul pescuitului, ar trebui stabilite dispoziții specifice pentru normele privind întreruperea, suspendarea și corecțiile financiare. În cazul în care un stat membru nu își respectă obligațiile în temeiul politicii comune în domeniul pescuitului sau în cazul în care Comisia are dovezi care sugerează o astfel de nerespectare a obligațiilor, Comisia ar trebui să poată întrerupe termenele de plată, ca măsură preventivă. Pe lângă posibilitatea întreruperii termenelor de plată, Comisia ar trebui să poată suspenda plățile și impune corecții financiare în cazul unor nerespectări grave ale normelor politicii comune în domeniul pescuitului de către un stat membru, pentru a se evita riscul evident de finanțare a unor cheltuieli neeligibile.

(50)Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului general al Uniunii. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii în cazul încălcării principiilor statului de drept în statele membre, instituit prin Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092. 

(51)Activitățile vizând transparența, informarea, comunicarea și vizibilitatea sunt esențiale pentru a da vizibilitate pe teren acțiunilor Uniunii și pentru a asigura trasabilitatea fondurilor și ar trebui să se bazeze pe informații reale, exacte și actualizate. Pentru a îndeplini aceste obiective, este necesar să se prevadă mecanisme adecvate pentru colectarea și raportarea datelor necesare în scopuri multiple o singură dată. În vederea evitării duplicării eforturilor și a reducerii sarcinii administrative pentru statele membre, datele colectate și puse la dispoziție pentru audit și control, transparența, monitorizarea și evaluarea performanței ar trebui raționalizate și ar trebui stabilite cerințe de publicare cu scopul de a asigura o transparență maximă.

(52)Pentru protejarea intereselor financiare și a bugetului Uniunii, ar trebui să fie stabilite și implementate măsuri proporționate la nivelul statelor membre și al Comisiei. Comisia ar trebui să poată să întrerupă termenele de plată, să suspende plățile și să aplice corecții financiare atunci când condițiile respective sunt îndeplinite. Comisia ar trebui să respecte principiul proporționalității, ținând seama de natura, gravitatea și frecvența neregulilor și de implicațiile financiare ale acestora pentru bugetul Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(6), cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95(7), (Euratom, CE) nr. 2185/96(8) și (UE) 2017/1939(9) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese și, dacă este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) are competența de a desfășura investigarea și urmărirea penală cu privire la cazuri de fraudă și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului. În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi (CCE) și să se asigure că orice parte terță implicată în execuția fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente. Statele membre ar trebui să raporteze cu promptitudine Comisiei neregulile depistate și măsurile subsecvente luate cu privire la aceste nereguli și cu privire la investigațiile OLAF. Autoritățile competente ale statelor membre care participă la forma de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea EPPO în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939 ar trebui, de asemenea, să sesizeze EPPO, fără întârzieri nejustificate, cu privire la orice comportament infracțional pentru care acesta ar putea să își exercite competența, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939. 

(53)Pentru a reduce sarcina administrativă și costurile pentru beneficiarii finanțării din partea Uniunii, precum și pentru a evita duplicarea auditurilor și a controalelor de gestiune din cadrul acelorași măsuri, ar trebui să se aplice în mod concret principiul auditului unic pentru fond. Autoritatea de audit ar trebui să efectueze audituri și să se asigure de faptul că opinia de audit furnizată Comisiei este fiabilă. Această opinie de audit ar trebui să ofere Comisiei asigurarea că sistemele de gestiune și control ale statului membru funcționează în mod corespunzător și că afirmațiile făcute în declarația de gestiune prezentată de organismul de coordonare sunt corecte. 

(54)În conformitate cu principiul și normele gestiunii partajate, statele membre și Comisia ar trebui să fie responsabile cu gestiunea și controlul planurilor și să ofere asigurări în ceea ce privește utilizarea legală și corectă a fondurilor Uniunii. Întrucât statelor membre le revine responsabilitatea principală pentru gestiunea și controlul menționate, acestea ar trebui să se asigure că operațiunile sprijinite de fond respectă legislația aplicabilă, inclusiv normele aplicabile privind achizițiile publice și ajutoarele de stat. 

(55)Procedurile pentru selectarea operațiunilor aplicate de statele membre pot fi concurențiale sau neconcurențiale, cu condiția ca procedurile utilizate și criteriile aplicate să fie nediscriminatorii, favorabile incluziunii, accesibile atunci când este cazul pentru persoanele cu dizabilități și transparente, ținând seama de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, și ca operațiunile selectate să valorifice la maximum contribuția finanțării din partea Uniunii și să fie corelate cu principiile orizontale prevăzute în prezentul regulament. 

(56)În vederea asigurării principiului bunei gestiuni financiare, statele membre ar trebui să se asigure că valoarea costurilor totale estimate ale planului lor PNR rămâne rezonabilă și plauzibilă pe toată durata punerii sale în aplicare și să solicite o modificare a planului lor PNR, dacă este necesar. Modelul de performanță al fondului ar trebui să vizeze asigurarea previzibilității și a coerenței între nivelurile de plată și ritmul individual de punere în aplicare a fiecărei măsuri prin atribuirea unor valori a plății ex ante pentru fiecare jalon și țintă. De asemenea, în cadrul evaluării la jumătatea perioadei, statul membru ar trebui să efectueze o reexaminare a costurilor totale estimate ale reformelor și investițiilor, precum și ale altor intervenții care fac obiectul planului PNR, cu ajustări corespunzătoare ori de câte ori acest lucru este justificat. În plus, atunci când își prezintă pachetul anual de asigurare final pentru ultimul exercițiu financiar, statul membru ar trebui să confirme că totalul plăților din partea Comisiei nu depășește suma totală plătită de statul membru beneficiarilor pentru punerea în aplicare a planului, ținând seama de contribuția națională. Din aceleași motive de bună gestiune financiară, Comisiei ar trebui să i se permită să recupereze sumele plătite anterior pentru etapele intermediare ale unei măsuri în cazul neîndeplinirii jalonului sau a țintei finale a măsurii respective și să ia măsuri în cazul inversării unui jalon sau a unei ținte care are loc în termen de până la cinci ani de la data plății corespunzătoare din partea Comisiei.

(57)Pentru a simplifica în mod semnificativ procedurile și a reduce sarcina administrativă pentru beneficiari, statele membre și Comisie, oferind în același timp garanții solide privind utilizarea regulată și eficace a fondurilor Uniunii, planurile PNR ar trebui să includă măsuri de facilitare a execuției, atât în conceperea și punerea lor în aplicare, cât și în dispozițiile de monitorizare. Astfel de elemente ar trebui să includă, de exemplu, furnizarea de asistență tehnică și sprijin statelor membre, limitarea suprapunerilor auditurilor prin aplicarea metodei auditului unic și trecerea de la verificarea facturilor la concentrarea asupra rezultatelor reale. Autoritățile naționale de audit și Comisia nu ar trebui să fie obligate, în acest sens, să verifice costurile subiacente ale operațiunilor în scopul activității lor de audit. În vederea simplificării, ar trebui să se acorde asistență tehnică pe tot parcursul punerii în aplicare prin intermediul unei rate forfetare aplicabile tuturor plăților. Fondul ar trebui, de asemenea, să ofere suficientă flexibilitate, fie prin proceduri simplificate de modificare a planurilor, fie printr-o reacție mai bună la crizele neprevăzute prin intermediul mai multor mecanisme care permit mobilizarea resurselor pentru astfel de evenimente, cum ar fi reexaminarea planului, a cuantumului de flexibilitate sau a accesului la mecanism. Fondul ar trebui, de asemenea, să permită statelor membre să decidă ele însele care sunt jaloanele și țintele care ar trebui prezentate în fiecare cerere de plată, în funcție de ritmul lor de punere în aplicare. Pentru a asigura efectuarea cu regularitate a plăților și îndeplinirea la timp a obiectivelor Uniunii pe teren, o regulă de dezangajare anuală ar trebui să garanteze că statele membre depun cereri de plată periodice pentru sume suficient de substanțiale.

(58)Fondul social pentru climă instituit prin Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 12 urmărește obiective similare și sprijină acțiuni similare într-un calendar de execuție comparabil. Prin urmare, planurile sociale pentru climă ar trebui integrate în planurile PNR începând cu 2028. Acest lucru ar trebui să permită o utilizare mai eficientă a fondurilor Uniunii și să sprijine o realizare mai eficace și mai coerentă a obiectivelor fondului. Acest lucru ar evita derularea în paralel a unor sisteme și procese similare, ceea ce ar aduce beneficii clare în ceea ce privește îmbunătățirea planificării politicilor, coerența politicilor și eforturile de simplificare. De asemenea, ar trebui să asigure aplicarea normelor comune, în special în ceea ce privește respectarea statului de drept și respectarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, continuând în același timp aplicarea alocările actuale ale statelor membre în cadrul Fondului social pentru climă. Sinergiile dintre investițiile existente și cele viitoare din cadrul Fondului pentru modernizare și măsurile din cadrul planurilor ar trebui, de asemenea, să fie încurajate printr-o programare coordonată, în vederea asigurării unei mai bune complementarități și coerențe a politicilor între bugetul Uniunii și resursele alocate Fondului pentru modernizare.

(59)Articolele 107, 108 și 109 din TFUE ar trebui să se aplice sprijinului acordat în temeiul prezentului regulament. Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 42 din TFUE, având în vedere caracteristicile specifice ale sectorului agricol, dispozițiile respective nu ar trebui să se aplice sprijinului care intră sub incidența articolului 42 din TFUE și care este acordat în temeiul și în conformitate cu prezentul regulament, cu Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Regulamentul PAC] sau cu Regulamentul (UE) nr. 1308/2012, precum și finanțării naționale suplimentare pentru intervențiile în cazul cărora sprijinul din partea Uniunii intră în domeniul de aplicare al articolului 42 din TFUE. Pentru produsele pescărești și de acvacultură incluse pe lista din anexa I la TFUE, cărora li se aplică articolele 107, 108 și 109 din TFUE, Comisia poate autoriza, în conformitate cu articolul 108 din TFUE, acordarea, în regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349 din TFUE, de ajutoare de funcționare pentru sectoarele producției, prelucrării și comercializării de produse pescărești și de acvacultură, în vederea atenuării constrângerilor specifice cu care se confruntă regiunile respective ca urmare a izolării, a insularității sau a depărtării lor.

(60)Dispozițiile Regulamentului (UE, Euratom) 2024/2509 privind gestiunea partajată ar trebui adaptate la modelul de performanță menționat în prezentul regulament. În acest scop, este necesar să se permită transmiterea informațiilor referitoare la progresele înregistrate în punerea în aplicare și să se adapteze în consecință conținutul declarației de gestiune și al opiniei de audit.

(61)Pentru a completa sau a modifica anumite elemente neesențiale din prezentul regulament, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce privește articolele privind sprijinul pentru produsele agricole, pescărești și de acvacultură locale, raportarea neregulilor, calcularea sancțiunilor pentru gospodărirea responsabilă a fermelor agricole, colectarea și înregistrarea datelor, IACS, precum și anexele privind îndeplinirea jaloanelor și a țintelor, progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare, acțiunile Uniunii, corecțiile financiare, programul UE pentru școli, intervențiile PAC, cooperarea în domeniul PAC. Este deosebit de important ca, în cursul activității sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare 13 . În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(62)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a planului PNR pentru [lista acțiunilor Uniunii, practicile agricole, coeficienții de reducere pentru semințele oleaginoase], Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare. Respectivele competențe de executare ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 14 .

(63)Ar trebui utilizată procedura de consultare pentru adoptarea planului Interreg. Ar trebui utilizată procedura de examinare pentru adoptarea actelor de punere în aplicare referitoare la stabilirea suprafeței de referință indicative vizate de sprijin pentru fiecare stat membru în ceea ce privește semințele oleaginoase și la sistemul integrat de administrare și control.

(64)Întrucât actele aplicabile perioadei de programare 2021-2027 ar trebui să se aplice în continuare programelor și operațiunilor sprijinite de fondurile vizate de perioada de programare 2021-2027 și întrucât se preconizează că perioada de punere în aplicare a regulamentului menționat se va prelungi în perioada de programare vizată de prezentul regulament și pentru a se asigura continuitatea implementării anumitor operațiuni aprobate de respectivul regulament, ar trebui să fie stabilite dispoziții de etapizare. Fiecare etapă individuală a unei operațiuni etapizate, care urmărește același obiectiv general, ar trebui să fie implementată în conformitate cu normele perioadei de programare în cadrul căreia primește finanțarea, în timp ce autoritatea de management poate proceda la alegerea celei de a doua etape pe baza procedurii de selecție desfășurate în perioada de programare 2021-2027 pentru operațiunea relevantă, cu condiția să se asigure ea însăși că sunt respectate condițiile prevăzute în prezentul regulament pentru implementarea etapizată.

(65)Ținând seama de necesitatea de a executa fondurile Uniunii care fac obiectul prezentului regulament în mod coordonat și armonizat și pentru a permite punerea sa rapidă în aplicare, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I
DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1
Obiect

1.Prezentul regulament instituie „Fondul european pentru coeziune economică, socială și teritorială, agricultură și zone rurale, pescuit și afaceri maritime, prosperitate și securitate” (denumit în continuare „fondul”). Acesta stabilește norme privind:

(a)sarcini, obiective prioritare, organizarea și gruparea în cadrul fondului cu privire la:

(I)fondurile structurale și Fondul de coeziune;

(II)instrumente pentru politica agricolă comună (PAC);

(III)instrumente pentru politica comună în domeniul pescuitului;

(IV)instrumente finanțate prin licitarea certificatelor în cadrul schemelor de comercializare a certificatelor de emisii instituite în temeiul Directivei 2003/87/CE pentru a aborda impactul social al introducerii unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii în sectoarele clădirilor și transportului rutier asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor vulnerabile și a utilizatorilor de transport vulnerabili;

(V)sprijin pentru capabilitățile de securitate și apărare.

(b)normele financiare privind sprijinul din partea Uniunii care urmează să fie pus în aplicare prin intermediul planurilor de parteneriat naționale și regionale (denumite în continuare „planurile PNR”), al planului Interreg, astfel cum este prevăzut în Regulamentul XX [Dezvoltare regională, capitolul II din planul Interreg] (denumit în continuare „planul Interreg”) și al mecanismului UE (denumit în continuare „mecanismul”);

(c)resursele financiare pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2028 și 31 decembrie 2034.

2.Regulamentele enumerate mai jos pot să stabilească condiții specifice de completare a prezentului regulament, care să nu contravină prezentului regulament:

(a)Regulamentul XX [de instituire a Fondului european pentru dezvoltare regională, inclusiv pentru cooperare teritorială europeană (Interreg) și a Fondului de coeziune ca parte a fondului prevăzut în Regulamentul (UE) [...] [PNR] și de stabilire a condițiilor de punere în aplicare a sprijinului din partea Uniunii pentru dezvoltarea regională în perioada 2028-2034]

(b)Regulamentul XX [de instituire a Fondului social european ca parte a fondului prevăzut în Regulamentul (UE) [...] [PNR] și de stabilire a condițiilor de punere în aplicare a sprijinului din partea Uniunii pentru locuri de muncă de calitate, competențe și incluziune socială pentru perioada 2028-2034]

(c)Regulamentul XX [de instituire a politicii agricole comune ca parte a fondului prevăzut în Regulamentul (UE) [...] [PNR] și de stabilire a condițiilor pentru punerea în aplicare a sprijinului din partea Uniunii pentru punerea în aplicare a politicii agricole comune (PAC) a Uniunii în conformitate cu partea a treia titlul III din TFUE, asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populația agricolă și disponibilitatea alimentelor, creșterea productivității agriculturii, stabilizarea piețelor și sprijinirea securității alimentare pe termen lung în perioada 2028-2034]

(d)Regulamentul XX [de instituire a politicii comune în domeniul pescuitului și a politicii maritime a Uniunii ca parte a fondului prevăzut în Regulamentul (UE) [...] [PNR] și de stabilire a condițiilor de punere în aplicare a ………. în perioada 2028-2034]

(e)Regulamentul (UE) [...] de instituire a sprijinului din partea Uniunii pentru azil, migrație și integrare pentru perioada 2028-2034

(f)Regulamentul (UE) [...] de instituire a sprijinului din partea Uniunii pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor și politica europeană în domeniul vizelor pentru perioada 2028 2034;

(g)Regulamentul (UE) [...] de instituire a sprijinului din partea Uniunii pentru securitatea internă pentru perioada 2028-2034

(h)Regulamentul (UE) 202X/XXXX de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 15 în ceea ce privește programul de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli (denumit în continuare „programul UE pentru școli”), intervențiile în anumite sectoare, crearea unui sector al alimentelor proteice, cerințele pentru cânepă, posibilitatea unor standarde de comercializare pentru brânzeturi, culturi proteice și carne, aplicarea unor taxe la import suplimentare și a normelor privind disponibilitatea aprovizionării în situații de urgență și de criză majoră, în măsura în care acest lucru este relevant pentru sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament.

În cazul în care există o incertitudine cu privire la aplicare între prezentul regulament și regulamentele specifice politicii menționate la primul paragraf, prevalează prezentul regulament.

Articolul 2
Obiectivele generale ale fondului

1.Cu scopul general de a promova coeziunea economică, socială și teritorială, dezvoltarea durabilă și competitivitatea Uniunii, securitatea și pregătirea acesteia, fondul sprijină următoarele obiective generale:

(a)reducerea dezechilibrelor regionale din Uniune și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate și promovarea cooperării teritoriale europene în conformitate cu partea a treia titlul XVIII din TFUE, inclusiv sprijinirea proiectelor în domeniul mediului și al rețelelor transeuropene de infrastructură a transporturilor, în conformitate cu articolul 177 alineatul (2) din TFUE („Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune”);

(b)sprijinirea promovării locurilor de muncă de calitate, a educației, a competențelor și a incluziunii sociale, în conformitate cu partea a treia titlul XI și titlul XVIII din TFUE („Fondul social european”) și contribuția la o tranziție echitabilă din punct de vedere social către neutralitatea climatică, în conformitate cu articolul 91 alineatul (1) litera (d), cu articolul 192 alineatul (1) și cu articolul 194 alineatul (2) din TFUE;

(c)sprijinirea punerii în aplicare a PAC a Uniunii în conformitate cu partea a treia titlul III din TFUE; 

(d)sprijinirea punerii în aplicare a politicii comune a Uniunii în domeniul pescuitului în conformitate cu partea a treia titlul III din TFUE; 

(e)protejarea și consolidarea democrației în Uniune și susținerea valorilor Uniunii în conformitate cu articolul 2 din TUE.

Articolul 3
Obiectivele specifice ale fondului

1.Obiectivele generale menționate la articolul 2 sunt urmărite în toate regiunile prin intermediul următoarelor obiective specifice:

(a)sprijinirea prosperității durabile a Uniunii în toate regiunile prin:

(I)promovarea atractivității teritoriilor pentru a sprijini dreptul de a rămâne, inclusiv prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare integrată a zonelor urbane și rurale, inclusiv prin sprijinirea serviciilor și a infrastructurii teritoriale;

(II)consolidarea bazei industriale a Uniunii, a lanțurilor de aprovizionare reziliente și stimularea producției durabile și competitive, în special în domeniul tehnologiilor „zero net” și al materiilor prime critice, acordând o atenție deosebită competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, prin integrarea deplină a ambițiilor în materie de mediu și climă de a accelera tranziția industrială curată; 

(III)sprijinirea unei tranziții juste către obiectivele Uniunii privind energia și clima pentru 2030, 2040 și 2050, în special acordând prioritate sprijinului pentru producția de energie curată și pentru infrastructura aferentă, promovând eficiența energetică și decarbonizarea, depozitarea și tehnologia, dezvoltând sisteme energetice inteligente și rețele naționale de transport și distribuție, ținând seama, de asemenea, de rețeaua transeuropeană (TEN-E) și de tehnologie și promovând o economie circulară, asigurând posibilitatea pentru toate teritoriile și toți cetățenii de a contribui și de a beneficia de pe urma tranziției curate;

(IV)sprijinirea transformării digitale în vederea atingerii țintelor și obiectivelor deceniului digital stabilite în programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital, contribuind astfel la realizarea unei Uniuni suverane din punct de vedere digital, sigure și favorabile incluziunii și promovând dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor avansate, inclusiv a infrastructurii și serviciilor digitale sigure și de încredere bazate pe IA, a competențelor digitale de bază și avansate, a serviciilor publice digitale și a conectivității TIC, abordând în același timp decalajul digital;

(V)sprijinirea cercetării, dezvoltării și inovării, inclusiv difuzarea inovării în toate regiunile;

(VI)sprijinirea măsurilor, inclusiv a reformelor menite să promoveze Uniunea economiilor și a investițiilor și să încurajeze dezvoltarea opțiunilor de finanțare bazate pe piață;

(VII)sprijinirea asigurării unei oferte de locuințe sociale și la prețuri accesibile;

(VIII)consolidarea infrastructurii de transport a Uniunii și contribuția la finalizarea rețelei transeuropene de transport, în special în ceea ce privește rețeaua centrală și rețeaua centrală extinsă, decarbonizând și îmbunătățind în același timp conectivitatea, securitatea și accesibilitatea pentru zonele îndepărtate, periferice și mai puțin conectate; sprijinirea tranziției verzi și digitale a sectorului transporturilor;

(IX)sprijin pentru turism, inclusiv pentru durabilitate;

(X)sprijinirea gestionării eficiente a apei, a calității și rezilienței resurselor de apă, a protecției mediului, a adaptării la schimbările climatice, a rezilienței la schimbările climatice și a consolidării biodiversității, a calității solului și a resurselor naturale, promovarea circularității, a bioeconomiei și a utilizării mai eficiente a resurselor, consolidarea prevenirii, controlului și remedierii poluării, conservarea și refacerea naturii și sporirea biodiversității și a resurselor naturale, precum și promovarea soluțiilor noului Bauhaus european în mediul construit.

(b)sprijinirea capabilităților de apărare și a securității Uniunii în toate regiunile prin:

(I)consolidarea bazei industriale de apărare a Uniunii și a mobilității militare, în special prin dezvoltarea infrastructurii TEN-T cu dublă utilizare;

(II)consolidarea pregătirii Uniunii pentru situații de criză și dezastre prin integrarea principiului „pregătirii din momentul conceperii”;

(III)consolidarea securității Uniunii prin îmbunătățirea capabilităților de detectare a amenințărilor, de prevenire și de răspuns la acestea, inclusiv prin consolidarea infrastructurii critice din domeniul energiei și al transporturilor și a securității cibernetice;

în deplină conformitate cu obiectivele stabilite:

·în Regulamentul (UE) [...] de instituire a sprijinului din partea Uniunii pentru azil, migrație și integrare pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2028 și 31 decembrie 2034;

·în Regulamentul (UE) [...] de instituire a sprijinului din partea Uniunii pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor și politica europeană în domeniul vizelor pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2028 și 31 decembrie 2034;

·în Regulamentul (UE) [...] de instituire a sprijinului din partea Uniunii pentru securitatea internă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2028 și 31 decembrie 2034.

(c)consolidarea coeziunii sociale prin sprijinirea cetățenilor și consolidarea societăților din Uniune și a modelului social al Uniunii prin:

(I)sprijinirea ocupării forței de muncă, a accesului egal la piața muncii, a unor condiții de muncă echitabile și de calitate și a mobilității forței de muncă;

(II)consolidarea ofertei de forță de muncă și îmbunătățirea educației și a dobândirii de competențe pe tot parcursul vieții, în special prin promovarea perfecționării și a recalificării;

(III)promovarea egalității de șanse pentru toți, sprijinirea unor plase de siguranță socială puternice, promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei și a lipsei de adăpost, precum și sprijinirea investițiilor în infrastructura socială;

(IV)facilitarea accesului la servicii și la infrastructura asociată, inclusiv modernizarea, digitalizarea și consolidarea calității și rezilienței sistemelor de sănătate, a serviciilor de îngrijire a copiilor și a serviciilor de îngrijire pe termen lung;

(V)abordarea provocărilor legate de schimbările demografice în întreaga UE, printre care se numără insuficiența forței de muncă și disparitățile dintre generații și regiuni;

(VI)abordarea impactului social al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE.

(d)susținerea calității vieții în Uniune prin:

(I)sprijinirea asigurării unor venituri mai echitabile și suficiente pentru fermieri și a competitivității lor pe termen lung, inclusiv a poziției fermierilor în cadrul lanțului valoric;

(II)contribuția la securitatea alimentară pe termen lung;

(III)îmbunătățirea atractivității și a nivelului de trai, inclusiv a accesului la îngrijiri medicale, în zonele rurale, precum și a condițiilor de muncă echitabile și promovarea reînnoirii generațiilor; îmbunătățirea pregătirii și a capacității fermierilor de a face față crizelor și riscurilor; îmbunătățirea accesului la cunoștințe și inovare și accelerarea tranziției digitale și verzi pentru un sector agroalimentar prosper;

(IV)asigurarea sustenabilității, competitivității și rezilienței sectorului pescuitului și ale sectorului acvaculturii din Uniune, stimulând economia albastră sustenabilă și competitivă în zonele costiere, insulare și interioare, sporind oportunitățile socioeconomice și reziliența comunităților locale și asigurând o guvernanță solidă a oceanelor în toate dimensiunile sale, cu oceane sigure, securizate, curate și gestionate în mod durabil;

(V)consolidarea practicilor durabile de gestionare a agriculturii și silviculturii pentru a promova acțiuni reziliente în domeniul climei, furnizarea de servicii ecosistemice multiple, sprijinirea gestionării eficiente a apei, a calității și rezilienței resurselor de apă, punerea în aplicare a soluțiilor bazate pe natură, consolidarea dezvoltării durabile, protecția mediului, îmbunătățirea conservării și refacerii biodiversității, a solului și a resurselor naturale, precum și îmbunătățirea bunăstării animalelor.

(e)protejarea și consolidarea drepturilor fundamentale, a democrației, a egalității, a statului de drept și afirmarea valorilor Uniunii prin:

(I)susținerea și dezvoltarea în continuare a unor societăți deschise, bazate pe drepturi, democratice, egale și favorabile incluziunii, inclusiv prin consolidarea capacităților societății civile și ale partenerilor sociali de a afirma valorile Uniunii, educația pentru cetățenie și participarea tinerilor;

(II)promovarea și asigurarea respectării statului de drept prin consolidarea sistemelor de justiție, a cadrelor anticorupție, a pluralismului mass-mediei, a integrității informațiilor, a educației în domeniul mass-mediei și a unui sistem eficace de control și echilibru;

(III)sporirea eficienței administrației publice și a capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate la nivel național, regional și local;

(IV)promovarea culturii ca un catalizator al valorilor europene și sprijinirea unui sector cultural dinamic și divers.

Articolul 4
Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(2)„legislație aplicabilă” înseamnă legislația Uniunii și legislația națională referitoare în mod direct la aplicarea acesteia;

(3)„beneficiar” înseamnă:

(a)un organism de drept public sau privat, o entitate cu sau fără personalitate juridică sau o persoană fizică care nu este participant, responsabilă cu inițierea sau deopotrivă cu inițierea și implementarea unei operațiuni în cadrul planului PNR și al planului Interreg și căreia i-a fost furnizat documentul care stabilește condițiile de acordare a sprijinului;

(b)în contextul instrumentelor financiare, organismul care execută fondul de participare sau, atunci când nu există o structură de tipul fondului de participare, organismul care execută fondul specific sau, atunci când autoritatea de management gestionează instrumentul financiar, autoritatea de management;

(c)în contextul PAC, un fermier care este:

(I)o persoană fizică sau juridică a cărei exploatație este situată în Uniune și a cărei activitate principală constă într-o activitate agricolă pe baza criteriilor definite de statele membre în conformitate cu prezentul regulament sau

(II)o persoană fizică sau o persoană juridică de mici dimensiuni, a cărei activitate principală nu este agricultura, dar care desfășoară cel puțin un nivel minim de activitate agricolă, astfel cum este definit de statele membre.

(4)„capitol al planului PNR” înseamnă o parte a planului PNR care vizează o provocare, un sector, o politică sau o zonă geografică specifică;

(5)„contractant” înseamnă o entitate sau o persoană fizică cu care beneficiarul sau destinatarul încheie un contract cu scopul specific de a pune în aplicare una sau mai multe operațiuni sau o parte a acestora;

(6)„destinatar” înseamnă o entitate cu sau fără personalitate juridică sau o persoană fizică, care nu este participant, care primește resurse de la bugetul Uniunii prin intermediul unui beneficiar;

(7)„destinatar final” înseamnă o entitate cu sau fără personalitate juridică sau o persoană fizică care nu este participant și care primește sprijin în cadrul unui instrument financiar și care este considerată drept destinatar în sensul articolului 38 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509;

(8)„participant” înseamnă o persoană fizică care beneficiază în mod direct de o operațiune fără a iniția sau a pune în aplicare operațiunea;

(9)„operațiune” înseamnă:

(a)un proiect, un contract, o acțiune sau un grup de proiecte sau un grup de acțiuni selectate în contextul punerii în aplicare a unei măsuri din plan;

(b)în contextul instrumentelor financiare, o contribuție din planul PNR și din planul Interreg la un instrument financiar și sprijinul financiar ulterior acordat destinatarilor finali prin instrumentul financiar respectiv;

(c)în contextul PAC, o plată acordată fermierilor în cadrul intervențiilor PAC de sprijin pentru venit bazate pe suprafață și cele bazate pe animale prevăzute la articolul 35 alineatul (1) [Tipuri de intervenții] literele (a)-(g), (o) și (p).

(10)„măsură” înseamnă o reformă, o investiție sau o altă intervenție la nivel național sau subnațional sprijinită în cadrul planului PNR sau al planului Interreg;

(11)„jalon” înseamnă o realizare calitativă utilizată pentru a măsura progresele înregistrate în direcția realizării unei măsuri;

(12)„țintă” înseamnă o realizare cantitativă utilizată pentru a măsura progresele înregistrate în direcția realizării unei măsuri;

(13)„valoarea plății” înseamnă suma care trebuie plătită de Comisie statului membru pentru progresele înregistrate în punerea în aplicare a măsurilor din cadrul planului, ținând seama de sumele rezervate pentru reforme;

(14)„sistem de cunoștințe și informații în domeniul agricol” sau „AKIS” înseamnă combinarea fluxurilor de organizare și de cunoștințe între persoane, organizații și instituții care utilizează și produc cunoștințe și inovații pentru agricultură și domenii interconectate prevăzute la articolul 20 din Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Regulamentul PAC].

(15)„agricultură ecologică” înseamnă un sistem de producție ecologică certificat în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului 16 ;

(16)„exploatație” înseamnă toate unitățile utilizate pentru activități agricole și gestionate de un fermier și situate pe teritoriul aceluiași stat membru, în domeniul de aplicare teritorială a tratatelor, astfel cum este definit la articolul 52 din TUE coroborat cu articolele 349 și 355 din TFUE;

(17)„insulele mici din Marea Egee” înseamnă toate insulele din Marea Egee, cu excepția insulelor Creta și Evia.

(18)„mărci” înseamnă mărci de excelență și mărci de suveranitate acordate în cadrul punerii în aplicare a programelor Uniunii în perioada de programare 2021-2027 și mărci de suveranitate acordate în cadrul programelor Uniunii puse în aplicare în cadrul gestiunii directe în perioada 2028-2034, cum ar fi marca pentru competitivitate;

(19)„subcontractant” înseamnă o persoană sau o entitate cu care contractantul a încheiat un contract pentru a executa o parte a contractului în scopul specific de a pune în aplicare una sau mai multe operațiuni sau o parte a acestora;

(20)„criză” înseamnă crize astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 22 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509;

(21)„evaluare pe bază de piloni” înseamnă evaluarea menționată la articolul 157 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509;

(22)Statele membre stabilesc, de asemenea, în planurile lor PNR, definițiile termenilor „activitate agricolă”, „suprafață agricolă”, „hectar eligibil” și „tânăr fermier”, în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii și cu principiul proporționalității.

(a)„activitatea agricolă” se determină prin una dintre următoarele activități sau prin ambele:

(I)producția de produse agricole, care constă în toate activitățile destinate obținerii acestor produse; în cazul în care produsele agricole înseamnă produsele enumerate în anexa I la TFUE, cu excepția produselor pescărești, precum și bumbacul și speciile forestiere cu ciclu scurt de producție;

(II)menținerea suprafețelor agricole, care constă în activități menite să mențină terenurile într-o stare adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare; în cazul în care acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive de bunăstare a animalelor sau de mediu, pășunatul extensiv al unei suprafețe agricole care nu duce la o creștere a producției agricole pentru fermierii în cauză poate fi, de asemenea, considerat ca fiind de „menținere”.

(b)„suprafața agricolă” este definită astfel încât să cuprindă numai terenurile utilizate pentru activități agricole, inclusiv atunci când formează sisteme agroforestiere.

(c)„hectarul eligibil” este definit astfel încât să cuprindă numai suprafețele aflate la dispoziția agricultorilor și care cuprind:

(I)suprafețele agricole pe care se desfășoară o activitate agricolă sub controlul fermierului în ceea ce privește gestionarea, beneficiile și riscurile financiare. În cazul în care pe aceste suprafețe se desfășoară și activități neagricole, activitatea agricolă trebuie să fie predominantă.

(II)suprafețele pentru care se acordă sprijin în temeiul articolului 35 alineatul (1) literele (a) și (g) [Sprijin degresiv pentru venit, mici fermieri] din prezentul regulament sau în cadrul sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității în temeiul titlului III capitolul II secțiunea 2 subsecțiunea 2 [Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS) [toate, inclusiv drepturile la plată], schema pentru micii fermieri] din Regulamentul (UE) 2021/2115, în cazul în care activitatea agricolă nu este desfășurată din cauza angajamentelor și obligațiilor care decurg din intervențiile Uniunii sau naționale sau din alte programe care contribuie la obiectivele specifice PAC legate de mediu și climă

(III)statele membre pot decide să includă în noțiunea de „hectar eligibil” elemente de peisaj care nu fac obiectul angajamentelor și schemelor menționate la punctul (ii), cu condiția ca aceste elemente de peisaj să nu împiedice în mod semnificativ desfășurarea activității agricole și să nu fie predominante pe parcela agricolă

(d)„tânărul fermier” este definit astfel încât să îndeplinească cel puțin următoarele condiții:

(I)o limită superioară de vârstă stabilită între 35 și 40 de ani;

(II)să fie „șeful exploatației”.

În cazul în care se consideră că un fermier se încadrează în definiția „tânărului fermier” la momentul primului acces la sprijin, statutul respectiv se menține pe întreaga durată a perioadei de eligibilitate stabilite în cadrul schemei de sprijin relevante, indiferent dacă fermierul depășește ulterior limita superioară de vârstă. 

(23)definiția „noului fermier” este prevăzută astfel încât să se refere la un fermier care este diferit de un tânăr fermier și care este pentru prima dată „șeful exploatației”.

(24)„cheltuieli publice”, în sensul PAC, înseamnă orice contribuție la finanțarea unor operațiuni, a cărei sursă este reprezentată de bugetul autorităților publice naționale, regionale și locale, de bugetul Uniunii pus la dispoziția fondului, de bugetul unor organisme de drept public sau de bugetul unor asociații de autorități publice sau de organisme de drept public;

(25)„rata sprijinului”, în sensul PAC, înseamnă rata cheltuielilor publice pentru o operațiune; în contextul instrumentelor financiare, se referă la echivalentul subvenție brută al sprijinului, astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (20) din Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei;

(26)„pescuit costier la scară mică” înseamnă activitățile de pescuit desfășurate de:

(a)nave de pescuit în ape marine și continentale cu o lungime totală mai mică de 12 metri, care utilizează alte unelte decât cele remorcate, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului (28) sau

(b)pescari care practică pescuitul în picioare, inclusiv culegători de crustacee și moluște;

(27)„pescar” înseamnă orice persoană fizică care practică activități de pescuit comercial, recunoscută de statul membru în cauză;

(28)„pescuit” înseamnă orice persoană fizică care practică activități de pescuit comercial, recunoscută de statul membru în cauză;

(29)„economie albastră durabilă” înseamnă toate activitățile economice sectoriale și transsectoriale de pe tot cuprinsul pieței interne care au legătură cu oceanul, mările, regiunile de coastă și apele continentale, care acoperă regiunile insulare și ultraperiferice și țările fără ieșire la mare din Uniune, inclusiv sectoarele emergente și bunurile și serviciile necomerciale, care au drept obiectiv asigurarea durabilității de mediu, economice și sociale și care sunt compatibile cu ODD-urile, în special cu ODD 14, și cu legislația Uniunii în materie de mediu.

(30)„politică maritimă” înseamnă politica Uniunii care are ca scop promovarea unui proces decizional coordonat și coerent pentru a maximiza dezvoltarea durabilă, creșterea economică și coeziunea socială în cadrul Uniunii, în special în ceea ce privește regiunile costiere, insulare și ultraperiferice, precum și în cadrul sectoarelor economiei albastre durabile, prin politici maritime coerente și printr-o cooperare internațională relevantă;

(31)„securitate și supraveghere maritimă” înseamnă activități desfășurate cu scopul de a înțelege, a preveni, dacă este cazul, și a gestiona într-un mod cuprinzător toate evenimentele și acțiunile legate de domeniul maritim care ar putea afecta domenii precum siguranța și securitatea maritimă, asigurarea respectării legislației, apărarea, controlul frontierelor, protecția mediului marin, controlul pescuitului, interesele comerciale și economice ale Uniunii;

(32)„Rețeaua europeană de observare și date privind mediul marin” sau „EMODnet” înseamnă un parteneriat care adună date și metadate referitoare la mediul marin cu scopul de a face respectivele resurse fragmentate mai disponibile și utilizabile de către utilizatorii publici și privați, oferind date privind mediul marin care au garanția calității și care sunt interoperabile și armonizate;

(33)„amenajarea spațiului maritim” înseamnă un proces prin care autoritățile competente ale statului membru în cauză analizează și organizează activitățile umane în zonele marine, cu scopul de a îndeplini obiective ecologice, economice și sociale;

(34)„observarea oceanelor” înseamnă baza tuturor cunoștințelor privind mediul marin. Aceasta stă la baza înțelegerii ecosistemelor marine și a factorilor care le influențează. Observarea oceanelor furnizează date critice pentru prognozele meteorologice, strategiile de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a acestora, monitorizarea evenimentelor extreme, securitatea civilă – starea mărilor, inundații, transportul maritim, energia offshore, pescuitul și acvacultura și, din ce în ce mai mult, pentru securitate și apărare. Observarea asigură baza pentru un proces decizional bazat pe dovezi și oferă informații esențiale cu privire la modul în care activitățile umane influențează sănătatea oceanelor și la serviciile pe care oceanele le oferă societăților.

(35)„neregulă” înseamnă orice încălcare a legislației aplicabile care are sau ar avea ca efect prejudicierea bugetului Uniunii prin primirea unei rambursări nejustificate pe baza jaloanelor, a țintelor și a realizărilor respectivului buget;

(36)„fond de participare” înseamnă un fond constituit sub responsabilitatea unei autorități de management în cadrul unuia sau al mai multor capitole ale planului;

(37)„fond specific” înseamnă un fond prin care o autoritate de management sau un fond de participare furnizează produse financiare destinatarilor finali;

(38)„organism de execuție a unui instrument financiar” înseamnă un organism de drept public sau privat care îndeplinește sarcini ale unui fond de participare sau ale unui fond specific;

(39)„regiuni mai puțin dezvoltate” înseamnă regiuni al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75 % din PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE-27 („regiuni mai puțin dezvoltate”);

(40)„regiuni de tranziție” înseamnă regiuni al căror PIB pe cap de locuitor este între 75 % și 100 % din PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE-27 („regiuni de tranziție”);

(41)„regiuni mai dezvoltate” înseamnă regiuni al căror PIB pe cap de locuitor este mai mare de 100 % din PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE-27 („regiuni mai dezvoltate”).

Încadrarea regiunilor într-una dintre cele trei categorii de regiuni se stabilește în funcție de raportul dintre PIB-ul pe cap de locuitor pentru fiecare regiune, măsurat în standarde ale puterii de cumpărare (SPC) și calculat pe baza datelor Uniunii pentru perioada 2021-2023, și PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE-27 pentru aceeași perioadă de referință.

Comisia adoptă, prin intermediul unui act de punere în aplicare, o decizie prin care stabilește lista regiunilor care îndeplinesc criteriile uneia dintre cele trei categorii de regiuni prevăzute la punctele 38-40 și a statelor membre care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 22 alineatul (2) litera (a). Lista respectivă este valabilă de la 1 ianuarie 2028 până la 31 decembrie 2034.

Articolul 5
Gestionarea fondului

1.Statele membre și Comisia execută pachetul finanțat din bugetul Uniunii și orice resurse suplimentare alocate planurilor PNR și planului Interreg prin gestiune partajată, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, fără a aduce atingere alineatului (2) din prezentul articol și articolului 6 alineatul (3) din Regulamentul XX [Dezvoltare regională, planul Interreg] [dispoziții care prevăd utilizarea gestiunii indirecte în cazul anumitor tipuri de cooperare Interreg].

2.Comisia pune în aplicare titlul IV privind mecanismul prin gestiune directă, partajată sau indirectă în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

3.Asistența tehnică la inițiativa Comisiei menționată la articolul 10 se execută prin gestiune directă sau indirectă, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf literele (a) și (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

Articolul 6
Parteneriat și guvernanță pe mai multe niveluri

1.Pentru planul PNR și pentru fiecare capitol, precum și pentru capitolul din planul Interreg, astfel cum se menționează în capitolul II din Regulamentul XX [Dezvoltare regională, planul Interreg], fiecare stat membru organizează și pune în aplicare un parteneriat cuprinzător în conformitate cu cadrul său instituțional și juridic și ținând seama de particularitățile capitolelor în cauză. Parteneriatul respectiv include o reprezentare echilibrată a următorilor parteneri: 

(a)autorități regionale, locale, urbane, rurale și alte autorități publice sau asociații care reprezintă astfel de autorități; 

(b)parteneri economici și sociali, inclusiv fermieri, pescari și organizațiile acestora; 

(c)organisme relevante care reprezintă societatea civilă, cum ar fi partenerii din domeniul protecției mediului, organizațiile neguvernamentale, organizațiile de tineret și organismele responsabile cu promovarea incluziunii sociale, a drepturilor fundamentale, a drepturilor persoanelor cu handicap, a egalității de gen și a nediscriminării, precum și instituțiile și organizațiile naționale de apărare a drepturilor omului; 

(d)organizații de cercetare și universități, după caz. 

2.Parteneriatul constituit în temeiul alineatului (1) funcționează în conformitate cu principiul guvernanței pe mai multe niveluri și cu o abordare ascendentă. Statul membru implică partenerii menționați la fiecare paragraf de la alineatul (1) în pregătirea planului și pe toată durata pregătirii, punerii în aplicare și evaluării capitolelor, inclusiv prin participarea la comitetele de monitorizare în conformitate cu articolul 55. 

3.Organizarea și implementarea parteneriatului se efectuează în conformitate cu codul european de conduită referitor la parteneriat stabilit prin Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei. 

4.În ceea ce privește partenerii menționați la alineatul (1) litera (a), statul membru se asigură că toate autoritățile vizate de capitolele relevante ale planului sunt reprezentate în mod corespunzător în conformitate cu nivelul teritorial corespunzător și cu acoperirea geografică a capitolului, după caz. 

5.Statele membre pot deroga de la cerințele privind parteneriatul și guvernanța pe mai multe niveluri în scopul sprijinului din partea Uniunii instituit prin Regulamentul (UE) 202X/XX [Gestionarea frontierelor] și prin Regulamentul (UE) 202X/XX [Securitatea internă], dacă acest lucru este motivat și justificat în mod corespunzător de statul membru în planul său. În scopul sprijinului Uniunii pentru azil, migrație și integrare instituit prin Regulamentul (UE) 202X/XX [Migrație, azil și integrare], parteneriatele trebuie să includă autorități regionale, locale, urbane și alte autorități publice sau asociații care reprezintă astfel de autorități, organizații ale societății civile, cum ar fi organizațiile de refugiați și organizațiile conduse de migranți, precum și instituții naționale de apărare a drepturilor omului și organisme de promovare a egalității și, după caz, organizații internaționale și parteneri economici și sociali.

6.Cel puțin o dată pe an, Comisia consultă organizațiile care reprezintă partenerii la nivelul Uniunii în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor. 

Articolul 7
Principii orizontale

1.Statele membre elaborează măsurile din planul PNR și din planul Interreg într-un mod care să asigure respectarea

(a)principiilor statului de drept, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2 litera (a) și la articolul 3 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092;

(b)drepturilor, libertăților și principiilor prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Statele membre respectă aceste drepturi, libertăți și principii pe tot parcursul pregătirii și punerii în aplicare a planurilor lor respective.

2.Statele membre și Comisia iau măsurile necesare pentru a preveni orice formă de discriminare pe criterii de gen, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală în timpul pregătirii, implementării, monitorizării și evaluării planurilor și al raportării în cadrul acestora. Pe toată durata pregătirii și punerii în aplicare a planurilor, se ține seama în special de accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.

3.Plățile din cadrul intervențiilor menționate la articolul 35 alineatul (1) literele (a)-(f) și literele (o) și (p), în măsura în care se referă la sprijinul pentru produsele agricole locale, sunt condiționate de respectarea cerințelor de „gospodărire responsabilă a fermelor agricole”, astfel cum se prevede la articolul 3 din Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Regulamentul PAC]. Se consideră că plățile care fac obiectul cerințelor privind gospodărirea responsabilă a fermelor agricole menționate în părțile A și C din anexa I la Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Regulamentul PAC] respectă principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, astfel cum este prevăzut la articolul 33 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

4.Sprijinul din partea fondului se adaugă finanțării publice naționale.

5.Comisia și statele membre în cauză asigură, într-o manieră direct proporțională cu responsabilitățile lor respective, coordonarea, coerența și sinergiile dintre fond și alte programe și instrumente ale Uniunii. În acest scop, statele membre asigură următoarele: 

(a)complementaritatea și coerența între diferitele instrumente de la nivelul Uniunii, de la nivel național și de la nivel regional, atât în faza de planificare, cât și în timpul punerii în aplicare;

(b)o cooperare strânsă între autoritățile responsabile cu punerea în aplicare și controlul la nivelul Uniunii, la nivel național și la nivel regional pentru a îndeplini obiectivele fondului și sinergiile dintre măsurile din cadrul diferitelor obiective ale fondului.

Operațiunile pot beneficia de sprijin din partea altor programe și instrumente ale Uniunii, cu condiția ca acest sprijin, precum și jaloanele și țintele care conduc la plăți să nu acopere aceleași costuri. În sensul primului paragraf, statele membre și Comisia cooperează la conceperea și punerea în aplicare a operațiunilor care sunt finanțate cumulativ în cadrul planului și al unui alt program al Uniunii, în vederea evitării dublei finanțări.

Articolul 8
Respectarea drepturilor, libertăților și principiilor prevăzute în
Carta drepturilor fundamentale

1.Statele membre instituie și mențin mecanisme eficace prin care să se asigure că măsurile sprijinite de planurile lor și punerea lor în aplicare respectă dispozițiile relevante din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene pe tot parcursul execuției fondului („condiție orizontală privind respectarea cartei”).

Acestea furnizează o evaluare a acestor mecanisme, în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) litera (q) [Cerințe pentru planul PNR] și informează Comisia cu privire la orice modificare care afectează îndeplinirea condiției orizontale privind respectarea cartei.

2.În cazul în care Comisia consideră că un stat membru nu îndeplinește sau nu mai îndeplinește condiția orizontală privind respectarea cartei, astfel cum se prevede la alineatul (1), aceasta notifică statului membru în cauză evaluarea sa, pe baza informațiilor furnizate de statul membru în cauză în planul său PNR, ca răspuns la observațiile Comisiei și ținând seama de informațiile relevante, inclusiv de rapoartele specifice fiecărei țări privind statul de drept și semestrul european.

3.Statul membru în cauză își poate prezenta observațiile și eventualele măsuri de remediere, inclusiv modificările aduse planului PNR, în termen de două luni de la notificarea evaluării în temeiul alineatului (2).

4.În cazul în care Comisia ajunge la concluzia că nu este îndeplinită condiția orizontală privind respectarea cartei, aceasta adoptă o decizie de punere în aplicare prin care stabilește neîndeplinirea condiției orizontale privind respectarea cartei și identifică măsurile specifice din planul PNR afectate de neîndeplinire, în termen de două luni de la primirea observațiilor statului membru menționate la alineatul (3).

În acest scop, se iau în considerare următoarele aspecte ale neîndeplinirii condiției orizontale privind respectarea cartei:

(a)impactul real sau potențial asupra bunei gestiuni financiare a bugetului Uniunii sau asupra intereselor financiare ale Uniunii;

(b)natura, durata, gravitatea și sfera de cuprindere.

5.Statul membru poate depune cereri de plată pentru măsurile specifice identificate în decizia menționată la alineatul (4), dar Comisia nu efectuează plățile corespunzătoare înainte de îndeplinirea condiției orizontale privind respectarea cartei.

6.Statul membru în cauză informează Comisia de îndată ce consideră că a fost îndeplinită condiția orizontală privind respectarea cartei. Comisia evaluează informațiile respective în termen de două luni de la primirea lor. În cazul în care consideră că a fost îndeplinită condiția orizontală privind respectarea cartei, Comisia abrogă decizia menționată la alineatul (4).

În cazul în care nu este de acord cu statul membru cu privire la îndeplinirea condiției orizontale privind respectarea cartei, Comisia informează statul membru în acest sens și transmite propria evaluare.

7.Comisia reduce în mod proporțional contribuția financiară din partea Uniunii pentru statul membru cu privire la măsurile specifice în cauză sau, în ceea ce privește sprijinul sub formă de împrumut, ia orice măsură disponibilă în temeiul acordului de împrumut, în cazul în care decizia menționată la alineatul (4) nu a fost abrogată în termen de un an de la adoptarea sa.

8.În cazul în care încălcarea identificată de Comisie ar putea constitui, de asemenea, o încălcare a condiției orizontale privind respectarea statului de drept, procedura prevăzută la articolul 9 se activează cu prioritate.

Articolul 9
Respectarea principiilor statului de drept

1.Statele membre asigură respectarea principiilor statului de drept, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2 litera (a) și la articolul 3 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092, pe tot parcursul execuției fondului („condiția orizontală privind respectarea statului de drept”). Statele membre informează Comisia asupra oricărei modificări care afectează îndeplinirea condiției respective.

2.În cazul în care Comisia consideră că un stat membru nu îndeplinește sau nu mai îndeplinește condiția orizontală privind respectarea statului de drept, aceasta notifică statului membru în cauză evaluarea sa, ținând seama de informațiile relevante, inclusiv de informațiile furnizate de statul membru în cauză în planul său PNR, ca răspuns la observațiile Comisiei, precum și de rapoartele de țară privind statul de drept și semestrul european.

3.Statul membru în cauză își poate prezenta observațiile și eventualele măsuri de remediere, inclusiv modificările aduse planului PNR, în termen de două luni de la notificarea evaluării în temeiul alineatului (3).

4.În cazul în care ajunge la concluzia că nu este îndeplinită condiția orizontală privind respectarea statului de drept, Comisia propune Consiliului o decizie de punere în aplicare prin care stabilește neîndeplinirea condițiilor orizontale privind respectarea statului de drept și identifică măsurile specifice din planul PNR afectate de neîndeplinire, în termen de două luni de la primirea observațiilor statului membru menționate la alineatul (4).

În acest scop, se iau în considerare următoarele aspecte ale neîndeplinirii condiției orizontale privind respectarea statului de drept:

(a)impactul real sau potențial asupra bunei gestiuni financiare a bugetului Uniunii sau asupra intereselor financiare ale Uniunii;

(b)natura, durata, gravitatea și sfera de cuprindere.

Consiliul adoptă decizia de punere în aplicare în termen de patru săptămâni de la adoptarea propunerii Comisiei.

5.Statul membru poate depune cereri de plată pentru măsurile specifice identificate în decizia menționată la alineatul (4), dar Comisia nu efectuează plățile corespunzătoare înainte de îndeplinirea condiției orizontale privind respectarea statului de drept.

6.Statul membru informează Comisia de îndată ce consideră că neîndeplinirea condiției orizontale privind respectarea statului de drept a fost remediată. Comisia evaluează informațiile respective în termen de două luni de la primirea lor. În cazul în care consideră că neîndeplinirea condiției a fost remediată în totalitate, Comisia propune Consiliului abrogarea deciziei menționate la alineatul (4). În cazul în care consideră că neîndeplinirea condiției a fost remediată parțial, Comisia propune Consiliului modificarea în consecință a deciziei menționate la alineatul (4). Consiliul adoptă decizia de punere în aplicare în termen de patru săptămâni de la adoptarea propunerii Comisiei.

7.Comisia reduce în mod proporțional contribuția financiară din partea Uniunii pentru statul membru cu privire la măsurile specifice din cadrul planului în cauză sau, în ceea ce privește sprijinul sub formă de împrumut, ia orice măsură disponibilă în temeiul acordului de împrumut, în cazul în care decizia menționată la alineatul (4) nu a fost abrogată [în termen de [un] an de la adoptarea sa].

8.Comisia informează de îndată Parlamentul European cu privire la orice decizie propusă, adoptată, modificată sau abrogată în temeiul alineatelor (4) și (6).

TITLUL II
CADRUL FINANCIAR

CAPITOLUL 1
Dispoziții comune

Articolul 10
Buget

1.Pachetul financiar pentru implementarea fondului pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2028 și decembrie 2034 este de 865 076 000 000 EUR în prețuri curente.

2.Pachetul financiar se alocă după cum urmează:

(a)782 879 000 000 EUR se alocă planurilor PNR menționate în titlul III în conformitate cu anexa I [cheia de alocare], din care:

(I)Cel puțin 217 798 000 000 EUR pentru regiunile mai puțin dezvoltate prin stabilirea unor cuantumuri minime pentru fiecare stat membru pe baza metodologiei prevăzute în anexa II;

(II)Cel puțin 295 700 000 000 EUR pentru intervențiile PAC menționate la articolul 35 alineatul (1) [tipuri de sprijin], alineatul (1) literele (a)-(k) și (r) și alineatul (10) și pentru intervențiile enumerate la articolul 35 alineatul (11);

(III)Cel puțin 34 215 510 000 EUR, după cum urmează: 11 975 428 500 EUR, astfel cum se prevede la articolul 4 din Regulamentul (UE) 202X/XXX [de instituire a sprijinului Uniunii pentru azil, migrație și integrare pentru perioada 2028-2034], 15 396 750 000 EUR, astfel cum se prevede la articolul 4 din Regulamentul (UE) 202X/XXX [de instituire a sprijinului Uniunii pentru spațiul Schengen, pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor și pentru politica comună a vizelor pentru perioada 2028-2034] și 6 843 331 500 EUR, astfel cum se prevede la articolul 4 din Regulamentul (UE) 202X/XXX [de instituire a sprijinului Uniunii pentru securitatea internă pentru perioada 2028-2034], pentru obiectivele prevăzute la articolul 3 din regulamentele respective.

(b)71 933 000 000 EUR se alocă mecanismului menționat în titlul IV; 

(c)10 264 000 000 EUR se alocă planului Interreg menționat în capitolul II din Regulamentul XX [Dezvoltare regională, planul Interreg];

(d)Până la 0,5 % din pachetul financiar se alocă pentru asistență tehnică la inițiativa Comisiei, astfel cum se menționează la articolul 12 [Asistență tehnică]. 

3.În plus față de alocarea prevăzută la al doilea paragraf litera (a), contribuția financiară a Uniunii include 50 100 000 000 EUR din cuantumurile pentru Fondul social pentru climă prevăzute la articolul 30d alineatul (4) al patrulea paragraf literele (c)-(g) din Directiva 2003/87/CE care urmează să fie executate în cadrul planurilor, în conformitate cu repartizarea prevăzută în anexa II la Regulamentul (UE) 2023/955. Cuantumul respectiv constituie venituri alocate externe în sensul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

4.Statelor membre li se pune la dispoziție sprijin sub formă de împrumut în valoare de 150 000 000 000 EUR pentru punerea în aplicare a planurilor lor.

5.Un procent de cel puțin 14 % din pachetul financiar menționat la alineatul (2) și din cuantumul menționat la alineatul (4) trebuie alocat îndeplinirii obiectivelor sociale ale Uniunii, calculat utilizând coeficienții menționați la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) [Regulamentul privind performanța]. Cuantumul prevăzut la alineatul (2) litera (a) punctul (ii), precum și veniturile alocate externe din Fondul social pentru climă sunt excluse din baza de calcul a acestei alocări minime.

6.Comisia adoptă un act de punere în aplicare pentru a stabili cuantumul maxim care urmează să fie alocat fiecărui stat membru prin aplicarea metodologiei prevăzute în anexa I, în ceea ce privește obiectivele menționate la articolele 2 și 3.

Articolul 11
Resurse suplimentare și utilizarea resurselor

1.Statele membre, instituțiile, organele și agențiile Uniunii, țările terțe, organizațiile internaționale, instituțiile financiare internaționale sau alte părți terțe pot aduce contribuții suplimentare la fond. Contribuțiile financiare suplimentare constituie venituri alocate externe în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (a), (d) sau (e) sau al articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

2.În scopul punerii în aplicare a unei măsuri în cadrul planului lor PNR, statele membre pot propune includerea în planul lor PNR, sub formă de costuri estimate, a cuantumurilor contribuțiilor financiare care urmează să fie aduse de statele membre la programele sau instrumentele Uniunii de punere în aplicare a politicilor aliniate la obiectivele planului PNR în scopul punerii în aplicare a măsurii prin intermediul programelor sau instrumentelor respective. Aceste contribuții pot fi aduse, de asemenea, la provizionarea garanției bugetare, la finanțarea instrumentului financiar sau la orice cuantumuri ale sprijinului nerambursabil atunci când sunt combinate cu garanția bugetară sau cu instrumentul financiar în cadrul unei operațiuni de finanțare mixtă, în cadrul [instrumentului InvestEU al FEC]. Măsura respectă cerințele prezentului regulament. În cazul în care astfel de cuantumuri contribuie la provizionarea garanției bugetare în cadrul [instrumentului InvestEU al FEC], acestea sunt completate, după caz, de o garanție reciprocă (back-to-back) din partea statului membru care acoperă datoria contingentă neprovizionată.

3.În momentul prezentării planului lor inițial sau cu orice cerere de modificare, statele membre pot solicita realocarea unei părți din cuantumul prevăzut la articolul 4 din Regulamentul (UE) XX (MIGRAȚIE), la articolul 4 din Regulamentul (UE) XX (FRONTIERE) și la articolul 4 din Regulamentul (UE) XX (SECURITATE) pentru a pune în aplicare obiectivele stabilite în unul dintre regulamentele respective. Comisia se opune unei cereri de realocare numai în cazul în care o astfel de realocare ar afecta conformitatea planului modificat cu cerințele de la articolul 22 prevăzute în prezentul regulament.

Articolul 12
Asistența tehnică la inițiativa Comisiei

1.La inițiativa Comisiei, fondul poate oferi sprijin pentru asistență tehnică și administrativă pentru punerea în aplicare a planului și a planului Interreg, cum ar fi activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, sistemele și platformele instituționale de tehnologie a informațiilor, activitățile de informare și comunicare, inclusiv prin crearea unor rețele la nivelul UE ale autorităților din statele membre și ale altor părți interesate relevante, comunicarea instituțională privind prioritățile politice ale Uniunii și toate celelalte tipuri de asistență tehnică și administrativă sau cheltuieli cu personalul suportate de Comisie pentru gestionarea fondului și, după caz, cu țările terțe.

2.Fondul oferă sprijin, de asemenea, pentru orice alte tipuri de asistență tehnică și administrativă necesară pentru punerea în aplicare și gestionarea politicii agricole comune și a politicii comune în domeniul pescuitului, inclusiv măsurile de control și de asigurare a respectării legislației în domeniul pescuitului, controalele pieței, colectarea sau achiziționarea de date, inclusiv de date satelitare, date geospațiale și meteorologice, monitorizarea resurselor, dezvoltarea și întreținerea certificării electronice a produselor ecologice și a sistemelor corporative conexe de tehnologie a informației, dezvoltarea, înregistrarea și protecția indicațiilor, a abrevierilor și a simbolurilor referitoare la sistemele de calitate ale Uniunii și la contribuțiile în temeiul acordurilor internaționale. 

3.Acțiunile menționate la alineatul (1) pot acoperi perioadele de programare precedente și ulterioare.

4.Comisia adoptă o decizie de finanțare atunci când este avută în vedere o contribuție din acest fond în conformitate cu articolul 110 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. 

5.În funcție de scopul lor, acțiunile menționate la prezentul articol pot fi finanțate fie cu titlul de cheltuieli operaționale, fie cu titlul de cheltuieli administrative.

6.În conformitate cu articolul 196 alineatul (2) al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, în cazurile justificate în mod corespunzător precizate în decizia de finanțare și pentru o perioadă limitată, acțiunile de asistență tehnică la inițiativa Comisiei sprijinite în temeiul prezentului regulament în cadrul gestiunii directe și costurile aferente pot fi considerate ca fiind eligibile începând cu 1 ianuarie 2028, chiar dacă aceste acțiuni au fost puse în aplicare și au fost suportate înainte de depunerea cererii de grant.

Articolul 13
Asistența tehnică la inițiativa statelor membre

1.La inițiativa unui stat membru, fondul poate sprijini acțiuni care pot viza perioade de programare precedente și ulterioare și care sunt necesare pentru execuția eficace a fondului, inclusiv pentru a oferi finanțare în vederea îndeplinirii, printre altele, a unor funcții precum pregătirea, instruirea, gestionarea, monitorizarea, evaluarea, informarea, asigurarea vizibilității și comunicarea.

2.Asistența tehnică pentru fiecare plan PNR și fiecare capitol din planul Interreg se stabilește ca rată forfetară de până la 3 % și, respectiv, 8 %, aplicată sumei incluse în fiecare cerere de plată în temeiul articolului 65 [Cereri de plată]. Rata forfetară este de 10 % pentru capitolele din planul Interreg care oferă sprijin pentru cooperarea ultraperiferică și cooperarea la frontierele externe.

3.În cazul unei reduceri a contribuției financiare a Uniunii, inclusiv ca urmare a dezangajării sau a unei corecții financiare, statul membru returnează la bugetul Uniunii, la încheierea planului PNR, orice resurse plătite pentru asistență tehnică în conformitate cu alineatul (1) care depășesc procentul din contribuția financiară a Uniunii prevăzut la alineatul (2).

4.Statele membre se asigură că sumele plătite de Comisie pentru planurile PNR sunt distribuite în mod echilibrat și proporțional în toate capitolele planului, pentru a promova toate obiectivele sprijinite.

5.Statele membre pot solicita sprijin pentru pregătirea reformelor incluse în planurile lor PNR.

CAPITOLUL 2
Sprijin în cadrul planurilor

Articolul 14
Angajamente bugetare

1.Angajamentele bugetare ale Uniunii din alocarea financiară a fiecărui plan sunt realizate de către Comisie în tranșe anuale, în conformitate cu articolul 112 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, pe parcursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2028 și 31 decembrie 2034, după cum urmează (rotunjite):

(a)15,8 % în 2028;

(b)15,5 % în 2029;

(c)15,1 % în 2030;

(d)14,8 % în 2031;

(e)14,4 % în 2032;

(f)12,8 % în 2033;

(g)11,7 % în 2034.

2.Cuantumul de flexibilitate, reprezentând 25 % din contribuția financiară din partea Uniunii pentru un stat membru, astfel cum se prevede în anexa I [Metoda de alocare], este disponibil pentru programare numai după cum urmează:

(a)Un stat membru poate solicita până la o cincime în conformitate cu articolul 34 (modificarea planului în situații de criză), suma rămasă urmând să fie programată în conformitate cu articolul 25 (evaluarea la jumătatea perioadei);

(b)un stat membru poate solicita trei cincimi în conformitate cu articolul 25 [Evaluarea la jumătatea perioadei], din care o parte poate fi solicitată înainte de evaluarea la jumătatea perioadei în circumstanțe excepționale și justificate în mod corespunzător;

(c)un stat membru poate solicita o cincime numai începând cu anul 2031, în conformitate cu articolul 34 (modificarea planului în situații de criză). Începând cu 30 iunie 2033, orice cuantum neprogramat este disponibil pentru programare în cazul oricărei modificări a planului.

Partea din contribuția financiară alocată pentru intervențiile menționate la articolul 35 alineatul (1) literele (a)-(h), (j), (k) și (r) [Tipuri de intervenții] nu se ia în considerare la calcularea cuantumului de flexibilitate.

Pentru cuantumul de flexibilitate, termenul prevăzut la articolul 15 alineatul (1) se calculează numai de la data la care sunt programate sumele în conformitate cu literele (a), (b) și (c).

Prezentul alineat nu se aplică contribuției financiare a Uniunii pentru un stat membru la planul Interreg. 

Articolul 15
Dezangajări

1.Comisia dezangajează orice cuantum din cadrul unui plan PNR și din capitolul din planul Interreg care nu a fost utilizat pentru prefinanțare, în conformitate cu articolul 17 [Prefinanțare], sau pentru care nu a fost depusă o cerere de plată în conformitate cu articolul 65 [Depunerea și evaluarea cererilor de plată], până la data de 31 octombrie a anului calendaristic care urmează anului angajamentelor bugetare. 

2.Cuantumul care face obiectul dezangajării se reduce cu cuantumurile echivalente acelei părți a angajamentului bugetar pentru care:

(a)operațiunile sunt suspendate printr-o procedură juridică sau o cale de atac administrativă cu efect de suspendare sau

(b)nu a fost posibil să se facă o cerere de plată din motive de forță majoră care afectează grav implementarea integrală sau parțială a planului PNR sau a capitolului din planul Interreg.

Autoritățile naționale care invocă forța majoră, astfel cum se menționează la primul paragraf litera (b), demonstrează consecințele directe ale forței majore asupra implementării parțiale sau integrale a planului PNR sau a capitolului din planul Interreg.

3.Până la 31 ianuarie, statul membru trimite Comisiei informații privind excepțiile menționate la alineatul (2) primul paragraf literele (a) și (b) pentru cuantumul care trebuie declarat până la data de 31 decembrie a anului anterior.

4.Creditele corespunzătoare dezangajărilor efectuate în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 și cu articolele 8 [Carta] și 9 [Condiția orizontală privind respectarea statului de drept] din prezentul regulament pot fi repuse la dispoziție pentru a fi utilizate în cadrul altor instrumente sau programe ale Uniunii puse în aplicare în cadrul gestiunii directe sau indirecte, în special al celor care contribuie la sprijinirea democrației, a societății civile, a valorilor Uniunii sau la combaterea corupției în Europa.

5.Prezentul articol nu se aplică cuantumurilor puse la dispoziție ca venituri alocate externe, iar alineatele (1)-(3) nu se aplică intervențiilor enumerate la articolul 35 alineatul (1) literele (a)-(g) [Tipuri de intervenții].

Articolul 16
Procedura de dezangajare

1.Pe baza informațiilor primite până la 31 ianuarie, Comisia informează statul membru în legătură cu cuantumul dezangajării.

2.Statul membru dispune de un termen de două luni de la data informării Comisiei menționate la alineatul (1) pentru a își da acordul privind cuantumul care urmează să fie dezangajat sau pentru a prezenta observații.

3.În cazul în care dezangajarea se referă la sume angajate în cadrul planului PNR, statul membru prezintă Comisiei o cerere de modificare a planului PNR până la 30 iunie, care să reflecte cuantumul redus al sprijinului. Sumele vizate de dezangajare și reducerea corespunzătoare se distribuie în cadrul planului PNR pe baza progreselor realizate în punerea în aplicare a măsurilor în capitolele planului PNR.

4.Pentru planul Interreg, angajamentele financiare se efectuează la nivelul capitolului. În cazul în care dezangajarea se referă la sume angajate în cadrul unui capitol Interreg, statul membru care găzduiește autoritatea de management prezintă Comisiei o cerere de modificare a capitolului Interreg până la data de 30 iunie, care să reflecte cuantumul redus al sprijinului.

5.Dacă statul membru nu prezintă cererea menționată la alineatele (3) și (4), Comisia reduce contribuția din fond pentru anul calendaristic în cauză, până cel târziu la data de 31 octombrie, în conformitate cu alineatele respective.

6.În urma procedurii de dezangajare prevăzute la prezentul articol, Comisia prezintă o propunere pentru o nouă decizie de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a planului PNR în conformitate cu articolul 23, care să reflecte cuantumurile vizate de dezangajare.

Articolul 17
Prefinanțare

1.Sub rezerva adoptării de către Consiliu a deciziei de punere în aplicare menționate la articolul 23 și a disponibilității fondurilor, Comisia efectuează o plată de prefinanțare. Cuantumul prefinanțării este de 10 % din alocarea financiară a Uniunii menționată la articolul 14 [Angajamente bugetare] și se plătește în tranșe pe durata a trei ani consecutivi, după cum urmează: 4 % în 2028, 3 % în 2029 și 3 % în 2030. În cazul în care decizia de punere în aplicare este adoptată de Consiliu după 31 iulie 2028, se plătesc numai tranșele din 2029 și 2030.

2.Comisia plătește o prefinanțare de 12 % din contribuția financiară a Uniunii din fond la fiecare capitol al planului Interreg, astfel cum se prevede în actul de punere în aplicare de aprobare a capitolului din planul Interreg în temeiul articolului 8 din Regulamentul XX [Dezvoltare regională, planul Interreg], sub rezerva disponibilității fondurilor. Cuantumul respectiv se plătește în trei tranșe egale de 4 % pe durata a trei ani consecutivi.

În cazul în care un capitol din planul Interreg primește sprijin din partea Instrumentului „Europa globală”, în actul de punere în aplicare menționat la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul XX [Dezvoltare regională, planul Interreg] [Aprobarea și modificarea planului Interreg] pot fi stabilite norme specifice privind prefinanțarea prin care se stabilesc derogări de la prezentul alineat.

3.Sumele plătite cu titlu de prefinanțare sunt lichidate din conturile Comisiei cel târziu la primirea pachetului anual de asigurare pentru ultimul an de punere în aplicare.

Articolul 18
Cererea de sprijin sub formă de împrumut

1.Cererea de sprijin sub formă de împrumut din partea unui stat membru cuprinde următoarele informații privind:

(a)cuantumul sprijinului sub formă de împrumut solicitat;

(b)măsurile în temeiul articolului 21 [Elaborarea și prezentarea planului] care urmează să fie finanțate prin sprijinul sub formă de împrumut;

(c)nevoile financiare legate de măsurile menționate la litera (b);

(d)o explicație a motivului pentru care costul estimat al planului PNR este mai mare decât contribuția financiară totală a Uniunii, ținând seama de contribuția națională.

2.Sprijinul sub formă de împrumut nu depășește diferența dintre costurile totale estimate ale planului, astfel cum au fost revizuite, după caz, și contribuția financiară totală a Uniunii și contribuția națională.

3.Statele membre transmit Comisiei cererea de sprijin sub formă de împrumut până la 31 ianuarie 2028.

4.Comisia alocă statelor membre cuantumurile sprijinului sub formă de împrumut menționat la articolul 10 alineatul (4), ținând seama de principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței. Ponderea împrumuturilor acordate celor trei state membre care reprezintă cea mai mare parte a împrumuturilor acordate nu depășește 60 % din valoarea maximă menționată la articolul 10 alineatul (4).

În cazul în care, în urma alocării împrumuturilor menționate la alineatul (3), rămân disponibile sume pentru acordarea de sprijin sub formă de împrumut, Comisia poate publica noi cereri de exprimare a interesului pentru sprijinul sub formă de împrumut. În acest caz, procedura prevăzută la alineatele (1)-(5) din prezentul articol și la articolul 19 se aplică mutatis mutandis.

5.Plata împrumutului este condiționată de îndeplinirea jaloanelor și țintelor în conformitate cu articolul 65 [Cerere de plată].

6.Comisia evaluează cererea de sprijin sub formă de împrumut în conformitate cu articolul 23 [Propunerea Comisiei și decizia de punere în aplicare a Consiliului].

Articolul 19
Acordul de împrumut și operațiunile de împrumut și de credit

1.Pentru a finanța sprijinul sub formă de împrumuturi acordat în cadrul planului, Comisia este împuternicită, în numele Uniunii, să împrumute fondurile necesare de pe piețele de capital sau de la instituții financiare, în conformitate cu articolul 224 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

2.La adoptarea deciziei de punere în aplicare a Consiliului menționate la articolul 23 [Propunerea Comisiei și decizia de punere în aplicare a Consiliului], Comisia încheie un acord de împrumut cu statul membru. Pe lângă elementele prevăzute la articolul 223 alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, acordul de împrumut stabilește valoarea maximă a împrumutului, perioada de disponibilitate, durata maximă a fiecărei plăți din cadrul împrumutului și termenii și condițiile detaliate de acordare a sprijinului. Astfel de acorduri pot conține, de asemenea, cuantumul prefinanțării și norme privind lichidarea prefinanțării

Articolul 20
Contribuția națională la costurile estimate

1.Rata minimă a contribuției naționale la costurile estimate ale unei măsuri din cadrul planului nu trebuie să fie mai mică de:

(a)15 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate;

(b)40 % pentru regiunile de tranziție;

(c)60 % pentru regiunile mai dezvoltate.

2.În cazul în care, pentru o anumită măsură, nu este posibil să se determine proporția punerii în aplicare în regiunile mai puțin dezvoltate, rata contribuției naționale la costurile estimate nu trebuie să fie mai mică decât media ponderată în funcție de populație a ratelor aplicabile ale contribuției din regiunile sale, prevăzută la alineatul (1).

3.Rata contribuției naționale la nivelul fiecărui capitol Interreg nu este mai mică de 20 %. Rata se reduce cu [5] puncte procentuale pentru capitolele care prevăd alocarea de sprijin pentru cooperare regiunilor ultraperiferice și cooperarea transfrontalieră la frontierele externe.

4.Nu se solicită nicio contribuție națională pentru intervențiile menționate la articolul 35 literele (a), (b), (c) și (g). Nu se acordă finanțare națională suplimentară pentru intervențiile respective. Orice rată a contribuției care derogă de la cele de la alineatul (1) prevăzute pentru intervențiile menționate în titlul V, inclusiv în cazul în care nu se solicită contribuții naționale, se aplică numai unui cuantum total al intervențiilor care nu depășește cota statului membru din cuantumul prevăzut la articolul 10 alineatul (2) litera (a) punctul (ii), astfel cum se prevede în anexa I.

TITLUL III
PLANURILE DE PARTENERIAT NAȚIONALE ȘI REGIONALE

CAPITOLUL 1
Pregătirea și adoptarea planului

Articolul 21
Pregătirea și prezentarea planului

1.Fiecare stat membru pregătește și prezintă Comisiei planul PNR în care își stabilește agenda de reforme, investiții și alte intervenții. Fiecare plan cuprinde măsuri care fac parte dintr-un pachet cuprinzător și coerent. Statul membru pune la dispoziția publicului planul prezentat Comisiei pe site-ul web menționat la articolul 64 [Transparență].

2.Fiecare stat membru pregătește și pune în aplicare planul în parteneriat cu partenerii, astfel cum se prevede la articolul 6 [Parteneriat], inclusiv cu autoritățile regionale și locale, și în conformitate cu cadrul lor instituțional, juridic și financiar. Planul include capitole naționale, sectoriale și, după caz, regionale și teritoriale.

3.Numai măsurile a căror punere în aplicare a început de la 1 ianuarie 2028 sunt eligibile pentru finanțare, cu condiția să respecte cerințele prevăzute în prezentul regulament și în regulamentele enumerate la articolul 1 alineatul (1).

Prin derogare de la primul paragraf, cheltuielile legate de angajamentele juridice față de beneficiari suportate în cadrul intervențiilor finanțate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/2115 pot fi eligibile pentru contribuție, cu condiția ca aceste cheltuieli să fie prevăzute în planul PNR relevant în conformitate cu prezentul regulament și cu Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Regulamentul PAC].

Articolul 22
Cerințe privind planul PNR

1.Fiecare plan PNR este motivat și justificat în mod corespunzător și stabilește elementele menționate la alineatul (2) din prezentul articol, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa V.

2.Planul PNR:

(a)sprijină obiectivele generale prevăzute la articolul 2 și contribuie în mod cuprinzător și adecvat la toate obiectivele specifice prevăzute la articolul 3, ținând seama de provocările specifice cu care se confruntă statul membru în cauză, și furnizează o strategie de intervenție care să demonstreze modul în care aceste obiective vor fi abordate și finanțate în cadrul planului, nivelul de finanțare necesar pentru a asigura realizarea obiectivelor generale și modul în care acest nivel de finanțare este justificat. Planul PNR al statului membru cu un VNB pe cap de locuitor mai mic de 90 % din media Uniunii demonstrează, în special, că acesta contribuie în mod adecvat la obiectivele specifice prevăzute la articolul 3 litera (a) punctele (vii) și (ix) și la articolul 3 litera (d) punctul (v).

(b)abordează în mod eficace toate provocările identificate sau o parte semnificativă a acestora:

(I)în contextul semestrului european, în special în recomandările relevante specifice fiecărei țări adresate statului membru, inclusiv cele legate de Pilonul european al drepturilor sociale;

(II)în alte documente relevante adoptate sau evaluate oficial de Comisie în legătură cu obiectivele prevăzute la articolul 3 [Obiective specifice], inclusiv în recomandările naționale PAC prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Regulamentul PAC], în recomandările privind deceniul digital bazate pe articolul 6 din Decizia de instituire a programului de politică privind deceniul digital și în planurile naționale privind energia și clima;

(III)în documentele și strategiile relevante adoptate de Consiliu sau de Comisie în domeniul securității interne, al gestionării europene integrate a frontierelor, al politicii în domeniul vizelor și al azilului și migrației, ținând seama de arhitectura informatică Schengen, de mecanismul de evaluare Schengen în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/922, de evaluările vulnerabilității în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/1896 și de mecanismul de monitorizare a Agenției Uniunii Europene pentru Azil în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/2303.

Statul membru trebuie să ofere o explicație cu privire la modul în care provocările și recomandările specifice fiecărei țări sunt abordate în planul PNR și la nivelul de finanțare avut în vedere, precum și cu privire la modul în care planul PNR:

(a)va fi în concordanță, în special, cu planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1263, cu planurile naționale de restaurare în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1991 al Parlamentului European și al Consiliului 17 , cu planurile naționale privind energia și clima în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului 18 și cu foile de parcurs strategice naționale privind deceniul digital în temeiul Deciziei (UE) 2022/2481 a Parlamentului European și a Consiliului 19 ;

(b)va contribui la finalizarea pieței unice, în special prin prevederea unor măsuri cu o dimensiune transfrontalieră, transnațională sau multinațională, inclusiv prin luarea în considerare a proiectelor din cadrul rețelei centrale sau al rețelei centrale extinse, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2024/1679 al Parlamentului European și al Consiliului 20 , prin luarea în considerare și facilitarea, prin dezvoltarea rețelei naționale, a proiectelor de interes comun, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2022/869 al Parlamentului European și al Consiliului 21 , și prin sprijinirea proiectelor și operațiunilor importante de interes european comun (PIIEC) cărora li s-a acordat o marcă de competitivitate, precum și prin punerea în aplicare a măsurilor care stau la baza uniunii economiilor și a investițiilor;

(c)va furniza lista și descrierea măsurilor grupate în capitole, inclusiv obiectivele generale și specifice pe care fiecare dintre acestea le urmărește în principal și lista jaloanelor și țintelor preconizate, împreună cu data orientativă de finalizare a acestora în cursul perioadei de programare, inclusiv măsurile suplimentare și jaloanele și țintele aferente în cazul în care statul membru în cauză solicită sprijin sub formă de împrumut. Măsurile legate de PAC respectă cerințele prevăzute în titlul V [PAC], în Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Regulamentul PAC] și în Regulamentul (UE) 202X/XXXX [OCP], precum și cerințele legate de politica comună în domeniul pescuitului cu cerințele prevăzute la articolul XX din Regulamentul XX [PCP]. Indicatorii propuși pentru ținte se bazează pe indicatorii de realizare enumerați în anexa I la Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Regulamentul privind performanța], cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător;

(d)va stabili costurile totale estimate ale măsurilor în conformitate cu modelul prevăzut în anexa V, ca parte a planului sau a unei cereri de modificare a acestuia, pentru un cuantum total cel puțin echivalent cu suma contribuției financiare a Uniunii, a oricăror împrumuturi solicitate și a contribuției naționale, împreună cu informații privind finanțarea existentă sau planificată din partea Uniunii, dacă este cazul, susținute de o justificare corespunzătoare și de explicații privind modul în care aceasta este plauzibilă și rezonabilă și conformă cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor, al bunei gestiuni financiare și proporțională cu impactul economic și social preconizat. Cuantumul neprogramat rezervat drept cuantum de flexibilitate este considerat ca făcând parte din costurile totale estimate ale măsurilor;

(e)va stabili modalități clare pentru monitorizarea și punerea în aplicare eficace a planului de către statul membru în cauză, inclusiv autoritățile responsabile și comitetele de monitorizare, care să reflecte obiectivul de a institui un sistem solid de guvernanță multiplă bazat pe principiul parteneriatului, abordarea preconizată în materie de comunicare și vizibilitate, o identificare a potențialelor nevoi de asistență tehnică, precum și acorduri clare și eficace între autoritățile naționale și regionale în ceea ce privește responsabilitățile în materie de programare, punere în aplicare, gestiune financiară, monitorizare și evaluare, în conformitate cu cadrul instituțional și juridic al statului membru;

(f)va reduce disparitățile economice, sociale și teritoriale în regiunile mai puțin dezvoltate, în regiunile de tranziție și în regiunile mai dezvoltate, în special prin:

(I)alocarea resurselor către regiunile mai puțin dezvoltate, regiunile de tranziție și regiunile mai dezvoltate, în conformitate cu provocările lor specifice, care trebuie raportate în anexa V pe baza metodologiei prevăzute în anexa VII;

(II)concentrarea resurselor asupra regiunilor mai puțin dezvoltate prin stabilirea unor cuantumuri minime pentru fiecare stat membru pe baza metodologiei prevăzute în anexa II;

(III)axarea pe nevoile specifice ale regiunilor frontaliere, ale regiunilor nordice slab populate, ale zonelor rurale și urbane, ale zonelor afectate de tranziția industrială, ale insulelor, care trebuie raportate în anexa V pe baza metodologiei prevăzute în anexa VII;

(IV)consolidarea dezvoltării economice și sociale a regiunilor ultraperiferice, care urmează să fie stabilite prin măsuri specifice pentru teritoriile în cauză, în conformitate cu articolul 46;

(g)va direcționa resursele către:

(I)sprijinirea reînnoirii generațiilor în sectorul agricol, în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul XX [PAC, reînnoirea generațiilor], precum și în sectorul pescuitului și acvaculturii;

(II)măsuri sociale în conformitate cu anexa VI [Alocări sociale].

(III)sprijinirea pescuitului, a acvaculturii și a activităților maritime, inclusiv a pescuitului la scară mică, a punerii în aplicare a PCP, astfel cum se prevede în Regulamentul UE XX [PCP], precum și a Pactului european privind oceanul planetar, în conformitate cu anexa V [Modelul planului].

(h)va contribui în mod eficace la:

(I)promovarea utilizării intervențiilor de cooperare menționate la articolul 74 [Intervenții de cooperare], inclusiv a investițiilor teritoriale integrate în orașe, în zonele urbane, rurale și de coastă, a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității sau a altor instrumente teritoriale, inclusiv a strategiilor de tranziție justă și de specializare inteligentă, precum și a inițiativei LEADER, astfel cum se menționează la articolul 77 [Inițiativa LEADER];

(II)îmbunătățirea rezilienței fermelor și a gestionării riscurilor la nivel de fermă și sprijinirea tranziției digitale și bazate pe date în domeniul agriculturii și în zonele rurale pentru a spori competitivitatea, sustenabilitatea și reziliența acestora;

(III)domeniile prioritare în materie de mediu și climă prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (UE) 202X/XXXX [PAC – domeniile prioritare în materie de mediu și climă].

(i)va promova parteneriatul, schimbul de cunoștințe și distribuția relevantă a produselor agricole prin stabilirea:

(I)părților interesate care au fost consultate, a modului în care au fost selectate acestea, a modului în care au fost asigurate reprezentativitatea și prevenirea conflictelor de interese și a modului în care contribuțiile lor se reflectă în plan în conformitate cu codul de conduită referitor la parteneriat 22 și prin includerea unui rezumat al procesului de consultare desfășurat pentru pregătirea planului și a fiecărui capitol;

(II)unui sistem de cunoștințe și inovare în agricultură, inclusiv organizarea acestuia, instituit în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Regulamentul PAC – sisteme de cunoștințe și inovare în agricultură și servicii de consiliere agricolă];

(III)modalităților pentru programul UE pentru școli în conformitate cu titlul I partea II capitolul IIa din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(j)va specifica modul în care planul PNR și punerea sa în aplicare respectă principiul prevăzut la articolul 6 alineatul (3), inclusiv o descriere a practicilor de protecție menționate la articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Regulamentul PAC], domeniul lor de aplicare teritorială, fermierii și alți beneficiari care fac obiectul practicii și un rezumat al practicii de protecție, precum și complementaritatea dintre elementele gospodăriri responsabile a fermelor și măsurile relevante sprijinite în cadrul planului PNR;

(k)va explica modul în care sistemul și mecanismele statului membru sunt suficiente pentru a asigura o utilizare periodică, eficace și eficientă a resurselor Uniunii, în conformitate cu buna gestiune financiară și cu protecția intereselor financiare ale Uniunii, pe baza cerințelor-cheie prevăzute în anexa IV [Cerințele-cheie], împreună cu măsuri de remediere a potențialelor deficiențe;

(l)va preciza modalitățile instituite pentru a se asigura că, în cazul întreruperii termenelor de plată sau al suspendării finanțării din partea Uniunii, al corecțiilor financiare sau al altor măsuri menite să asigure protecția intereselor financiare ale Uniunii, statele membre își vor respecta obligațiile de a continua plățile către beneficiari, destinatari, destinatari finali, contractanți și participanți;

(m)după caz, va furniza o autoevaluare a securității bazată pe criterii obiective comune care să identifice orice probleme de securitate și să detalieze modul în care vor fi abordate aceste aspecte pentru a asigura conformitatea cu legislația aplicabilă relevantă.

(n)va justifica coerența planului și sinergiile și complementaritățile între măsurile de sprijinire a obiectivelor menționate la articolele 2 și 3, cu o descriere a modului în care vor fi abordate nevoile mai multor grupuri-țintă, inclusiv nevoile comunităților rurale și costiere, precum și măsurile instituite pentru valorificarea acestor sinergii;

(o)va oferi o autoevaluare a conformității cu condiția orizontală privind respectarea cartei menționată la articolul 8 [Articolul privind respectarea cartei];

(p)va specifica modul în care planul și punerea sa în aplicare preconizată asigură respectarea condiției orizontale privind statul de drept menționate la articolul 9 [Condiția orizontală privind respectarea statului de drept], inclusiv măsurile luate ca urmare a recomandărilor specifice fiecărei țări emise în cadrul celui mai recent raport privind statul de drept și al semestrului european, împreună cu măsurile de abordare a provocărilor identificate specifice fiecărei țări.

(q)va asigura contribuția planului PNR la obiectivele sociale ale Uniunii. Un procent de cel puțin 14 % din contribuția totală a Uniunii și din împrumuturi este destinat îndeplinirii acestor obiective, calculat utilizând coeficienții menționați la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE).../... [Regulamentul privind performanța]. Cuantumul prevăzut la articolul 10 alineatul (2) litera (a) punctul (ii), precum și veniturile alocate externe din Fondul social pentru climă sunt excluse din baza de calcul a acestei alocări minime.

(r)va asigura contribuția planului PNR la obiectivele Uniunii în materie de climă și mediu. Un procent minim din alocarea totală a Uniunii pentru planul PNR este destinat realizării acestor obiective, care corespunde țintei specifice de cheltuieli în materie de climă și mediu menționate în anexa III la Regulamentul (UE).../... [Regulamentul privind performanța].

Prin derogare de la alineatul (1), Comisia poate solicita statelor membre să contribuie cu un procent minim mai mic sau mai mare din alocarea totală a planului pentru obiectivele climatice și de mediu. Procentul specific se stabilește de către Comisie în contextul aprobării planului PNR.

Stabilirea procentului ține seama de evaluarea de către Comisie a progreselor înregistrate și a traiectoriei preconizate a statului membru în direcția atingerii obiectivelor sale în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842 (Regulamentul privind partajarea eforturilor), astfel cum se detaliază în cea mai recentă evaluare a planului său național privind energia și clima, și de obiectivele acestora în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1991 (Regulamentul privind restaurarea naturii), în conformitate cu planurile de restaurare a naturii.

3.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 87 [Exercitarea delegării de competențe] pentru a modifica modelul prevăzut în anexa V.

Articolul 23
Propunerea Comisiei și decizia de punere în aplicare a Consiliului

1.Comisia evaluează planul sau planul modificat prezentat de statul membru și conformitatea acestuia cu prezentul regulament în termen de patru luni de la prezentarea acestuia și prezintă o propunere de decizie de punere în aplicare a Consiliului. În momentul efectuării evaluării, Comisia se asigură că planul PNR respectă toate cerințele prevăzute în prezentul regulament, în special la articolul 22. 

2.Comisia poate formula observații adresate statelor membre și poate solicita informații suplimentare.

În cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia poate solicita includerea unor măsuri suplimentare sau modificarea măsurilor propuse de statul membru.

Statul membru furnizează informațiile suplimentare solicitate și, dacă este necesar, își revizuiește planul, ținând seama de observațiile și solicitările formulate de Comisie. Termenul prevăzut la alineatul (1) se suspendă începând din ziua lucrătoare următoare datei la care Comisia transmite observațiile sale sau o cerere de documente revizuite către statul membru și până când statul membru răspunde Comisiei.

3.În cazul în care planul nu respectă cerințele menționate la alineatul (1), Comisia comunică statului membru în cauză o motivare justificată în mod corespunzător în termenul stabilit la alineatul (1).

4.În cazul în care Comisia ajunge la concluzia că planul respectă cerințele menționate la alineatul (1), propunerea Comisiei de decizie de punere în aplicare a Consiliului stabilește:

(a)contribuția totală a Uniunii.

(b)cuantumul sprijinului sub formă de împrumut, în cazul în care statul membru în cauză face o astfel de cerere și cuantumul aferent al prefinanțării, precum și perioada de disponibilitate a împrumutului;

(c)lista măsurilor acoperite de contribuția Uniunii și de împrumuturile conținute în planul PNR;

5.În cazuri justificate în mod corespunzător, atunci când Comisia ajunge la concluzia că una sau mai multe măsuri ale planului nu respectă cerințele menționate la alineatul (1) și că o cerere corespunzătoare formulată în conformitate cu alineatul (2) al doilea paragraf nu a fost soluționată în mod satisfăcător de către statele membre, aceasta poate include în propunerea Comisiei menționată la alineatul (4) o identificare a deficiențelor care afectează măsurile respective.

6.Consiliul adoptă deciziile de punere în aplicare prevăzute la alineatul (1), de regulă, în termen de patru săptămâni de la adoptarea propunerii Comisiei.

7.După adoptarea de către Consiliu a unei decizii de punere în aplicare, astfel cum se menționează la alineatul (6), Comisia adoptă o decizie de finanțare în sensul articolului 110 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, care conține următoarele informații:

(a)jaloanele și țintele legate de punerea în aplicare a măsurilor cuprinse în planul PNR și, pentru fiecare dintre acestea, valoarea corespunzătoare a plății;

(b)contribuția Uniunii pe an, pe baza procentelor prevăzute la articolul 14 alineatul (1) [Angajamente];

Notificarea respectivei decizii a Comisiei către statul membru în cauză constituie un angajament juridic.

În cazul în care se aplică articolul 4 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul privind CFM, decizia de finanțare respectivă poate fi modificată în conformitate cu rezultatul procedurii bugetare anuale.

8.Cererile de plată pentru măsurile specifice afectate de deficiențele identificate în deciziile de punere în aplicare adoptate de Consiliu pot fi depuse de statul membru în cauză, dar Comisia nu efectuează plățile corespunzătoare până la remedierea deficiențelor.

CAPITOLUL 3 
Revizuirea planului PNR

Articolul 24
Modificarea planului PNR

1.Un stat membru poate prezenta Comisiei o cerere motivată de modificare a planului său PNR, împreună cu planul PNR modificat, precizând impactul preconizat al respectivei modificări asupra îndeplinirii obiectivelor prevăzute la articolele 2 și 3.

2.Comisia evaluează conformitatea planului PNR modificat cu prezentul regulament, inclusiv cu articolul 23 [propunerea Comisiei și decizia de punere în aplicare a Consiliului], și poate formula observații în termen de trei luni de la prezentarea planului PNR modificat.

3.În cazuri justificate în mod corespunzător, indiferent dacă statul membru a prezentat sau nu o cerere motivată de modificare a planului său PNR în temeiul alineatului (1), Comisia poate propune, de asemenea, statului membru să modifice măsurile existente sau să introducă altele noi.

4.Statul membru revizuiește planul PNR modificat în termen de o lună de la data prezentării observațiilor Comisiei menționate la alineatul (2), ținând seama de observațiile și propunerile Comisiei menționate la alineatul (2) sau (3).

5.În cazul în care Comisia nu a prezentat observații sau este convinsă că observațiile formulate au fost luate în considerare în mod corespunzător și în cazul în care modificarea planului PNR ar duce la o modificare a contribuției totale a Uniunii, a cuantumului sprijinului sub formă de împrumut sau a listei de măsuri sau a uneia sau mai multor măsuri din plan care nu mai respectă cerințele menționate la articolul 23 alineatul (1) [Propunerea Comisiei și decizia de punere în aplicare a Consiliului], Comisia prezintă o propunere pentru o nouă decizie de punere în aplicare a Consiliului în conformitate cu articolul 23 în termen de cel mult patru luni de la prezentarea planului PNR modificat. Consiliul adoptă noua decizie de punere în aplicare, de regulă, în termen de patru săptămâni de la adoptarea propunerii Comisiei. Comisia modifică ulterior decizia de finanțare menționată la articolul 23 alineatul (7) [Propunerea Comisiei și decizia de punere în aplicare a Consiliului] în consecință.

În cazul în care modificarea planului PNR nu ar conduce la o modificare a contribuției totale a Uniunii, a cuantumului sprijinului sub formă de împrumut sau a listei de măsuri, Comisia procedează direct prin modificarea în consecință a deciziei de finanțare menționate la articolul 23 alineatul (7) [propunerea Comisiei și decizia de punere în aplicare a Consiliului].

6.Adoptarea deciziilor menționate la alineatul (5) nu este necesară:

(a)pentru corecturi de natură pur materială sau de redactare sau în cazul unor ajustări minore ale planului PNR reprezentând o creștere sau o scădere cu mai puțin de 5 % a unei ținte stabilite în planul PNR. Statele membre aplică aceste norme o singură dată pentru fiecare țintă și informează Comisia cu privire la astfel de ajustări. Aceste modificări trebuie să respecte toate cerințele planului PNR, inclusiv reexaminarea informațiilor privind calcularea costurilor;

(b)pentru modificări în conformitate cu articolul 31 alineatul (7).

7.Statele membre se asigură că cuantumul costurilor totale estimate ale planului lor PNR rămâne rezonabil și plauzibil pe tot parcursul punerii în aplicare a acestuia, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, și solicită o modificare a planului lor, dacă este necesar, în conformitate cu alineatul (1). 

8.Măsurile specifice identificate în decizia de punere în aplicare menționată la articolul 9 alineatul (4) sau care fac obiectul unei decizii de impunere a unor măsuri de protecție a bugetului în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2092 nu se modifică înainte de abrogarea deciziei, cu excepția cazului în care modificarea vizează sprijinirea unor măsuri care contribuie la îndeplinirea condiției orizontale privind respectarea statul de drept sau la abordarea situației care a condus la adoptarea deciziilor menționate anterior.

9.Măsurile specifice identificate în decizia de punere în aplicare menționată la articolul 8 alineatul (4) [Condițiile privind respectarea cartei] nu se modifică înainte de abrogarea deciziei, cu excepția cazului în care modificarea vizează sprijinirea unor măsuri care contribuie la:

(a)îndeplinirea condiției orizontale privind respectarea cartei;

(b)abordarea modificărilor semnificative în cadrul priorităților Uniunii, în limita a 30 % din cuantumurile asociate măsurilor specifice în cauză.

10.Statele membre nu sunt obligate să revizuiască părțile din planul PNR care nu sunt direct afectate de modificările preconizate propuse de statul membru.

Articolul 25
Evaluarea la jumătatea perioadei

1.Statul membru își reexaminează planurile PNR, ținând seama de următoarele elemente:

(a)provocările identificate în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) literele (a), (b) și (c) [Cerințele planului]; 

(b)situația socioeconomică din statul membru sau regiunea în cauză, cu accent deosebit pe nevoile teritoriale, ținând seama de orice evoluție negativă importantă din domeniul financiar, economic sau social; 

(c)principalele rezultate ale rapoartelor de evaluare intermediare relevante;

(d)progresele înregistrate în ceea ce privește realizarea măsurilor, ținând seama de dificultățile majore întâmpinate în punerea în aplicare a planului PNR;

(e)proiecte importante de interes european comun (PIIEC) și proiecte cărora li s-a acordat o marcă;

(f)apariția oricărei crize;

(g)necesitatea de a asigura respectarea continuă a condițiilor orizontale privind respectarea statului de drept și a cartei în punerea în aplicare a planului, ținând seama în special de provocările specifice fiecărei țări identificate în contextul Raportului privind statul de drept și al semestrului european.

2.Până la 31 martie 2031, statul membru prezintă un plan PNR modificat care prezintă rezultatul evaluării la jumătatea perioadei, inclusiv o reexaminare a costurilor totale estimate ale măsurilor vizate de plan și o propunere de măsuri suplimentare care urmează să fie sprijinite prin cuantumul de flexibilitate menționat la articolul 14 alineatul (2).

3.Planul PNR modificat include următoarele:

(a)măsuri revizuite sau noi;

(b)costurile totale estimate actualizate ale planului și cuantumul de flexibilitate solicitat;

(c)jaloane și ținte revizuite sau noi.

4.Planul revizuit se aprobă în conformitate cu articolul 24 [privind modificarea].

TITLUL IV
Mecanismul UE

Articolul 26
Dispoziție generală privind punerea în aplicare a mecanismului UE

1.Cuantumul menționat la articolul 10 alineatul (2) litera (b) [Buget] se alocă prin intermediul mecanismului.

2.Acesta este pus în aplicare prin gestiune partajată, directă sau indirectă, astfel cum se prevede în decizia de finanțare adoptată în conformitate cu articolul 31 alineatul (1).

3.Mecanismul poate oferi finanțare sub orice formă, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. Finanțarea poate lua forma unor granturi acordate direct organismelor prevăzute la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. Granturile executate în cadrul gestiunii directe se atribuie și se gestionează în conformitate cu titlul VIII din regulamentul respectiv. Mecanismul poate oferi, de asemenea, finanțare sub formă de garanții bugetare și instrumente financiare, inclusiv atunci când este combinat cu granturi sau cu alte forme de sprijin nerambursabil în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă ale instrumentelor financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

4.Finanțarea în cadrul mecanismului se utilizează pentru componentele acestuia, după cum urmează:

(a)63 223 000 000 de miliarde EUR pentru acțiunile Uniunii, inclusiv pentru plasa de siguranță a unității, astfel cum se menționează la punctul 1 litera (j) din anexa XV [Acțiuni ale Uniunii], pentru acțiunile Uniunii menționate la alineatul (1) litera (l) din anexa XV (acțiuni ale Uniunii sprijinite prin intermediul mecanismului UE, acțiuni în domeniul afacerilor interne), pentru sprijinirea acțiunilor LIFE menționate la alineatul (1) litera (n) din anexa XV [Acțiuni ale Uniunii] și pentru acțiunile de solidaritate menționate la punctul 1 litera (i) din anexa XV [Acțiuni ale Uniunii] sprijinite prin intermediul mecanismului UE;

(b)8 710 000 000 EUR pentru rezerva pentru provocările și prioritățile emergente („rezerva bugetară”).

5.Comisia stabilește cuantumul total care urmează să fie pus la dispoziție pentru mecanism în cadrul creditelor anuale ale bugetului Uniunii.

6.Acțiunile Uniunii menționate la alineatul (1) litera (c) din anexa XV [acțiuni ale Uniunii sprijinite prin intermediul mecanismului UE, componenta de politică pentru investiții și competențe sociale] sunt puse în aplicare în conformitate cu alineatele (7), (8) și (9) de la prezentul articol și cu articolul 27 [Punerea în aplicare sub formă de garanții bugetare, instrumente financiare și operațiuni de finanțare mixtă].

Articolele 21-25 [Instrumentul InvestEU al FEC], articolul 14 [Guvernanță și consilii consultative], articolul 1 [Obiectul], articolul 31 [Accesul la finanțarea din partea Uniunii], 26 [Servicii de consiliere] și articolul 28 [Sprijin pentru întreprinderi] din Regulamentul [FEC] se aplică punerii în aplicare a acestor acțiuni ale Uniunii.

7.În scopul acțiunilor Uniunii menționate la alineatul (1) litera (c) din anexa XV, pachetul financiar al mecanismului se utilizează pentru provizionarea cuantumului corespunzător al garanției bugetare instituite prin [Regulamentul FEC]. 

8.În conformitate cu articolul 214 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, provizionarea menționată la alineatul (7) se constituie până la [2037] și ține seama de progresele înregistrate în ceea ce privește aprobarea și semnarea operațiunilor de finanțare și de investiții care sprijină obiectivele mecanismului.

9.Statele membre, instituțiile, organele și agențiile Uniunii, țările terțe, organizațiile internaționale, instituțiile financiare internaționale sau alte părți terțe pot aduce contribuții suplimentare financiare sau nefinanciare la mecanism. Contribuțiile financiare constituie venituri alocate externe în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (a), (d) sau (e) sau al articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

10.Prin derogare de la articolul 63 și de la articolul 64 [Colectarea și înregistrarea datelor și transparență], în cazul în care mecanismul este pus în aplicare prin gestiune directă sau indirectă, se aplică normele prevăzute la articolul 36 alineatul (6) și alineatul (10) și la articolul 38 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

11.Mecanismul poate oferi sprijin din partea Uniunii pentru acțiuni desfășurate în țări terțe sau în legătură cu acestea, cu condiția ca acțiunea să contribuie la obiectivele prevăzute la articolele 2 și 3 din prezentul regulament, la articolul 3 din Regulamentul [privind azilul și migrația], la articolul 3 din Regulamentul [privind frontierele și vizele] și la articolul 3 din Regulamentul [privind securitatea internă]. Aceste măsuri trebuie să servească intereselor politicilor interne ale Uniunii și să fie compatibile cu activitățile întreprinse în cadrul Uniunii.

Articolul 27
Execuție sub formă de garanții bugetare, instrumente financiare și
operațiuni de finanțare mixtă

1.Garanția bugetară și instrumentele financiare, inclusiv atunci când sunt combinate cu granturi sau cu alte forme de sprijin nerambursabil aferent operațiunilor de finanțare mixtă, în cadrul mecanismului, se execută în conformitate cu titlul X din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

2.Prin derogare de la articolul 211 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, atunci când instrumentele financiare sau garanțiile bugetare sunt executate în cadrul gestiunii indirecte, Comisia încheie acorduri cu entități în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din regulamentul respectiv.

3.În cazul în care decizia de finanțare pentru punerea în aplicare a mecanismului prevede o finanțare din partea Uniunii sub forma unei garanții bugetare, aceasta utilizează garanția bugetară instituită prin Regulamentul XX [Regulamentul FEC] în limita cuantumului său maxim.

4.Fără a aduce atingere articolului 26 alineatul (9), statele membre, țările terțe și alte părți terțe pot aduce contribuții specifice la garanția bugetară instituită prin [FEC] sau la instrumentele financiare, în conformitate cu articolul 211 alineatul (2) și cu articolul 221 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509. Aceste contribuții la garanția bugetară au ca rezultat un cuantum suplimentar al garanției bugetare. 

În cazul în care astfel de contribuții sunt furnizate sub formă de numerar, acestea constituie venituri alocate externe în sensul articolului 21 alineatul (2) literele (a), (d) și (e) și al articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

5.Comisia acordă garanția bugetară sau încredințează punerea în aplicare a instrumentelor financiare și a operațiunilor de finanțare mixtă prin intermediul acordurilor de contribuție sau al acordurilor de garantare încheiate în temeiul Regulamentului [Regulamentul FEC] cu entitățile menționate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, în conformitate cu normele din Regulamentul [Regulamentul FEC].

Fără a aduce atingere primului paragraf, Comisia poate încheia acorduri de contribuție separate sau acorduri de garantare cu alte entități decât cele menționate la paragraful respectiv, în conformitate cu normele din Regulamentul [Regulamentul FEC].

Articolul 28
Țări terțe asociate 

1.Mecanismul poate fi deschis participării următoarelor țări terțe prin asociere totală sau parțială, în conformitate cu obiectivele prevăzute la articolele 2 și 3 și cu acordurile internaționale relevante sau cu orice decizii adoptate în cadrul respectivelor acorduri și care sunt aplicabile: 

(a)membrilor Asociației Europene a Liberului Schimb care sunt membri ai Spațiului Economic European, precum și microstatelor europene; 

(b)țărilor în curs de aderare, țărilor candidate și țărilor potențial candidate; 

(c)țărilor care intră în sfera politicii europene de vecinătate; 

(d)altor țări terțe. 

2.Acordurile de asociere pentru participarea la program trebuie: 

(a)să asigure un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile din țara terță care participă la programele Uniunii; 

(b)să prevadă condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare, constând într-o contribuție operațională și într-o taxă de participare, la un program și la costurile administrative generale ale acestuia; 

(c)să nu confere țării terțe nicio competență decizională în ceea ce privește programul; 

(d)să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare. Țara terță în cauză acordă drepturile și accesul necesare în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) 2024/2509 și al Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 și garantează faptul că deciziile de executare care impun o obligație pecuniară în temeiul articolului 299 din TFUE, precum și hotărârile și ordonanțele Curții de Justiție a Uniunii Europene sunt direct executorii; 

(e)după caz, să asigure protecția intereselor de securitate și de ordine publică ale Uniunii. 

3.Prin derogare de la alineatul (1), participarea țărilor terțe este exclusă pentru măsurile care contribuie la obiectivele specifice prevăzute la articolul 3 litera (d) punctele (i), (ii) și (iii).

Articolul 29
Sprijin pentru activități desfășurate în țări terțe sau în legătură cu țări terțe

Sprijinul din partea Uniunii poate fi acordat pentru acțiuni desfășurate în țări terțe sau în legătură cu țări terțe, cu condiția ca acțiunile respective să contribuie la obiectivele prevăzute la articolul 3 [Obiective specifice]. Aceste măsuri trebuie să servească intereselor politicilor interne ale Uniunii și să fie compatibile cu activitățile întreprinse în cadrul Uniunii. 

Articolul 30
Entități eligibile în cadrul gestiunii directe și indirecte

1.În cadrul procedurilor de atribuire pentru granturi, premii, instrumente financiare și finanțare mixtă desfășurate prin gestiune directă și indirectă, următoarele entități juridice pot fi eligibile pentru a primi finanțare din partea Uniunii:

(a)entitățile stabilite într-un stat membru sau într-o țară terță asociată;

(b)organizațiile internaționale;

(c)alte entități stabilite în țări terțe neasociate, în cazul în care finanțarea unor astfel de entități este esențială pentru punerea în aplicare a acțiunii și contribuie la obiectivele prevăzute la articolele 2 și 3.

2.Pe lângă cele prevăzute la articolul 168 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, țările terțe asociate menționate la articolul 28 din prezentul regulament pot, după caz, să participe la oricare dintre mecanismele de achiziții prevăzute la articolul 168 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 și să beneficieze de acestea. Normele aplicabile statelor membre se aplică, mutatis mutandis, țărilor terțe asociate participante.

3.Procedurile de atribuire care afectează securitatea sau ordinea publică, în special în ceea ce privește activele și interesele strategice ale Uniunii sau ale statelor sale membre, sunt restricționate în conformitate cu articolul 136 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

4.Programul de lucru menționat la articolul 110 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 sau documentele legate de procedura de atribuire pot preciza mai în detaliu criteriile de eligibilitate stabilite în prezentul regulament sau pot stabili criterii de eligibilitate suplimentare pentru acțiuni specifice. În special, în procedurile de atribuire, eligibilitatea furnizorilor cu grad ridicat de risc este restricționată în conformitate cu legislația UE, din motive de securitate.

Articolul 31
Acțiunile Uniunii

1.Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, o decizie de finanțare, astfel cum se menționează la articolul 110 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, în care identifică obiectivele și acțiunile care urmează să fie sprijinite și precizează cuantumurile pentru acțiunile Uniunii prevăzute în anexa XV la prezentul regulament [Acțiunile Uniunii]. Această decizie de finanțare poate fi anuală sau multianuală. Identificarea obiectivelor și a acțiunilor trebuie să se bazeze pe criterii echitabile și transparente și să asigure o distribuție echilibrată.

2.În scopul acțiunilor Uniunii menționate la alineatul (1) litera (j) din anexa XV la prezentul regulament [Acțiunile Uniunii, Plasa de siguranță a unității] și sub rezerva disponibilităților bugetare, decizia de finanțare menționată la alineatul (1) trebuie modificată, după caz, pentru a sprijini adoptarea actelor delegate sau de punere în aplicare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013. Aceste acțiuni ale Uniunii sunt considerate intervenții bazate pe realizări și sunt puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu dispozițiile stabilite în prezentul regulament.

3.Decizia de finanțare menționată la alineatul (1) ia în considerare partea din cuantumurile pe care Comisia urmează să le pună la dispoziția statelor membre:

(a)în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul XX [Regulamentul privind frontierele], care constituie venituri alocate interne în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2025/2509 și

(b)în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul XX [Regulamentul privind frontierele] și cu articolul 9 din Regulamentul XX [Regulamentul privind migrația], care constituie venituri alocate externe în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2025/2509.

Cuantumurile menționate la primul paragraf sunt puse la dispoziție în conformitate cu alineatul (7) din prezentul articol.

4.În cazul în care acțiunea Uniunii este pusă în aplicare prin gestiune directă, membrii comitetului de evaluare menționat la articolul 153 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 pot fi experți externi.

5.Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscurile asociate recuperării fondurilor datorate de către destinatari și sunt considerate drept o garanție suficientă în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) 2024/2509.

6.În cazul în care acțiunea Uniunii este pusă în aplicare prin gestiune partajată, statul membru primește sprijin din partea Uniunii pentru punerea în aplicare a acțiunii respective, în plus față de contribuția sa financiară în temeiul articolului 10 [Buget].

Finanțarea pentru acțiunile Uniunii nu se utilizează pentru alte măsuri din planul PNR al statului membru, cu excepția unor circumstanțe justificate în mod corespunzător și astfel cum au fost aprobate de Comisie prin modificarea planului PNR al statului membru, inclusiv în cazul în care resursele sunt reprogramate în cadrul planului în conformitate cu articolul 34 [Modificarea planului în situații de criză].

Al doilea paragraf se aplică și în cazul în care resursele sunt reprogramate în cadrul planului în conformitate cu articolul 34 [Modificarea planului în situații de criză].

7.În cazul în care acțiunea Uniunii este pusă în aplicare în conformitate cu alineatul (6), ținând seama de tipul de acțiune a Uniunii și de preferința statului membru în cauză, Comisia poate aloca finanțare din mecanismul UE unui stat membru în conformitate cu decizia de finanțare menționată la alineatul (1). În urma unei astfel de alocări, statul membru în cauză propune măsuri suplimentare care să fie adăugate la planul PNR. Această procedură nu se utilizează pentru acțiunile Uniunii menționate la alineatul (1) litera (i) din anexa XV și pentru acțiunile care vizează mai mult de un stat membru menționate în anexa XV [Acțiunile Uniunii] și, prin derogare de la articolul 13 alineatul (3) [Asistența tehnică la inițiativa statelor membre], nu majorează sprijinul Uniunii pentru asistență tehnică. În cazul în care Comisia acceptă integral sau parțial măsurile suplimentare propuse, aceasta informează statul membru în consecință. Această notificare constituie un angajament juridic care completează angajamentul juridic menționat la articolul 23 alineatul (7). Statul membru include în planul său toate măsurile suplimentare acceptate, spre informare, cu ocazia următoarei modificări care necesită adoptarea unor decizii în conformitate cu articolul 24 alineatul (5).

8.În cazul în care un plan PNR este modificat pentru a oferi un răspuns la acțiunile Uniunii menționate la alineatul (1) litera (i) din anexa XV (acțiuni ale Uniunii, dezastre naturale), măsurile solicitate de statul membru și legate de astfel de modificări sunt eligibile de la data la care a survenit criza și sunt programate pentru obiectivul „Sprijinirea măsurilor de soluționare a crizei prin reconstrucție, reparare și consolidarea rezilienței”. Acest obiectiv se adaugă celor prevăzute la articolele 2 și 3 (obiectivele planului) și se utilizează numai pentru măsurile programate ca răspuns la situații de criză, inclusiv în cazul în care resursele sunt reprogramate în cadrul planului PNR în conformitate cu articolul 34 [Modificarea planului în situații de criză].

9.În plus față de articolul 12 alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, creditele de angajament și de plată pentru acțiunile Uniunii menționate la alineatul (1) literele (i) și (j) din anexa XV [Acțiunile Uniunii, Plasa de siguranță a unității] care nu au fost utilizate până la sfârșitul exercițiului financiar pentru care au fost înregistrate se reportează automat.

Creditele de angajament reportate în conformitate cu primul paragraf pot fi utilizate până în 2034. Creditele de angajament și de plată reportate în conformitate cu primul paragraf se utilizează mai întâi în exercițiul financiar următor.

10.La data de 1 septembrie a fiecărui an, cel puțin un sfert din cuantumul anual prevăzut în buget pentru acțiunile Uniunii menționate la alineatul (1) litera (i) din anexa XV rămâne disponibil pentru a acoperi nevoile apărute până la sfârșitul exercițiului respectiv. 

11.În plus față de criteriile privind costurile eligibile prevăzute la articolul 189 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, costurile suportate de statele membre pentru punerea în aplicare a măsurilor de urgență în domeniul veterinar și fitosanitar în cadrul obiectivului specific prevăzut la litera (g) din anexa XV [Acțiunile Uniunii] la prezentul regulament: (a) sunt eligibile înainte de data depunerii cererii de grant în conformitate cu articolul 196 alineatul (2) al doilea paragraf litera (b) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509; (b) sunt eligibile de la data la care se suspectează apariția unei boli a animalelor sau prezența unui organism dăunător plantelor, cu condiția ca apariția sau prezența respectivă să fie confirmată ulterior. Depunerea cererii de grant este precedată de notificarea Comisiei cu privire la apariția bolii animalelor în conformitate cu articolul 19 sau 20 și cu normele adoptate în temeiul articolului 23 din Regulamentul (UE) 2016/429 sau cu privire la prezența organismului dăunător de carantină pentru Uniune în conformitate cu articolul 9, 10 sau 11 din Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului. Prin derogare de la articolul 111 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, Comisia angajează bugetul pentru grantul acordat pentru astfel de măsuri de urgență după evaluarea cererilor de plată depuse de statele membre.

Articolul 32
Cheltuieli legate de măsurile de intervenție publică din cadrul Plasei de siguranță a unității

1.În scopul Plasei de siguranță a unității instituite ca acțiune a Uniunii în cadrul mecanismului, dacă nu se stabilește o sumă pe unitate în ceea ce privește o intervenție publică, măsura în cauză este finanțată pe baza cuantumurilor standard uniforme, în special în cazul fondurilor originare din statele membre utilizate pentru achiziționarea de produse, în cazul operațiunilor materiale generate de depozitare și, eventual, în cazul prelucrării produselor eligibile pentru intervenție publică, astfel cum sunt menționate la articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

2.Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește cuantumurile menționate la alineatul (1). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 229 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

Articolul 33
Rezerva pentru provocările și prioritățile emergente

1.Cuantumul menționat la articolul 26 alineatul (4) litera (b) [Rezerva bugetară] se utilizează acolo unde este cel mai necesar și justificat în mod corespunzător, în special:

(a)pentru a asigura un răspuns adecvat al Uniunii în cazul unor circumstanțe neprevăzute;

(b)pentru a promova noi inițiative sau priorități conduse de Uniune.

2.Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, decizii de finanțare, astfel cum se menționează la articolul 110 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, în care identifică obiectivele și acțiunile care urmează să fie sprijinite și precizează cuantumurile rezervei bugetare prevăzute la articolul 26 alineatul (4) litera (b) din prezentul regulament [Dispoziție generală privind punerea în aplicare a mecanismului UE]. 

3.În plus față de articolul 12 alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, creditele de angajament și de plată neutilizate până la sfârșitul exercițiului financiar pentru care au fost înregistrate se reportează automat.

Creditele de angajament reportate în conformitate cu primul paragraf pot fi utilizate până la sfârșitul anului 2033. Creditele de angajament și de plată reportate în conformitate cu primul paragraf se utilizează mai întâi în exercițiul financiar următor.

Articolul 34
Modificarea planului PNR în cazul unor situații de criză

1.Statele membre pot solicita modificarea planurilor PNR în conformitate cu articolul 24 [Modificarea planului] pentru a oferi sprijin măsurilor similare celor menționate la alineatul (1) litera (i) din anexa XV [Calamități naturale], precum și pentru a acorda plăți în situații de criză fermierilor afectați de dezastre naturale și pentru a sprijini investițiile în refacerea potențialului agricol, cu condiția ca acestea să fi fost recunoscute ca atare de o autoritate publică competentă a statului membru.

Un stat membru poate acorda plăți în situații de criză fermierilor numai dacă: 

(a)autoritatea competentă din statul membru respectiv a recunoscut în mod oficial că s-a produs un dezastru natural, un fenomen climatic nefavorabil sau un eveniment catastrofal, astfel cum sunt definite de statul membru; 

(b)au fost adoptate măsuri în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2031 în scopul eradicării sau al prevenirii răspândirii unei boli a plantelor sau a unei infestări cu dăunători; 

(c)au fost adoptate măsuri de prevenire sau eradicare a bolilor animalelor enumerate în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882 al Comisiei sau 

(d)au fost adoptate măsuri cu privire la o boală emergentă în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) și cu articolul 259 din Regulamentul (UE) 2016/429. 

2.În cazul în care cererea de modificare depășește 1 % din contribuția financiară a Uniunii în cadrul planului, statul membru poate solicita, în plus, să programeze până la 2,5 % din cuantumul contribuției financiare a Uniunii din cuantumul său de flexibilitate neprogramat, în limitele stabilite la articolul 12 [Angajamente bugetare] pentru măsurile menționate la alineatul (1) din prezentul articol.

3.În cazul în care suma solicitată și disponibilă în temeiul alineatului (2) nu este suficientă pentru a acoperi nevoile, statele membre pot solicita sprijin suplimentar din partea acțiunilor Uniunii menționate la articolul 26 [Dispoziție generală privind punerea în aplicare a mecanismului UE], sub rezerva disponibilității finanțării.

4.În cazul în care cuantumul disponibil în temeiul alineatului (3) nu este suficient pentru a acoperi nevoile, statele membre pot primi sprijin suplimentar din „rezerva bugetară” menționată la articolul 26 alineatul (4) litera (b) [Dispoziție generală privind punerea în aplicare a mecanismului UE], sub rezerva disponibilității finanțării.

5.Statele membre prezintă o cerere în care precizează motivele și descriu prejudiciile suferite și nevoile în ceea ce privește reparațiile și redresarea pentru modificarea planului PNR menționat la alineatul (1) și, după caz, la alineatele (2) și (3), în termen de patru luni de la data la care criza a fost recunoscută ca atare de către o autoritate competentă. Modificarea trebuie să includă următoarele elemente:

(a)descrierea măsurilor care vizează prejudiciile provocate de criză și care încurajează repararea și redresarea în urma crizei, alături de costurile estimate ale acestora și jaloanele și țintele corespunzătoare;

(b)după caz, cuantumurile solicitate din cuantumul de flexibilitate și din mecanism, până la cuantumul costurilor totale estimate ale măsurilor conexe, ținând seama de cuantumurile reprogramate.

6.Prin derogare de la articolul 24 [Modificarea planului], Comisia face tot ce este posibil să aprobe orice modificare a planului PNR în termen de 15 zile lucrătoare de la transmiterea acestuia de către un stat membru.

7.Comisia plătește până la 80 % din alocarea măsurilor menționate la alineatul (5), astfel cum se prevede în decizia de aprobare a modificării planului menționată la alineatul (6), sub rezerva disponibilității finanțării, cu titlu de prefinanțare excepțională. Această plată se adaugă prefinanțării pentru planul PNR prevăzută la articolul 17 [Prefinanțare] și se lichidează anual.

8.Statele membre pot decide să utilizeze procedura prevăzută la prezentul articol pentru sprijinul acordat în temeiul alineatului (1) litera (l) din anexa XV (acțiuni ale Uniunii sprijinite de mecanismul UE, acțiuni în domeniul afacerilor interne).

9.Alineatele (3) și (4) nu se aplică acordării de plăți în situații de criză pentru fermierii afectați de dezastre naturale.

TITLUL V
POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ

CAPITOLUL I

Articolul 35
Tipuri de intervenții

1.În conformitate cu intervențiile enumerate la articolul XX [Tipuri de sprijin] din Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Regulamentul PAC], sunt stabilite următoarele intervenții PAC:

(a)sprijin degresiv pentru venit în funcție de suprafață;  

(b)sprijin cuplat pentru venit; 

(c)plată specifică pentru cultura de bumbac; 

(d)plată pentru constrângerile naturale și alte constrângeri specifice anumitor zone;  

(e)sprijin pentru dezavantajele generate de anumite cerințe obligatorii;  

(f)acțiuni de agromediu și climatice;  

(g)sprijin pentru micii fermieri;

(h)sprijin pentru instrumentele de gestionare a riscurilor; 

(i)sprijin pentru investiții acordat fermierilor și deținătorilor de păduri;  

(j)sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, a noilor fermieri, a întreprinderilor rurale și a întreprinderilor nou-înființate, precum și pentru dezvoltarea micilor fermieri; 

(k)sprijin pentru servicii de înlocuire în cadrul exploatației;

(l)inițiativa LEADER; 

(m)sprijin pentru schimbul de cunoștințe și inovare în agricultură, silvicultură și zonele rurale;

(n)inițiative de cooperare teritorială și locală;

(o)intervenții în regiunile ultraperiferice menționate la articolul 46;

(p)intervenții în insulele mici din Marea Egee menționate la articolul 42;

(q)programul UE pentru școli menționat în titlul I partea II capitolul IIa din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

(r)sprijin pentru intervenții în anumite sectoare menționate în titlul X din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

2.Intervențiile menționate la alineatul (1) literele (a), (b), (c) și (g) nu se aplică regiunilor ultraperiferice menționate în titlul IV.

3.Intervențiile menționate la alineatul (1) literele (a)-(k) și (r) constituie intervenții de sprijin pentru venit care urmează să fie finanțate din fond în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) [Buget].

Ajutorul mediu planificat pe hectar pentru sprijinul degresiv pentru venit în funcție de suprafață menționat la primul paragraf nu trebuie să fie mai mic de 130 EUR și nici mai mare de 240 EUR pentru fiecare stat membru. Pentru bumbac, ajutoarele sunt definite la articolul 38.

4.Sub rezerva respectării articolului 20 alineatul (4) [Contribuția națională la costurile estimate], contribuția națională minimă la intervențiile menționate la alineatul (1) literele (d)-(k) nu trebuie să fie mai mică de 30 % din costurile totale estimate ale fiecărei intervenții. 

Rata maximă a sprijinului aplicabilă intervențiilor menționate la alineatul (1) punctul 1 [Investiții pentru fermieri] este de 75 % din costurile eligibile totale ale fiecărei intervenții. Cu toate acestea, rata maximă a sprijinului aplicabilă intervențiilor menționate la alineatul (1) litera (i) care vizează tinerii fermieri este de 85 % din cheltuielile publice eligibile. 

5.Alocarea financiară pentru intervențiile sub formă de sprijin cuplat pentru venit, astfel cum se menționează la alineatul (1) litera (b), este limitată la maximum 20 % din contribuția Uniunii prevăzută de statul membru în planul PNR pentru intervențiile PAC de sprijin pentru venit menționate la alineatul (1) literele (a), (c), (f) și (g). Acest procent poate fi majorat cu maximum 5 puncte procentuale, cu condiția ca suma corespunzătoare procentului care depășește 20 % să fie alocată culturilor proteice, fermierilor care combină producția de culturi și creșterea animalelor sau zonelor agricole expuse riscului de abandonare a producției agricole, în special în regiunile frontaliere estice, definite în planuri. În sensul prezentului articol, regiuni frontaliere estice înseamnă regiunile NUTS2 ale Uniunii care se învecinează cu Federația Rusă, Belarus sau Ucraina, pe uscat sau pe mare, care nu acoperă întregul teritoriu al statului membru în cauză. 

6.Contribuția națională minimă la totalul cheltuielilor publice eligibile ale intervențiilor din cadrul programului UE pentru școli menționate în titlul I partea II capitolul IIa din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 este de 30 % din totalul cheltuielilor publice eligibile ale fiecărei intervenții.

Pe lângă asistența financiară din partea Uniunii și contribuția națională la costurile intervențiilor menționate la primul paragraf, statele membre pot acorda finanțare națională suplimentară.

Cuantumul asistenței financiare din partea Uniunii prevăzut în planul PNR pentru intervențiile de sensibilizare menționate la articolul 29 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 nu depășește 15 % din cuantumul total al asistenței financiare din partea Uniunii și din contribuția națională prevăzută în planul PNR pentru intervențiile din cadrul programului UE pentru școli menționate la primul paragraf.

Cuantumul asistenței financiare din partea Uniunii prevăzut în planul PNR pentru furnizarea și distribuirea de produse care conțin zaharuri libere sau care au un conținut de grăsimi de peste 4 % nu depășește 10 % din cuantumul total al asistenței financiare din partea Uniunii și din contribuția națională stabilită în planul PNR pentru intervențiile menționate la primul paragraf.

7.Programul UE pentru școli nu aduce atingere altor programe naționale separate pentru școli care sunt compatibile cu legislația Uniunii. Finanțarea din partea Uniunii poate fi utilizată pentru a extinde sfera de cuprindere sau eficacitatea oricărui program național pentru școli existent sau a oricărui program de distribuire la nivelul școlilor care furnizează fructe și legume destinate școlilor și lapte destinat școlilor, dar nu înlocuiește finanțarea acestor programe naționale existente, cu excepția distribuirii de mese gratuite pentru copii în instituțiile de învățământ.

8.Sub rezerva respectării articolului 20 alineatul (4) [contribuția națională la costurile estimate], contribuția națională minimă la cheltuielile Publice eligibile ale intervențiilor în anumite sectoare menționate în titlul I partea II capitolul IIa din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 este de 30 % din cheltuielile publice eligibile ale fiecărei intervenții.

Rata maximă a sprijinului aplicabilă intervențiilor respective trebuie să fie de 75 % din costurile eligibile totale ale fiecărei intervenții.

Prin derogare de la primul și al doilea paragraf, contribuția națională minimă la cheltuielile publice eligibile a intervențiilor în sectorul apicol puse în aplicare de alți beneficiari decât organizațiile de producători, asociațiile de organizații de producători sau grupurile de producători identificate este cel puțin egală cu asistența financiară din partea Uniunii acordată pentru respectivele intervenții.

Prin derogare de la al doilea paragraf, statele membre pot decide să majoreze rata maximă a sprijinului până la 95 % din costurile eligibile totale ale fiecărei intervenții pentru intervenții legate de reînnoirea generațiilor, cercetare și inovare, gestionarea riscurilor sau mediu și climă, precum și pentru organizațiile de producători care pun în aplicare pentru prima dată programe operaționale.

Prin derogare de la al doilea paragraf, statele membre pot decide, de asemenea, să despăgubească producătorii pentru pierderea de venituri cauzată de punerea în aplicare a intervențiilor menționate la articolul 31 litera (n) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, acoperind până la 100 % din pierderea relevantă pentru o perioadă de maximum trei ani.

Prin derogare de la al doilea paragraf, statele membre pot decide să majoreze rata maximă a sprijinului pentru intervențiile privind retragerile de pe piață în vederea distribuirii gratuite la 100 % în cazul retragerilor de pe piață care nu depășesc 5 % din volumul producției comercializate de o organizație de producători. Volumul producției se calculează ca medie a volumelor globale de produse pentru care organizația de producători este recunoscută și care sunt comercializate de organizația de producători în cursul celor trei ani precedenți. Statele membre se asigură că respectiva compensație acordată pentru retragerile de pe piață nu depășește prețul de piață al produselor retrase.

9.Sub rezerva respectării articolului 20 alineatul (4), asistența financiară din partea Uniunii care urmează să fie acordată organizațiilor de producători, asociațiilor de organizații de producători sau grupurilor de producători recunoscute identificate care pun în aplicare intervenții în anumite sectoare menționate la articolul 31 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se limitează la:

(a)4,1 % din valoarea producției comercializate a fiecărei organizații de producători;

(b)4,5 % din valoarea producției comercializate a fiecărei asociații de organizații de producători;

(c)5 % din valoarea producției comercializate a fiecărei organizații de producători transnaționale sau a fiecărei asociații transnaționale de organizații de producători.

Aceste limite pot fi majorate cu 0,5 puncte procentuale, în cazul în care programul operațional cuprinde una sau mai multe intervenții legate de reînnoirea generațiilor, cercetare și inovare, gestionarea riscurilor sau mediu și climă, cu condiția ca suma care depășește procentul relevant prevăzut la primul paragraf litera (a), (b) sau (c) să fie utilizată exclusiv pentru a finanța cheltuielile legate de punerea în aplicare a acestor intervenții.

Statele membre stabilesc în planurile lor PNR norme privind calcularea sprijinului pentru distilarea subproduselor vitivinicole, asigurând o compensație echitabilă atât pentru distilatori, cât și pentru producătorii de vin.

În cazul în care statele membre stabilesc în planurile lor PNR că entitățile menționate la articolul 32 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 pot fi beneficiare ale intervențiilor în anumite sectoare menționate la articolul 31 din regulamentul respectiv, statele membre oferă, de asemenea, sprijin pentru înființarea de organizații de producători în conformitate cu articolul 74 [Cooperare], în plus față de sprijinul prevăzut pentru punerea în aplicare a intervenției.

Asistența financiară din partea Uniunii și contribuția națională la fiecare intervenție în anumite sectoare menționate la articolul 31 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 nu depășesc împreună 100 % din costurile reale ale intervenției.

10.Sprijinul pentru intervențiile menționate la alineatul (1) poate fi acordat numai în condițiile prevăzute în prezentul titlu. Orice cuantum aferent anului de cerere 2027 prevăzut în anexa V la Regulamentul (UE) 2021/2115, precum și cererile de plată referitoare la tipurile de intervenții menționate la articolul 42 din Regulamentul (UE) 2021/215 și cererile de plată referitoare la Regulamentele (UE) 228/2013 și 229/2013 se consideră ca făcând parte din angajamentele bugetare pentru exercițiul financiar 2028, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (1) litera (a).

Prin derogare de la articolul 23 alineatul (7) din prezentul regulament, decizia de finanțare în sensul articolului 110 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 poate fi adoptată pentru cuantumul menționat la primul paragraf, iar cuantumul poate fi angajat și plătit înainte de adoptarea deciziei de punere în aplicare menționate la articolul 23 alineatul (6) din prezentul regulament.

11.Intervențiile în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului includ

(a)sprijin pentru pescuitul sustenabil și refacerea și conservarea resurselor biologice acvatice, tranziția energetică în domeniul pescuitului și al acvaculturii, precum și acțiuni de îmbunătățire a siguranței;

(b)sprijinirea inovării pentru activități de pescuit mai selective și pentru conservarea, protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor acvatice;

(c)sprijin pentru organizarea comună a piețelor (OCP);

(d)sprijin acordat pescarilor sau producătorilor din sectorul acvaculturii pentru compensarea operatorilor din sectorul pescuitului și al acvaculturii pentru pierderile de venit sau costurile lor suplimentare și compensații acordate organizațiilor de producători și asociațiilor de organizații de producători recunoscute care asigură depozitarea produselor pescărești enumerate în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1379/2013, cu condiția ca produsele respective să fie depozitate în conformitate cu articolele 30 și 31 din regulamentul respectiv.

12.Atunci când se stabilesc cuantumurile care urmează să fie plătite pentru sprijinul prevăzut pentru intervențiile PAC menționate la articolul 35 alineatul (1) literele (a)-[h] și [j], [k] și [r] și la alineatul (11), valorile plăților se calculează fără constituirea unor rezerve pentru reforme.

Articolul 36
Cerințe specifice pentru intervențiile PAC

1.Statele membre prevăd pentru fiecare intervenție în planurile lor:

(a)tipul de intervenție pe care se bazează, domeniul de aplicare teritorial și tipul de zonă vizată de respectiva intervenție; 

(b)după caz, sectoarele vizate de intervenție sau grupul de fermieri sau alți beneficiari vizați în cadrul intervenției, domeniul prioritar PAC în materie de mediu și climă, în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Regulamentul PAC]; 

(c)o explicație a criteriilor relevante din anexa 2 la Acordul OMC privind agricultura, astfel cum sunt menționate la articolul 40 [Sprijinul intern conform OMC] și în anexa XVII [Anexa privind OMC];

(d)o descriere a modului în care este concepută intervenția, inclusiv a condițiilor de eligibilitate, și a acțiunilor de agromediu și climatice menționate la articolul 10 din Regulamentul XX [PAC];

(e)o descriere a practicilor agricole vizate de intervenție pe baza clasificării practicilor agricole elaborate de către Centrul Comun de Cercetare în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Regulamentul PAC].

(f)în ceea ce privește intervențiile în anumite sectoare menționate în partea II titlul I capitolul IIa din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, justificarea alegerii sectoarelor selectate și complementaritatea cu alte intervenții PAC și, după caz, cu alte măsuri prevăzute în plan; 

2.Statele membre stabilesc cuantumul sprijinului pentru acțiunile de tranziție menționate la articolul 10 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Regulamentul PAC] pe baza estimărilor costurilor prevăzute în planurile de tranziție. Sprijinul se limitează la [200 000 EUR] pe fermier și pe perioadă de programare a planului. 

3.În cazul în care sprijinul public acordat în temeiul articolului 13 din Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Regulamentul PAC] pentru o operațiune de investiții nu depășește 100 000 EUR și nu face obiectul normelor privind achizițiile publice, sprijinul respectiv ia forma unor bareme standard pentru costuri unitare, sume forfetare sau rate forfetare. 

Articolul 37
Monitorizarea resurselor agricole

Fondul poate sprijini acțiunile întreprinse de Comisie prin intermediul aplicațiilor de teledetecție utilizate pentru monitorizarea resurselor agricole, al căror scop este de a oferi Comisiei mijloacele necesare pentru: 

(a)a gestiona piețele agricole ale Uniunii într-un context global; 

(b)a asigura monitorizarea agroeconomică și monitorizarea în materie de agromediu și climă a exploatării terenurilor agricole și a schimbării destinației terenurilor agricole, inclusiv a sistemelor agrosilvice, precum și monitorizarea stării solului, culturilor, apei, biodiversității, peisajelor agricole și terenurilor agricole, astfel încât să poată fi făcute estimări, mai ales în ceea ce privește randamentul, producția agricolă și impactul unor circumstanțe excepționale asupra agriculturii, și să poată fi făcute evaluări privind reziliența sistemelor agricole și progresele realizate în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă relevante ale Organizației Națiunilor Unite; 

(c)a partaja accesul la estimările menționate la litera (b) în context internațional, cum ar fi în cadrul inițiativelor coordonate de organizații ale Națiunilor Unite, inclusiv realizarea unor inventare ale gazelor cu efect de seră în cadrul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, sau de alte agenții internaționale; 

(d)a contribui la măsuri specifice menite să crească transparența piețelor mondiale, ținând seama de obiectivele și angajamentele Uniunii; 

(e)a asigura monitorizarea tehnologică a sistemului agrometeorologic. 

Articolul 38
Plăți în situații de criză acordate fermierilor în urma unor dezastre naturale, a unor fenomene climatice nefavorabile și a unor evenimente catastrofale

1.Statele membre pot acorda plăți în situații de criză fermierilor care sunt afectați de dezastre naturale, de fenomene climatice nefavorabile sau de evenimente catastrofale. Plățile respective vizează asigurarea continuității activității agricole a fermierilor respectivi și fac obiectul condițiilor prevăzute la prezentul articol și specificate mai detaliat de statele membre.   

2.Sprijinul prevăzut la prezentul articol este condiționat de recunoașterea oficială de către autoritatea competentă a statului membru a faptului că s-a produs un dezastru natural, un fenomen climatic nefavorabil sau un eveniment catastrofal, astfel cum sunt definite de statul membru, și că aceste evenimente sau măsurile adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2031 pentru eradicarea sau limitarea răspândirii unei boli a plantelor sau a unui organism dăunător ori măsurile adoptate pentru prevenirea sau eradicarea bolilor animalelor enumerate în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882 al Comisiei sau măsurile adoptate cu privire la o boală emergentă în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) și cu articolul 259 din Regulamentul (UE) 2016/429 au cauzat în mod direct prejudicii care au dus la distrugerea a cel puțin 30 % din producția medie anuală a fermierului în perioada de trei ani anterioară sau într-o perioadă medie de trei ani bazată pe perioada precedentă de cinci ani, excluzând valoarea cea mai mare și cea mai scăzută.     

3.Pierderile se calculează fie la nivel de exploatație, la nivelul activității exploatației în sectorul în cauză, fie în raport cu zona specifică în cauză.  

4.Statele membre stabilesc ratele de sprijin aplicabile pentru compensarea pierderii de producție. Aceste rate sunt mai ridicate pentru fermierii care pun în aplicare, de asemenea, intervenții sau alte acțiuni preventive la nivel de exploatație, pentru a reduce nivelul riscurilor legate de producție și de venituri pentru care se acordă sprijin. Pentru calcularea pierderii de producție se pot utiliza indici.   

5.Atunci când se acordă sprijin în temeiul prezentului articol, statele membre se asigură că se evită supracompensarea ca urmare a combinării acestui sprijin cu alte instrumente de sprijin naționale sau ale Uniunii sau cu sisteme de asigurare private.  

Articolul 39
Plata specifică pentru cultura de bumbac

1.Bulgaria, Grecia, Spania și Portugalia acordă o plată specifică pentru cultura de bumbac fermierilor care produc bumbac încadrat la codul NC 5201 00. Statele membre respective stabilesc cerințe specifice pentru a garanta un nivel minim de eficiență a producției și de calitate a produselor.   

2.Statele membre menționate la alineatul (1) se asigură că producția de bumbac care beneficiază de sprijin nu exercită o presiune excesivă asupra resurselor naturale, cum ar fi apa și solul. În acest scop sau din alte motive de mediu sau socioeconomice, statele membre respective pot acorda ajutoare numai pentru anumite soiuri de bumbac, în anumite regiuni sau pentru anumite tipuri de agricultură sau pot stabili cerințe legate de practicile agronomice.   

3.Plata specifică pentru cultura de bumbac se acordă pe hectar de suprafață eligibilă cultivată cu bumbac.  

4.Se instituie următoarele suprafețe naționale de bază:   

(a)Bulgaria: 3 342 ha;   

(b)Grecia: 250 000 ha;   

(c)Spania: 48 000 ha;   

(d)Portugalia: 360 ha.   

5.Se stabilesc următoarele niveluri de productivitate fixă pentru perioada de referință:   

(a)Bulgaria: 1,2 tone/ha;  

(b)Grecia: 3,2 tone/ha;   

(c)Spania: 3,5 tone/ha;   

(d)Portugalia: 2,2 tone/ha.   

6.Cuantumul plății specifice culturii pe hectar de suprafață eligibilă se calculează prin înmulțirea nivelurilor de productivitate prevăzute la alineatul (2) cu următoarele cuantumuri de referință:   

(a)Bulgaria: 636,13 EUR;

(b)Grecia: 229,37 EUR;  

(c)Spania: 354,73 EUR;   

(d)Portugalia: 223,32 EUR.  

7.În cazul în care suprafața eligibilă cultivată cu bumbac dintr-un anumit stat membru într-un anumit an nu depășește suprafața de bază prevăzută la alineatul (1), cuantumul pe hectar menționat la alineatul (3) poate fi majorat fie cu un coeficient obținut prin împărțirea suprafeței naționale de bază la suprafața eligibilă reală, fie cu 25 %, reținându-se valoarea cea mai mică.   

8.În cazul în care suprafața eligibilă depășește suprafața de bază, cuantumul pe hectar se reduce în mod proporțional cu depășirea suprafeței de bază.   

9.În sensul prezentului articol, „organizație interprofesională autorizată” înseamnă o entitate juridică alcătuită din și înființată de fermieri care produc bumbac și cel puțin un egrenor. Aceste organizații asigură desfășurarea unor acțiuni eficiente și durabile cu scopul de a concentra oferta și de a adapta producția la cerințele pieței.    

10.Statul membru în care sunt stabiliți egrenorii aprobă organizațiile interprofesionale care îndeplinesc criteriile prevăzute la alineatul (1).   

11.În cazul fermierilor care sunt membri ai unei organizații interprofesionale aprobate, plata specifică pentru cultura de bumbac pentru hectarele care sunt eligibile din suprafața națională de bază stabilită la alineatul (4) se majorează cu 2 EUR. În acest scop, statele membre pot stabili cerințe specifice pentru membrii unor astfel de organizații interprofesionale.  

CAPITOLUL II
Obligații internaționale

Articolul 40
Sprijinul intern conform OMC

1.Statele membre își concep intervențiile PAC de sprijin pentru venit pe baza tipurilor de intervenții enumerate în anexa XVII [Anexa OMC] la prezentul regulament, inclusiv a definițiilor și a condițiilor prevăzute la articolul 4, astfel încât să se încadreze în criteriile din anexa 2 la Acordul OMC privind agricultura. 

2.Sprijinul menționat la articolul 35 alineatul (1) literele (a), (d), (g), (o) și (p) îndeplinește criteriile prevăzute la punctele din anexa 2 la Acordul OMC privind agricultura indicate în anexa XVII [Anexa OMC] la prezentul regulament pentru intervențiile respective. Pentru alte intervenții, paragrafele din anexa 2 la Acordul OMC privind agricultura indicate în anexa XVII la prezentul regulament [Anexa OMC] au un rol indicativ, intervențiile respective putând, în schimb, să respecte un alt paragraf din anexa 2 la Acordul OMC privind agricultura, dacă acest lucru este specificat și explicat în planul PNR. 

Articolul 41
Punerea în aplicare a Memorandumului de înțelegere privind semințele oleaginoase

1.În cazul în care statele membre prevăd intervenții bazate pe suprafață relevante pentru anexa la Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Economică Europeană și Statele Unite ale Americii privind semințele oleaginoase în cadrul GATT, totalul suprafeței care beneficiază de sprijin pe baza realizărilor planificate incluse în planurile statelor membre în cauză nu trebuie să depășească suprafața maximă vizată de sprijin pentru întreaga Uniune.

2.Fiecare stat membru care intenționează să acorde sprijinul menționat la alineatul (1) din prezentul articol indică realizările planificate corespunzătoare în hectare în planul PNR.

3.În cazul în care toate realizările planificate propuse de statele membre în planurile lor PNR depășesc suprafața maximă care beneficiază de sprijin pentru întreaga Uniune menționată la alineatul (1) din prezentul articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește suprafața de referință indicativă vizată de sprijin pentru fiecare stat membru, calculată pe baza ponderii fiecărui stat membru din suprafața medie cultivată în Uniune în ultimii cinci ani începând cu anul anterior prezentării propunerii de plan. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 88 [Procedura comitetului].

4.Comisia informează fiecare stat membru cu privire la coeficientul de reducere. Statele membre ajustează realizările planificate propuse în planurile PNR în conformitate cu coeficienții de reducere. 

5.În cazul în care un stat membru intenționează să sporească realizările planificate menționate la alineatul (1) stabilite în planul PNR aprobat de Comisie, acesta informează Comisia prin intermediul unei cereri de modificare a planului PNR.

6.În cazul în care este necesar să se evite depășirea suprafeței maxime vizate de sprijin pentru întreaga Uniune menționate la alineatul (1), Comisia stabilește coeficienți de reducere sau revizuiește coeficienții de reducere existenți pentru toate statele membre care și-au depășit suprafața de referință vizată de sprijin în planurile lor PNR.

Comisia stabilește sau revizuiește coeficienții de reducere menționați la primul paragraf prin intermediul unei decizii de punere în aplicare.

7.Statele membre exclud cultivarea de semințe de floarea-soarelui pentru consum uman din orice intervenție bazată pe suprafață menționată la alineatul (1).

CAPITOLUL III
Sprijin pentru insulele mici din Marea Egee 

 Articolul 42
Sfera de cuprindere și cerințe comune

1.Prezentul capitol stabilește tipuri specifice de intervenții în sectorul agricol pentru a remedia dificultățile cauzate de insularitatea, suprafața redusă și distanța față de piețe a insulelor mici din Marea Egee. 

2.În sensul prezentului regulament, „insulele mici din Marea Egee” înseamnă toate insulele din Marea Egee, cu excepția insulelor Creta și Eubeea. 

3.Pe lângă contribuția la obiectivele specifice prevăzute la articolul 3 litera (d), intervențiile menționate la alineatul (1) contribuie la următoarele obiective: 

(a)garantarea aprovizionării insulelor mici din Marea Egee cu produse esențiale pentru consumul uman sau pentru prelucrare și ca factori de producție agricolă, prin atenuarea costurilor suplimentare suportate din cauza caracterului lor ultraperiferic sau a insularității, fără a se aduce atingere producțiilor locale și dezvoltării acestora; 

(b)asigurarea viitorului și a dezvoltării pe termen lung a activităților agricole în insulele mici din Marea Egee, inclusiv producția, prelucrarea și vânzarea culturilor și produselor locale, cu un accent deosebit pe securitatea și autonomia alimentară, precum și menținerea și consolidarea competitivității acestora. 

4.Grecia poate pune în aplicare în insulele mici din Marea Egee intervențiile menționate la articolul 35 alineatul (1), cu excepția celor menționate la articolul [Tipuri de intervenții] primul paragraf litera (o) [Regiunile ultraperiferice]. 

5.Gospodărirea responsabilă a fermelor agricole menționată la articolul 3 din Regulamentul (UE).../... [Regulamentul PAC] se aplică beneficiarilor care primesc sprijin pentru produsele agricole locale menționate la articolul 44 [Sprijin pentru produsele agricole locale]. 

6.Cu toate acestea, beneficiarul sprijinului pentru produsele agricole locale menționat la articolul 44 [Sprijin pentru produsele agricole locale] care primește o plată anuală care nu depășește 3 000 EUR este scutit de cerințele privind gospodărirea responsabilă a fermelor agricole prevăzute în anexa XI părțile A și C la Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Regulamentul PAC] .../.... 

Articolul 43
Regimul specific de aprovizionare

1.Se instituie un regim specific de aprovizionare pentru produsele agricole enumerate în anexa I la TFUE care sunt esențiale în insulele mici din Marea Egee pentru consumul uman, pentru fabricarea de alte produse sau ca factori de producție agricolă. 

2.Grecia stabilește în planul său, la nivelul geografic considerat cel mai adecvat, un volum maxim pentru fiecare produs agricol, dintre produsele enumerate în anexa I la TFUE, pentru cuantificarea necesarului anual de aprovizionare al insulelor mici din Marea Egee. 

3.Volumul maxim de produse agricole menționat la primul paragraf cuprinde, de asemenea, volumele respectivelor produse solicitate de întreprinderile de ambalare și de prelucrare a produselor destinate pieței locale, expedierii către restul Uniunii sau exportului către țări terțe în cadrul unui comerț regional sau în cadrul fluxurilor comerciale tradiționale. Volumul maxim de produse menționat la primul paragraf se stabilește ținând seama în special de cantitățile acestor produse stabilite în bilanțurile previzionale de aprovizionare din perioada de programare anterioară. 

4.Se acordă sprijin pentru aprovizionarea insulelor mici din Marea Egee cu produse din Uniune pentru a asigura cerințe speciale de aprovizionare stabilite în conformitate cu alineatul (2) în ceea ce privește prețul și calitatea, menținând în același timp cota Uniunii în aprovizionarea cu aceste produse. 

5.Nu se acordă sprijin pentru aprovizionarea cu produse care au beneficiat deja de regimul specific de aprovizionare în alte insule mici din Marea Egee. 

6.De regimul specific de aprovizionare beneficiază numai produsele de calitate bună, corectă și vandabilă.

7.La punerea în aplicare a regimului specific de aprovizionare, Grecia ține seama în special de necesitatea de a se asigura că producția locală existentă nu este nici destabilizată, nici împiedicată în dezvoltarea acesteia și de cerința prevăzută la alineatul (5). 

Articolul 44
Sprijin pentru produsele agricole locale

1.Grecia acordă sprijin pentru producția, prelucrarea, comercializarea și transportul produselor agricole neprocesate și procesate în insulele mici din Marea Egee. 

2.Grecia concepe intervențiile astfel încât să asigure continuitatea și dezvoltarea producției agricole locale în insulele mici din Marea Egee. 

3.Grecia asigură o distribuție echitabilă a plăților. Grecia poate plafona cuantumul sprijinului care urmează să fie acordat unui beneficiar într-un anumit an calendaristic sau poate utiliza plăți degresive. 

4.Grecia poate acorda sprijin pentru comercializarea produselor în afara regiunii de producție. Sprijinul respectiv nu depășește 10 % din valoarea producției comercializate, livrate într-o zonă de destinație într-un an calendaristic dat. 

5.În cazul modificării unui plan în conformitate cu articolul 24 [Modificări ale planurilor], beneficiarii afectați de dezastrul natural excepțional sau de fenomenul meteorologic extrem de nefavorabil pot beneficia în continuare de sprijin sub forma unor măsuri de sprijin pentru producție, prelucrare sau comercializare, prevăzute la alineatul (1), indiferent de nivelul activității lor, pe tot parcursul perioadei de refacere, dar sub rezerva unui angajament oficial de a-și reface potențialul de producție agricolă. 

Articolul 45
Controale și sancțiuni

1.În ceea ce privește regimul specific de aprovizionare, Grecia efectuează verificări prin controale administrative, controale fizice și controale la fața locului.

2.Controalele administrative la importul, introducerea, exportul și expedierea produselor agricole sunt exhaustive și cuprind în special controale încrucișate cu documentele justificative. Controalele fizice efectuate în insulele mici din Marea Egee în cauză la importul sau la intrarea produselor agricole implică un eșantion reprezentativ de cel puțin 5 % din licențe și certificate.

3.În cazul măsurilor de sprijinire a producției locale, Grecia efectuează verificări prin controale administrative și controale la fața locului.

4.Controalele administrative sunt exhaustive și includ controale încrucișate, printre altele, cu date provenite din sistemul integrat de administrare și control.

5.Solicitanții de ajutor pentru un regim specific de aprovizionare și pentru susținerea producției locale sunt selectați pentru a fi supuși controalelor la fața locului de către autoritatea competentă pe baza unei analize a riscurilor și a reprezentativității cererilor de ajutor depuse, iar autoritățile competente efectuează controale la fața locului prin sondaj asupra a cel puțin 5 % din cererile de ajutor pentru fiecare acțiune. Eșantionul reprezintă, de asemenea, cel puțin 5 % din cuantumurile care fac obiectul ajutoarelor pentru fiecare acțiune.

În toate cazurile corespunzătoare, Grecia utilizează sistemul integrat de administrare și control prevăzut la articolul 70.

Fiecare control la fața locului face obiectul unui raport de inspecție ce redă cu precizie detaliile verificărilor efectuate.

TITLUL VI
REGIUNILE ULTRAPERIFERICE

Articolul 46
Regiunile ultraperiferice

1.Statele membre în cauză pregătesc, în cadrul planului lor, măsuri de abordare a constrângerilor permanente și structurale ale regiunilor ultraperiferice ale Uniunii care le afectează grav dezvoltarea, astfel cum s-a recunoscut la articolul 349 din TFUE. Măsurile pot fi puse în aplicare într-un capitol dedicat. Măsurile vizează următoarele obiective:

(a)să răspundă nevoilor și provocărilor lor specifice, cum ar fi securitatea alimentară, locuințele, transportul durabil, gestionarea apei și a deșeurilor, energia, ocuparea forței de muncă și mobilitatea forței de muncă, în special pentru tineri, decarbonizarea, circularitatea, educația și competențele, incluziunea socială, migrația, reziliența la schimbările climatice și adaptarea la acestea, protecția mediului, economia albastră, accesul la îngrijiri medicale, energia, transportul durabil și conectivitatea digitală și dezvoltarea economică, inclusiv o economie albastră sustenabilă și diversificată;

(b)să garanteze aprovizionarea cu produse esențiale pentru consumul uman sau pentru prelucrare și ca factori de producție agricolă, atenuând costurile suplimentare generate de reducerea costurilor suplimentare suportate din cauza caracterului lor ultraperiferic și/sau a insularității, fără a se aduce atingere producțiilor locale și dezvoltării acestora;

(c)să asigure viitorul pe termen lung și dezvoltarea agriculturii, pescuitului și acvaculturii, inclusiv producția, prelucrarea, comercializarea și vânzarea culturilor și produselor locale, precum și diversificarea producției alimentare, cu un accent deosebit pe securitatea și autonomia alimentară, precum și menținerea și consolidarea competitivității acestora.

2.În plus, capitolele includ și alte intervenții [sprijinite din resursele prevăzute la articolul 10 – Buget], inclusiv compensații, legate de:

(a)regimul specific de aprovizionare prevăzut la articolul 47;

(b)sprijinul specific destinat să susțină producția agricolă locală și prelucrarea menționat la articolul 48;

(c)promovarea unor condiții de concurență echitabile pentru produsele pescărești și de acvacultură din regiunile ultraperiferice;

(d)sprijinul specific destinat să susțină producția, prelucrarea și comercializarea în sectorul pescuitului și al acvaculturii la nivel local, menționat la articolul 48;

(e)sprijinul specific pentru dezvoltarea economică, socială și teritorială, în special, pentru consolidarea transporturilor decarbonizate, energie curată și conectivitate digitală, cu scopul de a compensa costurile suplimentare legate de depărtare și de a asigura condiții de concurență echitabile cu Europa continentală, promovând securitatea și reziliența acestora;

(f)sprijinul specific pentru îmbunătățirea accesului la încadrarea în muncă și a mobilității forței de muncă, a educației, a competențelor și a incluziunii sociale, cu scopul de a compensa costurile suplimentare legate de depărtare și de a asigura condiții de concurență echitabile cu Europa continentală, promovând securitatea și reziliența acestora;

(g)sprijinul structural pentru sectorul pescuitului și al acvaculturii, compensarea costurilor suplimentare pentru sectorul pescuitului și al acvaculturii, inclusiv metodologia de calculare a acestuia și orice alte investiții în economia albastră sustenabilă, necesare pentru a realiza o dezvoltare costieră durabilă.

Articolul 47
Regimul specific de aprovizionare

1.Se poate institui un regim specific de aprovizionare pentru produsele enumerate în anexa I la TFUE care sunt esențiale în regiunile ultraperiferice pentru consumul uman, pentru fabricarea de alte produse sau ca factori de producție agricolă. 

2.Statul membru în cauză stabilește, la nivelul geografic pe care îl consideră cel mai adecvat, un volum maxim din fiecare produs enumerat în anexa I la TFUE, pentru a cuantifica necesarul anual de aprovizionare al fiecărei regiuni ultraperiferice.

Volumul maxim de produse cuprinde, de asemenea, volumele respectivelor produse solicitate de întreprinderile de ambalare și de prelucrare a produselor destinate pieței locale, expedierii către restul Uniunii sau exportului către țări terțe în cadrul unui comerț regional sau în cadrul fluxurilor comerciale tradiționale. Volumul maxim de produse se stabilește ținând seama în special de cantitățile acestor produse stabilite în bilanțurile previzionale de aprovizionare din perioada de programare anterioară.

Necesitățile întreprinderilor de ambalare și de prelucrare a produselor destinate pieței locale, expedierii către restul Uniunii sau exportului către țări terțe în cadrul unui comerț regional pot face obiectul unui bilanț previzional separat al necesarului de aprovizionare. 

3.Nu se aplică taxe vamale importurilor directe din țări terțe în regiunile ultraperiferice de produse care fac obiectul regimului specific de aprovizionare care se încadrează în volumul maxim stabilit în planurile PNR în conformitate cu alineatul (2).

În sensul prezentului articol, produsele care au făcut obiectul perfecționării active sau al depozitării vamale pe teritoriul vamal al Uniunii sunt considerate ca importate direct din țările terțe. 

4.Se acordă sprijin pentru aprovizionarea regiunilor ultraperiferice cu produse din Uniune pentru a asigura cerințe speciale de aprovizionare stabilite în conformitate cu alineatul (2) în ceea ce privește prețul și calitatea, menținând în același timp cota Uniunii în aprovizionarea cu aceste produse. 

Nu se acordă sprijin pentru aprovizionarea cu produse care au beneficiat deja de regimul specific de aprovizionare într-o altă regiune ultraperiferică. 

5.De regimul specific de aprovizionare beneficiază numai produsele de calitate bună, corectă și vandabilă. Produsele din țările terțe prezintă un nivel de garanții echivalent cu cel al produselor produse în conformitate cu standardele veterinare și fitosanitare ale Uniunii.

6.La punerea în aplicare a regimului specific de aprovizionare, statele membre țin seama în special de necesitatea de a se asigura că producția locală existentă nu este nici destabilizată, nici împiedicată în dezvoltarea acesteia și de cerința prevăzută la alineatul (6). 

7.Statele membre efectuează verificările prin controale administrative, prin controale fizice și prin controale la fața locului. Controalele administrative la importul, introducerea, exportul și expedierea produselor sunt exhaustive și cuprind în special controale încrucișate cu documentele justificative. Controalele fizice efectuate în regiunea ultraperiferică în cauză la importul sau la intrarea produselor implică un eșantion reprezentativ de cel puțin 5 % din licențe și certificate.

Articolul 48
Sprijin pentru produsele agricole, pescărești și de acvacultură locale

1.Fiecare stat membru în cauză stabilește, în conformitate cu criteriile prevăzute în conformitate cu alineatul (7) din prezentul articol, pentru fiecare regiune ultraperiferică, lista produselor agricole, pescărești și de acvacultură și cantitatea acestor produse eligibilă pentru compensarea costurilor suplimentare suportate de operatori.

2.Lista menționată la alineatul (1) cuprinde cel puțin următoarele elemente: 

(a)o descriere a intervențiilor avute în vedere; 

(b)o listă a ajutoarelor care constituie intervenții de sprijin pentru venit în conformitate cu articolul 35 alineatul (1); 

(c)cuantumul ajutorului stabilit pentru fiecare intervenție și cuantumul provizoriu prevăzut pentru fiecare acțiune în vederea atingerii unuia sau a mai multor obiective vizate de program. 

3.Intervențiile pot consta în sprijin pentru producția, prelucrarea, comercializarea și transportul produselor agricole, pescărești și de acvacultură neprocesate și procesate în regiunile ultraperiferice.

La stabilirea listelor și a cantităților menționate la alineatul (1), statele membre iau în considerare toți factorii relevanți, în special costurile suplimentare suportate de operatorii din regiunile ultraperiferice, precum și necesitatea de a se asigura compatibilitatea și coerența compensațiilor cu normele politicii agricole comune și ale politicii comune în domeniul pescuitului.

4.Statele membre asigură o distribuție echitabilă a plăților. Statele membre pot plafona cuantumul sprijinului care urmează să fie acordat unui beneficiar într-un anumit an calendaristic sau pot utiliza plăți degresive.

5.Nu se acordă compensații pentru produsele pescărești și de acvacultură:

(a)capturate de nave ale unor țări terțe, cu excepția navelor de pescuit care arborează pavilionul Venezuelei și operează în apele Uniunii, în conformitate cu Decizia (UE) 2015/1565 a Consiliului (37);

(b)capturate de nave de pescuit ale Uniunii care nu sunt înregistrate într-un port aflat în una dintre regiunile ultraperiferice;

(c)importate din țările terțe.

6.Alineatul (5) litera (b) nu se aplică dacă capacitatea existentă a industriei de prelucrare din regiunea ultraperiferică în cauză depășește cantitatea materialului brut furnizat.

7.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolele 86 și 87, care să completeze prezentul regulament prin stabilirea criteriilor pentru calcularea costurilor suplimentare generate de caracteristicile speciale ale regiunilor în cauză.

TITLUL VII
GUVERNANȚA PLANULUI

CAPITOLUL 1
Autoritățile responsabile cu planul și funcțiile acestora

Articolul 49
Autoritățile responsabile cu planul

1.În sensul articolului 63 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, fiecare stat membru identifică una sau mai multe autorități de management, una sau mai multe agenții de plăți și una sau mai multe autorități de audit pentru plan. Autoritățile identificate îndeplinesc cerințele-cheie relevante prevăzute în anexa IV la prezentul regulament. Toate autoritățile identificate în sensul prezentului articol au posibilitatea de a efectua schimburi cu Comisia.

2.În cazul în care un stat membru încredințează punerea în aplicare a planului autorităților responsabile cu punerea în aplicare a politicii de coeziune, a PAC sau a Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură în perioada de programare 2021-2027 și, pe baza tuturor rezultatelor de audit disponibile, Comisia nu a pus sub semnul întrebării funcționarea eficace a acestor autorități, se consideră că aceste autorități respectă cerințele-cheie. 

3.În cazul în care un stat membru identifică mai multe autorități de management, acesta înființează o autoritate de coordonare. Autorității de management i se poate încredința îndeplinirea anumitor funcții ale autorității de coordonare. Acordurile între autoritatea de coordonare și autoritatea de management se înregistrează în scris.

4.Autoritatea de management poate identifica unul sau mai multe organisme intermediare care să desfășoare anumite sarcini sub responsabilitatea sa. Acordurile între autoritățile de management și organismele intermediare se consemnează în scris. Sarcinile delegate organismelor intermediare nu mai sunt încredințate altor organisme.

5.Autoritatea de audit este o autoritate publică independentă din punct de vedere funcțional de entitățile auditate. Activitatea de audit poate fi efectuată de un organism public sau privat, altul decât autoritatea de audit, sub responsabilitatea autorității respective. În cazul în care statul membru identifică mai multe autorități de audit, acesta stabilește modalități de coordonare pentru pregătirea opiniei anuale de audit și a rezumatului auditurilor menționate la articolul 53 [Funcțiile autorității de audit].

6.Statele membre asigură respectarea principiului separării funcțiilor între autoritățile identificate pentru plan și în cadrul acestora. 

7.Statele membre acreditează agențiile de plăți responsabile de gestionarea și controlul măsurilor menționate la articolul 35 alineatul (1) și al acțiunilor Uniunii menționate la alineatul (1) literele (h) și (j) din anexa XV la prezentul regulament [Acțiunile Uniunii], puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate, și își pot încredința funcțiile, astfel cum se menționează la articolul 52 [Funcțiile agenției de plăți], autorității de management sau unui alt organism.

8.Autoritățile de management și de audit pot fi responsabile pentru unul sau mai multe capitole ale planului. Acestora li se pun la dispoziție resurse adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile. 

9.Atunci când își îndeplinesc funcțiile, autoritățile responsabile de plan pot utiliza un sistem unic de informare și monitorizare integrat și interoperabil, care să cuprindă un instrument unic de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor, astfel cum se menționează la articolul 36 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, pentru a accesa și a analiza datele relevante, în vederea unei aplicări generalizate de către statele membre.

10.Anual, se organizează reuniuni de evaluare între Comisie și fiecare stat membru, pentru analizarea performanței planului sau a capitolelor acestuia. Autoritățile relevante și autoritatea de coordonare participă la reuniunile de evaluare. Rezultatele reuniunii de evaluare se consemnează în scris. Statul membru ia măsuri pentru a soluționa problemele ridicate în cadrul reuniunii de evaluare, care afectează punerea în aplicare a planului sau a unuia sau mai multor capitole și informează Comisia în termen de trei luni în legătură cu măsurile întreprinse.

Articolul 50
Funcțiile autorității de coordonare 

Autoritatea de coordonare este responsabilă pentru: 

(a)monitorizarea punerii în aplicare a planului, asigurând, în același timp, practici solide de guvernanță și menținerea unei capacități administrative adecvate de către autoritățile responsabile de plan; 

(b)asigurarea coerenței în punerea în aplicare a diferitelor capitole ale planului; 

(c)transmiterea către Comisie a cererilor de plată pentru plan, în conformitate cu articolul 65; 

(d)furnizarea de previziuni privind cuantumul cererilor de plată care trebuie depuse pentru anul calendaristic curent și pentru anul calendaristic următor până la 31 ianuarie și 30 iulie, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa X [privind previziunile de plată]; 

(e)prezentarea declarației de gestiune menționate la articolul 59 alineatul (1) litera (c) [Pachetul anual de asigurare] în conformitate cu modelul prevăzut în anexa XII [Declarația de gestiune] semnată de autoritatea de management sau de agenția de plăți; 

(f)coordonarea și transmiterea către Comisie a tuturor documentelor solicitate ca parte a pachetului anual de asigurare menționat la articolul 59 [Pachetul anual]; 

(g)asigurarea fluxurilor financiare către autoritățile de management, garantând că, la fiecare plată efectuată de Comisie, aceste autorități primesc sumele care le sunt datorate, în conformitate cu progresele înregistrate în punerea în aplicare a măsurilor incluse în capitolele lor respective și ținând seama de potențialele corecții financiare care rezultă din punerea în aplicare a capitolelor lor și că primesc, până la sfârșitul perioadei, o sumă cel puțin echivalentă cu contribuția lor în cadrul Uniunii;

(h)asigurarea unui cadru pentru consolidarea capacității administrative a autorităților, a părților interesate, a partenerilor și a beneficiarilor la nivel național și local și promovarea învățării și experimentării în materie de politici;

(i)sprijinirea activității unui comitet de coordonare prin furnizarea informațiilor necesare și asigurarea monitorizării deciziilor și recomandărilor comitetului de coordonare; 

(j)informarea cetățenilor Uniunii cu privire la rolul, obiectivele și realizările planului PNR în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul [Regulamentul privind performanța], prin intermediul unui portal unic de internet care oferă acces la toate capitolele planului PNR în temeiul articolului 64 alineatul (1). 

Articolul 51
Funcțiile autorității de management

1.Autoritatea de management este responsabilă de gestionarea planului sau a unei părți a acestuia în vederea îndeplinirii obiectivelor acestuia. Acesteia îi revin următoarele funcții: 

(a)selectarea operațiunilor în vederea maximizării contribuției planului la realizarea obiectivelor fondului, definite la nivelul capitolelor și măsurilor sale prin stabilirea și aplicarea unor criterii și proceduri nediscriminatorii și transparente; 

(b)efectuarea de controale de gestiune pentru a asigura îndeplinirea jaloanelor și a țintelor stabilite în plan și utilizarea eficace a fondurilor în conformitate cu legislația aplicabilă; în scopul întocmirii declarației de gestiune, autoritatea de management nu trebuie să verifice costurile subiacente ale operațiunilor;

(c)aplicarea unor măsuri și proceduri eficace și proporționale, ținând seama de riscurile identificate, pentru a preveni, a detecta și a corecta neregulile, inclusiv frauda, corupția, conflictele de interese și dubla finanțare, și pentru a asigura conformitatea operațiunilor subiacente cu legislația aplicabilă, în conformitate cu cerințele-cheie relevante prevăzute în anexa IV [Cerințe-cheie]; 

(d)sprijinirea activității comitetului de monitorizare prin furnizarea în timp util a informațiilor necesare și asigurarea monitorizării deciziilor și recomandărilor comitetului de monitorizare; 

(e)dacă este cazul, supravegherea organismelor intermediare, asigurând, în același timp, practici de guvernanță solide și menținerea unei capacități administrative adecvate; 

(f)consolidarea capacității administrative a organismelor intermediare (dacă este cazul) și a beneficiarilor și promovarea învățării și experimentării în materie de politici;

(g)asigurarea faptului că un beneficiar primește cuantumul datorat în legătură cu punerea în aplicare a unei măsuri în întregime și în termen de cel mult [80] de zile de la data depunerii cererii de plată de către beneficiar și pentru intervențiile menționate la articolul 35 literele (a)-(g), (o), (p) și (r) [tipuri de intervenții], asigurându-se că plata către beneficiari are loc cel târziu la data de 30 iunie a anului următor anului de depunere a cererii de plată. Termenul poate fi întrerupt dacă informațiile prezentate de beneficiar nu permit autorității de management să stabilească dacă cuantumul este exigibil; 

(h)înregistrarea și stocarea electronică a datelor necesare pentru monitorizare, evaluare, gestiune financiară, verificări și audituri în conformitate cu articolul 58 [Responsabilitățile statelor membre] și cu anexa IV [Cerințe-cheie] și asigurarea securității, integrității și confidențialității datelor, precum și a autentificării utilizatorilor; 

(i)asigurarea faptului că fiecărui beneficiar i se pune la dispoziție un document care stabilește condițiile acordării sprijinului; planul de finanțare, limitele de execuție și, după caz, metoda de aplicare a condițiilor de plată;

(j)asigurarea faptului că beneficiarii își respectă obligația de a asigura vizibilitatea sprijinului din partea Uniunii, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE, Euratom) XX [Regulamentul privind performanța];

(k)semnarea declarației de gestiune menționate la articolul 59 alineatul (1) litera (a) alineatul (1) litera (c) punctul 1 litera (a) [Pachetul anual de asigurare] în conformitate cu modelul prevăzut în anexa XII [Declarația de gestiune];

(l)prezentarea de informații privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a măsurilor din cadrul planului, astfel cum se prevede la articolul 58 [Responsabilitățile statelor membre] și în anexa IX [Raportarea cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a măsurilor].

2.Controalele de gestiune menționate la alineatul (1) litera (b) se bazează pe riscuri și sunt proporționale cu riscurile identificate în prealabil în scris. 

3.Controalele de gestiune includ verificări administrative în legătură cu cererile de plată transmise de beneficiari și verificări la fața locului ale operațiunilor. Respectivele controale se efectuează înainte de prezentarea pachetului anual de asigurare în conformitate cu articolul 59. 

Articolul 52
Funcțiile agenției de plăți 

1.Agenția de plăți dispune de o organizare administrativă și de un sistem de control intern care respectă standardele de control intern recunoscute la nivel internațional și care oferă garanții suficiente că plățile sunt legale, regulamentare și contabilizate în mod corespunzător.

2.Fiecare stat membru, ținând seama de dispozițiile sale instituționale, restricționează numărul propriilor agenții de plăți acreditate la o singură agenție de plăți la nivel național sau, după caz, la una la nivel regional.

3.În ceea ce privește măsurile menționate la articolul 35 [Tipul intervențiilor PAC], agenția de plăți îndeplinește sarcinile autorității de management enumerate la articolul 51 alineatul (1) [Autoritatea de management] literele (b), (c), (f), (g), (h), (i), (j) și (k) și alineatele (2) și (3) de la articolul respectiv.

Agenția de plăți poate delega îndeplinirea sarcinilor sale, cu excepția efectuării plăților.

4.Agenția de plăți furnizează autorității de coordonare informațiile necesare în sensul articolului 50 literele (c), (e) și (f) din regulament [AC].

Persoana responsabilă cu agenția de plăți întocmește și furnizează autorității de coordonare declarația de gestiune menționată la articolul 59 alineatul (1) litera (c) din prezentul regulament [Prezentarea pachetului anual de asigurare].

5.Fiecare stat membru monitorizează în permanență respectarea de către agenția de plăți a cerințelor prevăzute la alineatul (1) și este responsabil de eliberarea, revizuirea și retragerea acreditării acestora.

În cazul în care statul membru a stabilit că o agenție de plăți acreditată nu mai respectă una sau mai multe dintre cerințele prevăzute la alineatul (1) într-un mod care afectează îndeplinirea sarcinilor sale, statul membru instituie fără întârziere o perioadă de probă în ceea ce privește acreditarea agenției de plăți. Comisia elaborează un plan care include acțiuni și termene pentru remedierea deficiențelor constatate într-un termen care urmează să fie stabilit în funcție de gravitatea problemei. Termenul respectiv nu trebuie să depășească 12 luni de la data perioadei de probă în ceea ce privește acreditarea. În cazuri justificate în mod corespunzător, la cererea statului membru în cauză, Comisia poate să autorizeze prelungirea perioadei respective.

Articolul 53
Funcțiile autorității de audit

1.Autoritatea de audit este însărcinată cu efectuarea de audituri privind atingerea jaloanelor și a țintelor, precum și de audituri de sistem pentru a oferi Comisiei asigurări cu privire la funcționarea eficace a sistemelor de gestiune și control, inclusiv cu privire la măsura în care sistemele de gestiune și control asigură legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente și protecția eficace și în timp util a intereselor financiare ale Uniunii. Auditurile oferă asigurări cu privire la utilizarea eficace a fondurilor, în conformitate cu legislația aplicabilă.

2.Autoritatea de audit elaborează: 

(a)o opinie de audit anuală în sensul articolului 63 alineatul (7) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa XIII la prezentul regulament, care stabilește dacă

(I)datele introduse în cererile de plată depuse pentru perioada de referință menționată la articolul 59 alineatul (1) litera (a) [Pachetul de asigurare] sunt complete, exacte și fiabile;

(II)sistemele de gestiune și control funcționează în mod corespunzător și asigură protecția eficace și în timp util a intereselor financiare ale Uniunii, precum și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente; 

(III)utilizarea fondurilor este conformă cu legislația aplicabilă;

(IV)activitatea de audit pune sub semnul întrebării afirmațiile din cuprinsul declarației de gestiune.

(b)un rezumat al auditurilor efectuate, astfel cum se menționează la articolul 59 alineatul (1) litera (b) [Pachetul de asigurare], care să includă o analiză a naturii și a amplorii deficiențelor identificate, precum și măsurile de remediere luate sau planificate. 

Activitățile de audit se desfășoară în conformitate cu standardele de audit acceptate la nivel internațional. 

3.Autoritatea de audit elaborează o strategie de audit pe baza unei evaluări a riscurilor, ținând seama de descrierea sistemului de gestionare și control prevăzută la articolul 22 alineatul (2) litera (m), care acoperă auditurile de sistem și auditurile privind jaloanele și țintele, precum și utilizarea eficace a fondurilor în conformitate cu legislația aplicabilă. Toate autoritățile de management nou identificate fac obiectul unui audit de sistem înainte de depunerea primei cereri de plată. 

4.Autoritatea de audit nu trebuie să verifice costurile subiacente ale operațiunilor în scopul activității sale de audit.

CAPITOLUL II
Modalități de monitorizare

Articolul 54
Comitetul de monitorizare și comitetul de coordonare

1.Fiecare stat membru instituie unul sau mai multe comitete de monitorizare pentru capitolele planului PNR, după caz, în funcție de capitolul în cauză. Trebuie să fie acoperite toate capitolele planului. Același comitet de monitorizare poate acoperi mai multe capitole. 

2.În cazul în care statul membru instituie mai multe comitete de monitorizare, acesta instituie, de asemenea, un comitet de coordonare care asigură controlul și monitorizarea punerii în aplicare a planului, după consultarea autorităților relevante care gestionează fiecare dintre capitolele planului PNR, în termen de trei luni de la data notificării statului membru în cauză cu privire la decizia de aprobare a planului PNR. Comitetul de coordonare aprobă toate elementele enumerate la articolul 56 alineatul (1) [Funcțiile comitetului de monitorizare]. 

3.Normele prevăzute la articolele 55 și 56 se aplică comitetului de coordonare și comitetului de monitorizare. 

4.Fiecare comitet de monitorizare și comitetul de coordonare își adoptă propriul regulament de procedură, inclusiv dispoziții privind prevenirea oricărui conflict de interese și aplicarea principiului transparenței. 

5.Comitetul de monitorizare se reunește cel puțin o dată pe an și examinează punerea în aplicare a capitolului sau a capitolelor din planul PNR aflat sub responsabilitatea sa, inclusiv toate aspectele care afectează progresele înregistrate în realizarea obiectivelor lor. 

6.Regulamentul de procedură al comitetului de monitorizare, precum și datele și informațiile partajate cu comitetul de monitorizare se publică pe site-ul internet menționat la articolul 64. 

Articolul 55
Componența comitetului de monitorizare

1.Fiecare stat membru stabilește, în cadrul unei proceduri publice și pe baza unor criterii obiective și transparente, componența și dimensiunea comitetului de monitorizare, asigurând o reprezentare echilibrată a autorităților și organismelor intermediare relevante ale statului membru și a reprezentanților partenerilor menționați la articolul 6 [Parteneriat]. Numărul acestor parteneri este egal sau superior membrilor care aparțin autorităților sau organismelor intermediare. 

Componența comitetului de monitorizare ia în considerare capitolul sau capitolele planului de care este responsabil comitetul de monitorizare. Componența și dimensiunea comitetului de monitorizare trebuie să permită comitetului să își desfășoare activitatea în mod eficient și eficace.

Fiecare membru al comitetului de monitorizare dispune de un vot.

Statul membru publică și actualizează anual lista membrilor comitetului de monitorizare pe site-ul web menționat la articolul 64.

2.Reprezentanții Comisiei participă la lucrările comitetului de monitorizare în calitate de consultanți. 

Articolul 56
Funcțiile comitetului de monitorizare

1.Comitetul de monitorizare examinează: 

(a)progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor incluse în capitolul din plan; 

(b)orice probleme care afectează performanța capitolului și măsurile luate pentru a le soluționa; 

(c)îndeplinirea condițiilor orizontale privind respectarea statului de drept și a cartei prevăzute la articolele 8 și 9 [Condițiile orizontale privind respectarea statului de drept și a cartei] și aplicarea acestora pe parcursul întregii perioade de programare;

(d)progresele înregistrate cu privire la efectuarea evaluărilor, la sinteza evaluărilor și la orice acțiuni ulterioare constatărilor; 

(e)punerea în aplicare a acțiunilor de informare, comunicare și vizibilitate în ceea ce privește reformele și investițiile și alte intervenții incluse în capitol; 

(f)progresele înregistrate în ceea ce privește consolidarea capacității administrative pentru instituțiile publice, parteneri și beneficiari, dacă este cazul; 

(g)funcționarea eficace a parteneriatului în ceea ce privește capitolul sau capitolele planului aflate sub responsabilitatea sa. 

2.Comitetul de monitorizare aprobă, pentru capitolul (capitolele) aflat(e) sub responsabilitatea sa: 

(a)orice propunere de modificare a capitolului sau a capitolelor din planul PNR aflat sub responsabilitatea sa, cu excepția modificărilor în temeiul articolului 34 [Acțiuni ale Uniunii, mecanismul UE].

(b)metodologia, criteriile și procedurile pentru selectarea operațiunilor, inclusiv orice modificări ale acestora. Criteriile aplicate și procedurile utilizate trebuie să fie nediscriminatorii, incluzive și transparente, asigurând accesibilitatea pentru persoanele cu handicap, asigurând egalitatea de gen și ținând seama de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

(c)foaia de parcurs privind evaluarea și orice modificare a acesteia;

(d)strategia de comunicare;

(e)strategii de dezvoltare teritorială. 

3.Comitetul de coordonare examinează și aprobă aceleași elemente ca cele menționate la alineatul anterior, dar la nivelul planului. În cazul unor opinii divergente, prevalează avizul comitetului de monitorizare responsabil de capitol.

4.În cazul unor întârzieri sau provocări cu privire la punerea în aplicare a diferitelor capitole ale planului, comitetul de coordonare poate emite recomandări adresate autorităților care gestionează capitolele planului cu privire la îmbunătățirea eficacității acestor capitole în ceea ce privește atingerea obiectivelor lor, inclusiv orice măsuri corective care trebuie luate de autorități.

Articolul 57
Rețeaua europeană PAC și rețeaua națională PAC

1.În termen de cel mult 12 luni de la aprobarea planului de către Comisie, fiecare stat membru instituie și sprijină o rețea națională pentru PAC (denumită în continuare „rețeaua națională PAC”) pentru crearea de rețele între organizații și administrații, consilieri, cercetători și alți actori din domeniul inovării, precum și alți actori din domeniul agriculturii și dezvoltării rurale la nivel național. Rețelele naționale PAC valorifică experiența și practicile în materie de colaborare în rețea deja existente în statul membru.

2.Pentru interconectarea la nivelul Uniunii a rețelelor, a organizațiilor și a administrațiilor naționale din domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, Comisia instituie o rețea europeană pentru politica agricolă comună (denumită în continuare „rețeaua europeană PAC”).

3.Obiectivele rețelei europene PAC și ale rețelelor naționale PAC constau în: 

(a)implicarea părților interesate în conceperea și punerea în aplicare a intervențiilor PAC din cadrul planului PNR; 

(b)sprijinirea administrațiilor statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare a intervențiilor PAC; 

(c)îmbunătățirea calității planurilor PNR și, în special, a măsurilor acestora legate de agricultură și diseminarea rezultatelor; 

(d)promovarea inovării, a învățării inter pares și a schimbului de cunoștințe; 

(e)consolidarea capacităților de monitorizare și evaluare; 

(f)diseminarea informațiilor privind PAC și oportunitățile de finanțare; 

(g)contribuția la dezvoltarea în continuare a PAC.

4.Pentru a realiza obiectivele menționate la alineatul (6), rețelele: 

(a)colectează, analizează și diseminează informații asupra bunelor practici privind PAC, precum și analize privind evoluțiile din agricultură și din zonele rurale; 

(b)consolidează capacitățile administrațiilor statelor membre și ale altor actori implicați în punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea planurilor PNR privind PAC; 

(c)facilitează schimburile, învățarea inter pares și colaborarea în rețea, inclusiv, după caz, schimburile cu rețele din țări terțe; 

(d)sprijină colaborarea în rețea a proiectelor de cooperare finanțate, cum ar fi grupurile de acțiune locală în temeiul articolului 77 [Inițiativa LEADER], grupurile operaționale PEI-AGRI menționate la articolul 19 din Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Regulamentul PAC] și promovarea legăturilor cu alte strategii finanțate de Uniune.

5.Rețeaua europeană PAC și rețelele naționale PAC colaborează și desfășoară activități comune pentru realizarea obiectivelor menționate la alineatul (3). Rețeaua europeană PAC utilizează o identitate vizuală distinctivă. 

TITLUL X
NORME DE GESTIUNE ȘI FINANCIARE

CAPITOLUL I
Norme de gestiune generale

Articolul 58
Responsabilitățile statelor membre

1.Statele membre iau măsurile adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii și pentru a se asigura că utilizarea fondurilor pentru punerea în aplicare a planurilor respectă legislația aplicabilă, inclusiv normele aplicabile privind achizițiile publice și ajutoarele de stat. Acestea asigură, în special, prevenirea, detectarea, corectarea și raportarea neregulilor, inclusiv a fraudei, a corupției și a conflictelor de interese. 

2.În sensul alineatului (1), statele membre: 

(a)instituie sisteme de gestiune și control eficace și eficiente pentru planurile lor în conformitate cu cerințele-cheie prevăzute în anexa IV și asigură buna funcționare a acestora în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare; 

(b)se asigură și verifică periodic dacă sprijinul acordat a fost utilizat în mod corespunzător pentru a atinge jaloanele și țintele sau realizările stabilite și iau toate măsurile adecvate pentru a se asigura că utilizarea fondurilor pentru punerea în aplicare a planurilor respectă legislația aplicabilă; 

(c)iau măsuri adecvate pentru a preveni, a detecta și a corecta neregulile, inclusiv frauda, corupția, conflictele de interese, inclusiv utilizarea instrumentelor de extragere a datelor;

(d)aplică măsuri de corecție în cazul în care legislația aplicabilă nu este respectată; 

(e)asigură evitarea dublei finanțări de la bugetul Uniunii și iau măsuri imediate pentru a corecta orice situație de dublă finanțare prin anularea celor mai recente fonduri decise pentru operațiunea în cauză; 

(f)asigură respectarea obligațiilor prevăzute la articolul 130 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509;

(g)asigură raportarea tuturor cazurilor de suspiciune de fraudă, corupție și nereguli, inclusiv a conflictelor de interese, a dublei finanțări și a altor încălcări ale legislației aplicabile în Sistemul de gestionare a neregulilor (IMS) al Comisiei; Comisia sintetizează și publică anual aceste informații, comunicându-le Parlamentului European;

(h)se asigură că Comisia, OLAF, Curtea de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la o formă de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, EPPO: 

(I)își pot exercita competențele care le revin, astfel cum este prevăzut la articolul 129 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, inclusiv prin solicitarea în mod expres destinatarilor fondurilor Uniunii să furnizeze sau să asigure drepturile necesare și accesul; 

(II)primesc acces la datele menționate la articolul 63 [privind colectarea și publicarea datelor] în exercitarea competențelor lor respective. 

(i)dispun de sisteme și proceduri pentru a se asigura că toate documentele justificative necesare pentru pista de audit referitoare la o măsură sprijinită de fond sunt păstrate la nivelul corespunzător pentru o perioadă de zece ani începând cu data de 31 decembrie a anului în care Comisia efectuează ultima plată către statul membru; în cazul în care a fost inițiată o procedură de recurs, a fost introdusă o cale de atac sau în cazul în care au fost inițiate proceduri judiciare, documentele justificative se păstrează până la încheierea procedurilor respective sau a oricăror proceduri ulterioare de recuperare;

(j)iau măsuri pentru a asigura examinarea eficace a plângerilor privind utilizarea fondului, în conformitate cu cadrele lor instituționale și juridice și, la cererea Comisiei, examinează plângerile înaintate Comisiei care intră în domeniul de aplicare al planului PNR și informează Comisia cu privire la rezultatele acestor examinări; 

(k)se asigură că toate schimburile de informații dintre beneficiarii finanțării și autoritățile responsabile cu planul PNR, precum și cu Comisia, sunt efectuate prin intermediul unor sisteme electronice de schimb de date care includ, printre altele, utilizarea unor formulare și calcule automate și interactive, asigură păstrarea evidențelor și stocarea datelor în sistem, permițând atât verificările administrative ale cererilor de plată depuse de beneficiari, cât și auditurile, precum și sincronizarea și transmiterea automată a datelor între sistemele beneficiarilor și ale statelor membre;

(l)se asigură că toate schimburile oficiale de informații cu Comisia sunt efectuate prin intermediul sistemului de schimb electronic de date menționat în anexa XVI [SFC2028: sistemul de schimb electronic de date între statele membre și Comisie]. Statele membre nu trebuie să verifice costurile subiacente ale operațiunilor și ale măsurilor atunci când evaluează îndeplinirea jaloanelor și a țintelor.

3.Până la data de 15 februarie a fiecărui an, statele membre informează Comisia cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor stabilite în planuri, cuantificând îndeplinirea fiecărei ținte și a fiecărui jalon, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește intervențiile bazate pe rezultate sprijinite în cadrul planurilor. Aceste informații trebuie să fie furnizate în conformitate cu modelul prevăzut în anexa IX [Raportarea cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a măsurilor]. În cazul în care în sistemele de raportare a progreselor înregistrate nu este disponibilă nicio cuantificare a progreselor înregistrate, statul membru furnizează o estimare a progreselor înregistrate, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa IX [Raportarea cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a măsurilor]. Informațiile transmise se referă la progresele înregistrate până la sfârșitul anului N și se transmit ca parte a pachetului anual de asigurare menționat la articolul 57 alineatul (1) litera (a).

4.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 86 [Acte delegate], de completare a alineatului (2) litera (g) de la prezentul articol cu norme privind criteriile de stabilire a cazurilor de suspiciune de fraudă, corupție și nereguli care trebuie raportate și privind datele care trebuie furnizate în acest context.

Articolul 59
Prezentarea pachetului anual de asigurare

1.În sensul articolului 63 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509, statele membre transmit Comisiei, până la data de 15 februarie a fiecărui an care urmează anului 2028, următoarele documente („pachetul anual de asigurare”): 

(a)raportarea cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a măsurilor în cadrul planului prevăzut la articolul 58 alineatul (4) [Responsabilitățile statelor membre], în conformitate cu modelul prevăzut în anexa IX [Raportarea cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a măsurilor], făcând trimitere la cererile de plată depuse în exercițiul financiar anterior;

(b)rezumatul auditurilor menționate la articolul 53 alineatul (2) litera (b) [Funcțiile autorității de audit];

(c)o declarație de gestiune, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa XII, care să indice că:

(I)informațiile prezentate împreună cu cererea (cererile) de plată sunt complete, exacte și fiabile;

(II)fondurile au fost utilizate în mod corespunzător;

(III)sistemele de gestiune și control instituite funcționează în mod corespunzător și oferă asigurarea necesară că fondurile au fost gestionate în conformitate cu toate legile aplicabile, inclusiv în ceea ce privește prevenirea, detectarea, raportarea și corectarea conflictelor de interese, a corupției, a dublei finanțări, a fraudei și a altor nereguli și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;

(IV)informațiile menționate la litera (a) oferă o imagine fidelă și corectă a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare;

(d)opinia de audit anuală menționată la articolul 53 alineatul (2) [Funcțiile autorității de audit] în conformitate cu modelul prevăzut în anexa XII; 

2.Comisia ia în considerare informațiile furnizate în pachetul anual de asigurare pentru a decide dacă este necesară vreuna dintre măsurile specificate la articolele 66, 67 și 68 [Întreruperi] [Suspendarea plăților] [Corecții financiare].

3.În plus, atunci când își prezintă pachetul anual de asigurare final pentru ultimul exercițiu financiar, statul membru trebuie să confirme că totalul plăților din partea Comisiei nu depășește suma totală plătită de statul membru beneficiarilor pentru punerea în aplicare a planului, ținând seama de contribuția națională. 

Articolul 60
Responsabilitățile Comisiei

1.Comisia obține o asigurare rezonabilă că statele membre au instituit sisteme de gestionare și control care respectă cerințele prevăzute în prezentul regulament și că aceste sisteme funcționează în mod eficace și eficient pe parcursul punerii în aplicare a planurilor. 

2.Comisia elaborează, în scopul propriei activități de audit, o strategie de audit și un plan de audit bazate pe o evaluare a riscurilor și pe principiul proporționalității. 

3.Comisia și autoritatea de audit își coordonează activitatea de audit. 

4.În scopul efectuării auditurilor, funcționarii Comisiei sau reprezentanții lor autorizați, în conformitate cu articolul 58 alineatul (2) litera (h) [Responsabilitățile SM], au acces la toate evidențele, documentele și metadatele necesare, indiferent de mediul de stocare a acestora, care au legătură cu punerea în aplicare a planului, inclusiv cu operațiunile sprijinite de fond cu sistemele de gestiune și control și primesc copii ale acestora în formatul specific solicitat. Funcționarii Comisiei sau reprezentanții autorizați ai acestora au dreptul să solicite informații suplimentare și să efectueze audituri la fața locului. 

5.Comisia efectuează audituri în timpul execuției fondului și în termen de cel mult trei ani de la data plății finale. 

6.Comisia nu trebuie să verifice costurile subiacente ale operațiunilor în scopul activității sale de audit.

Articolul 61
Metoda auditului unic

1.La efectuarea auditurilor, Comisia și autoritățile de audit trebuie să țină seama în mod corespunzător de principiile auditului unic și proporționalității în raport cu nivelul de risc pentru bugetul Uniunii.

2.Comisia și autoritățile de audit utilizează mai întâi toate informațiile și dovezile menționate la articolul 58 alineatul (2) litera (h) (Responsabilitățile statelor membre), inclusiv rezultatele controalelor de gestiune, și pot solicita și obține documente și probe de audit suplimentare de la autoritățile responsabile cu planul și de la beneficiarii în cauză atunci când, pe baza raționamentului lor profesional, acest lucru este necesar pentru a sprijini formularea unor concluzii solide de audit. 

3.Pentru planurile în cazul cărora Comisia ajunge la concluzia că opinia autorității de audit este fiabilă, iar statul membru în cauză participă la cooperarea consolidată privind instituirea EPPO, auditurile proprii ale Comisiei se limitează la auditarea activității autorității de audit. 

4.Comisia și autoritatea de audit pot decide să nu auditeze jaloanele și țintele în oricare dintre ani, în cazul în care acestea au făcut deja obiectul unui audit efectuat de Curtea de Conturi Europeană.

5.În pofida alineatului (3), oricare dintre jaloane și ținte poate face obiectul mai mult de unui audit în cazul în care autoritatea de audit concluzionează, pe baza raționamentului său profesional, că nu este posibilă formularea unei opinii de audit valabile. 

6.Alineatul (2) nu se aplică atunci când: 

(a)există un risc specific sau o suspiciune de fraudă, corupție sau conflicte de interese sau o altă nerespectare gravă a responsabilităților statelor membre menționate la articolul 58 [Responsabilitățile statelor membre]; 

(b)este necesară reefectuarea activității autorității de audit pentru obținerea unei asigurări cu privire la funcționarea eficace a acesteia în urma exercițiului de evaluare a riscurilor efectuat de Comisie; 

(c)există dovezi că funcționarea autorității de audit nu respectă cerințele-cheie prevăzute la articolul 53 [Funcțiile autorității de audit] și în anexa IV [Cerințe-cheie în materie de audit și control].

7.Comisia și autoritățile de audit se reunesc cu regularitate și, cu excepția cazului în care se convine altfel, cel puțin o dată pe an, pentru a examina strategia de audit, raportul anual de control și opinia de audit, pentru a-și coordona planurile și metodele de audit și pentru a face schimb de opinii cu privire la aspecte privind îmbunătățirea sistemelor de gestiune și control.

Articolul 62
Sistemul de control pentru gospodărirea responsabilă a fermelor agricole și
politica comună în domeniul pescuitului

1.În cadrul controalelor menționate la articolul 58 [Responsabilitățile statelor membre], statele membre verifică respectarea de către beneficiari a cerințelor privind gospodărirea responsabilă a fermelor agricole prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Regulamentul PAC] și a articolului XX alineatul (XX) din Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Regulamentul PCP].

În cazul în care suprafața eligibilă pentru sprijin menționată la primul paragraf, astfel cum a fost declarată în cererea cu informații geospațiale menționată la articolul 70 [IACS], nu depășește 10 hectare, beneficiarii sunt scutiți de controale și sancțiuni în temeiul prezentului articol.

În cazul în care un beneficiar a fost selectat pentru un control la fața locului al unei cereri de ajutor sau al unei cereri de plată, atunci, în măsura posibilului și ținând seama de riscurile asociate, statele membre nu selectează beneficiarul respectiv pentru un control ulterior și un eșantion de control pentru anul respectiv, cu excepția cazului în care circumstanțele impun mai multe controale la fața locului pentru a asigura protecția eficace a intereselor financiare ale Uniunii. Această dispoziție nu reduce nivelul controalelor.

2.Statele membre utilizează sistemele lor de control și de asigurare a respectării legislației în domeniul climei și al mediului, al sănătății publice, al sănătății plantelor și al bunăstării animalelor, al legislației sociale și de ocupare a forței de muncă, al standardelor de muncă aplicabile, al pescuitului și acvaculturii, pentru a se asigura că beneficiarii sprijinului respectă cerințele prevăzute la primul alineat.

3.Autoritatea de management sau agenția de plăți este notificată, după caz, cel puțin o dată pe an, cu privire la cazurile de neconformitate în care au fost luate decizii executorii în acest sens în cadrul sistemelor de control și de asigurare a respectării legislației aplicabile menționate la alineatul (2). Notificarea respectivă include o evaluare și o clasificare a gravității, amplorii, persistenței sau caracterului repetitiv și a caracterului deliberat al neconformității în cauză.

4.Sancțiunile administrative menționate la alineatul (5) se aplică numai în cazul nerespectării cerințelor privind gospodărirea responsabilă a fermelor agricole menționate la articolul 3 din Regulamentul XX [PAC, gestionarea fermelor] numai atunci când neconformitatea respectivă este rezultatul unei acțiuni sau al unei omisiuni direct imputabile beneficiarului în cauză și atunci când sunt îndeplinite una sau ambele condiții de mai jos:

(a)neconformitatea este legată de activitatea agricolă a beneficiarului, astfel cum este definită de statele membre în planurile lor PNR în conformitate cu articolul 4 alineatul (21) litera (a) [Definiția-cadru a activității agricole];

(b)neconformitatea vizează exploatația definită la articolul 4 alineatul (15) [Definiții – exploatație] sau alte suprafețe gestionate de beneficiar, situate pe teritoriul aceluiași stat membru.

Cu toate acestea, în cazul în care neconformitatea se referă la suprafețe forestiere, sancțiunile menționate la alineatul (5) nu se aplică atunci când nu se solicită sprijin pentru suprafața în cauză.

5.Statele membre instituie un sistem de sancțiuni administrative aplicabile beneficiarilor menționați la alineatul (4) care nu respectă, în orice moment al anului calendaristic în cauză, cerințele privind gospodărirea responsabilă a fermelor agricole.

Sancțiunile constau în reducerea sau excluderea cuantumului total al plăților din cadrul măsurilor enumerate la articolul 35 alineatul (1) literele (a)-(f), (o) și (p), în măsura în care acestea vizează sprijinul pentru produsele agricole locale, din Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Regulamentul PAC], acordat sau care urmează să fie acordat beneficiarului în cauză în ceea ce privește cererile de ajutor pe care beneficiarul le-a depus sau le va depune în cursul anului calendaristic în care s-a constatat neconformitatea. Sancțiunile se calculează pe baza plăților acordate sau care urmează să fie acordate în anul calendaristic în care s-a produs neconformitatea. Cu toate acestea, în cazul în care nu este posibil să se stabilească anul calendaristic în care s-a produs neconformitatea, reducerile sau excluderile se calculează pe baza plăților acordate sau care urmează să fie acordate în anul calendaristic în care a avut loc constatarea neconformității.

Pentru calcularea sancțiunilor respective, se ține seama de gravitatea, amploarea, persistența sau repetarea neconformității constatate, precum și de caracterul deliberat al acesteia, în conformitate cu evaluarea menționată la alineatul (3). Sancțiunea impusă în temeiul legislației naționale de punere în aplicare a actelor juridice enumerate în părțile A și B din anexa I la Regulamentul XX [PAC] pentru aceeași acțiune sau omisiune a unui fermier sau a unui alt beneficiar este luată în considerare la calcularea sancțiunilor menționate la primul paragraf.

Cheltuielile care au fost reduse ca urmare a aplicării unei sancțiuni sunt considerate legale și regulamentare. Ca regulă generală, reducerea este de 3 % din valoarea totală a plăților. În caz de neconformitate deliberată, reducerea este de cel puțin 15 % din cuantumul plăților respective.

Statele membre prevăd că nu se aplică sancțiuni administrative în cazul în care:

(a)neconformitatea este cauzată de forța majoră sau de circumstanțe excepționale;

(b)neconformitatea este determinată de un ordin din partea unei autorități publice.

6.În cazul nerespectării articolului XX din Regulamentul (UE) XX [Politica comună în domeniul pescuitului], sprijinul plătit beneficiarului se recuperează, iar o cerere de sprijin depusă de un beneficiar este inadmisibilă pentru o anumită perioadă de timp stabilită în temeiul alineatului (8) din prezentul articol, în cazul în care autoritatea competentă în cauză a stabilit, printr-o decizie finală, că beneficiarul a comis o fraudă.

7.Atunci când, în intervalul cuprins între perioada de aplicare și perioada de cinci ani de la plata finală, apare un caz menționat la articolul XX din Regulamentul (UE) XX [Politica comună în domeniul pescuitului], sprijinul plătit beneficiarului se recuperează. Recuperarea este proporțională cu natura, gravitatea, durata și repetarea încălcărilor grave sau a infracțiunilor comise de către beneficiarul în cauză și cu importanța sprijinului pentru activitatea economică desfășurată de beneficiarul respectiv.

8.Pentru a asigura condiții de concurență echitabile între statele membre și eficacitatea, proporționalitatea și efectul disuasiv al sancțiunilor menționate la alineatul (5) și al recuperărilor și inadmisibilității menționate la articolul XX din Regulamentul UE XX [Politica comună în domeniul pescuitului] și la alineatele (6) și (7) din prezentul articol, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 86, pentru a completa prezentul regulament cu

(a)norme detaliate privind aplicarea și calcularea sancțiunilor;

(b)identificarea pragului de declanșare și lungimea perioadei de inadmisibilitate, precum și modalitățile de recuperare a sprijinului acordat, inclusiv pragurile de declanșare a acesteia.

Articolul 63
Colectarea și înregistrarea datelor

1.În scopul auditului și al controalelor, al transparenței și al monitorizării și evaluării performanței, statele membre colectează, înregistrează și stochează electronic informațiile menționate la literele (a)-(g), asigurând în același timp securitatea, integritatea și confidențialitatea datelor și autentificarea utilizatorilor și permițând schimbul automatizat de date cu sistemul electronic identificat de Comisie:

(a)cu privire la beneficiar: 

(I)dacă beneficiarul este un organism de drept public sau privat, o entitate cu sau fără personalitate juridică sau o persoană fizică sau un grup de persoane fizice; 

(II)denumirea juridică completă, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al entității, dacă este disponibil, sau un alt identificator unic stabilit la nivel de țară; 

(III)în cazul unei persoane fizice, prenumele și numele, data nașterii, localitatea și numărul național de identificare;

(IV)informații privind toți beneficiarii reali ai beneficiarului, dacă există, astfel cum sunt definiți la articolul 4 alineatul (6) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului 23 , și anume prenumele și numele, data (datele) nașterii și codul (codurile) de înregistrare în scopuri de TVA sau codul (codurile) de identificare fiscală, dacă există, sau un alt identificator unic la nivel de țară; 

(V)cuantumul contribuției Uniunii angajat în documentul care stabilește condițiile acordării sprijinului;

(VI)indicarea măsurii asociate în cadrul planului, cu numărul secvențial al măsurii și identificatorul operațiunii;

(VII)în ceea ce privește instrumentele financiare, informații din care să reiasă dacă beneficiarul este organismul care execută un fond de participare sau, atunci când nu există o structură de tipul fondului de participare, organismul care execută fondul specific sau, atunci când autoritatea de management execută instrumentul financiar în mod direct, informații privind autoritatea de management.

(VIII)În ceea ce privește intervențiile PAC menționate la articolul 35 alineatul (1),

·genul, dacă beneficiarul este un fermier, un deținător de pădure, un tânăr fermier, o întreprindere nou-înființată; pentru intervențiile sectoriale, tipul organizației de producători;

·geolocalizarea exploatației, indiferent dacă aceasta este situată într-o zonă cu constrângeri naturale sau specifice, astfel cum se menționează la articolul 8 din Regulamentul (UE) 202/XXXX [Regulamentul PAC] [Plata pentru constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone], într-o zonă vulnerabilă la nitrați 24 , într-o zonă aparținând rețelei Natura 2000, astfel cum se menționează la articolul 9 din regulamentul respectiv [Sprijin pentru dezavantajele generate de anumite cerințe obligatorii]; 

·tipul de activitate agricolă 25 , dacă exploatația este dedicată agriculturii ecologice 26 , numărul total al hectarelor de teren arabil, al hectarelor de pajiști permanente, al hectarelor cu culturi permanente, pe care nu se desfășoară activități agricole, dar care sunt eligibile, numărul total de hectare care fac obiectul gospodăririi, din care practici protejate;

(b)cu privire la destinatar și la destinatarul final:

(I)dacă destinatarul sau destinatarul final este o persoană fizică sau juridică și, în cazul unei persoane juridice, dacă este un organism de drept public sau privat; 

(II)în cazul unei persoane juridice, denumirea juridică completă a destinatarului sau a destinatarului final și codul său de înregistrare în scopuri de TVA sau codul său de identificare fiscală, dacă este disponibil, sau un alt identificator unic stabilit la nivel de țară, iar în cazul unei persoane fizice, numele și prenumele destinatarului, data nașterii și codul de identificare fiscală, dacă este disponibil, sau un alt identificator unic; 

(III)pentru instrumentele financiare referitoare la intervențiile de sprijinire a politicii agricole comune puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate, genul, dacă destinatarul final este un fermier, un deținător de pădure, un tânăr fermier, o întreprindere nou-înființată și numărul de contracte semnate între destinatarul final și bancă;

(IV)localitatea destinatarului sau a destinatarului final, și anume adresa destinatarului, în cazul în care destinatarul sau destinatarul final este o persoană juridică; regiunea la nivelul NUTS 2, în cazul în care destinatarul sau destinatarul final este o persoană fizică și își are domiciliul în Uniune, sau țara, în cazul în care destinatarul sau destinatarul final este o persoană fizică și nu își are domiciliul în Uniune; 

(V)informații privind toți beneficiarii reali ai destinatarului sau ai destinatarului final, dacă există, astfel cum sunt definiți la articolul 3 alineatul (6) din Directiva (UE) 2015/849, și anume numele și prenumele, data (datele) nașterii și codul (codurile) de înregistrare în scopuri de TVA sau codul (codurile) de identificare fiscală, dacă există, sau un alt identificator unic la nivel de țară; 

(VI)cuantumul angajat al contribuției Uniunii, indicarea măsurii asociate în cadrul planului și identificatorul operațiunii.

(c)cu privire la contractant:

(I)denumirea și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală;

(II)informații privind toți beneficiarii reali ai contractantului, dacă există, astfel cum sunt definiți la articolul 3 alineatul (6) din Directiva (UE) 2015/849, și anume numele și prenumele, data (datele) nașterii și codul (codurile) de înregistrare în scopuri de TVA sau codul (codurile) de identificare fiscală, dacă există, sau un alt identificator unic la nivel de țară;

(III)informații privind toate contractele, și anume denumirea, data, numărul de referință, valoarea contractului și orice identificator sau număr de identificare relevant;

(IV)indicarea măsurii asociate în cadrul planului, cu numărul secvențial al măsurii și identificatorul operațiunii.

(d)cu privire la subcontractant:

(I)denumirea, codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală;

(II)informații privind subcontractul, și anume denumirea, data, numărul de referință, valoarea contractului și orice identificator sau număr de identificare relevant;

(III)indicarea măsurii asociate și a operațiunii în cadrul planului, cu numărul secvențial al măsurii și identificatorul operațiunii.

(e)cu privire la operațiune:

(I)numele și identificatorul unic și geolocalizarea operațiunii sau, în cazul operațiunilor mobile, al operațiunilor implementate în cloud sau al operațiunilor care acoperă mai multe locații, localizarea beneficiarului; 

(II)scurtă descriere și obiective ale operațiunii, cu excepția intervențiilor PAC menționate la articolul 35 alineatul (1) literele (a)-(g), (o) și (p);

(III)identificatorul unic al cererii (cererilor) de propuneri și al procedurilor de ofertare în cadrul cărora a fost selectată operațiunea și informațiile aferente, în conformitate cu articolul 12 alineatul (4) din Regulamentul (UE) [Regulamentul privind performanța];

(IV)data depunerii cererii de finanțare și data documentului care stabilește condițiile de acordare a sprijinului; 

(V)cuantumul contribuției Uniunii, astfel cum este prevăzut în documentul care stabilește condițiile acordării sprijinului; 

(VI)cuantumul plătit beneficiarului pentru operațiune;

(VII)rata de cofinanțare aplicabilă capitolului asociat din plan și, după caz, finanțarea națională suplimentară;

(VIII)data de începere și data de încheiere a operațiunii, astfel cum sunt indicate în documentul care stabilește condițiile acordării sprijinului; 

(IX)data efectivă la care operațiunea este finalizată fizic sau executată integral;

(X)moneda operațiunii, astfel cum este indicată în documentul care stabilește condițiile acordării sprijinului; 

(XI)identificatorul unic al planului în cadrul căruia este sprijinită operațiunea; 

(XII)informații din care să reiasă dacă operațiunea are loc cu participarea unei țări terțe sau dacă are loc într-o țară terță; în caz afirmativ, este necesară identificarea țării terțe respective; 

(XIII)numărul secvențial al măsurii, al jalonului și al țintei, al domeniului de intervenție și al indicatorilor de performanță în temeiul articolului 14 din Regulamentul [Regulamentul privind performanța] la care contribuie operațiunea și progresele înregistrate în ceea ce privește realizările și pentru fiecare indicator;

(XIV)în ceea ce privește intervențiile PAC menționate la articolul 35 alineatul (1): suprafața eligibilă, practicile agricole vizate, după caz, dacă respectiva practică agricolă este pusă în aplicare recent, sectorul agricol, grupul de fermieri sau suprafața vizată, tipul de suprafață care beneficiază de sprijin, suprafața sau numărul de animale sau capitalul asigurat, categoria de investiții, tipul de formare; 

(XV)informații din care să reiasă dacă instrumentul financiar este combinat cu sprijinul din partea programelor sub formă de granturi în înțelesul articolului 71; 

(XVI)informații din care să reiasă dacă operațiunea privind instrumentul financiar este executată în perioadele de programare succesive vizate, după cum urmează: perioada de programare 2021-2027 și perioada de programare 2027-2034;

(XVII)în cazul în care instrumentul financiar este organizat prin intermediul unui fond de participare, informații privind organismul care execută un fond specific în cadrul fondului de participare

(XVIII)în ceea ce privește operațiunile aferente instrumentelor financiare, cuantumul resurselor publice și private mobilizate în plus față de fonduri, în funcție de produs: împrumuturi; garanții; capital sau cvasicapital; granturi în cadrul unei operațiuni privind instrumentul financiar. 

(f)cu privire la dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității, în legătură cu fiecare grup de acțiune locală (GAL):

(I)numărul de membri în funcție de categorie, numărul de membri în procesul decizional în funcție de categorie și gen, includerea tinerilor în procesul decizional;

(II)Numărul de acțiuni puse în aplicare în funcție de tipul de beneficiar și de domeniu, numărul de acțiuni care implică inovare; cuantumul contribuției Uniunii angajat și plătit pentru acțiunile de consolidare a capacităților și acțiunile pregătitoare, precum și pentru gestionarea, monitorizarea și evaluarea strategiei și pentru animarea acesteia;

(III)Sprijinul acordat GAL-ului pentru dezvoltarea regională, încadrarea în muncă și politica socială sau pentru dezvoltarea comunităților costiere și a celor care desfășoară activități de acvacultură;

(g)cu privire la fiecare grup operațional PEI-AGRI:

(I)denumirea proiectului; coordonatorul proiectului și partenerul (partenerii): tipul partenerului, numele, adresa, adresa de e-mail și numărul de telefon; data de începere și data de încheiere, obiectivele și natura proiectului; principalele domenii tematice abordate; domeniul de aplicare teritorial, localizarea geografică; „sumarul (sumarele) practicilor” cu principalele constatări din cadrul proiectului; contribuția proiectului la îndeplinirea obiectivelor specifice ale PAC; raportul final;

(II)dacă este cazul, sursa (sursele) de finanțare în plus față de contribuția din partea Uniunii și de cofinanțare.

2.Statele membre pun la dispoziția Comisiei informațiile menționate la alineatul (1) de două ori pe an, prin intermediul metodelor de schimb automat de date.

3.În ceea ce privește datele menționate la alineatul (1) referitoare la intervențiile PAC, statele membre pun la dispoziția Comisiei anual, cel târziu până la data de 31 octombrie a anului N, informațiile privind plățile bazate pe suprafață și cele bazate pe animale efectuate în anul de cerere N-1, intervențiile sectoriale puse în aplicare în anul calendaristic N-1 și orice alte intervenții, după caz.

4.Statele membre își instituie sisteme de colectare a datelor într-un mod adaptat mediului digital și interoperabil, pe baza principiului conform căruia datele sunt colectate o singură dată și reutilizate. Statele membre se asigură că beneficiarii, destinatarii, destinatarii finali, contractanții și subcontractanții nu se confruntă, în măsura posibilului, cu dublarea cererilor de date, că au acces la toate datele relevante care îi privesc și că pot reutiliza cu ușurință aceste date pentru completarea și depunerea cererilor. Ori de câte ori este posibil, statele membre reutilizează registrele și bazele de date existente.

5.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 86 [Exercitarea delegării de competențe] pentru a modifica categoriile de date prevăzute la alineatul

Articolul 64
Transparență

1.În termen de șase luni de la adoptarea deciziei Consiliului menționate la articolul 23 [Propunerea Comisiei și decizia de punere în aplicare a Consiliului], statul membru se asigură că există un site web operațional, pe care sunt puse la dispoziție informații privind sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament, care acoperă obiectivele, activitățile, oportunitățile de finanțare disponibile și realizările din cadrul planului.

2.Statul membru asigură publicarea informațiilor prevăzute la articolul 63 alineatul (1) [Colectarea și înregistrarea datelor] pe site-ul web menționat la alineatul (1) din prezentul articol, sub rezerva protecției datelor cu caracter personal și a excepțiilor enumerate la alineatul (5) din prezentul articol. Informațiile sunt actualizate cel puțin o dată la șase luni.

Prin derogare de la primul paragraf, în ceea ce privește intervențiile PAC menționate la articolul 35 alineatul (1), statele membre asigură, până la data de 31 mai a anului N+ 1, publicarea informațiilor menționate la articolul 63 alineatul (3) [Colectarea și înregistrarea datelor], cu excepția datelor menționate la alineatul (1) litera (a) punctul (iv), litera (a) punctul (ix) și litera (e) punctul (xiv) de la articolul respectiv.

Statul membru asigură, de asemenea, publicarea pe site-ul web respectiv a elementelor menționate la articolul 12 alineatul (4) din Regulamentul (UE) [Regulamentul privind performanța] în legătură cu cererile de propuneri și procedurile de ofertare din cadrul fondului, precum și a unui calendar al cererilor de propuneri planificate în cadrul fondului, cu elementele respective, care este actualizat cel puțin de două ori pe an.

Informațiile sunt furnizate în limba oficială (limbile oficiale) a (ale) statului membru și/sau într-una dintre limbile engleză, germană sau franceză și rămân disponibile pe site timp de doi ani de la data publicării lor inițiale. Datele publicate pe site-ul web menționat la alineatul (1) trebuie să fie într-un format adaptat mediului digital, deschis, interoperabil și prelucrabil automat, care să permită sortarea, căutarea, extragerea, compararea și reutilizarea datelor.

3.Înainte de publicarea datelor în conformitate cu alineatul (2), statul membru informează beneficiarii și le solicită să informeze destinatarii, destinatarii finali, contractanții și subcontractanții că datele vor fi publicate.

4.Comisia publică datele menționate la alineatul (2) de la prezentul articol pe site-ul centralizat menționat la articolul 12 [Portalul unic] din Regulamentul [Regulamentul privind performanța].

În sensul primului paragraf, Comisia publică cota contribuției Uniunii în cuantumurile menționate la articolul 63 [Colectarea și înregistrarea datelor]. Contribuția Uniunii se stabilește prin înmulțirea cuantumurilor menționate la articolul 63 [Colectarea și înregistrarea datelor] cu rata de cofinanțare aplicabilă capitolului asociat al planului. Sumele exprimate în altă monedă decât euro se convertesc în euro utilizând cursul de schimb contabil lunar menționat la articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

5.Informațiile nu se publică în cazul în care dreptul Uniunii sau dreptul intern exclude o astfel de publicare din motive de securitate, de ordine publică, de anchete penale sau în cazul în care informațiile intră sub incidența articolului 38 alineatul (3) literele (a)-(d) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509.

Informațiile privind prenumele și numele agricultorilor nu se publică în cazul în care cuantumul primit de aceștia într-un an este mai mic sau egal cu 2 500 EUR.

CAPITOLUL II
Norme privind plățile

Articolul 65
Depunerea și evaluarea cererilor de plată

1.Plățile efectuate de Comisie se efectuează în conformitate cu creditele bugetare și sub rezerva finanțării disponibile. 

2.Statele membre transmit Comisiei o cerere de plată în conformitate cu modelul stabilit în anexa XI [Model pentru cererea de plată]. Cuantumurile incluse într-o cerere de plată corespund cuantumurilor justificate de îndeplinirea jaloanelor și a țintelor sau a realizărilor corespunzătoare pentru alte intervenții, în conformitate cu decizia de aprobare a planului și pe baza dovezilor colectate și verificate de statul membru în cauză.

3.Atunci când evaluează îndeplinirea jaloanelor și a țintelor, statul membru evaluează fiecare jalon și fiecare țintă în întregime, ținând seama de formularea, de scopul subiacent și de contextul acesteia, în conformitate cu anexa VIII [Orientări de evaluare privind îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor și a țintelor din cadrul fondului].

4.Cererile de plată se transmit Comisiei de către statele membre în conformitate cu modelul stabilit în anexa XI de maximum șase ori pe an, până la data de 31 octombrie. 

5.Cererile de plată nu sunt admisibile în cazul în care cel mai recent pachet de asigurare nu a fost încă prezentat în conformitate cu articolul 59 [Pachetul anual de asigurare] și până la momentul transmiterii acestuia. 

6.Sub rezerva disponibilității fondurilor, Comisia efectuează plata în termen de 60 de zile de la data la care primește o cerere de plată. Sumele pot fi plătite în una sau mai multe tranșe. 

7.Valoarea totală cumulată a prefinanțării și a plăților efectuate nu depășește 95 % din contribuția din partea fondurilor la plan. Atunci când se atinge acest plafon, autoritatea de coordonare continuă să transmită Comisiei cererile de plată. Fără a aduce atingere dispozițiilor articolelor 66, 67 și 68, Comisia plătește soldul final în termen de cel mult 10 luni de la primirea documentelor pentru ultimul an de punere în aplicare. 

8.Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 86 pentru a modifica anexele VIII și IX [privind cererea de plată și îndeplinirea jaloanelor și a țintelor]. 

Articolul 66
Termene limită și întreruperea termenului de plată

1.Atunci când se stabilește un termen pentru adoptarea unei acțiuni a Comisiei față de statele membre, acest termen începe să curgă atunci când statul membru a prezentat toate informațiile în conformitate cu cerințele stabilite în prezentul regulament. 

2.Termenul se suspendă începând din ziua următoare datei la care Comisia transmite observațiile sale sau o cerere de documente revizuite către statul membru și până când statul membru răspunde la observațiile respective sau furnizează documentele respective. 

3.Ținând seama de informațiile de care dispune și de principiul proporționalității, Comisia poate întrerupe termenul de plată pentru o perioadă maximă de șase luni sau, în ceea ce privește sprijinul sub formă de împrumut, poate lua orice măsură disponibilă în temeiul acordului de împrumut, atunci când este îndeplinită una dintre condițiile următoare: 

(a)informațiile respective sugerează o nerespectare gravă de către un stat membru a obligațiilor prevăzute la articolul 58 [Responsabilitățile statelor membre], pentru care nu au fost luate măsuri de corecție; 

(b)Comisia intenționează să efectueze verificări, în special pentru a stabili dacă unul sau mai multe jaloane, ținte sau realizări incluse într-o cerere de plată nu au fost îndeplinite sau nu au fost atinse;

(c)este posibil ca un jalon sau o țintă pentru care a fost efectuată o plată să fi fost inversat(ă) în temeiul articolului 69 [Inversări]. 

4.Comisia informează în scris statul membru în cauză cu privire la motivele întreruperii și, după caz, îl invită să remedieze situația.

Articolul 67
Suspendarea plăților

1.Comisia poate suspenda integral sau parțial plățile sau, în ceea ce privește sprijinul sub formă de împrumut, poate lua orice măsură disponibilă în temeiul acordului de împrumut, ținând seama de principiul proporționalității, în oricare dintre următoarele cazuri: 

(a)statul membru nu a luat măsurile de corecție pentru a remedia situația care a condus la o întrerupere în temeiul articolului 66 alineatul (3) [Întrerupere] litera (a); 

(b)există o nerespectare gravă a obligațiilor prevăzute la articolul 58 [Responsabilitățile statelor membre], pentru care nu au fost luate măsuri de corecție; 

(c)unul sau mai multe jaloane, ținte sau realizări incluse într-o cerere de plată nu au fost îndeplinite sau un jalon sau o țintă pentru care a fost efectuată o plată a fost inversat(ă) în temeiul articolului 69 [Inversări]; 

(d)există un aviz motivat al Comisiei cu privire la o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în temeiul articolului 258 din TFUE în legătură cu o chestiune care expuse la risc punerea în aplicare efectivă a măsurilor.

(e)Consiliul a decis că un stat membru:

(I)nu a luat măsuri eficace pentru corectarea deficitului său excesiv, cu excepția cazului în care Consiliul a adoptat o recomandare în temeiul articolului 25 din Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului în cazul unei recesiuni economice grave în zona euro sau în întreaga Uniune;

(II)nu a întreprins acțiuni corective pentru corectarea dezechilibrelor sale excesive, cu excepția cazului în care Consiliul a adoptat modificări ale recomandării sale în temeiul articolului 9 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului;

(III)nu respectă cerințele de politică prevăzute în programul de ajustare macroeconomică menționat la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, din motive aflate sub controlul statului membru în cauză.

(f)Comisia a concluzionat că un stat membru nu respectă programul de ajustare și memorandumul de înțelegere menționate la articolele 3 și 3a din Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului.

2.Înainte de a lua o decizie privind suspendarea, Comisia informează statul membru cu privire la concluziile sale și îi oferă acestuia posibilitatea de a prezenta observații cu privire la evaluarea Comisiei în termen de două luni. Termenul poate fi prelungit dacă acest lucru este stabilit de comun acord. Înainte de a lua o decizie privind suspendarea, Comisia ia în considerare toate informațiile și observațiile relevante furnizate de statul membru respectiv. 

3.Comisia pune capăt suspendării atunci când statul membru ia măsurile de corecție în vederea remedierii elementelor menționate la alineatul (1). Aceste măsuri pot include modificarea planului prin introducerea unor condiții suplimentare de plată. 

Articolul 68
Corecții financiare efectuate de Comisie

1.Comisia aplică corecții financiare pentru a reduce în mod proporțional contribuția financiară a Uniunii și, după caz, pentru a recupera de la statele membre orice sumă datorată la bugetul Uniunii sau, în ceea ce privește sprijinul sub formă de împrumut, pentru a lua orice măsură disponibilă în temeiul acordului de împrumut, în cazul în care stabilește că există una dintre următoarele situații: 

(a)statul membru în cauză nu a luat măsurile necesare menționate la articolul 67 alineatul (2) [Suspendarea plăților] și atunci când plățile au fost suspendate timp de cel puțin șase luni; 

(b)există cazuri de fraudă, corupție sau conflicte de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii și care nu au fost detectate, raportate și corectate de statul membru;

(c)există o nerespectare gravă a obligațiilor prevăzute la articolul 58 [Responsabilitățile statelor membre], pentru care statul membru nu a luat măsuri de corecție; 

(d)au fost efectuate plăți pentru un jalon sau o țintă neatins(ă) sau pentru o realizare neobținută, care nu a fost detectat(ă) și raportat(ă) de statul membru și nu au fost luate măsuri de corecție până la sfârșitul perioadei de punere în aplicare a planului; în cazul în care un stat membru raportează astfel de constatări Comisiei, se aplică procedura de suspendare prevăzută la articolul 67 alineatul (1) litera (c) [Suspendarea plăților];

(e)s-a constatat că un jalon sau o țintă pentru care s-a efectuat o plată a fost inversat(ă) după ultima plată efectuată în cadrul planului și nu au fost luate măsuri de corecție până la sfârșitul perioadei de punere în aplicare a planului. 

2.Atunci când decide în ceea ce privește cuantumul corecției financiare, Comisia respectă principiul proporționalității și ține seama de gravitatea, frecvența și implicațiile financiare ale deficiențelor enumerate la alineatul (1). Corecția financiară trebuie să corespundă, pe cât posibil, pierderii sau riscului financiar real pentru bugetul Uniunii. În cazul în care nivelul efectiv al plăților necuvenite și valoarea prejudiciului financiar suferit de Uniune nu pot fi stabilite de Comisie cu eforturi rezonabile, Comisia poate stabili cuantumul prin aplicarea unor corecții extrapolate sau forfetare în conformitate cu anexa XIV [Stabilirea nivelului corecțiilor financiare forfetare]. 

În cazul unui jalon sau al unei ținte neîndeplinit(e), care nu a fost detectat(ă) și raportat(ă) de statul membru, astfel cum se menționează la alineatul (2) litera (d), valoarea corecției aplicate de Comisie se stabilește în mod proporțional cu partea care nu este îndeplinită. 

În cazul în care un jalon sau o țintă final(ă) din cadrul unei anumite măsuri nu a fost atins(ă), valoarea corecției aplicate de Comisie se stabilește în mod proporțional cu punerea în aplicare a măsurii, ținând seama de plățile anterioare efectuate. 

3.Înainte de a lua o decizie privind o corecție financiară, Comisia informează statul membru cu privire la concluziile sale și îi oferă acestuia posibilitatea de a prezenta observații cu privire la evaluarea Comisiei în termen de două luni. Termenul poate fi prelungit dacă acest lucru este stabilit de comun acord. Înainte de a lua o decizie privind aplicarea corecției financiare, Comisia ia în considerare toate informațiile și observațiile relevante furnizate de statul membru respectiv. 

4.Fără a aduce atingere alineatului (1), Comisia reduce în mod proporțional sprijinul și recuperează orice cuantum datorat bugetului Uniunii în toate cazurile care afectează interesele financiare ale Uniunii sau îndeplinirea jaloanelor și a țintelor care nu au fost corectate de statul membru respectiv sau în cele de nerespectare gravă a cerințelor-cheie menționate în anexa IV [Cerințe-cheie] sau a obligațiilor prevăzute la articolul 58 [Responsabilitățile statelor membre], care nu au fost corectate de statul membru până la prezentarea pachetului de asigurare în ultimul exercițiu contabil. 

5.În cazul în care, în urma modificării unui plan, este eliminată o măsură pentru care au fost efectuate plăți pentru jaloane sau ținte finalizate, sumele alocate anterior se recuperează fără a se reduce contribuția financiară a Uniunii și se reprogramează pentru alte măsuri. 

Articolul 69
Durabilitate și inversări

1.Statul membru se asigură că îndeplinirea oricărui jalon relevant sau a oricărei ținte relevante rămâne asigurată timp de cel puțin cinci ani de la data plății de către Comisie corespunzătoare îndeplinirii jalonului sau a țintei.

2.În cazul în care Comisia consideră că cerințele prevăzute la alineatul (1) nu au fost respectate sau în cazul în care statul membru informează cu privire la inversarea pachetului de asigurare, Comisia urmează procedurile menționate la articolele 66, 67 și 68 [Întrerupere, suspendarea plăților, corecție].

3.Alineatele (1) și (2) nu se aplică investițiilor din cadrul obiectivelor specifice prevăzute la articolul 3 litera (c) care nu sunt investiții în infrastructură, cu excepția cazului în care fac obiectul unei obligații de întreținere a investițiilor în temeiul normelor privind ajutoarele de stat sau în cazul în care o astfel de obligație de întreținere este prevăzută în cadrul planului.

4.Operațiunile efectuate în sprijinul relocării nu sunt eligibile.

Articolul 70
Sistemul integrat de administrare și control (IACS)

1.Fiecare stat membru instituie și utilizează un sistem integrat de administrare și control (denumit în continuare „sistemul integrat”). Sistemul integrat se aplică intervențiilor enumerate la articolul 35 alineatul (1) literele (a)-(g).

2.În măsura în care este necesar, sistemul integrat este utilizat, de asemenea, pentru gestionarea [Gospodărirea responsabilă a fermelor agricole] menționată la articolul XX din Regulamentul XX [PAC] și, în toate cazurile adecvate, pentru măsurile menționate în titlul VI [Dispoziții privind sprijinul pentru regiunile ultraperiferice].

3.Sistemul integrat conține următoarele elemente:

(a)un sistem de monitorizare a agriculturii (AMS). AMS presupune o procedură de observare, urmărire și evaluare periodică și sistematică a activităților și practicilor agricole prin mijloace tehnologice, inclusiv date satelitare obținute cu ajutorul sateliților Sentinel din cadrul programului Copernicus;

(b)un sistem de depunere a cererilor cu informații geospațiale și a cererilor de ajutor pentru animale (GSA). GSA este un instrument digital de depunere a cererilor, care permite beneficiarului să declare activitățile și practicile agricole ale exploatației;

(c)un sistem de identificare a parcelelor agricole (LPIS);

(d)un sistem de identificare și înregistrare a animalelor;

(e)un sistem de identificare a beneficiarilor intervențiilor enumerate la alineatele (1) și (2);

(f)un sistem de control și de sancțiuni. Statele membre efectuează anual controale administrative cu privire la cererile de ajutor și la cererile de plată pentru a verifica legalitatea și regularitatea. Aceste controale sunt completate de controale la fața locului, care pot fi efectuate de la distanță cu ajutorul tehnologiei. Cu toate acestea, statele membre pot alege să nu efectueze controale la fața locului în cazul în care condițiile de eligibilitate ale măsurilor sunt monitorizate în cadrul sistemului de monitorizare a agriculturii menționat la litera (a) din prezentul articol.

4.Statele membre evaluează anual calitatea elementelor sistemului integrat menționate la alineatul (3) literele (a), (b) și (c), în conformitate cu metodologia stabilită la nivelul Uniunii.

În cazul în care evaluarea evidențiază deficiențe ale elementelor sistemului integrat, statele membre adoptă măsuri de remediere adecvate sau, în caz contrar, li se solicită de către Comisie să elaboreze o foaie de parcurs în care să detalieze calendarul pentru punerea în aplicare a măsurilor de remediere restante.

Până la data de 15 februarie a anului următor anului calendaristic în cauză, sunt transmise Comisiei un raport de evaluare și, dacă este cazul, măsurile de remediere și calendarul punerii lor în aplicare.

5.Comisia furnizează gratuit datele satelitare necesare pentru sistemul de monitorizare a agriculturii autorităților competente pentru sistemul de monitorizare a agriculturii sau prestatorilor de servicii autorizați de respectivele autorități să le reprezinte. În scopul evaluării calității sistemului integrat menționat la alineatul (4), Comisia le furnizează gratuit imaginile necesare de rezoluție foarte înaltă. Comisia rămâne proprietara datelor satelitare și a imaginilor din satelit. 

6.Fără a aduce atingere responsabilităților statelor membre în ceea ce privește implementarea și aplicarea sistemului integrat, statele membre instituie sistemul european de monitorizare a terenurilor. Acesta furnizează informații fermierilor pentru a sprijini gestionarea durabilă a exploatațiilor lor. În plus, sistemul furnizează date pentru elaborarea și monitorizarea politicii PAC și promovează schimbul de date privind sustenabilitatea fermelor.

7.Sistemul european de monitorizare a terenurilor trebuie să cuprindă cel puțin datele referitoare la elementele sistemului integrat menționate la alineatul (3) și, după caz, datele partajate de fermieri cu autoritățile publice în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Regulamentul PAC]. Statele membre pot furniza servicii suplimentare pentru a consolida sistemul european de monitorizare a terenurilor cu alte surse de informații în beneficiul fermierilor.

8.În cazul în care este necesar să se garanteze că sistemul integrat prevăzut în prezentul capitol este aplicat într-un mod eficient, coerent și nediscriminatoriu, care protejează interesele financiare ale Uniunii, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 87, acte delegate de completare a prezentului regulament cu:

(a)norme privind metodologia stabilită la nivelul Uniunii pentru evaluarea anuală a calității elementelor sistemului integrat, menționate la alineatul (3) literele (a), (b) și (c);

(b)norme privind LPIS, menționat la alineatul (3) litera (c).

9.Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabilește norme privind:

(a)forma, conținutul și modalitățile de transmitere către Comisie sau de punere la dispoziția acesteia:

(I)raportul de evaluare menționat la alineatul (4);

(II)măsurile de remediere furnizate de statele membre;

(b)caracteristici de bază și norme privind:

(I)AMS;

(II)GSA;

(III)LPIS

(IV)sistemul european de monitorizare a terenurilor.

10.Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 87 alineatul (3) [Procedura comitetului, procedura de examinare].

TITLUL XI
TIPUL SPECIFIC DE SPRIJIN

Articolul 71
Instrumente financiare

11.Statele membre pot include în planurile lor sprijin pentru instrumentele financiare existente sau nou create, puse în aplicare direct de către autoritatea de management sau sub responsabilitatea acesteia. 

12.Utilizarea instrumentelor financiare și posibila lor combinare cu sprijinul sub formă de granturi se justifică în raport cu nevoile corespunzătoare ale pieței și cu capacitatea acestora de a reduce riscurile și de a mobiliza capital privat. Costurile estimate ale unui instrument financiar se stabilesc în conformitate cu alineatul (11).

13.Statele membre selectează organismele care execută instrumentele financiare. În cazul în care un instrument financiar este implementat de un fond de participare, organismul care execută fondul de participare selectează organismele care execută fonduri specifice prin proceduri transparente.

14.Comisioanele de gestiune sunt bazate pe performanță.

În cazul în care organismele care execută un fond de participare sunt selectate prin atribuire directă a contractului, cuantumul comisioanelor de gestiune este supus unui plafon de până la 7 % din contribuția financiară a planului pentru produsele de capital sau de cvasicapital și de până la 5 % pentru orice alte produse financiare.

În cazul în care organismele care execută un fond specific sunt selectate prin atribuire directă a contractului, cuantumul comisioanelor de gestiune este supus unui plafon de până la 15 % din contribuția financiară a planului pentru produsele de capital sau cvasicapital și de până la 7 % din contribuția financiară a planului pentru orice alte produse financiare.

15.Statele membre pot atribui în mod direct un contract pentru implementarea unui instrument financiar următorilor beneficiari:

(a)grupul BEI;

(b)instituții financiare internaționale în cadrul cărora este acționar un stat membru;

(c)o bancă sau instituție aflată în proprietate publică, constituită ca entitate juridică care desfășoară activități financiare cu titlu profesional, care îndeplinește toate condițiile următoare:

(I)nu există participare directă a capitalului privat, cu excepția formelor nemajoritare sau nedecisive de participare a capitalului privat impuse de dispozițiile legislative naționale, în conformitate cu tratatele, care nu exercită o influență decisivă asupra băncii sau instituției relevante, precum și cu excepția formelor de participare a capitalului privat care nu exercită nicio influență asupra deciziilor privind gestiunea curentă a instrumentului financiar sprijinit de fonduri;

(II)operează în temeiul unui mandat public, încredințat de autoritatea relevantă dintr-un stat membru la nivel național sau regional, care include, ca domeniu de activitate exclusiv sau parțial, desfășurarea de activități de dezvoltare economică ce contribuie la îndeplinirea obiectivelor fondurilor;

(III)desfășoară, ca domeniu de activitate exclusiv sau parțial, activități de dezvoltare economică care contribuie la îndeplinirea obiectivelor fondurilor în regiuni, domenii de politică sau sectoare care, în general, nu au deloc sau nu au într-o măsură suficientă acces la finanțare din sursele de pe piață;

(IV)funcționează fără a pune accentul principal pe maximizarea profitului, dar asigură viabilitatea financiară pe termen lung a activităților sale;

(V)garantează că atribuirea directă a unui contract menționată la alineatul (4) nu oferă beneficii directe sau indirecte pentru activități comerciale, prin măsuri corespunzătoare în conformitate cu legislația aplicabilă;

(VI)este supravegheată de o autoritate independentă, în conformitate cu legislația aplicabilă;

(d)alte organisme care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 12 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului 27 .

16.Instrumentele financiare pot fi combinate cu sprijinul sub formă de granturi, într-o operațiune unică privind instrumentul financiar, în cadrul unui acord de finanțare unic, atunci când cele două forme diferite de sprijin sunt furnizate de organismul care execută instrumentul financiar. În acest caz, respectivei operațiuni unice privind instrumentul financiar i se aplică normele aplicabile instrumentelor financiare. Sprijinul sub formă de granturi este necesar instrumentului financiar și este corelat în mod direct cu acesta și nu depășește valoarea investițiilor sprijinite de produsul financiar. Se păstrează evidențe separate pentru fiecare tip de sprijin.

17.Jaloanele și țintele finale din cadrul măsurilor puse în aplicare ca instrumente financiare necesită acordarea de sprijin destinatarilor finali.

18.În cazul activităților încadrate în domeniul de aplicare al articolului 42 din TFUE, cuantumul total al sprijinului pentru capitalul circulant acordat unui destinatar final nu depășește un echivalent subvenție brută de 300 000 EUR de-a lungul oricărei perioade de trei exerciții financiare. Același plafon se aplică pentru cuantumul maxim al ajutorului acordat intermediul instrumentelor financiare unui anumit proiect pentru tineri fermieri, inclusiv sprijin pentru instalare.

19.Granturile nu se utilizează pentru a rambursa sprijinul primit de la instrumentele financiare. Instrumentele financiare nu se utilizează pentru a prefinanța granturi.

20.Sprijinul din fonduri plătit către instrumente financiare se plasează în conturi din instituții financiare cu sediul în statele membre și este gestionat în conformitate gestiunea activă a trezoreriei și cu principiile bunei gestiuni financiare. Dobânzile și alte câștiguri care pot fi atribuite sprijinului din partea fondului plătit către instrumente financiare se utilizează în cadrul aceluiași obiectiv ca sprijinul inițial din fonduri, inclusiv pentru plățile reprezentând comisioane de gestiune suportate de organismele care execută instrumentul financiar, fie în cadrul aceluiași instrument financiar, fie, după lichidarea instrumentului financiar, în cadrul altor instrumente financiare sau al altor forme de sprijin, pentru noi investiții în favoarea destinatarilor finali, până la sfârșitul perioadei de eligibilitate. Dobânzile și alte câștiguri care nu sunt utilizate în conformitate cu teza anterioară se deduc din sprijinul global.

21.Costurile estimate ale unui instrument financiar se stabilesc pe baza volumului vizat al produselor financiare propuse și a comisioanelor de gestiune corespunzătoare. Următoarele categorii pot fi, de asemenea, incluse în costurile estimate ale instrumentelor financiare:

(a)plățile către destinatarii finali, în cazul împrumuturilor și al investițiilor de capital și de cvasicapital;

(b)resursele rezervate pentru contractele de garanție, indiferent dacă sunt în curs sau deja scadente, în vederea onorării posibilelor cereri de executare a garanției pentru acoperirea pierderilor, calculate pe baza coeficientului de multiplicare stabilit pentru respectivele noi împrumuturi suport sau noi investiții suport de capital plătite în favoarea destinatarilor finali;

(c)plățile efectuate către sau în beneficiul destinatarilor finali în cazul în care instrumentele financiare sunt combinate în cadrul unei operațiuni unice privind instrumentul financiar, în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol;

(d)comisioanele de gestiune suportate de organismele care execută instrumentul financiar.

(e)Comisioanele de intermediere sau orice parte a acestora care sunt imputate destinatarilor finali nu se includ în costurile estimate.

22.Resursele restituite, înainte de încheierea perioadei de eligibilitate, instrumentelor financiare din investiții în favoarea destinatarilor finali sau din disponibilizări ale resurselor rezervate pentru contractele de garanție, inclusiv rambursările de capital și orice tip de venituri generate care pot fi atribuite sprijinului din fond, se reutilizează în cadrul acelorași sau al altor instrumente financiare pentru noi investiții în favoarea destinatarilor finali, pentru a acoperi pierderile în valoare nominală ale contribuției fondului la instrumentul financiar care rezultă din dobânzi negative, dacă aceste pierderi se produc în pofida unei gestiuni active a trezoreriei, sau pentru orice comisioane de gestiune asociate acestor noi investiții, ținând cont de principiul bunei gestiuni financiare.

Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că, timp de opt ani de la sfârșitul perioadei de eligibilitate, resursele restituite sunt reutilizate în conformitate cu obiectivele planului, fie în cadrul aceluiași instrument financiar, fie în cadrul altor instrumente financiare sau al altor forme de sprijin.

Articolul 72
Controale de gestiune și audituri ale instrumentelor financiare

1.Autoritatea de management efectuează controale de gestiune la fața locului în conformitate cu articolul 51 [Funcțiile autorității de management] numai la nivelul organismelor care execută instrumentul financiar. Autoritatea de management poate să se bazeze pe controalele efectuate de organisme externe și poate să nu efectueze controale de gestiune la fața locului, cu condiția să dispună de dovezi suficiente privind competența organismelor externe respective. În contextul fondurilor de garantare, autoritatea de management poate efectua controale de gestiune la fața locului la nivelul organismelor care oferă sprijin destinatarilor finali dacă la nivelul organismului care execută instrumentul financiar sau al autorității de management nu sunt disponibile dovezile privind funcționarea sistemului de gestiune și control.

2.Autoritatea de audit efectuează audituri în conformitate cu articolul 53 [Funcțiile autorității de audit], după caz, la nivelul organismelor care execută instrumentul financiar. Rezultatele auditului efectuat de auditorii externi ai organismelor care execută instrumentul financiar pot fi luate în considerare de către autoritatea de audit în scopul asigurării globale și, pe această bază, autoritatea de audit poate decide să își limiteze propria activitate de audit. În contextul fondurilor de garantare, organismele responsabile cu auditul pot efectua audituri ale organismelor care oferă sprijin destinatarilor finali dacă la nivelul organismului care execută instrumentul financiar sau al autorității de management nu sunt disponibile dovezile privind sprijinul.

3.Autoritățile de management și autoritățile de audit se pot baza pe rezultatele evaluării pe bază de piloni efectuate în conformitate cu articolul 157 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2059.

4.Autoritatea de management nu efectuează controale de gestiune la fața locului la nivelul grupului BEI sau al altor instituții financiare internaționale în care este acționar un stat membru. 

5.Grupul BEI sau alte instituții financiare internaționale în care este acționar un stat membru furnizează autorității de management rapoarte de control în sprijinul cererilor de plată.

6.Grupul BEI sau alte instituții financiare internaționale în care este acționar un stat membru furnizează Comisiei și autorității de audit un raport anual de audit elaborat de auditorii lor externi, înainte de sfârșitul fiecărui an calendaristic. Acest raport reprezintă baza activității autorității de audit. 

7.Auditurile de sistem nu se efectuează la nivelul operațiunilor individuale din cadrul instrumentelor financiare.

8.Pista de audit este disponibilă la nivelul organismelor care execută instrumentele financiare sau la nivelul organismelor care oferă sprijin destinatarilor finali în contextul fondurilor de garantare.

Articolul 73
Controale de gestiune și audituri pentru entitățile supuse evaluării ex ante în calitate de beneficiari

1.Prezentul articol se aplică în cazul în care un beneficiar este o entitate menționată la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2059, ale cărei sisteme, norme și proceduri au fost supuse unei evaluări ex ante cu rezultat pozitiv efectuată de către Comisie în temeiul articolului 157 alineatul (4) și alineatul (7) din regulamentul respectiv.

2.Autoritățile de management și autoritățile de audit se pot baza pe rezultatele evaluării ex ante pe bază de piloni efectuate de Comisie în conformitate cu articolul 157 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2059, ținând seama de măsurile de supraveghere menționate la al treilea alineat de la articolul respectiv. 

3.În sensul pachetului anual de asigurare menționat la articolul 58, autoritatea de management solicită entităților supuse evaluării ex ante să furnizeze documente privind punerea în aplicare a sprijinului din partea Uniunii, care pot fi echivalente cu cele menționate la articolul 158 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2059, inclusiv o declarație de gestiune care să confirme că au fost îndeplinite condițiile de utilizare a sprijinului acordat de Uniune. 

4.Autoritatea de management poate să se bazeze pe controalele efectuate de organisme externe la nivelul unei entități supuse evaluării ex ante și, sub rezerva alineatelor (4) și (5), poate să decidă să nu efectueze controale de gestiune la fața locului la nivelul entității respective, cu condiția să dispună de dovezi suficiente privind competența organismelor externe respective. 

5.Autoritatea de management efectuează controale de gestiune la fața locului la nivelul unei entități supuse evaluării ex ante în cazul în care:

(a)autoritatea de management respectivă identifică un risc specific de nereguli, inclusiv o suspiciune de fraudă, de corupție sau de conflicte de interese în ceea ce privește o operațiune inițiată sau pusă în aplicare de o entitate supusă evaluării ex ante;

(b)autoritatea de management respectivă identifică un risc specific ca sprijinul acordat de Uniune să nu fi fost utilizat în mod corespunzător sau ca utilizarea finanțării pentru punerea în aplicare a planurilor să nu fie conformă cu legislația aplicabilă.

6.Auditurile și controalele efectuate la nivelul unei entități supuse evaluării ex ante pot fi luate în considerare de către autoritatea de audit în scopul asigurării globale și, pe această bază, autoritatea de audit poate decide să își limiteze propria activitate de audit. 

7.În cazul în care autoritatea de audit identifică un risc specific de nereguli, inclusiv o suspiciune de fraudă, de corupție sau de conflicte de interese în ceea ce privește o operațiune inițiată sau pusă în aplicare de o entitate supusă evaluării ex ante, aceasta poate efectua audituri.

Articolul 74
Inițiative de cooperare teritorială și locală

1.Statele membre pot să instituie și să asigure măsuri de sprijin pentru cooperare în următoarele domenii:

(a)dezvoltarea teritorială și urbană integrată;

(b)dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității, inclusiv inițiativa LEADER, și alte inițiative gestionate de cetățeni;

(c)strategii privind satele inteligente;

(d)proiecte ale grupurilor operaționale PEI-AGRI menționate la articolul 19 alineatul (2) [PEI] din Regulamentul XX [PAC];

(e)sisteme de calitate recunoscute de Uniune sau de statele membre și utilizarea acestora de către fermieri;

(f)sprijinirea grupurilor de producători, a organizațiilor de producători sau a organizațiilor interprofesionale;

(g)promovarea și sprijinirea cooperării intergeneraționale, inclusiv a transferului fermelor între generații;

(h)sprijinirea altor forme de cooperare care contribuie la obiectivele specifice.

2.Această cooperare menționată la alineatul (1) implică cel puțin doi actori și contribuie la realizarea unuia sau mai multora dintre obiectivele specifice prevăzute la articolul 3 [Obiective specifice].

3.Statele membre limitează sprijinul pentru înființarea grupurilor de producători, a organizațiilor de producători sau a organizațiilor interprofesionale la 10 % din cifra de afaceri a grupului sau a organizației, în limita maximă de 100 000 EUR pe an; sprijinul respectiv este degresiv și se limitează la primii cinci ani de la recunoașterea sau de la începerea activităților comune menite să conducă la recunoaștere, astfel cum au stabilit statele membre în capitolul privind agricultura din planurile lor. 

Articolul 75
Dezvoltarea teritorială și urbană integrată

1.Sprijinul pentru dezvoltarea teritorială trebuie să se bazeze pe strategii de dezvoltare teritorială integrată, care să includă dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității și să fie axate pe zone urbane, zone rurale, insule, zone de coastă sau orice zonă teritorială adecvată, precum și pe strategii de specializare inteligentă sau de tranziție justă la nivel teritorial sau pe strategii de decarbonizare elaborate cu sprijinul instrumentelor Uniunii în perioada 2021-2027, ținând seama, după caz, de o abordare bazată pe zona funcțională și pe realitatea locului. În cadrul planului sunt stabilite jaloanele și țintele corespunzătoare.

2.Strategiile de dezvoltare teritorială integrată și de dezvoltare urbană:

(a)contribuie la realizarea obiectivelor prevăzute la articolele 2 și 3 [Obiectivele planului];

(b)stabilesc zona geografică și populația vizate de strategie;

(c)oferă o analiză a nevoilor de dezvoltare și o descriere a unei abordări integrate pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare identificate;

(d)stabilesc obiective-cheie cu ținte măsurabile;

(e)stabilesc implicare de parteneri în pregătirea și implementarea strategiei.

3.Strategiile implementate în temeiul prezentului articol sunt selectate de autoritatea (autoritățile) de management în vederea furnizării de sprijin, inclusiv pentru pregătirea acestuia. Acestea sunt implementate sub responsabilitatea autorităților sau organismelor teritoriale sau urbane relevante, care trebuie să selecteze sau să se implice în selectarea operațiunilor.

Articolul 76
Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității

1.Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității:

(a)se axează pe zonele subregionale, rurale și de coastă;

(b)este concepută și pusă în aplicare de grupuri de acțiune locală formate din reprezentanți ai părților interesate locale din sectorul public și privat, în care niciun grup individual de interese nu controlează procesul decizional;

(c)este realizată prin strategii în conformitate cu articolul 75 [Dezvoltarea teritorială și urbană integrată] și sprijină caracteristicile inovatoare în context local, colaborarea în rețea și cooperarea cu alți actori de nivel teritorial

2.Sprijinul din partea fondului pentru dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității acoperă:

(a)consolidarea capacităților și acțiuni pregătitoare în sprijinul elaborării strategiei;

(b)pregătirea și implementarea operațiunilor selectate în cadrul strategiei, incluzând activitățile de cooperare;

(c)gestionarea, monitorizarea și evaluarea strategiei, precum și animarea acesteia, inclusiv facilitarea schimburilor și a comunicărilor privind strategia între părțile interesate și Uniune.

3.La pregătirea și punerea în aplicare a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității, următoarele sarcini sunt îndeplinite exclusiv de către grupurile de acțiune locală:

(a)pregătirea strategiei de dezvoltare locală;

(b)consolidarea capacității actorilor locali de a dezvolta și implementa operațiuni;

(c)elaborarea unei proceduri și a unor criterii de selecție nediscriminatorii și transparente, care să evite conflictele de interese și să garanteze că niciun grup individual de interese nu controlează deciziile de selecție.

(d)selectarea operațiunilor;

(e)monitorizarea progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor și evaluarea implementării strategiei;

(f)comunicarea strategiei de dezvoltare locală și a rolului Uniunii în sprijinirea acesteia.

4.Grupul de acțiune locală poate avea statut de beneficiar și poate implementa operațiuni în conformitate cu strategia, cu condiția ca grupul de acțiune locală să se asigure că principiul separării funcțiilor este respectat.

Articolul 77
Sprijinul acordat în cadrul inițiativei LEADER

1.Sprijinul acordat prin intermediul inițiativei LEADER menționat la articolul 18 din Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Regulamentul PAC] respectă următoarele cerințe: 

(a)utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri este obligatorie pentru costurile de funcționare ale grupurilor de acțiune locală LEADER; 

(b)sprijinul pentru proiectele desfășurate în conformitate cu strategiile de dezvoltare locală din cadrul inițiativei LEADER care nu depășesc 20 000 EUR se acordă sub formă de sume forfetare și poate fi diferențiat în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii; 

(c)sprijinul pentru înființarea de întreprinderi rurale destinate activităților neagricole în zonele rurale poate fi acordat sub formă de sume forfetare de până la 100 000 EUR și poate fi diferențiat în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii; 

(d)se încurajează utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri pentru proiectele puse în aplicare în cadrul strategiilor de dezvoltare locală din cadrul inițiativei LEADER. 

2.Sprijinul acordat în temeiul prezentului articol poate acoperi costurile pregătirii strategiilor de dezvoltare locală sau costurile operațiunilor implementate sau o combinație a acestora. Statele membre se asigură că respectivele costuri ale operațiunilor respectă cerințele stabilite pentru tipurile relevante de intervenții prevăzute în prezentul regulament. 

Articolul 78
Utilizarea unei forme simplificate de sprijin pentru beneficiari

1.Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament, în cazul în care costul total estimat al unei operațiuni nu depășește 400 000 EUR, sprijinul public acordat beneficiarului de către statul membru ia forma unei finanțări nelegate de costuri sau a unor costuri unitare, sume forfetare sau rate forfetare, cu excepția operațiunilor pentru care sprijinul constituie ajutor de stat.

3.Pentru operațiunile sprijinite în cadrul intervențiilor menționate la articolul 34 alineatul (1) [Tipuri de intervenții], cerințele de la primul paragraf se aplică numai operațiunilor al căror cost total nu depășește 100 000 EUR.

Articolul 79
Condiții pentru măsurile care includ operațiuni cu implementare etapizată

1.Statele membre pot sprijini măsuri în cazul în care operațiunea (operațiunile) subiacentă (subiacente) constituie a doua etapă a unei operațiuni deja selectate pentru sprijin și începute în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1060, cu condiția să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

(a)operațiunea selectată pentru sprijin în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1060 are două etape identificabile din punct de vedere financiar cu piste de audit separate;

(b)costul total al operațiunii menționate la litera (a) depășește 5 000 000 EUR;

(c)calcularea costurilor pentru măsura respectivă ia în considerare exclusiv costurile pentru care cheltuielile nu au fost incluse într-o cerere de plată în legătură cu prima etapă; 

(d)a doua etapă a operațiunii respectă legislația aplicabilă și este eligibilă pentru a beneficia de sprijin în temeiul prezentului regulament;

(e)statul membru stabilește jaloanele și țintele pentru a doua și ultima etapă a operațiunii. 

2.Prezentul regulament se aplică măsurii pentru care este inclusă a doua etapă a operațiunii.

TITLUL XII
Fondul social pentru climă și Fondul pentru modernizare

Articolul 80
Capitolul „Planul social pentru climă”

1.Planul prezentat Comisiei în conformitate cu articolul 21 [Pregătirea și prezentarea planului] include măsurile și investițiile prevăzute de planul social pentru climă prezentat de statul membru în temeiul Regulamentului (UE) 2023/955 într-un capitol separat din planul social pentru climă.

2.Măsurile și investițiile eligibile incluse în planurile sociale pentru climă continuă să fie eligibile în cadrul planului, sub rezerva articolului 7 [Principii orizontale]. 

3.Normele prevăzute în prezentul regulament se aplică capitolului referitor la planul social pentru climă.

4.Prin derogare de la alineatul (3), un stat membru poate alege să continue punerea în aplicare a capitolului său referitor la planul social pentru climă în temeiul normelor prevăzute în Regulamentul (UE) 2023/955. În cazul în care există o incertitudine cu privire la aplicare între Regulamentul (UE) 2023/955 și prezentul regulament, prevalează Regulamentul (UE) 2023/955, fără a aduce atingere articolelor 6, 8 și 9 din prezentul regulament.

5.Contribuția națională prevăzută la articolul 15 din Regulamentul 2023/955 continuă să se aplice capitolului referitor la planul social pentru climă.

6.Atunci când își pregătesc sau își modifică planurile de parteneriat naționale și regionale, statele membre pot programa toate sau o parte din resursele lor disponibile în cadrul Fondului social pentru climă către alte măsuri care contribuie la obiectivele prevăzute la articolul 3 litera (c) punctul (vi), inclusiv prin măsurile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2023/955, în cadrul capitolului lor referitor la planul social pentru climă.

Articolul 81
Transferul de resurse 

Statele membre pot solicita în planul lor inițial să transfere cuantumuri din alocările lor pentru anii 2026 și 2027 în cadrul Fondului social pentru climă. Aceste cuantumuri se programează în cadrul capitolelor din planul social pentru climă. Cuantumurile respectivele constituie venituri alocate externe în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 și contribuie la obiectivele prevăzute la articolul 3 litera (c) punctul (iv), inclusiv prin măsurile menționate la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2023/955. 

Articolul 82
Sinergii cu Fondul pentru modernizare

1.Investițiile sprijinite în cadrul Fondului pentru modernizare sunt concepute și realizate cu scopul de a asigura coerența și sinergiile cu măsurile din planul PNR.

2.Atunci când își pregătesc planurile PNR, statele membre care beneficiază de Fondul pentru modernizare descriu investițiile pe care intenționează să le prezinte comitetului pentru investiții prevăzut la articolul 10d alineatul (5) din Directiva 2003/97/CE în următorii 3 ani și oferă o explicație asupra sinergiilor cu măsurile din planul PNR.

3.Statele membre furnizează o explicație asupra modului în care au fost concepute investițiile pe care intenționează să le finanțeze în cadrul Fondului pentru modernizare, ținând seama de politică, de sinergiile preconizate între investițiile existente și viitoare din Fondul pentru modernizare și de reformele și investițiile din cadrul planului PNR.

Articolul 83
Modificări ale Regulamentului (UE) 2023/955

Regulamentul (UE) 2023/955 se modifică după cum urmează: 

(1)Articolul 10 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 10
Resursele fondului

1.În conformitate cu articolul 10a alineatul (8b) și cu articolul 30d alineatele (3) și (4) din Directiva 2003/87/CE, pentru execuția planurilor sociale pentru climă se pune la dispoziție un cuantum maxim de 65 000 0000 EUR pentru perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2032, în prețuri curente. Cuantumul respectiv constituie venituri alocate externe în sensul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, fără a aduce atingere articolului 30d alineatul (4) al șaselea paragraf din Directiva 2003/87/CE.

Cuantumurile anuale, în limita cuantumului maxim prevăzut la primul paragraf de la prezentul alineat, nu depășesc cuantumurile menționate la articolul 30d alineatul (4) al patrulea paragraf din Directiva 2003/87/CE.

Cuantumurile pentru perioada 2028-2032 sunt puse la dispoziție pentru punerea în aplicare a investițiilor și a măsurilor din planul social pentru climă în cadrul planurilor de parteneriat naționale și regional în conformitate cu articolul 27a din prezentul regulament și cu articolul 20 din Regulamentul XXX [Regulamentul PPNR] pentru perioada 2028-[2032].

În cazul în care schema de comercializare a certificatelor de emisii instituită în conformitate cu capitolul IVa din Directiva 2003/87/CE este amânat până în 2028 în temeiul articolului 30k din directiva respectivă, cuantumul maxim care urmează să fie pus la dispoziție este de 54 600 000 000 EUR, iar cuantumurile anuale alocate nu depășesc cuantumurile respective menționate la articolul 30d alineatul (4) al cincilea paragraf din Directiva 2003/87/CE.

2.Prin derogare de la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și fără a aduce atingere articolului 19 din prezentul regulament, creditele de angajament care acoperă cuantumul anual relevant menționat la alineatul (1) de la prezentul articol se pun la dispoziție în mod automat la începutul fiecărui exercițiu financiar, începând cu 1 ianuarie 2026, până la cuantumurile anuale relevante aplicabile menționate la alineatul (1) al doilea și al patrulea paragraf.

3.Cuantumurile prevăzute la alineatul (1) pot acoperi, de asemenea, cheltuielile legate de activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare care sunt necesare pentru gestionarea fondului și îndeplinirea obiectivelor acestuia, în special cele legate de studii, reuniunile experților, consultarea părților interesate, acțiunile de informare și comunicare, inclusiv acțiunile incluzive de sensibilizare, și comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea au legătură cu obiectivele prezentului regulament, cheltuielile cu rețelele informatice care se concentrează pe prelucrarea și schimbul de informații, instrumentele corporative de IT și toate celelalte cheltuieli cu asistența tehnică și administrativă suportate de Comisie pentru gestionarea fondului. Cheltuielile pot acoperi, de asemenea, costurile altor activități de sprijin, cum ar fi controlul calității și monitorizarea proiectelor pe teren și costurile aferente consilierii inter pares și cele ale experților pentru evaluarea și punerea în aplicare a acțiunilor eligibile.”

(2)Se introduce următorul articol 27a:

„Articolul 27a
Planurile sociale pentru climă și planurile de parteneriat naționale și regionale

1.Statele membre prezintă în planurile de parteneriat naționale și regionale care urmează să fie prezentate în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul XXX [Regulamentul PPNR] investițiile și măsurile din planurile sociale pentru climă elaborate și adoptate în conformitate cu prezentul regulament într-un capitol separat, astfel cum se prevede la articolul 80 din Regulamentul xx [Regulamentul PPNR].

2.Normele prevăzute în Regulamentului XXX [Regulamentul PPNR] se aplică capitolului referitor la planul social pentru climă.

3.Prin derogare de la alineatul (3), un stat membru poate alege să continue punerea în aplicare a capitolului său referitor la planul social pentru climă în temeiul normelor prezentului regulament. În cazul în care există o incertitudine cu privire la aplicare între Regulamentul XXX [Regulamentul PPNR] și prezentul regulament, prevalează prezentul regulament, cu excepția articolelor 6, 8 și 9 din Regulamentul XXX [Regulamentul PPNR].

4.Fără a aduce atingere cererilor de plată restante prezentate Comisiei de către statul membru în temeiul articolului 20 din prezentul regulament, după adoptarea deciziei de punere în aplicare menționate la articolul 23 [Propunerea Comisiei și decizia de punere în aplicare a Consiliului] de aprobare a planului de parteneriat național și regional, Comisia modifică sau reziliază contractul prevăzut la articolul 19 din prezentul regulament, în cazul în care a fost încheiat un astfel de acord cu statele membre.”

TITLUL XI
DISPOZIȚII INSTITUȚIONALE ȘI FINALE

CAPITOLUL 1
Norme în materie de concurență pentru sectorul agricol, al pescuitului și al acvaculturii

Articolul 84
Norme aplicabile întreprinderilor

În cazul în care sprijinul este acordat prin intervențiile PAC menționate la articolul 35 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 202X/XXXX [Regulamentul PAC] formelor de cooperare între întreprinderi, acesta poate fi acordat numai formelor de cooperare care respectă normele în materie de concurență prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

Articolul 85
Ajutoare de stat

1.Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul articol, articolele 107, 108 și 109 din TFUE se aplică sprijinului acordat în temeiul prezentului regulament (UE) 202X/XXXX [Regulamentul PAC] și al Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește tipurile de intervenții prevăzute în partea II titlul I capitolul IIa din regulamentul respectiv sau ajutoarelor acordate de statele membre întreprinderilor din sectorul pescuitului și al acvaculturii din Uniune;

2.Articolele 107, 108 și 109 din TFUE nu se aplică sprijinului plătit de statele membre în temeiul prezentului regulament și în conformitate cu acesta și nici contribuției naționale la costurile eligibile a statelor membre pentru intervențiile PAC menționate la articolul 35 alineatul (1) literele (d)-(f) și (h)-(r) sau finanțării naționale suplimentare prevăzute pentru intervențiile PAC menționate la articolul 35 alineatul (1) literele (d)-(f) și (h)-(r), care intră în sfera de cuprindere a articolului 42 din TFUE, sau ajutoarelor acordate de statele membre întreprinderilor din sectorul pescuitului și al acvaculturii din Uniune, care intră în sfera de cuprindere a articolului 42 din TFUE.

3.Sprijinul acordat de statele membre menționat la alineatul (1) în legătură cu operațiunile care intră în sfera de cuprindere a articolului 42 din TFUE și care este destinat să ofere finanțare suplimentară pentru intervențiile menționate la articolul 35 alineatul (1) literele (d), (e), (f) și (h)-(r) din prezentul regulament pentru care se acordă sprijin din partea Uniunii în orice moment pe durata planului poate fi acordat numai dacă acesta respectă prezentul regulament, Regulamentul (UE)... [Regulamentul PAC] și Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și este prevăzut în planul PNR.

4.Statele membre nu acordă finanțare națională suplimentară pentru intervențiile menționate la articolul 35 alineatul (1) literele (a), (b), (c) și (g) din prezentul regulament.

5.În ceea ce privește produsele agricole, pescărești și de acvacultură care intră sub incidența anexei I la TFUE, cărora li se aplică articolele 107, 108 și 109 din TFUE, Comisia poate autoriza, în conformitate cu articolul 108 din TFUE, ajutoare pentru funcționare în sectoarele producției, prelucrării și comercializării produselor respective, în vederea atenuării constrângerilor specifice cu care se confruntă producția din domeniul agricol, al pescuitului și al acvaculturii în regiunile ultraperiferice și în insulele mici din Marea Egee, ca urmare a izolării, a insularității, a suprafeței reduse și a caracterului lor îndepărtat extrem.

Statele membre pot acorda finanțare suplimentară pentru punerea în aplicare a intervențiilor în regiunile ultraperiferice și în insulele mici din Marea Egee în temeiul prezentului regulament. În astfel de cazuri, statele membre notifică finanțarea suplimentară Comisiei, iar Comisia o poate aproba în conformitate cu prezentul regulament, ca parte din planuri. Astfel, ajutorul de stat notificat este considerat a fi notificat în înțelesul articolului 108 alineatul (3) prima teză din TFUE.

6.Prin derogare de la articolul 211 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și de la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1184/2006 al Consiliului 28 , articolele 107, 108 și 109 din TFUE nu se aplică plăților destinate sprijinirii producției agricole locale și nici regimului specific de aprovizionare stabilit de statele membre în conformitate cu prezentul regulament.

CAPITOLUL 2
Delegarea de competențe și procedura comitetului

Articolul 86
Delegarea de competențe în ceea ce privește modificarea anumitor articole și anexe

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 87 [Exercitarea delegării de competențe] pentru a modifica articolele 48 [Sprijin pentru produsele agricole, pescărești și de acvacultură locale], 58 [Responsabilitățile statelor membre, raportarea neregulilor], 62 [Calcularea sancțiunilor pentru gospodărirea responsabilă a fermelor agricole], 63 [Colectarea și înregistrarea datelor], 70 [IACS], anexele VIII [Îndeplinirea jaloanelor și a țintelor], IX [Progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare], XI [cererea de plată], XV [Acțiunile Uniunii], XIV [Corecții financiare] la prezentul regulament, pentru a le adapta la schimbările care apar în cursul perioadei de programare.

Articolul 87
Exercitarea delegării de competențe

1.Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 86 se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

3.Delegarea de competențe menționată la articolul 86 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu afectează valabilitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul alineatului (5) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu a formulat nicio obiecție în termen de o lună de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul menționat se prelungește cu o lună la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

7.Împuternicirea conferită Comisiei la articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 29 de a adopta un act delegat pentru a oferi un cod european de conduită referitor la parteneriat rămâne în vigoare pentru perioada de programare 2028-202X. Delegarea de competențe se exercită în conformitate cu articolul 86 din prezentul regulament.

Articolul 88
Procedura comitetului

1.Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

3.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

CAPITOLUL 3
Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509

Articolul 89
Modificări ale Regulamentului (UE, Euratom) 2024/2509

Articolul 63 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 se modifică după cum urmează:

(1)la alineatul (5), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a) informații care oferă o imagine fidelă și corectă a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare în cursul perioadei de referință astfel cum este definită în normele sectoriale sau conturile privind cheltuielile care au fost efectuate, pe perioada de referință astfel cum este definită în normele sectoriale, pentru executarea sarcinilor încredințate și care au fost prezentate Comisiei în vederea rambursării;”

(2)alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6) Conturile menționate la alineatul (5) litera (a) includ prefinanțarea și cuantumurile pentru care sunt în curs sau au fost deja încheiate proceduri de recuperare. Informațiile sau conturile menționate la alineatul (5) litera (a) sunt însoțite de o declarație de gestiune prin care se confirmă că, în opinia responsabililor cu gestiunea fondurilor:

(a) informațiile pe care le conțin, inclusiv informațiile menționate la alineatul (5) litera (a), sunt prezentate în mod adecvat, complete și exacte;

(b) cheltuielile au fost utilizate în scopul preconizat sau cuantumurile pentru care s-a solicitat plata din partea Comisiei au fost conforme cu condițiile de plată, astfel cum este definit în normele sectoriale;

(c) sistemele de control instituite garantează legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente.”

(3)la alineatul (7), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Conturile menționate la alineatul (5) litera (a) sau informațiile pe baza cărora s-a solicitat plata din partea Comisiei, precum și rezumatul menționat la litera (b) de la respectivul alineat sunt însoțite de avizul unui organism independent de audit, emis în conformitate cu standarde de audit acceptate pe plan internațional. Avizul respectiv stabilește dacă sistemele de control instituite funcționează în mod corespunzător și asigură legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente și precizează dacă activitatea de audit pune sub semnul întrebării afirmațiile din cuprinsul declarației de gestiune menționate la alineatul (6). Avizul stabilește, de asemenea, dacă conturile sau informațiile pe baza cărora s-a solicitat plata din partea Comisiei oferă o imagine fidelă și corectă și dacă utilizarea fondurilor este conformă cu legislația aplicabilă sau cu cheltuielile a căror rambursare a fost solicitată Comisiei.”

CAPITOLUL 4
Dispoziții finale

Articolul 90
Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ ȘI DIGITALĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI3

1.1.Titlul propunerii/inițiativei3

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)3

1.3.Obiectiv(e)3

1.3.1.Obiectiv(e) general(e)3

1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)3

1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate3

1.3.4.Indicatori de performanță3

1.4.Obiectul propunerii/inițiativei4.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei4.

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei4.

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.4.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare4.

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare5

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor5

1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar6

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)6

2.MĂSURI DE GESTIUNE8

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare8

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control8

2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse8

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor8

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)8

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor9

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI10

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)10

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor12

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale12

3.2.1.1.Credite din bugetul votat12

3.2.1.2.Credite din venituri alocate externe17

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale22

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative24

3.2.3.1. Credite din bugetul votat24

3.2.3.2.Credite din venituri alocate externe24

3.2.3.3.Total credite24

3.2.4.Necesarul de resurse umane estimat25

3.2.4.1.Finanțare din bugetul votat25

3.2.4.2.Finanțare din venituri alocate externe26

3.2.4.3.Necesarul total de resurse umane26

3.2.5.Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală28

3.2.6.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual28

3.2.7.Contribuțiile terților28

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor29

4.Dimensiunile digitale29

4.1.Cerințe cu relevanță digitală30

4.2.Date30

4.3.Soluții digitale31

4.4.Evaluarea interoperabilității31

4.5.Măsuri de sprijinire a implementării digitale32

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) 

1.3.Obiective

1.3.1.Obiective generale

1.3.2.Obiective specifice

1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

1.3.4.Indicatori de performanță

1.4.Obiectul propunerii/inițiativei 

 o acțiune nouă 

 o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 30  

 prelungirea unei acțiuni existente 

 o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune

1.5.Motivele propunerii/inițiativei 

1.5.1.Cerințele care trebuie îndeplinite pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar

 durată limitată

–    de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

–    impact financiar din 2028 până în 2034 pentru creditele de angajament și din 2028 până în 2035 pentru creditele de plată.

durată nelimitată

–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate) 

 Gestiune directă asigurată de Comisie

– prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii

–    prin intermediul agențiilor executive 31  

 Gestiune partajată cu statele membre

 Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

– țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea

– organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza)

– Băncii Europene de Investiții și Fondului European de Investiții

– organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar

– organismelor de drept public

– organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate

– organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și cărora li se furnizează garanții financiare adecvate

– organismelor sau persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul politicii externe și de securitate comună, în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, și care sunt identificate în actul de bază relevant

–organismelor stabilite într-un stat membru, reglementate de dreptul privat al unui stat membru sau de dreptul Uniunii și eligibile pentru a li se încredința, în conformitate cu normele sectoriale, execuția unor fonduri sau a unor garanții bugetare ale Uniunii, în măsura în care aceste organisme sunt controlate de organisme de drept public sau de organisme de drept privat cu misiune de serviciu public și beneficiază de garanții financiare adecvate care sunt furnizate sub formă de răspundere solidară din partea organismelor de control sau de garanții financiare echivalente și care pot fi limitate, pentru fiecare acțiune, la cuantumul maxim al sprijinului din partea Uniunii.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE 

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare 

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismelor de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la momentul plății și la închidere) 

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și bugetul de cheltuieli

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale 

–    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos

3.2.1.1.Credite din bugetul votat