Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52025DC0500

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Piața unică: piața internă europeană într-o lume nesigură O strategie pentru crearea unei piețe unice simple, solide și pe deplin integrate

COM/2025/500 final

Bruxelles, 21.5.2025

COM(2025) 500 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Piața unică: piața internă europeană într-o lume nesigură

O strategie pentru crearea unei piețe unice simple, solide și pe deplin integrate


COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Piața unică: piața internă europeană într-o lume nesigură

O strategie pentru crearea unei piețe unice simple, solide și pe deplin integrate

Piața unică este piața noastră internă europeană, un catalizator puternic pentru creștere, prosperitate și solidaritate. Cu un PIB de 18 mii de miliarde EUR 1 , piața europeană este a doua economie ca mărime la nivel mondial, reprezentând aproape 18 % din economia globală 2 și conferind UE anvergură, forță și agilitate. Reunind 30 de state 3 , 450 de milioane de consumatori și 26 de milioane de întreprinderi 4 , piața noastră europeană oferă acces la o gamă largă de produse, servicii și oportunități de investiții. Aceasta asigură un echilibru între oportunitățile oferite întreprinderilor și cetățenilor, pe de o parte, și protecția lucrătorilor și a consumatorilor, pe de altă parte. De asemenea, asigură stabilitate și un mediu de investiții și de afaceri previzibil, bazat pe statul de drept. Piața noastră europeană întruchipează valorile economiei sociale de piață care promovează libertatea și prosperitatea pentru toți.

Piața unică aduce prosperitate și este principalul motor al competitivității noastre. Aceasta a generat o creștere cu cel puțin 3-4 % a PIB-ului UE 5 și a creat 3,6 milioane de locuri de muncă 6 , aducând beneficii semnificative pentru toate statele membre. Finalizarea pieței unice ar însemna o dublare a beneficiilor deja resimțite 7 . Pentru a răspunde provocărilor geopolitice, trebuie să valorificăm întregul potențial al pieței noastre europene pentru a spori productivitatea peste tendința actuală de creștere lentă de 1 % 8 . Pe baza evaluărilor efectuate de Enrico Letta, Mario Draghi și Sauli Niinistö, trebuie să o valorificăm pentru a recâștiga competitivitatea 9 necesară pentru a proteja modelul social european, pentru a sprijini tranziția curată 10 și pentru a ne consolida suveranitatea strategică 11 și securitatea 12 .

Într-o perioadă de incertitudine economică cauzată de provocările geopolitice și de tensiunile comerciale la nivel mondial, piața europeană reprezintă ancora noastră pentru stabilitate și reziliență. Aceasta permite absorbția șocurilor și protejarea întreprinderilor din UE de incertitudinile și riscurile de piață existente la nivel mondial. Principalii parteneri ai unui stat european sunt celelalte state europene, între statele membre și regiunile din Europa având loc un schimb permanent de produse și servicii de origine europeană. Piața unică este esențială pentru asigurarea unei dimensiuni continentale a competitivității într-o lume a uriașilor și este vitală pentru realizarea acțiunilor din Busola pentru competitivitate, steaua călăuzitoare a actualei Comisii 13 . Eliminarea barierelor rămase și extinderea pieței unice îmbunătățesc accesul pe piață, nu în ultimul rând pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și pentru întreprinderile inovatoare și în curs de extindere, și asigură o gamă mai largă de opțiuni la prețuri mai mici. Acest lucru trebuie valorificat în continuare. În acest sens, este necesar ca piața noastră europeană să se dezvolte prin reducerea barierelor care împiedică buna circulație a mărfurilor, a serviciilor, a persoanelor și a capitalurilor. De asemenea, este necesară consolidarea lanțurilor valorice europene, a argumentelor economice pentru investiții și a piețelor-lider și utilizarea instrumentelor pe care le avem la dispoziție, inclusiv a achizițiilor publice. O politică de coeziune solidă, alături de o piață unică eficace, pot garanta o incluziune reală la nivelul UE, pentru ca toți cetățenii să poată prospera în locul pe care îl numesc acasă.

Este foarte important să ne revigorăm viziunea privind o piață unică simplă, echitabilă și pe deplin integrată. Această viziune are la bază un contract cu întreprinderile și cetățenii: mai multă libertate de circulație în cadrul pieței unice și un nivel mai ridicat de protecție și capacitare pe piața noastră europeană. Pentru aceasta sunt necesare progrese concrete și rapide în ceea ce privește proiectele majore de politică – în special în ceea ce privește piețele de capital, digitale, energetice și de telecomunicații – și măsuri concrete de politică care să fie respectate și puse în aplicare la nivel european, național și regional. Acest obiectiv a existat dintotdeauna, însă acum este necesară intensificarea eforturilor pentru realizarea acestuia. În contextul global actual este nevoie de o voință politică de a elimina definitiv barierele rămase: răspunderea trebuie să fie asumată la toate nivelurile: european, național și regional. În consecință, se impune o nouă abordare prin care să se obțină rezultate cu adevărat notabile. Nu prin introducerea mai multor norme, ci prin mai multă ambiție și un mai mare angajament din partea tuturor pentru ca normele existente să fie respectate. Este momentul să asigurăm funcționarea pieței europene, este momentul să alegem Europa.

O nouă metodă pentru piața noastră europeană

Această strategie prezintă o nouă abordare pentru dezvoltarea în continuare a pieței noastre europene. Aceasta se sprijină pe următorii piloni:

Mai puține bariere: eforturi comune și concentrate de eliminare a celor mai dăunătoare bariere de pe piața unică - intensificarea eforturilor de abordare a celor mai mari zece bariere. Prea multe obstacole continuă să frâneze dezvoltarea pieței unice, având un impact negativ asupra comerțului și a investițiilor 14 . Toate aceste obstacole trebuie să fie și vor fi abordate. Însă trebuie să ne păstrăm concentrarea. De aceea, prin prezenta strategie ne propunem să abordăm, ca primă prioritate, cele mai dăunătoare zece bariere de pe piața unică.

Mai multă ambiție: o nouă abordare pentru consolidarea piețelor europene ale serviciilor. În încercarea de a spori nivelul de ambiție și de aliniere, este necesară o nouă abordare pentru revigorarea piețelor europene ale serviciilor. Există o nevoie presantă de îmbunătățire a dinamicii în cadrul pieței unice a serviciilor, recunoscând rolul esențial al acesteia. Abordarea sectorială propusă se va axa pe sectoare de servicii specifice care ar putea genera cea mai mare valoare adăugată economică și care sunt relevante pentru dubla tranziție. Este o abordare îndelung așteptată.

Un accent mai puternic: pe întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), inclusiv pe întreprinderile nou-înființate și întreprinderile în curs de extindere inovatoare. IMM-urile și întreprinderile mici cu capitalizare medie sunt printre cele mai afectate de fragmentarea la nivel administrativ și de reglementare a pieței și pot beneficia cel mai mult de pe urma unei piețe europene mai integrate. Prezenta strategie propune o serie de acțiuni care le permit IMM-urilor să-și valorifice la maximum potențialul pe piața europeană. Aceasta va fi completată de o strategie specifică privind întreprinderile nou-înființate și în curs de extindere.

O digitalizare mai eficace: statele membre și UE trebuie să își coordoneze eforturile. Digitalizarea poate stimula administrarea în comun și poate accelera desfășurarea de activități economice în UE. Prin urmare, instrumentele digitale permit funcționarea optimă a pieței unice și sunt esențiale pentru punerea în aplicare eficace și eficientă a politicilor. Acest lucru se înscrie în ambiția europeană de simplificare.

O mai mare simplificare: luarea de măsuri imediate pentru reducerea birocrației și simplificarea proceselor. Pachetul Omnibus care însoțește prezenta strategie răspunde așteptărilor întreprinderilor: adaptarea reglementărilor la nevoile întreprinderilor mici cu capitalizare medie, trecerea de la o piață unică bazată pe documente la una bazată pe date și furnizarea unei soluții de urgență pentru produsele care trebuie să intre pe piață. În general, simplificarea ar trebui să permită reducerea costurilor, creșterea productivității și o mai bună funcționare a pieței unice, menținând în același timp ambiția noastră în materie de climă și durabilitate, precum și responsabilitățile noastre sociale. Trebuie să dispunem de norme simple care să faciliteze creșterea și desfășurarea de activități economice pe piața unică 15 . „1 set de norme, nu 27” ar trebui să fie principiul director al pieței noastre unice.

Punerea în aplicare și asigurarea respectării normelor într-un mod mai eficace: asigurarea bunei funcționări a pieței noastre europene este o responsabilitate comună a UE și a statelor membre. Aceasta se bazează pe punerea în aplicare și asigurarea respectării politicilor convenite într-un mod inteligent, prin instituții puternice și respectarea statului de drept. Punerea în aplicare eficace a normelor convenite rămâne un factor esențial. În acest scop, este nevoie de acțiuni proactive pentru a preveni crearea de noi bariere, eforturi comune privind interpretarea și aplicarea normelor și acțiuni juridice corective acolo unde este necesar, astfel încât să se asigure un mediu de funcționare stabil, în care legislația să se aplice în mod eficace și uniform, oferind UE și statelor sale membre un avantaj competitiv. Este nevoie, de asemenea, de măsuri decisive de asigurare a respectării legislației, inclusiv recurgerea mai sistematică la proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

O mai mare asumare a responsabilității: creșterea angajamentului politic și național. Este nevoie de o mai mare asumare a responsabilității la nivel național și de un angajament serios din partea tuturor actorilor de la toate nivelurile de guvernare. Statele membre sunt încurajate să prevină introducerea de noi bariere, printre altele atunci când transpun normele UE în legislația națională, și să elimine barierele administrative și de reglementare la nivel regional și național. Evaluarea conformității proiectelor de măsuri naționale cu legislația UE și asigurarea transparenței acestor măsuri față de alte state membre și părți interesate sunt esențiale.

Mai multă sinergie: schimbare de paradigmă în ceea ce privește cheltuielile UE. În prezent, există puține legături directe între cheltuielile UE (axate pe investiții) și reformele în materie de reglementare întreprinse de statele membre pentru a elimina barierele de pe piața unică sau pentru a promova argumentele economice și lanțurile valorice europene. Potențialul de a utiliza bugetul UE ca un resort pentru implementarea de reforme naționale care promovează obiectivele politicii privind piața unică este unul semnificativ. Acesta ar putea promova punerea în aplicare a acquis-ului UE mai intens decât se întâmplă în prezent, de exemplu prin sprijinirea investițiilor pentru eliminarea obstacolelor administrative, inclusiv prin sprijin axat pe întreprinderile și locurile de muncă din UE și pe componentele UE.

Protecție sporită: servind drept scut împotriva practicilor comerciale neloiale. Dimensiunea pieței unice, capacitățile sale de absorbție a șocurilor și standardele sale ridicate de mediu, sociale și în materie de drepturi ale consumatorilor protejează cetățenii și întreprinderile din UE în fața incertitudinilor din ce în ce mai mari de pe scena internațională. Asigurarea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor este esențială pentru buna funcționare a pieței unice și necesară pentru a asigura încrederea consumatorilor, securitatea juridică și condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi. În acest context, piața europeană, protejată prin utilizarea eficace a instrumentelor de apărare comercială, acolo unde este necesar, constituie o sursă de stabilitate și reziliență care poate proteja întreprinderile din UE de perturbările comerțului și poate reduce dependențele externe, în special atunci când este sprijinită prin politici de încurajare a consumului și a investițiilor interne.

Capitolul 1. Eliminarea barierelor: intensificarea eforturilor de abordare a celor mai dăunătoare zece bariere

În urma unor consultări extinse cu părțile interesate 16 , Comisia a identificat un set de zece bariere dăunătoare de pe piața unică pe care le va aborda cu prioritate în cadrul acestei strategii. De multe ori, aceste bariere reprezintă o consecință nedorită a unor preocupări legitime în materie de politici. Prin urmare, eliminarea barierelor nu afectează obiectivul de aplicare pe piața unică a unor standarde sociale și de mediu ridicate care să protejeze cetățenii și lucrătorii.

1. Norme UE excesiv de complexe

Politicile și legislația UE joacă un rol important în crearea pieței unice și în creșterea atractivității acesteia atât pentru întreprinderi, cât și pentru investitori și consumatori. De foarte multe ori, piața unică se realizează prin existența unui singur set de norme, unde o normă aplicabilă la nivelul UE înlocuiește normele naționale ale celor 27 de state membre. Însă, uneori, normele UE pot deveni complexe și se pot suprapune, generând costuri ridicate de asigurare a conformității sau alte sarcini administrative care pot fi evitate. Pentru a aborda acest aspect, Comisia testează reziliența întregului acquis al UE, în strânsă consultare cu părțile interesate. Prin urmare, propunem o serie de pachete Omnibus de simplificare, unul dintre acestea fiind adoptat în paralel cu prezenta strategie. Acest al patrulea pachet Omnibus va ușura sarcina întreprinderilor din UE prin extinderea excepțiilor aplicabile IMM-urilor la întreprinderile mici cu capitalizare medie, prin eliminarea obligațiilor de a furniza documentația privind conformitatea produselor pe suport de hârtie, prin oferirea posibilității întreprinderilor de a alege să furnizeze instrucțiunile de utilizare în format digital și prin oferirea unei soluții pentru produsele care nu pot ajunge pe piață din cauza lipsei standardelor. Vor urma și alte propuneri Omnibus, inclusiv un pachet digital menit să simplifice legislația privind piața unică și în sfera digitală și un pachet de mediu pentru a facilita respectarea în special a obligațiilor privind răspunderea extinsă a producătorilor (REP) fără a crea noi bariere pe piață. Verificarea din perspectiva competitivității, ca parte esențială a evaluării impactului, va preveni, de asemenea, crearea de noi bariere prin noile acte legislative ale UE, pe lângă eliminarea barierelor la nivel național, întrucât o piață unică funcțională este esențială pentru consolidarea competitivității noastre.

O proliferare și un număr mare de autorități de reglementare și agenții pot da naștere unor cerințe eterogene și proceduri complexe. Îmbunătățirea coerenței și a alinierii între autorități și statele membre ar sprijini o supraveghere mai eficace și mai puțin greoaie a actorilor de pe piață și aplicarea normelor relevante 17 .

Viitoarele inițiative legislative, atât cele noi, cât și revizuiri ale legislației UE în vigoare, vor urmări să prevadă norme mai simple. Un exemplu în acest sens îl constituie normele UE privind achizițiile publice, care sunt concepute pentru a promova transparența și aprovizionarea transfrontalieră cu lucrări, produse și servicii. Cu toate acestea, complexitatea și fragmentarea unora dintre aceste norme descurajează achizitorii publici să utilizeze întregul set de instrumente și întreprinderile să participe la licitații transfrontaliere și nu permit valorificarea oportunităților de investiții strategice oferite de contractele de achiziții publice.

Stabilirea unor norme simple, armonizate este deosebit de importantă în sectoarele strategice esențiale, cum ar fi apărarea. Având în vedere circumstanțele geopolitice, este imperios necesară simplificarea și coordonarea normelor și a procedurilor existente pentru a aborda fragmentarea pieței europene a apărării, pentru a facilita investițiile necesare și pentru a spori gradul de pregătire al industriei europene de apărare pe termen lung. În acest scop, astfel cum se prevede în Cartea albă privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030, statele membre trebuie să investească masiv în capabilitățile de apărare și să achiziționeze sisteme de apărare pentru a elimina lacunele critice în materie de capabilități. Piața apărării din UE se caracterizează printr-o lipsă a economiilor de scară, deseori actorii naționali aprovizionând în principal piețele interne, prin investiții insuficiente pe termen lung, prin ineficiențe și prin dependența de furnizori din afara UE 18 . Realizarea unei piețe a echipamentelor de apărare pe deplin funcționale la nivelul UE – în cadrul căreia statele membre au încredere să realizeze achiziții publice, subcontracte și achiziții din alte state membre la fel cum procedează la nivel național – ar garanta accesul la produse, componente și piese de schimb din domeniul apărării, asigurând securitatea aprovizionării în perioade de criză. Acest lucru va contribui la sporirea securității, a capabilităților de apărare și a autonomiei europene. În plus, achizițiile publice comune și transfrontaliere sunt necesare pentru crearea de piețe-lider. Procesul de revizuire a Directivei UE privind achizițiile publice din domeniul apărării și cele sensibile din domeniul securității, programat pentru 2026, va ține seama de recomandarea din cadrul Busolei pentru competitivitate de a introduce o preferință europeană, care poate fi stabilită numai pe o piață a echipamentelor de apărare funcțională la nivelul UE, care să asigure condiții de concurență echitabile și o concurență loială între întreprinderile din UE.

În sectorul construcțiilor, lipsa unor criterii nelegate de preț armonizate în cadrul procedurilor de achiziții publice din UE creează incertitudine și o sarcină administrativă semnificativă pentru întreprinderile care doresc să participe la licitații în mai multe țări. În timp ce unele state membre au introdus cerințe de reducere a emisiilor de carbon pentru unele materiale esențiale, cum ar fi oțelul și cimentul, alte țări s-au limitat la recomandări voluntare, fără obiective specifice sau cu obiective specifice diferite. Din cauza acestei neconcordanțe, este dificil pentru întreprinderi, în special pentru IMM-urile care oferă produse cu emisii scăzute de dioxid de carbon, să participe la procedurile de licitație și să profite de oportunitățile de pe diferite piețe.

Acțiuni:

·Adoptarea unor pachete Omnibus de simplificare pentru a reduce sarcina inutilă și a garanta punerea în aplicare eficace a obiectivelor de politică, cum ar fi pachetul Omnibus în domeniul digital care vizează raționalizarea și simplificarea anumitor elemente ale acquis-ului digital al UE și pachetul Omnibus pentru facilitarea respectării obligațiilor privind răspunderea extinsă a producătorilor (în curs)

·Verificări din perspectiva competitivității în etapa de evaluare a impactului pentru a asigura coerența pieței unice și continuarea inovării (în curs)

·Revizuirea agențiilor naționale și europene din domeniul pieței unice în vederea punerii în aplicare eficace a legislației (T1 2026)

·Revizuirea cadrului privind achizițiile publice în vederea centralizării și simplificării dispozițiilor fragmentate și complexe ale acestuia și pentru a integra aplicarea unor criterii sociale, privind durabilitatea, reziliența și, în anumite sectoare tehnologice și strategice, preferința europeană în cadrul achizițiilor publice ale UE, asigurând în același timp licitații competitive (2026)

·În coordonare cu revizuirea cadrului privind achizițiile publice, revizuirea Directivei privind achizițiile publice din domeniul apărării și cele sensibile din domeniul securității 19 în vederea simplificării și a armonizării normelor și a procedurilor privind achizițiile publice în domeniul apărării și pentru a lua în considerare introducerea unei eventuale preferințe europene (2026)

2. Neasumarea responsabilității de către statele membre în ceea ce privește piața unică

Întreprinderile și cetățenii din UE semnalează în mod constant existența unor norme naționale care restricționează în mod disproporționat libertățile fundamentale garantate de tratate sau creează bariere dăunătoare din punct de vedere economic pe piața unică. Adesea, normele naționale nu țin seama suficient de principiile și cadrele juridice ale UE. De asemenea, statele membre creează bariere și fragmentează piața unică prin netranspunerea, punerea în aplicare incorectă, inutil de divergentă sau împovărătoare a legislației UE (suprareglementare).

Mai mult ca oricând, este esențial să se asumare responsabilitatea în comun și să se acorde prioritate politică pieței unice și asigurării respectării normelor referitoare la aceasta. Prin urmare, Comisia invită fiecare stat membru să numească un reprezentant la nivel înalt pentru piața unică (Sherpa) în cabinetul prim-ministrului sau al președintelui, cu autoritate față de toate părțile guvernului. Acesta ar trebui să promoveze aplicarea normelor privind piața unică și să aibă un rol activ în prevenirea și eliminarea barierelor administrative și de reglementare naționale în calea pieței unice. De asemenea, reprezentanții la nivel înalt pentru piața unică (Sherpa) ar trebui să coopereze între ei în ceea ce privește accelerarea eliminării barierelor de pe piața unică. Pentru a facilita această cooperare, vicepreședintele executiv al Comisiei responsabil cu piața unică sau reprezentantul acestuia va solicita reprezentanților la nivel înalt pentru piața unică (Sherpa) să se reunească periodic.

În plus, trebuie încurajat dialogul politic pentru capacitarea suplimentară a Grupului operativ pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică (SMET) 20 . O reuniune politică anuală la nivel înalt la care vor participa miniștrii statelor membre responsabili cu piața unică, reprezentanții la nivel înalt pentru piața unică (Sherpa) și vicepreședintele executiv al Comisiei responsabil cu piața unică va oferi orientări strategice pentru activitatea SMET și sprijin politic pentru punerea în aplicare a soluțiilor identificate în comun pentru eliminarea barierelor 21 .

Nimeni nu poate împiedica crearea de noi bariere pe piața unică într-un mod mai eficace decât statele membre. Statele membre sunt responsabile de asigurarea conformității reglementărilor naționale cu normele privind piața unică încă din etapa inițială și de crearea condițiilor pentru ca cetățenii și întreprinderile să beneficieze pe deplin de avantajele oferite de piața unică. Piața unică, precum și evaluările aprofundate ale proporționalității tuturor proiectelor de norme naționale și o mai bună utilizare a mecanismelor de notificare la nivelul UE sunt mai importante ca oricând 22 . Cu toate acestea, în perioada 2022-2024, aproximativ 15 % din notificările privind normele naționale sau proiectele de norme naționale au stârnit preocuparea Comisiei cu privire la potențialul acestora de a crea bariere sau de a fragmenta piața unică și au dus la inițierea unor dialoguri între Comisie și statele membre în cauză 23 . Statele membre sunt invitate să colaboreze cu Comisia pentru a se asigura că mecanismele existente sunt utilizate la întregul lor potențial și că se efectuează o evaluare solidă a proporționalității proiectelor de măsuri naționale pentru a permite Comisiei, altor state membre și părților interesate să se angajeze într-un schimb eficace în amonte cu scopul de a evita crearea unui nou obstacol disproporționat. În plus, Comisia va evalua dacă domeniile care nu au făcut până în prezent obiectul obligației de notificare au produs o mai mare fragmentare a pieței unice și dacă absența obligațiilor de notificare împiedică în mod semnificativ buna funcționare a pieței unice. La sfârșitul anului 2026, Comisia va face un bilanț al situației și, pe această bază, va decide dacă să propună măsuri legislative pentru a elimina lacunele și a consolida guvernanța în materie de prevenire.

Comisia va introduce, de asemenea, o dimensiune privind piața unică în Raportul privind statul de drept și colaborează cu statele membre și cu părțile interesate pentru a aborda problemele legate de statul de drept care afectează întreprinderile, în special IMM-urile, care desfășoară activități transfrontaliere.

Un stat membru impune un sistem de certificare a antreprenorilor care doresc să instaleze echipamente pentru generarea de energie din surse regenerabile sau să îmbunătățească eficiența energetică a clădirilor pentru ca beneficiarii acestor servicii să primească sprijin financiar public. În ultimii ani, au fost puse în aplicare diverse măsuri de ajutor public pentru renovarea clădirilor și instalarea de echipamente pentru generarea de energie din surse regenerabile, care necesită adesea intervenția unui antreprenor cu această certificare specifică. Astfel, aceasta a devenit o condiție pentru accesul la o parte substanțială a pieței renovărilor de clădiri din statul membru respectiv. Sistemul de certificare prevede mai multe condiții care le depășesc pe cele armonizate din Directiva privind energia din surse regenerabile și creează probleme ample de acces pentru întreprinderile care nu sunt stabilite în statul membru respectiv.

Acțiuni:

·convocarea unei prime reuniuni a reprezentanților la nivel înalt pentru piața unică (Sherpa) (T4 2025); 

·organizarea unei prime reuniuni politice anuale la nivel înalt a SMET (T4 2025);

·propunerea unui act legislativ privind prevenirea barierelor pe piața unică (T3 2027, dacă este necesar, pe baza evaluării cu privire la funcționarea instrumentelor de prevenire existente).

3. Procese complicate de înființare și funcționare a întreprinderilor

Procesele de înființare și funcționare a întreprinderilor din UE sunt în continuare complexe și costisitoare din cauza fragmentării normelor juridice din statele membre. Întreprinderile, în special cele nou-înființate, atrag atenția asupra fragmentării normelor la nivelul UE și subliniază faptul că procesele de înființare a întreprinderilor și de realizare a investițiilor nu sunt suficient de digitale, simple și rapide, aspecte care împiedică extinderea lor în UE. O modalitate promițătoare, puternic susținută atât în raportul Letta, cât și în raportul Draghi, ar fi instituirea unui al 28-lea regim juridic 24 care să permită întreprinderilor să își desfășoare activitatea în cadrul pieței unice: acest lucru ar stimula ambiția și inovarea. Cel de al 28-lea regim juridic, aplicabil la nivel european, va oferi un set unic de norme, posibil într-un mod progresiv și modular. Acesta ar include un cadru juridic al UE pentru întreprinderi bazat pe soluții de tipul „digital în mod implicit” și va ajuta întreprinderile să depășească barierele din calea înființării și funcționării în cadrul pieței unice. În acest scop, regimul va simplifica normele aplicabile și va reduce costul eșecului prin abordarea unor aspecte specifice din domeniile de drept relevante, inclusiv insolvența, dreptul muncii și legislația fiscală. Acesta va explora posibilitatea de a permite stabilirea mai rapidă în Europa a întreprinderilor, în mod ideal în termen de 48 de ore, aliniindu-se la viziunea lui Enrico Letta privind un „Cod european al dreptului comercial”.

Transferul întreprinderilor către o nouă generație de antreprenori creează oportunități și permite păstrarea locurilor de muncă. Transferurile de întreprinderi – preluarea unei întreprinderi de către un nou proprietar, adesea cu o nouă conducere – pot fi complexe și trebuie să respecte reglementările specifice ale fiecărui stat membru. Volumul transferurilor de întreprinderi în Europa este în creștere, însă cadrul pentru transferurile de întreprinderi nu abordează suficient provocările existente 25 .

O întreprindere în creștere decide să își stabilească o prezență permanentă în alte trei state membre pentru a atrage clienții locali. În acest scop, întreprinderea trebuie mai întâi să evalueze și să înțeleagă dreptul național aplicabil societăților comerciale din fiecare stat membru, să adopte o formă juridică diferită pentru fiecare întreprindere înființată în cele trei state membre și să adapteze structura organizatorică a fiecărei întreprinderi pentru a respecta cerințele naționale. În cazul în care bariera lingvistică și diferențele față de sistemul juridic din statul membru respectiv sunt semnificative, întreprinderea ar putea fi nevoită să apeleze la un consultant extern sau la un avocat, ceea ce duce la întârzieri, costuri și sarcini administrative semnificative, în special pentru IMM-uri.

Acțiuni:

·stabilirea unor norme comune pentru a facilita procese digitale de înființare și funcționare a întreprinderilor în cadrul pieței unice (propunere legislativă privind „al 28-lea regim juridic” - T1 2026);

·revizuirea Recomandării Comisiei privind transferurile de întreprinderi 26  (T4 2025).

4. Recunoașterea calificărilor profesionale

Piața unică oferă un cadru unic pentru circulația persoanelor, împreună cu competențele și calificările lor. Cu cât calificările profesionale sunt recunoscute mai rapid, cu atât mai ușor le este cetățenilor să lucreze în alte state membre și prestatorilor de servicii să desfășoare activități transfrontaliere. Legislația UE prevede recunoașterea reciprocă de către statele membre a calificărilor profesionale obținute în altă țară din UE care sunt necesare pentru furnizarea permanentă a serviciilor reglementate. Pentru a rămâne competitivă la nivel mondial, UE trebuie să își consolideze capacitatea de a atrage și de a păstra talentele care pot contribui la acoperirea deficitului de competențe de pe piața forței de muncă. Cu toate acestea, resortisanții țărilor terțe se confruntă în continuare cu obstacole importante în calea exercitării profesiei pentru care au obținut o calificare.

Procedurile lungi și complexe de recunoaștere a calificărilor împiedică cetățenii UE să își exercite profesia în alte state membre. Acest lucru îi poate determina să accepte posturi cu un nivel mai slab de calificare și poate exacerba efectul tendințelor demografice actuale asupra pieței forței de muncă. Procesele digitale pot accelera procedurile de recunoaștere care în prea multe cazuri se fac încă pe suport de hârtie. Potrivit unui raport recent al Curții de Conturi Europene, doar două state membre au prevăzut proceduri de recunoaștere complet electronice sau utilizarea e-mailului fără a solicita documente fizice suplimentare 27 .

Procedurile de recunoaștere automată permit o recunoaștere mai rapidă și mai eficientă a calificărilor profesionale, dar întinderea lor în practică este limitată la doar câteva profesii, în special din domeniul serviciilor de sănătate. Extinderea domeniului de aplicare al procedurilor de recunoaștere automată prin intermediul unor instrumente, cum ar fi cadrele comune de formare existente, poate asigura o recunoaștere mai rapidă și mai eficace a calificărilor profesionale. În Comunicarea privind uniunea competențelor 28 a fost anunțată o inițiativă privind portabilitatea competențelor pentru a aborda barierele din calea mobilității lucrătorilor.

O societate de inginerie specializată nu a reușit să angajeze un tehnician înalt calificat dintr-un alt stat membru de peste graniță din cauza procedurilor îndelungate de recunoaștere și a solicitării de realizare a unor traduceri autorizate pentru o serie de documente care să confirme calificările obținute în țara de origine a tehnicianului.

Acțiuni:

·analizarea necesității unei propuneri legislative la nivelul UE pentru abordarea barierelor din calea mobilității lucrătorilor;

·accelerarea și eficientizarea procedurilor de recunoaștere a calificărilor profesionale prin utilizarea pe scară mai largă a instrumentelor digitale (T4 2026);

·facilitarea recunoașterii calificărilor profesionale prin extinderea sistemelor de recunoaștere automată, de exemplu prin intermediul cadrelor comune de formare (T4 2026);

·analizarea necesității unei propuneri legislative la nivelul UE pentru a stabili norme comune privind recunoașterea și validarea calificărilor și a competențelor resortisanților țărilor terțe (T4 2026).

5. Întârzieri mari în stabilirea standardelor, care afectează inovarea și competitivitatea

Standardele 29 reprezintă o expresie a inovării și stau la baza unei piețe unice reziliente, verzi și digitale. Acestea oferă securitate juridică, facilitează accesul la noile tehnologii și stimulează competitivitatea globală a întreprinderilor din UE. Cu toate acestea, cadrul nostru de standardizare întâmpină dificultăți în a răspunde nevoilor pieței și în materie de politici, în special în ceea ce privește actualitatea, caracterul incluziv și accesul la standarde. Întreprinderile se confruntă cu lipsa sau disponibilitatea tardivă a standardelor armonizate, care generează costuri și incertitudine, le afectează competitivitatea și încetinesc adoptarea de noi tehnologii pe piața unică. Comisia va încerca să adapteze cadrul UE pentru standarde armonizate la exigențele viitorului prin revizuirea Regulamentului privind standardizarea. Acest lucru va spori viteza și flexibilitatea procesului de standardizare, va asigura un proces orientat către părțile interesate, cu participarea echilibrată a acestora, în special a întreprinderilor nou-înființate, a IMM-urilor, a societății civile și a mediului academic, va îmbunătăți accesul la standarde și va consolida rolul UE de organism de stabilire a standardelor la nivel mondial. Aceasta va contribui, de asemenea, la funcționarea eficace a cadrului legislativ al UE privind produsele, care se află în centrul pieței unice. Corelarea strânsă a standardizării cu eforturile de cercetare și inovare ale Uniunii, inclusiv cu unitățile de măsură de bază stabilite prin inițiativa în domeniul metrologiei, contribuie la libera circulație a serviciilor și a produselor.

Între timp, pachetul Omnibus adoptat împreună cu prezenta strategie va permite Comisiei, în cazurile în care sistemul actual de standardizare nu funcționează, să stabilească specificații comune pe care întreprinderile le pot utiliza pentru a dovedi respectarea cerințelor legale.

O întreprindere dezvoltă sisteme de aeronave fără pilot la bord de ultimă generație care, începând din 2023, trebuie să respecte cerințele legale privind proiectarea, fabricarea, întreținerea și operarea acestora. Comisia a solicitat organizațiilor europene de standardizare să elaboreze standarde armonizate pentru a ajuta întreprinderile să pună în aplicare aceste cerințe. Cu toate acestea, până în prezent a fost elaborat un singur standard, alte șapte fiind încă în curs de elaborare. În absența acestor standarde, întreprinderea a fost nevoită să desfășoare un proces mai costisitor de evaluare a conformității, generând insecuritate juridică și o sarcină administrativă mai mare. Aceste costuri suplimentare ar fi putut fi folosite pentru investiții în inovare.

Acțiuni:

·oferirea posibilității Comisiei să stabilească specificații comune atunci când este necesar (propunere Omnibus adoptată împreună cu prezenta strategie);

·revizuirea Regulamentului privind standardizarea (propunere legislativă – T2 2026).

6. Norme fragmentate privind ambalarea, etichetarea și deșeurile

Etichetele produselor oferă consumatorilor informații importante în materie de siguranță, durabilitate și valoare nutritivă. Cu toate acestea, cerințele naționale divergente legate de etichetare îngreunează schimburile comerciale în cadrul pieței unice. Cerințele diferite obligă producătorii să dezvolte versiuni diferite ale unui produs pentru piețe diferite sau să reeticheteze sau chiar să reambaleze produsele pentru expedierea lor în afara granițelor. Proliferarea cerințelor de etichetare sporește, de asemenea, complexitatea informațiilor furnizate consumatorilor.

Normele privind etichetarea trebuie să asigure un echilibru între necesitatea ca aceste practici să fie clar înțelese de către consumatori și nevoia de a reduce barierele de pe piață și sarcina pentru industrie. Mai multe inițiative vor urmări să asigure acest echilibru. Noul Regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje prevede crearea unei etichetări armonizate a ambalajelor în vederea sortării către consumatori, care va fi specificată prin acte de punere în aplicare. Comisia va revizui Regulamentul privind etichetarea produselor textile în vederea clarificării normelor aplicabile, a eliminării fragmentării și a aplicării unei prime verzi prin furnizarea unor elemente de etichetare complet armonizate și cuprinzătoare pe o etichetă fizică și digitală. Pe termen lung, etichetarea digitală bazată pe un suport de date, cum ar fi un cod QR, reprezintă soluția pentru simplificarea accesului consumatorilor la etichete și pentru facilitarea respectării normelor de către operatorii economici, deși informațiile esențiale, cum ar fi instrucțiunile de siguranță, ar trebui să fie tipărite în continuare pe produs. Etichetele digitale vor face parte din pașaportul digital al produsului 30 , care va servi drept instrument de stocare digital pentru informații legate de produs, astfel cum s-a prevăzut deja, de exemplu, în noul Regulament privind produsele pentru construcții.

Trebuie să creăm o piață unică pentru deșeuri. Principalul scop al schemelor de răspundere extinsă a producătorilor (REP) este de a le impune producătorilor să acopere costurile de gestionare la sfârșitul ciclului de viață al produselor acestora și, prin urmare, să contribuie la reciclare și circularitate. Cu toate acestea, anumite caracteristici ale schemelor REP au devenit una din barierele semnalate cel mai frecvent de întreprinderile care desfășoară activități transfrontaliere în UE. Deși schemele REP derivă adesea din legislația UE, lipsa de uniformitate a principiilor și a cerințelor a condus la o mare diversitate a schemelor REP implementate în statele membre, la o complexitate a reglementărilor și la o sarcină administrativă ridicată pentru întreprinderi. În special în cazul IMM-urilor, cerințele naționale de înregistrare și raportare, inclusiv obligația de a numi reprezentanți autorizați separat pentru fiecare stat membru în care producătorul introduce produse pe piață, reprezintă un obstacol real în calea extinderii activității la nivel european. În plus, dezvoltarea limitată la nivelul UE a unor criterii privind încetarea statutului de deșeu și privind statutul de subprodus, care stabilesc condițiile în care substanțele sau obiectele încetează să mai fie deșeuri și pot fi considerate produse, a condus la fragmentarea pieței unice pentru deșeuri, pentru materiale secundare și pentru subproduse. Criteriile naționale sau regionale privind încetarea statutului de deșeu au fost adoptate de statele membre într-un mod necoordonat și nu sunt ușor de recunoscut între statele membre. Transferul transfrontalier de materii prime din deșeuri către instalațiile de reciclare și de materii prime secundare în cadrul UE trebuie să fie facilitat și accelerat în continuare prin abordarea acestei fragmentări. Lipsa unei definiții armonizate la nivelul UE a subproduselor împiedică, de asemenea, circularitatea proceselor de producție.

Pentru a vinde echipamente de iluminat în întreaga UE, o întreprindere trebuie să îndeplinească simultan obligațiile în materie de răspundere extinsă a producătorilor pentru trei categorii: ambalaje, echipamente electronice și electrice și baterii. Pentru a-și vinde produsele în trei state membre mari, întreprinderea trebuie să obțină 16 înregistrări diferite pentru schemele de răspundere extinsă a producătorilor, interacționând cu 10 autorități diferite, urmând procese separate de lungă durată, cu cerințe distincte, și plătind taxe administrative și de înregistrare separate. După înregistrare, fiecare schemă prevede obligații și frecvențe de raportare diferite.

Acțiuni:

·armonizarea normelor de etichetare prin intermediul legislației sectoriale și facilitarea introducerii de soluții de etichetare digitală prin intermediul pașaportului digital al produsului (introducerea progresivă a pașaportului digital al produsului, inclusiv posibila includere prin revizuirea Noului cadru legislativ în T2 2026);

·eliminarea cerințelor nejustificate privind reprezentanții autorizați din schemele REP și reducerea obligațiilor de raportare, inclusiv prin limitarea acestora la o frecvență anuală (propunere Omnibus T4 2025);

·abordarea fragmentării create de schemele REP naționale eterogene printr-un nivel sporit de armonizare, simplificare și digitalizare, inclusiv prin intermediul unui ghișeu unic digital pentru informare, înregistrare și raportare (ca parte a propunerii de act legislativ privind economia circulară 31 - T4 2026);

·reformarea criteriilor privind încetarea statutului de deșeu și privind subprodusele și asigurarea unui cadru mai armonizat și mai flexibil pe piața unică în ceea ce privește încetarea statutului de deșeu și aplicarea statutului de subprodus. Facilitarea adoptării unor criterii privind încetarea statutului de deșeu la nivelul UE și adoptarea unor astfel de criterii pentru materiile prime prioritare din deșeuri. Facilitarea transferurilor transfrontaliere de materii prime din deșeuri pentru reciclare (ca parte a propunerii de act legislativ privind economia circulară - T4 2026).

7. Norme armonizate depășite privind produsele și lipsa de conformitate a produselor

Cadrul legislativ al UE privind produsele reprezintă un atu major al pieței unice, normele armonizate permițând introducerea pe piață a unei game largi de produse și protejând în același timp consumatorii. Acesta se bazează pe (i) o legislație armonizată privind produsele bazată pe principii (așa-numitul Noul cadru legislativ; NCL) 32 , combinată cu (ii) un sistem de standarde care facilitează demonstrarea conformității și sprijină inovarea și (iii) un sistem de supraveghere a pieței care asigură respectarea normelor și protecția consumatorilor. Acești piloni de politică creează condiții de concurență echitabile, cu o concurență solidă, care sprijină competitivitatea europeană pe termen lung. De asemenea, cadrul stabilește structura inițiativelor de politică, cum ar fi digitalizarea și tranziția verde. Deși s-a dovedit a fi un succes, acest cadru are nevoie de îmbunătățiri 33 . În primul rând, pentru a garanta un răspuns coordonat și eficace la nivelul UE în cazul produselor care prezintă un risc, este necesară simplificarea procedurilor de salvgardare pentru a permite luarea unor măsuri rapide de asigurare a respectării legislației în întreaga Uniune atunci când sunt identificate riscuri în oricare stat membru. Este necesară introducerea unor cerințe clare și precise și a unor proceduri prompte pentru organismele notificate de evaluare a conformității, pentru o mai bună gestionare a practicilor inadecvate. În al doilea rând, NCL nu menționează în prezent responsabilitățile operatorilor economici implicați în circularitatea produselor. O astfel de clarificare ar facilita asigurarea conformității și ar extinde ciclul de viață al produselor. În cele din urmă, legislația UE privind produsele trebuie să adopte pe deplin soluțiile digitale. Practica actuală de utilizare a documentației tradiționale, pe suport de hârtie, este depășită. În viitor, pașaportul digital al produsului va permite accesul la toate documentele esențiale prevăzute de legislația UE privind produsele.

Deși cadrul privind produsele facilitează circulația fără sincope a produselor în cadrul pieței unice, acesta trebuie să fie protejat împotriva abuzurilor. Volumul mare de produse care intră pe piața europeană din țări terțe face imposibilă asigurarea conformității depline prin controale vamale și de supraveghere a pieței. Autoritățile vamale, prima linie de apărare la frontieră, sunt copleșite – în special de importurile asociate comerțului electronic, care fac obiectul a 97 % din totalul declarațiilor vamale 34 . Sistemul de supraveghere a pieței 35 , a doua linie de apărare, care ține, de asemenea, de competența statelor membre, este, la rândul său, supus unei presiuni imense 36 . Creșterea semnificativă a produselor din țări terțe care intră pe piața europeană și care nu prezintă siguranță, sunt contrafăcute sau neconforme poate determina riscuri grave pentru securitatea și sănătatea consumatorilor, are un impact negativ asupra mediului și dezavantajează întreprinderile legitime. Consumatorii înșiși consideră că prezența vânzătorilor online care nu prezintă încredere este una dintre principalele provocări cu care se confruntă în mediul online. În unele sectoare, studiile arată că până la 100 % 37 din produsele de pe anumite platforme de comerț electronic sunt neconforme. Actualul sistem de supraveghere a pieței nu dispune de expertiza și de resursele necesare și este prea fragmentat din punct de vedere structural pentru abordarea în mod eficace a acestor provocări.

Capacitatea de a pune în comun resursele, de a face schimb de informații și de prioritizare este esențială pentru direcționarea eforturilor asupra celor mai dăunătoare produse. Reforma vamală în curs urmărește să abordeze aceste provocări din prima linie prin intermediul unei noi autorități vamale, al unei Platforme de date vamale a UE și al unor norme ajustate pentru coletele importate prin comerț electronic, pentru a asigura condiții de concurență echitabile, în special prin eliminarea scutirii de taxe vamale pentru importuri sub pragul de 150 EUR. De asemenea, sunt în curs discuții privind introducerea unei taxe de manipulare vamală pentru abordarea creșterii costurilor de supraveghere a conformității transporturilor mici cu normele UE. În aceeași ordine de idei, este nevoie de o guvernanță la nivelul UE în domeniul supravegherii pieței pentru asigurarea unei coordonări și orientări sistematice, pentru extinderea și punerea în comun a capacităților și a expertizei tuturor autorităților de supraveghere a pieței din întreaga UE. În special, ar trebui avută în vedere supravegherea pieței la nivelul UE în domenii strategice prioritare, în special în ceea ce privește importurile din țări terțe asociate comerțului electronic, unde este posibil ca măsurile naționale luate de statele membre să nu fie suficiente.

Dintre produsele enumerate pe o renumită platformă mare de comerț electronic în timpul unui control efectuat de o organizație de consumatori, aproape toate produsele testate din categorii precum căști, produse cosmetice, jucării și gadgeturi, lumânări și bureți, produse electrice și conectate fie erau periculoase, fie nu furnizau informațiile necesare, cum ar fi instrucțiunile de siguranță sau listele de ingrediente, și/sau conțineau afirmații greșite.

Acțiuni:

·luarea unor măsuri eficace pentru a spori conformitatea produselor prin valorificarea sinergiilor cu capacitățile autorităților vamale și de supraveghere a pieței de la nivelul UE și de la nivel național și, eventual, prin instituirea unei autorități UE de supraveghere a pieței (începând cu T3 2025);

·modernizarea cadrului legislativ privind produsele pentru a profita de trecerea la era digitală, pentru a promova circularitatea și pentru a consolida garanțiile (Revizuirea Noului cadru legislativ – posibilă propunere legislativă T2 2026).

8. Reglementări naționale restrictive și divergente în materie de servicii

Restricțiile severe de reglementare și administrative cimentează vechile structuri de piață și frânează inovarea, extinderea și oportunitățile de afaceri. Directiva privind serviciile a contribuit la reducerea barierelor 38 , însă reglementările statelor membre continuă să restricționeze accesul la aproximativ 5 700 de activități de servicii care acoperă aproximativ 22 % din forța de muncă din UE 39 . Reglementarea accesului la o activitate de servicii poate fi justificată în scopul îndeplinirii obiectivelor legitime de interes general, cum ar fi sănătatea și siguranța publică. Cu toate acestea, numărul mare și tipul de servicii reglementate, precum și faptul că unele servicii sunt reglementate doar într-unul sau în câteva state membre, confirmă potențialul clar pentru statele membre de a reduce sarcina de reglementare pentru a facilita comerțul și investițiile transfrontaliere. O reducere cu 10 % a barierelor din calea comerțului cu servicii ar crește valoarea adăugată brută a UE cu 0,5 % 40 și numărul proiectelor ISD de tip „greenfield” cu 4 %-21 % 41 .

Diferențele dintre cerințele naționale de autorizare și certificare îngreunează furnizarea de servicii în alte state membre. Condițiile naționale de autorizare și cerințele naționale de certificare, chiar și atunci când se bazează pe dreptul Uniunii, variază foarte mult, ceea ce face ca recunoașterea reciprocă a autorizațiilor sau a certificărilor să fie dificilă în practică. Alinierea condițiilor de bază pentru cerințele care se bazează pe dreptul Uniunii ar reduce fragmentarea în materie de reglementare și i-ar permite unui prestator de servicii autorizat într-un stat membru să își ofere serviciile în alte state membre fără a fi necesar să obțină din nou o autorizație sau o certificare în statele membre respective.

Obligațiile întreprinderilor și ale antreprenorilor de a se stabili într-un alt stat membru decât cel de origine sunt birocratice și costisitoare. Statele membre nu ar trebui să oblige prestatorii de servicii din UE să se stabilească pe teritoriul lor, deoarece aceștia pot presta servicii transfrontaliere cu titlu temporar. Cu toate acestea, statele membre limitează uneori această posibilitate, tratând în practică prestatorii de servicii ca și cum ar fi stabiliți pe teritoriul lor. Întreprinderile au nevoie de securitate juridică în ceea ce privește dreptul lor de a furniza servicii transfrontaliere cu titlu temporar, fără a fi nevoite să se stabilească în alte state membre.

Un stat membru refuză prestarea temporară de servicii de către un medic veterinar stabilit într-un stat învecinat, ceea ce înseamnă că acest medic veterinar nu poate trata animalele din fermele situate în apropierea cabinetului său pentru simplul fapt că fermele respective sunt situate de cealaltă parte a frontierei.

Acțiuni:

·lansarea unei inițiative pentru a facilita furnizarea de servicii paneuropene de către furnizori autorizați sau certificați într-un stat membru în temeiul legislației UE, inclusiv, eventual, armonizarea unor astfel de sisteme de autorizare și certificare (T2 2026);

·elaborarea de orientări juridice și recomandări adresate statelor membre pentru a oferi claritate cu privire la dreptul de a presta servicii transfrontaliere cu titlu temporar (T2 2026).

9. Proceduri anevoioase privind detașarea temporară a lucrătorilor

Furnizarea de servicii transfrontaliere implică adesea deplasarea antreprenorilor și a personalului acestora. Detașarea temporară a lucrătorilor este o parte integrantă a libertății de a presta servicii în cadrul pieței unice. În 2023, numărul lucrătorilor transfrontalieri și al detașărilor transfrontaliere a crescut la 1,8 milioane și, respectiv, 5,5 milioane. Legislația UE este concepută astfel încât să protejeze drepturile lucrătorilor detașați, facilitând în același timp libera prestare a serviciilor și promovând concurența loială. Există o nevoie clară de a proteja lucrătorii detașați în anumite sectoare de risc, cum ar fi serviciile de construcții sau sectorul agricol. Pentru a asigura protecția lucrătorilor detașați, legislația UE permite statelor membre să impună obligații administrative, cum ar fi obligația de declarare a lucrătorilor detașați, atunci când acest lucru este justificat și proporțional. Cu toate acestea, nu toți lucrătorii detașați (de exemplu, specialiști calificați, cum ar fi inginerii și tehnicienii care instalează și întrețin mașini sau personalul de conducere) se confruntă cu aceleași riscuri.

Diversitatea cerințelor naționale legate de declarare, atât în ceea ce privește natura (pe suport de hârtie sau în format digital), cât și conținutul lor (natura și numărul de puncte de date), a generat complexitate atât pentru întreprinderi, cât și pentru lucrătorii detașați și a fragmentat piața unică. Părțile interesate semnalează în mod regulat complexitatea normelor privind detașarea ca o barieră în calea furnizării de servicii transfrontaliere 42 . Costul administrativ al detașărilor (cu excepția sectorului transportului rutier) asociat complexității dispozițiilor privind detașarea este estimat la 477-635 de milioane EUR pe an 43 . Pentru a reduce sarcina administrativă a prestatorilor de servicii, Comisia a adoptat, în noiembrie 2024, o propunere de Regulament privind o interfață publică conectată la Sistemul de informare al pieței interne pentru declararea detașării lucrătorilor. Interfața publică ar facilita, de asemenea, monitorizarea eficace a respectării legislației UE menite să asigurare respectarea drepturilor lucrătorilor detașați și ar sprijini cooperarea administrativă între statele membre. Parlamentul European și Consiliul UE sunt încurajate să încheie negocierile cu privire la propunerea Comisiei, care ar reprezenta un pas către reducerea și armonizarea într-o mai mare măsură a cerințelor administrative privind detașarea. Această inițiativă de simplificare este însoțită de eforturi de consolidare a aplicării legislației.

Autoritatea Europeană a Muncii sprijină statele membre și partenerii sociali în aplicarea normelor privind detașarea prin coordonarea și sprijinirea inspecțiilor comune și concertate, prin furnizarea de informații și sprijin pentru ocuparea forței de muncă pentru lucrători și întreprinderi, prin oferirea de asistență în combaterea muncii nedeclarate, prin medierea și facilitarea soluționării litigiilor. Evaluarea ELA în curs indică faptul că performanța agenției poate fi îmbunătățită, dar atrage atenția asupra anumitor limitări ale mandatului său care i-ar putea afecta potențialul. Performanța ELA, inclusiv eficiența și eficacitatea agenției, ar putea fi îmbunătățită prin modificări specifice, cum ar fi îmbunătățirea competențelor de gestionare a datelor și a cooperării cu statele membre și cu partenerii sociali, inclusiv furnizarea de informații, rolul ELA în raport cu resortisanții țărilor terțe care sunt rezidenți în UE.

În plus, Grupul operativ pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică (SMET) a identificat politici inteligente privind detașarea în unele state membre, unde declarațiile și alte cerințe administrative se concentrează pe sectoarele de risc și detașările de scurtă durată sunt exceptate de la aceste cerințe 44 .

Lucrătorii detașați temporar într-un alt stat membru beneficiază de asigurare socială în țara în care sunt angajați. Lucrătorii detașați trebuie să prezinte dovada contribuției la sistemul de asigurări sociale din țara lor de origine (documentul portabil A1). Procedurile de dovedire și de verificare a drepturilor de securitate socială pot fi lungi și anevoioase din punct de vedere administrativ, necesitând prezența fizică și documente fizice. Revizuirea regulamentelor privind coordonarea sistemelor de securitate socială, negociată în prezent de către colegiuitori, ar trebui să conducă la o simplificare a procedurilor, iar colegiuitorii sunt încurajați să încheie aceste negocieri îndelungate. Schimburile între instituțiile de securitate socială au fost deja facilitate datorită sistemului de schimb electronic de informații privind securitatea socială (EESSI). Bazându-se pe digitalizarea recentă a procedurii de solicitare a documentului portabil A1 ca parte a portalului digital unic, pașaportul european de securitate socială (ESSPASS) ar putea aduce o simplificare suplimentară, asigurând verificarea digitală a atestatelor de securitate socială, inclusiv a documentului portabil A1, și reducând riscul de eroare și fraudă.

O întreprindere de inginerie mijlocie, care își desfășoară activitatea în domeniul tehnologiei de automatizare, instalează și efectuează lucrări de întreținere și reparații pentru utilajele sale în întreaga UE, fiind nevoită să depună 3 500 de declarații de detașare pe an. Lucrătorii detașați de întreprindere sunt ingineri și tehnicieni înalt calificați și bine remunerați, care sunt detașați pentru o perioadă de numai câteva zile. Procedurile anevoioase, în special având în vedere marea varietate de cerințe și proceduri naționale de declarare, împiedică furnizarea de servicii transfrontaliere și generează o sarcină administrativă semnificativă.

Acțiuni:

·Sprijinirea în continuare a colegiuitorilor în vederea încheierii negocierilor privind:

orevizuirea Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009 privind coordonarea sistemelor de securitate socială;

opropunerea privind o interfață publică pentru declararea detașării lucrătorilor [COM(2024) 531 final].

·Lansarea unui pachet privind mobilitatea echitabilă a forței de muncă (2026), care să includă, printre altele:

oca o continuare a activităților-pilot în curs, propunerea de introducere a unui pașaport european de securitate socială (ESSPASS);

opropunerea de consolidare a Autorității Europene a Muncii (ELA), inclusiv revizuirea mandatului acesteia;

oluarea în considerare a unor măsuri care să faciliteze prestarea temporară de servicii transfrontaliere, protejând în același timp drepturile lucrătorilor.

10. Constrângeri teritoriale în materie de aprovizionare

Constrângerile teritoriale cu privire la aprovizionare în comerțul cu amănuntul și comerțul cu ridicata fragmentează piața unică, limitează posibilitățile de alegere ale consumatorilor și contribuie la diferențe semnificative de preț în întreaga UE, în special în cazul bunurilor de consum zilnic. Constrângerile teritoriale în materie de aprovizionare sunt limitări impuse de anumiți producători mari care fac foarte dificil sau imposibil pentru comercianții cu amănuntul să cumpere produse într-un stat membru și să le revândă în altul. Acest lucru afectează activitățile transfrontaliere și încalcă promisiunea pieței unice de a oferi consumatorilor posibilități de alegere și de a asigura concurență la nivelul prețurilor 45 . Deși legislația în domeniul concurenței este un instrument eficace de sancționare a unor astfel de practici care rezultă din acorduri sau practici unilaterale ale operatorilor dominanți 46 , multe dintre acestea nu intră sub incidența acestei legislații, în special cele care rezultă din practici unilaterale ale marilor producători care nu se află într-o poziție dominantă în sensul legislației în domeniul concurenței. Comisia va evalua măsurile necesare pentru abordarea acestor constrângeri în materie de aprovizionare din partea actorilor importanți de pe piață atunci când acestea conduc la diferențe nejustificate de preț care nu pot fi explicate prin factori obiectivi, cum ar fi diferențele de reglementare sau de costuri între statele membre. Alte acțiuni, cum ar fi cele referitoare la etichetare incluse în prezenta strategie, vor contribui, de asemenea, la abordarea constrângerilor teritoriale în materie de aprovizionare, având în vedere faptul că normele naționale fragmentate pot facilita aceste practici.

Un mare producător de produse alimentare de marcă vinde același produs în mai multe țări, însă în unele țări produsul este mult mai ieftin decât în altele, iar această diferență nu poate fi explicată prin costurile fiscale sau cu forța de muncă. Un lanț de supermarketuri care își desfășoară, de asemenea, activitatea în aceste țări dorește să cumpere produsul în țara în care este mai ieftin și să îl vândă la un preț mai mic și în alte țări. Producătorul încetează să furnizeze produsul către supermarketul din țara unde este disponibil la un preț mai mic pentru a-l împiedica să vândă produsul la un preț mic în alte țări, astfel încât să mențină diferența artificială de preț dintre țări.

Acțiune:

·dezvoltarea unor instrumente de eliminare a constrângerilor teritoriale nejustificate în materie de aprovizionare pentru a acoperi situațiile care nu intră sub incidența legislației în domeniul concurenței, cum ar fi practicile unilaterale ale marilor producători (propunere - T4 2026).

Capitolul 2. Consolidarea piețelor europene ale serviciilor

Economia UE este o economie a serviciilor, însă piața unică a serviciilor rămâne profund subdezvoltată. Serviciile reprezintă aproximativ 75 % din PIB-ul UE și majoritatea locurilor de muncă din UE sunt create în sectorul serviciilor 47 . 40 % din valoarea adăugată a produselor UE constă în conținutul de servicii. Cu toate acestea, cu o pondere de 7,6 % din PIB-ul UE, comerțul cu servicii în interiorul UE nu îl depășește pe cel cu țări terțe, o confirmare a faptului că piața unică a serviciilor funcționează cu mult sub potențialul său 48 . În pofida progreselor înregistrate, aproximativ 60 % dintre barierele în calea serviciilor sunt de același tip ca în urmă cu 20 de ani 49 . În consecință, se impune o nouă abordare.

Marea diversitate a serviciilor în toate sectoarele economiei limitează eficacitatea unei abordări politice orizontale universale, în timp ce argumentele economice pentru integrarea piețelor de servicii sunt deosebit de puternice în unele sectoare de servicii. Serviciile pentru întreprinderi reprezintă 7 % din PIB-ul UE și prezintă asemănări clare între statele membre, însă diferențele de reglementare între acestea sunt în continuare foarte mari. Serviciile cu amănuntul reprezintă 12 % din PIB-ul UE, în timp ce piețele continuă să fie segmentate în funcție de frontierele naționale și se caracterizează printr-o productivitate scăzută. Serviciile de construcții reprezintă 11 % din PIB-ul UE, dar numai 1 % dintre acestea sunt comercializate la nivel transfrontalier, piețele construcțiilor continuând să funcționeze pe criterii naționale. Serviciile poștale eficiente se află în centrul pieței unice, facilitând activitățile economice transfrontaliere. Cu toate acestea, alte servicii au adesea un caracter local și se pretează mai puțin la comerțul transfrontalier.

O nouă abordare politică sectorială poate oferi o nouă dinamică pieței unice a serviciilor. Actuala abordare politică orizontală va fi completată cu inițiative specifice fiecărui sector al serviciilor care se vor axa pe sectoarele de servicii cele mai relevante pentru dubla tranziție și care ar putea aduce cea mai mare valoare adăugată economică și ar putea înlocui normele naționale divergente care creează fragmentare juridică.

Asigurarea furnizării transfrontaliere neîntrerupte și eficiente de servicii conexe industriei, cum ar fi serviciile de instalare, întreținere și reparare, este esențială pentru industria prelucrătoare din Europa. Pe măsură ce industriile prelucrătoare pun tot mai mult accentul pe servitizare, integrând soluții de produse și servicii, părțile interesate și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că barierele de reglementare, cum ar fi cerințele împovărătoare privind detașarea lucrătorilor, verificările prealabile, declarațiile prealabile privind serviciile și standardele diferite de siguranță la locul de muncă împiedică prestarea transfrontalieră fără sincope a serviciilor, cum ar fi cele de instalare, întreținere și reparare, cu efecte negative asupra competitivității industriale.

Serviciile pentru întreprinderi sunt printre cele mai puternic reglementate servicii în unele state membre, dar nu în toate. Printre cele 5 700 de profesii reglementate se numără multe servicii pentru întreprinderi, cum ar fi serviciile juridice, de contabilitate și de consultanță fiscală, care au un impact la nivelul întregii economii. O reducere cu 10 % a barierelor din calea serviciilor ar crește valoarea adăugată brută a UE în domeniul serviciilor pentru întreprinderi cu 0,8 % 50 .

Reglementarea restrictivă și diversă a serviciilor de construcții frânează oferta de locuințe la prețuri accesibile și eficiente din punct de vedere energetic și dezvoltarea infrastructurii. Părțile interesate și-au exprimat îngrijorarea cu privire la limitarea mobilității profesionale din cauza numărului mare de profesii reglementate din acest sector și a procedurii complexe de recunoaștere reciprocă a calificărilor profesionale, a slabei recunoașteri reciproce a certificatelor naționale și a cerințelor de dovedire a competențelor în domenii precum sănătatea și siguranța, eficiența energetică și mediul. Disponibilitatea limitată a asigurării de răspundere civilă în situații transfrontaliere complică și mai mult furnizarea de servicii transfrontaliere și este o problemă care necesită soluții bazate pe piață. O reducere cu 10 % a barierelor din calea serviciilor de construcții ar crește valoarea adăugată brută a UE cu 0,5 % 51 . În plus, proiectele de amenajare a teritoriului, de construcții și de renovare fac adesea obiectul unor proceduri de autorizare complexe, lente și fragmentate, care variază foarte mult de la un stat membru la altul. Acest lucru reduce potențialul unei piețe unice funcționale, care ar putea oferi locuințe la prețuri accesibile rapid și la scară largă.

Competitivitatea în sectorul comerțului cu amănuntul este afectată de numeroasele restricții în ceea ce privește înființarea de magazine și funcționarea acestora. Multe dintre aceste restricții pot fi justificate din perspectiva obiectivelor de politică publică legitime, cum ar fi amenajarea teritoriului și menținerea vitalității centrelor orașelor. Cu toate acestea, restricțiile trebuie să fie proporționale, întrucât unele dintre ele pot crea bariere la intrarea pe piață și pot afecta în mod negativ concurența, productivitatea și inovarea. O reducere cu 10 % a barierelor din calea serviciilor cu amănuntul ar crește valoarea adăugată brută a UE cu 0,6 % 52 .

Cererea de servicii poștale în UE este în scădere de mai mulți ani, în timp ce piața livrărilor de colete continuă să crească pe fondul expansiunii comerțului electronic. Scăderea volumului corespondenței a generat o creștere puternică a costurilor de livrare a scrisorilor și întrebări cu privire la frecvențele de livrare. Având în vedere continuarea preconizată a procesului de digitalizare a societății și a dezvoltării comerțului electronic, serviciile de livrare de corespondență și de colete necesită atenție pentru a asigura condiții de concurență echitabile între participanții pe piață, pentru a spori transparența prețurilor și pentru a sprijini drepturile consumatorilor. O reformă a cadrului de reglementare al UE privind serviciile poștale se va axa pe livrarea ca serviciu și se va asigura că cetățenii și întreprinderile beneficiază de livrări în întreaga UE la prețuri accesibile, promovând în același timp concurența loială pe piețele de livrare și sporind protecția consumatorilor.

La peste treizeci de ani de la crearea sa, piața unică este încă incompletă în ceea ce privește serviciile de telecomunicații, de transport, financiare și din domeniul energiei, fiind necesare acțiuni îndrăznețe și urgente pentru abordarea acestei situații. Au fost deja elaborate politici sectoriale în materie de servicii, proces care continuă însă.

Recenta strategie a Comisiei privind o Uniune a economiilor și a investițiilor urmărește îmbunătățirea modului în care sistemul financiar al UE direcționează economiile către investiții productive, oferind oportunități financiare mai bune pentru deponenții din UE și un acces mai bun la capital pentru întreprinderile din UE 53 . În acest context, Comisia a creat un nou canal pentru a colecta informații cu privire la obstacolele noi sau existente în calea integrării piețelor financiare și a liberei circulații a capitalurilor 54 și a lansat o consultare a părților interesate pentru a colecta feedback cu privire la barierele din calea integrării piețelor financiare 55 . Cu toate acestea, divergențele dintre legislațiile naționale, inclusiv cele privind titlurile de valoare, societățile comerciale, insolvența și cele fiscale, precum și în ceea ce privește eficacitatea procedurilor administrative și judiciare, creează sarcini administrative și bariere în calea investițiilor transfrontaliere. Pentru realizarea unei piețe unice eficiente a serviciilor financiare ar fi nevoie, de asemenea, de eforturi din partea statelor membre în vederea eliminării acestor bariere.

Serviciile în domeniul energiei sprijină producția, distribuția și utilizarea eficientă a energiei în UE și tranziția curată. Acestea sprijină și depind de o infrastructură modernă de rețele, de stocare și de invertoare și contoare digitale, care sunt necesare pentru o veritabilă uniune energetică. După cum s-a anunțat în Planul de acțiune pentru energie la prețuri accesibile 56 , viitorul pachet privind rețeaua europeană va sprijini extinderea și modernizarea rețelelor și a interconexiunilor, care, la rândul lor, necesită și permit extinderea pieței serviciilor din domeniul energiei. Atingerea obiectivelor noastre de interconectare este esențială pentru unificarea piețelor energiei și pentru realizarea unei uniuni energetice reziliente și competitive. Serviciile de eficiență energetică sunt esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor climatice și pentru reducerea costurilor pentru consumatori și întreprinderi, iar întreprinderile care furnizează astfel de servicii vor fi sprijinite de Comisie pentru a-și extinde activitățile, inclusiv prin intermediul schemelor de garantare ale UE în parteneriat cu BEI. În plus, viitorul pachet de măsuri privind energia pentru cetățeni va sprijini creșterea serviciilor în domeniul energiei, cum ar fi îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor. De asemenea, o Carte albă va analiza modalitățile de aprofundare a integrării pieței energiei electrice și de consolidare a cadrului de guvernanță pentru a garanta că deciziile cu relevanță transfrontalieră sunt adoptate la nivelul adecvat, fapt care va sprijini în continuare piața serviciilor din domeniul energiei.

Sectorul telecomunicațiilor din UE este încă fragmentat de-a lungul frontierelor naționale, iar operatorii și consumatorii din UE nu pot profita de întregul potențial al pieței unice. În prezent, pe piața europeană activează peste 100 de operatori. În plus, o cale comună către tehnologia 6G necesită un spectru suplimentar, planificare și cadre mai armonizate. Evoluțiile tehnologice și ale pieței rapide deschid noi posibilități în ceea ce privește furnizarea de servicii transfrontaliere și pot necesita un cadru mai armonizat, de exemplu privind serviciile prin satelit, pentru a profita pe deplin de avantajele oferite. Pentru depășirea acestor provocări și pentru a se asigura că Europa dispune de rețele digitale adaptate exigențelor viitorului și de infrastructuri sigure și reziliente, cadrul de reglementare aplicabil trebuie să fie actualizat. Tranziția către o infrastructură bazată pe cloud și către inteligența artificială necesită un acces îmbunătățit la o conectivitate sigură, rapidă și fiabilă.

Astfel cum s-a subliniat în Planul de acțiune privind continentul IA, Actul legislativ privind dezvoltarea tehnologiei de tip cloud și a IA va analiza instituirea unei piețe comune pentru capacitatea și serviciile de cloud pentru a asigura crearea unei veritabile piețe unice europene a serviciilor de cloud și pentru a stimula intrarea pe piață a unui set mai divers de furnizori de servicii de cloud.

Pentru realizarea unei veritabile piețe unice europene a transporturilor este necesară eliminarea barierelor tehnice inutile rămase între diferitele moduri de transport. De exemplu, punerea în aplicare a planului UE privind căile ferate de mare viteză va necesita progrese în ceea ce privește consolidarea sistemului UE de management al traficului feroviar în vederea sporirii capacității și a asigurării interoperabilități neîntrerupte. Consolidarea și implementarea pe scară largă a instrumentelor digitale interoperabile ar trebui să reducă sarcina administrativă asociată cu asigurarea conformității cu reglementările. Îmbunătățirea schimbului de informații și de date în domeniul transporturilor ar permite renunțarea la documentele pe suport de hârtie. De asemenea, instrumentele digitale pot simplifica turismul și călătoriile europene, permițându-le pasagerilor să achiziționeze bilete prin mijloace informatizate. Eliminarea barierelor existente pentru a permite acordarea de licențe transfrontaliere pentru serviciile furnizate prin intermediul vehiculelor conectate și automatizate și asigurarea unei conectivități pe deplin fiabile între vehicule și infrastructură prin armonizarea specificațiilor tehnice pentru sistemele de transport inteligente cooperative (C-ITS) vor consolida piața noastră unică a serviciilor de mobilitate. Crearea condițiilor pentru ca închirierile auto transfrontaliere să devină mai fezabile și mai accesibile pentru cetățeni reprezintă o altă modalitate de a consolida piața noastră unică pentru servicii și turism, îmbunătățind în același timp eficiența sistemului de transport. De asemenea, Comisia va avea în vedere acțiuni pentru aplicarea normelor și a principiilor pieței unice a UE în sectorul taxiurilor și al vehiculelor închiriate private.

Acțiuni:

·propunerea unui act legislativ privind serviciile de construcții pentru a reduce barierele din calea accesului transfrontalier pe piața serviciilor de construcții și de instalare (T4 2026);

·simplificarea în colaborare cu statele membre a procedurilor de autorizare și de planificare pentru a crește oferta de locuințe în contextul Planului european privind locuințele la prețuri accesibile și al Strategiei europene pentru construcția de locuințe (T1 2026);

·lansarea unei inițiative pentru facilitarea furnizării transfrontaliere de servicii conexe industriei, cum ar fi serviciile de instalare, întreținere și reparare (T4 2025);

·elaborarea de orientări și recomandări adresate statelor membre pentru eliminarea, în cazul serviciilor reglementate pentru întreprinderi, a reglementărilor inutile care împiedică investițiile și comerțul (T1 2026);

·elaborarea de orientări pentru statele membre cu privire la proporționalitatea reglementărilor naționale privind comerțul cu amănuntul (T4 2026);

·propunerea unui nou act legislativ privind livrările în UE, care să înlocuiască Directiva privind serviciile poștale și Regulamentul privind serviciile de livrare transfrontalieră de colete (propunere legislativă T4 2026);

·propunerea unui act legislativ privind rețelele digitale pentru a simplifica cadrul juridic și a stimula realizarea unei piețe unice a comunicațiilor electronice (T4 2025);

·lansarea unei inițiative privind un sistem digital unic de rezervare și de emitere a biletelor pentru transportul feroviar (T4 2025);

·lansarea unei inițiative privind mobilitatea prin mijloace informatizate a pasagerilor și a mărfurilor (T4 2026);

·lansarea unei inițiative privind închirierile auto transfrontaliere (T3 2025);

·asigurarea punerii în aplicare și a respectării cadrului juridic orizontal existent într-un mod armonizat (Directiva UE privind serviciile 57 ) (în curs).

Capitolul 3. IMM-urile pe piața unică

La fel ca cetățenii UE, IMM-urile europene ar trebui să facă obiectul unor „verificări ale pașapoartelor” pe piața unică numai în situații cu totul excepționale. Pentru a beneficia de măsuri specifice pentru IMM-uri în toate statele membre, IMM-urilor nu ar trebui, în mod normal, să li se solicite să „se califice” sau să își dovedească statutul. Comisia publică, împreună cu prezenta strategie, un instrument online simplu și nebirocratic, disponibil în toate limbile UE, care generează un identificator pentru IMM-uri, pe baza unei autoevaluări 58 . În spiritul simplificării administrative, în cazul în care identificarea IMM-urilor este considerată necesară, normele ar trebui să facă trimitere la acest instrument. În plus, ar trebui să se analizeze cu atenție dacă ar trebui să li se solicite IMM-urilor dovezi suplimentare referitoare la statutul lor în situații justificate (de exemplu, atunci când se solicită finanțare specifică IMM-urilor).

IMM-urile trebuie să poată „călători” mai ușor pe piața unică, în special în regiunile de frontieră. Comisia va utiliza rețeaua reprezentanților pentru IMM-uri pentru a colabora cu statele membre în vederea promovării în continuare a măsurilor de sprijinire și de facilitare a activității IMM-urilor în comerțul transfrontalier. IMM-urile sunt afectate în mod deosebit de barierele și obstacolele de pe piața unică 59 , având mai puține resurse financiare și umane pentru a le depăși. 3,6 % dintre IMM-uri exportă deja bunuri în alte țări ale UE 60 , însă numărul acestora ar putea fi mai mare 61 . În timp ce 73 % dintre IMM-urile cu creștere puternică intenționează să se extindă pe piața lor internă, doar 24 % intenționează să se extindă în cadrul pieței unice 62 . Dialogul permanent cu statele membre și cu întreprinderile mici este esențial pentru elaborarea de politici care să sprijine IMM-urile și să contribuie la obiectivul de reducere cu 35 % a sarcinii administrative pentru IMM-uri. Prin urmare, Comisia va utiliza mai bine potențialul rețelei reprezentanților pentru IMM-uri ținând seama de aceste obiective. Rețeaua întreprinderilor europene, cu peste 3 500 de consilieri, își va dezvolta în continuare serviciile specifice de consiliere și de punere în legătură a IMM-urilor, punând un accent deosebit pe o mai bună alertare a IMM-urilor cu privire la impactul noii legislații și pe sprijinirea lor în a face față acestui impact.

Elaborarea unei legislații adaptate IMM-urilor necesită un angajament real față de principiul „a gândi mai întâi la scară mică”. De prea multe ori, dispozițiile de reglementare generează sarcini administrative și costuri mai mari pentru IMM-uri. Pentru ca interesele IMM-urilor și măsurile de atenuare să fie mai bine luate în considerare, a fost concepută o nouă verificare obligatorie a IMM-urilor, care va fi pusă în aplicare în evaluările de impact ale Comisiei pentru toate inițiativele identificate ca fiind relevante pentru IMM-uri 63 . În plus, dispozițiile favorabile IMM-urilor ar trebui să fie luate în considerare și incluse în mod sistematic de către toți factorii de decizie în procesul de elaborare și negociere a actelor legislative. Dispozițiile favorabile IMM-urilor sunt exemple de bune practici în materie de clauze juridice referitoare la aspecte ale legislației care influențează mediul de afaceri, sunt comune mai multor acte legislative și sunt concepute pentru a facilita aplicarea practică a legislației de către IMM-uri. Includerea lor sistematică în legislație va contribui la o mai bună integrare a nevoilor IMM-urilor și va crea un mediu de afaceri mai stabil și mai previzibil pentru acestea. 

Piața europeană trebuie să fie o piață care să încurajeze și să recompenseze extinderea întreprinderilor. IMM-urile care se extind și obțin statutul de întreprinderi mici cu capitalizare medie (întreprinderi cu 250-749 de angajați) se caracterizează, de regulă, printr-o extindere rapidă, o capacitate de inovare sporită și o mare capacitate de adaptare la transformarea digitală. Aceste întreprinderi mijlocii continuă însă să se confrunte cu obstacole specifice, în special legate de sarcina administrativă 64 . Prin urmare, împreună cu prezenta strategie, Comisia propune o definiție oficială pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie 65 . Pentru a facilita extinderea în cadrul și în afara segmentului întreprinderilor mici cu capitalizare medie, definiția permite în mod specific întreprinderilor sprijinite prin fonduri cu capital de risc și fonduri de investiții în societăți necotate să beneficieze de statutul de întreprindere mică cu capitalizare medie. Se propune ca această clasificare să fie luată în considerare și pentru IMM-uri, după caz, atunci când se utilizează o definiție a IMM-urilor pentru dezvoltarea unei finanțări specifice, a unor măsuri de atenuare sau a unor beneficii. În plus, Comisia va lua în considerare aceste aspecte atunci când va analiza posibilitatea actualizării definiției IMM-urilor 66 . Pachetul privind întreprinderile mici cu capitalizare medie include, de asemenea, două propuneri Omnibus cu un prim set de opt directive și regulamente pentru a extinde măsurile de atenuare aplicate în prezent IMM-urilor și la întreprinderile mici cu capitalizare medie, alături de măsuri suplimentare de simplificare.

Scopul este de a ajuta întreprinderile care depășesc pragurile din definiția IMM-urilor să elimine obstacolele cu care se confruntă în această tranziție. Într-o a doua etapă, Comisia va lua în considerare, de asemenea, nevoile întreprinderilor mici cu capitalizare medie în cadrul evaluărilor și al revizuirilor relevante, de exemplu în ceea ce privește Directiva privind achizițiile publice și Regulamentul privind standardizarea. Într-o a treia etapă, întreprinderile mici cu capitalizare medie vor fi luate în considerare în cadrul viitoarelor propuneri ale Comisiei, în special în cadrul pachetului Omnibus planificat în domeniul digital, care include, printre altele, Regulamentul privind IA, Regulamentul privind datele, Regulamentul privind guvernanța datelor și Directiva privind datele deschise. De asemenea, Comisia va lua în considerare nevoile întreprinderilor mici cu capitalizare medie la elaborarea viitoarei legislații cu impact asupra sectoarelor în care aceste întreprinderi sunt puternic reprezentate, inclusiv în sectorul produselor electronice, al energiei din surse regenerabile, al apărării și spațial, precum și în industriile mari consumatoare de energie 67 , de exemplu în cadrul viitorului Act legislativ privind accelerarea decarbonizării industriale, al pachetului Omnibus privind apărarea și al Actului legislativ privind spațiul. În cele din urmă, întreprinderile mici cu capitalizare medie vor fi, de asemenea, luate în considerare în mod specific în punerea în aplicare a unor acte legislative recent adoptate, de exemplu a Regulamentului privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile sau a Regulamentului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje. 

Utilizarea mai intensă a drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) ar îmbunătăți accesul IMM-urilor la finanțare și, prin urmare, ar contribui la extinderea acestora pe piața unică. Protecția proprietății intelectuale este un factor-cheie pentru investițiile în active necorporale și un semnal puternic pe piață al potențialului de inovare al IMM-urilor. Finalizarea pachetului privind brevetele, împreună cu toate statele membre participante la sistemul de brevete unitare, ar contribui în mare măsură la realizarea pieței unice pentru proprietatea intelectuală, deja realizată în ceea ce privește mărcile, desenele și indicațiile geografice. Comisia va publica un raport privind funcționarea brevetului unitar, desfășurând în același timp activități de informare specifice pentru a încuraja toate statele membre să adere la sistemul de brevete unitare. Viitorul Act european pentru inovare și Strategia privind întreprinderile nou-înființate și întreprinderile în curs de extindere vor propune acțiuni concrete pentru valorificarea proprietății intelectuale. Împreună cu Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) 68 , Comisia va extinde „Fondul pentru IMM-uri” până în 2026 și posibil până în 2027 și va explora posibilitatea de a acoperi, de asemenea, costurile legate de valorificarea, evaluarea și comercializarea PI, precum și a indicațiilor geografice pentru produsele artizanale și industriale.

Cererile de raportare privind durabilitatea pot fi adesea dezavantajoase pentru IMM-uri. Deși nu fac obiectul legislației privind finanțarea durabilă sau al cerințelor privind diligența necesară – cum ar fi Directiva privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea (CSRD) și Directiva privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor (CSDDD) – IMM-urile susțin că primesc cereri de raportare diferite de la partenerii lor pentru aceleași informații privind durabilitatea. Limitarea informațiilor pe care întreprinderile mai mari le pot solicita IMM-urilor din lanțul lor valoric în scopul raportării privind durabilitatea va reduce sarcina pentru IMM-uri. Modificările la CSRD propuse de Comisie în cadrul primului pachet Omnibus urmăresc să îndeplinească acest obiectiv odată cu intrarea lor în vigoare. Însă, pentru a acoperi perioada până la confirmarea acestor modificări și pentru a oferi claritate imediată pieței, până în vara anului 2025 va fi publicată o recomandare a Comisiei privind standardul voluntar pentru IMM-uri elaborat de Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG).

IMM-urile întâmpină dificultăți în ceea ce privește accesul la oportunități de finanțare durabilă. Comisia va urmări să sprijine IMM-urile în două moduri. În primul rând, până în vara anului 2025, Comisia va revizui Regulamentul delegat privind obligația furnizării de informații în temeiul dispozițiilor privind taxonomia astfel încât să nu limiteze accesul IMM-urilor la finanțare durabilă și să prevină impunerea unor cerințe de raportare privind durabilitatea indirect disproporționate pentru IMM-uri. Această revizuire va aborda, în special, diferența în ceea ce privește domeniul de aplicare al numărătorului și numitorului ratei activelor verzi (Green Asset Ratio – GAR). În al doilea rând, pe baza avizului Platformei privind finanțarea durabilă 69 și a garanției pentru durabilitate din cadrul componentei pentru IMM-uri a InvestEU, Comisia va elabora o abordare raționalizată voluntară pentru a ajuta IMM-urile să își declare în mod voluntar performanța în materie de durabilitate a mediului atunci când solicită finanțare durabilă din partea băncilor și a investitorilor. În plus, Comisia va evalua dacă vor fi necesare revizuiri ulterioare ale actului delegat pentru a facilita și mai mult raportarea de către actorii financiari, în special de către bănci, cu privire la modul în care finanțează IMM-urile care desfășoară activități durabile.

Acțiuni:

·furnizarea unui instrument de identificare a IMM-urilor pe baza unei declarații pe propria răspundere, disponibil în toate limbile UE, pentru a facilita dovedirea statutului de IMM, după caz (împreună cu Strategia privind piața unică);

·consolidarea rețelei reprezentanților pentru IMM-uri, inclusiv pentru a încuraja adoptarea voluntară a unor măsuri de încurajare a comerțului transfrontalier al IMM-urilor și pentru a contribui la agenda de reducere a sarcinii administrative (T3 2025);

·publicarea de exemple de bune practici în materie de dispoziții favorabile IMM-urilor care pot fi luate în considerare în mod sistematic pentru a fi incluse în proiectele de acte legislative și în negocieri (T3 2025);

·adoptarea unei definiții a întreprinderilor mici cu capitalizare medie și a unui pachet Omnibus pentru acest tip de întreprinderi (împreună cu Strategia privind piața unică);

·extinderea actualului Fond pentru IMM-uri, pus în aplicare de EUIPO, până în 2026 și posibil până în 2027 (T4 2025);

·adoptarea unei recomandări a Comisiei privind un standard voluntar pentru IMM-uri (VSME) în vederea gestionării cererilor de raportare privind durabilitatea adresate IMM-urilor de întreprinderile din lanțul lor valoric și de partenerii lor financiari (T3 2025);

·elaborarea unei abordări raționalizate voluntare pentru a ajuta IMM-urile să își declare rezultatele în materie de durabilitate și să își îmbunătățească accesul la finanțare durabilă, inclusiv prin analizarea necesității de a modifica Regulamentul delegat privind obligația furnizării de informații în temeiul dispozițiilor privind taxonomia pentru a permite o mai bună raportare de către instituțiile financiare a activităților de finanțare a IMM-urilor respective (T1 2026 / T2 2026).

Capitolul 4. Digitalizarea pieței unice

Statele membre și UE trebuie să își coordoneze eforturile pentru a asigura buna funcționare a pieței unice: instrumentele digitale fac posibil acest lucru și sunt esențiale pentru punerea în aplicare inteligentă a politicilor. Lipsa unei colaborări între administrațiile naționale și de la nivelul UE, care să își asume în comun responsabilitatea pentru funcționarea de zi cu zi a pieței unice conduce la abordări diferite și la aplicarea divergentă a unor norme comune care limitează eficacitatea pieței unice.

Principalele elemente ale unui cadru de reglementare eficace și modern includ informații clare și ușor de găsit online cu privire la cerințe, proceduri accesibile digital și raportarea automată. Cu toate acestea, operatorilor economici le este greu sau imposibil să acceseze informații și să îndeplinească diverse formalități administrative online. Iar acolo unde există proceduri digitale, legislația dificil de interpretat, formatele de date care nu pot fi citite automat, ecosistemele informatice fragmentate și schimburile ineficiente de date fac dificilă respectarea cerințelor de reglementare de către cetățeni și întreprinderi prin mijloace online.

UE are nevoie de o schimbare de paradigmă de la o piață unică bazată pe documente la una bazată pe date. Trebuie să facem trecerea de la schimbul de documente pe suport de hârtie la schimbul de date digitale. Acest lucru implică schimbul și raportarea digitală automatizată de date structurate care să permită întreprinderilor și autorităților publice să facă schimb de date în timp real, înlocuind birocrația greoaie și sistemele de conformitate bazate pe documente cu soluții interoperabile și securizate bazate pe date. Integrarea principiului adaptării la mediul digital în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor este esențială 70 , asigurându-se că cerințele de reglementare sunt concepute încă de la început pentru a fi digitale, interoperabile și raționalizate 71 .

Înființarea întreprinderilor și depunerea de informații în registrele comerțului pot fi deja realizate în întregime online, iar noile instrumente digitale, cum ar fi certificatul societăților din UE, adică o carte de identitate a întreprinderilor din UE, vor reduce și mai mult sarcinile pentru întreprinderi 72 . Aceste proceduri și instrumente se bazează pe sistemul de interconectare a registrelor comerțului (BRIS), care oferă acces la informații oficiale, fiabile și care pot fi citite automat privind societățile comerciale și permite un schimb securizat de informații între registrele comerțului, bazat pe principiul „doar o singură dată”, precum și pe identificatorul unic european pentru societăți (EUID). Punerea în aplicare și dezvoltarea acestora vor fi esențiale pentru viitoarele eforturi de digitalizare deplină a procedurilor și de reducere a sarcinilor administrative pentru întreprinderi, inclusiv prin viitoarea conectare la sistemul de interconectare a registrelor beneficiarilor reali din UE și la sistemul de interconectare a registrelor de insolvență din UE, precum și prin extinderea în continuare a utilizării EUID ca identificator al societăților în diferite domenii de politică.

Identitatea digitală permite accesul transfrontalier securizat la servicii digitale și schimbul de date, atribute și credențiale cu efect juridic în întreaga UE. Punerea în aplicare deplină a cadrului european pentru identitatea digitală și, în special, introducerea portofelelor europene pentru identitatea digitală la sfârșitul anului 2026 sunt esențiale pentru a facilita interacțiuni digitale transfrontaliere, securizate și fiabile pentru cetățeni și rezidenți. Viitorul portofel al întreprinderilor europene va stabili identitatea digitală a operatorilor economici, pe baza BRIS și a EUID în cazul societăților comerciale. Acesta va permite schimbul de date și credențiale verificate și va asigura un canal de notificare valabil din punct de vedere juridic, permițând interacțiuni fără sincope cu administrațiile publice și reducând costul respectării reglementărilor.

Portalul digital unic (PDU) oferă un ghișeu unic pentru informații, servicii de asistență și proceduri administrative bazate pe principiul „doar o singură dată”. Cu toate acestea, disponibilitatea serviciilor publice digitale pentru utilizatorii transfrontalieri este mai redusă decât pentru utilizatorii naționali 73 . Prin urmare, cetățenii și întreprinderile se confruntă în continuare cu provocări serioase în ceea ce privește identificarea, obținerea și transmiterea documentelor solicitate de autoritățile din alte state membre. Odată implementat, sistemul tehnic „doar o singură dată” (OOTS) va permite un schimb automatizat de documente și date între autorități, necesitând conectarea a peste 80 000 de autorități naționale competente. Digitalizarea procedurilor de autorizare prevăzute de Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete și de Regulamentul privind materiile prime critice, precum și a procedurilor de autorizare a anumitor furnizori de servicii se află în topul listei de priorități.

În timp ce PDU și OOTS facilitează accesul transfrontalier neîntrerupt la informații și proceduri, sistemul de informare al pieței interne (IMI) asigur o mai bună coordonare și cooperare între autoritățile statelor membre. Exploatarea întregului potențial al IMI pentru a facilita punerea în aplicare a politicilor implică extinderea accesului la IMI și îmbunătățirea interoperabilității. Aceasta va include crearea unui portal IMI generic, reutilizabil pentru conectarea întreprinderilor la IMI, testarea unei platforme de notificare IMI și interconectarea IMI cu alte sisteme.

Pașaportul digital al produsului (PDP) va deveni principalul instrument pentru prezentarea și schimbul de informații privind produsele în cadrul tuturor actelor legislative noi și revizuite privind produsele. Introdus prin Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile, PDP va servi drept instrument de stocare digital pentru etichetele digitale, documentația de conformitate, instrucțiuni și manuale de utilizare, anumite informații privind siguranța, documentația tehnică și alte informații necesare în temeiul legislației UE și a fost deja inclus în mai multe acte juridice noi ale UE. Un suport de date aplicat pe produs, cum ar fi un cod QR, va oferi acces la aceste informații. Se preconizează că primul PDP, pentru baterii, va deveni operațional în 2027, instrumentul urmând să fie extins treptat la alte categorii de produse. Propunerile Omnibus de simplificare adoptate de Comisie împreună cu prezenta strategie au scopul de a ajuta la schițarea primilor pași în direcția alinierii legislației UE privind produsele la era digitală, permițând, de asemenea, punerea la dispoziție a instrucțiunilor de utilizare în principal în format electronic și digitalizarea declarațiilor de conformitate. Digitalizarea completă a declarațiilor de conformitate și digitalizarea instrucțiunilor de utilizare favorabilă consumatorilor prevăzute în aceste propuneri Omnibus vor determina o reducere rapidă a costurilor atât pentru operatorii economici, cât și pentru autorități.

Viitoarea reformă a NCL prevede introducerea pe deplin a PDP pentru a asigura conformitatea cu legislația UE privind produsele. Posibila utilizare a infrastructurii informatice asociate PDP în scopul reutilizării automate a datelor de către întreprinderi va fi, de asemenea, evaluată, pentru a simplifica raportarea și verificarea de către autorități. Vor fi explorate, de asemenea, modalități de digitalizare a proceselor de certificare a produselor, astfel încât procedurile de evaluare a conformității să fie gestionate într-un mod structurat și transparent, permițând întreprinderilor și autorităților să economisească timp și bani.

Formatele de date care nu pot fi citite automat reduc eficiența și cresc costurile proceselor de standardizare. Astfel, este dificil pentru IMM-uri să contribuie la elaborarea de standarde și la identificarea și utilizarea standardelor relevante. Dezvoltarea unor formate de date structurate și prelucrabile automat pentru standardele UE va spori transparența și va facilita contribuția întreprinderilor la procesul de standardizare. Ca parte a revizuirii Regulamentului privind standardizarea, acest format de date structurate va deveni regula, sporind eficiența, facilitând utilizarea standardelor și reducând costurile și sarcina administrativă pentru întreprinderi, fiind oferite, de asemenea, cursuri de formare pentru a ajuta întreprinderile să treacă la noul format.

Deși noul spațiu al datelor privind achizițiile publice și-a dovedit deja avantajele, ecosistemul informatic al pieței unice în domeniul achizițiilor publice rămâne fragmentat, iar schimburile de date sunt ineficiente. Aceasta înseamnă că bazele de date naționale nu sunt suficient de interoperabile, fapt care reduce concurența și face necesară prezentarea de către furnizori a acelorași informații și dovezi de mai multe ori. Pe termen scurt, procedurile de achiziții publice vor deveni mai standardizate în urma cererii de standardizare în curs adresate Comitetului European de Standardizare (CEN). În contextul revizuirii directivelor privind achizițiile publice, principiul „doar o singură dată” ar trebui să fie integrat în legislație, astfel încât întreprinderile să poată participa la achizițiile publice în întreaga Europă fără a fi nevoite să prezinte în mod repetat aceleași informații și dovezi. Autentificarea digitală va fi, de asemenea, introdusă în procesele de achiziții publice. Transformarea digitală a administrației publice în domeniul serviciilor de construcții ar trebui să avanseze prin utilizarea în cadrul proceselor de achiziții publice a unor instrumente digitale specifice, cum ar fi software-ul de modelare a informațiilor despre clădiri (Building Information Modeling – BIM).

Un facilitator digital esențial al pieței unice, facturarea electronică generează reduceri imediate de costuri prin automatizarea prelucrării facturilor și a schimbului de facturi. Facturile electronice permit automatizarea obligațiilor în materie de TVA și a altor obligații de raportare, cum ar fi raportarea privind durabilitatea sau formalitățile vamale. Legislația UE privind facturarea electronică în cadrul achizițiilor publice promovează un standard al UE privind facturarea electronică, însă un număr mic de întreprinderi din UE au implementat facturarea electronică și standardul UE aferent, remarcându-se o lipsă a soluțiilor interoperabile și un nivel scăzut de reutilizare a datelor. Este avut în vedere un set de măsuri pentru a asigura interoperabilitatea și implementarea standardului european privind facturarea electronică și a specificațiilor tehnice privind modulul eDelivery, inclusiv o recomandare a Comisiei privind integrarea unui modul de facturare electronică în toate soluțiile software de contabilitate și auditarea sistemelor naționale de certificare. În paralel, se prevede testarea reutilizării datelor provenite din facturarea electronică în scopul raportării privind durabilitatea și sporirea transparenței în domeniul vamal prin corelarea datelor privind facturarea electronică cu datele vamale, în concordanță cu dezvoltarea Platformei de date vamale a UE.

Portalul digital unic, sistemul tehnic „doar o singură dată”, pașaportul digital al produsului, facturarea electronică, viitorul portofel al întreprinderilor europene, sistemul de interconectare a registrelor comerțului și identificatorul unic european pentru societăți, precum și diverse alte inițiative menite să simplifice schimbul de date și raportarea digitală vor alcătui în mod colectiv un ecosistem coerent de soluții digitale. Aceste instrumente sunt concepute pentru a crea sinergii care să faciliteze și să simplifice desfășurarea de activități economice în UE. Pe lângă sporirea eficienței zilnice a întreprinderilor, acest set de instrumente digitale interconectate va încuraja, de asemenea, o integrare economică mai aprofundată și va stimula inovarea în întreaga Europă.

Acțiuni:

·introducerea portofelului întreprinderilor europene pentru simplificarea și digitalizarea activităților economice desfășurate în UE (propunere legislativă T4 2025);

·introducerea portofelelor europene pentru identitatea digitală în toate statele membre ca mijloc sigur, fiabil și privat de identificare digitală pentru toate persoanele fizice și juridice din Europa (T4 2026);

·revizuirea Regulamentului IMI în vederea simplificării procedurii de extindere a IMI la noi domenii (propunere legislativă T4 2026);

·digitalizarea declarațiilor de conformitate și a altor documente referitoare la produs (propuneri Omnibus adoptate împreună cu prezenta strategie);

·modificarea legislației UE pentru a extinde utilizarea PDP ca instrument digital de stocare a informațiilor legate de produs (ca parte a revizuirii NCL, T2 2026) și pentru a asigura implementarea tehnică a acestuia;

·introducerea unor dispoziții referitoare la digitalizare în cadrul juridic revizuit privind standardizarea și achizițiile publice (T2 2026 și T4 2026);

·revizuirea acquis-ului privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice prin transformarea directivei existente într-un regulament și introducerea obligativității standardului UE privind facturarea electronică pentru achizițiile publice (T4 2026).

Capitolul 5. Asigurarea respectării normelor privind piața unică

Doar o veritabilă piață unică europeană poate avea un efect de pârghie la scară largă. Chiar și cele mai bune norme nu își pot îndeplini obiectivele dacă nu sunt implementate sau aplicate într-un mod inteligent și uniform. Avantajele oferite de piața unică devin o realitate tangibilă pentru întreprinderi și cetățeni doar prin punerea în aplicare eficace, proactivă și rapidă a acestor norme. Atât raportul Letta, cât și raportul Draghi subliniază necesitatea unei mai bune puneri în aplicare a normelor privind piața unică.

Aplicarea corectă și asigurarea respectării normelor privind piața unică reprezintă o responsabilitate comună a Comisiei și a statelor membre, inclusiv a autorităților de la nivel național, regional și municipal. Pe lângă numirea unui reprezentant la nivel înalt pentru piața unică (Sherpa), este esențial ca statele membre să își consolideze capacitățile naționale de asigurare a conformității cu piața unică, în special pentru a aborda problemele individuale ridicate împotriva măsurilor sau a practicilor naționale considerate incompatibile cu piața unică și pentru a sprijini întreprinderile și cetățenii să profite de libertățile pieței unice prin mijloace rapide, ușor accesibile și eficace. Statele membre completează rolul Comisiei de gardian al tratatelor și își asumă alături de aceasta responsabilitatea pentru funcționarea pieței unice, astfel cum se descrie în capitolul 1.

Prevenirea apariției de noi bariere în calea pieței unice

Prevenirea este mai eficientă decât vindecarea. Aceasta începe din momentul în care un stat membru are în vedere o nouă normă și trebuie să fie, mai mult ca oricând, o prioritate în fiecare stat membru, pentru a contracara fragmentarea suplimentară a pieței unice, pentru a promova o mai bună cultură a conformității și pentru a consolida prevenirea apariției de noi bariere în materie de reglementare. Cele mai importante instrumente de prevenire sunt notificările în temeiul Directivei privind transparența pieței unice 74 și al Directivei privind serviciile 75 . În plus, Directiva privind efectuarea unui test de proporționalitate 76 prevede efectuarea de către statele membre a unei evaluări ex ante a proporționalității înainte de adoptarea unei noi reglementări care vizează serviciile profesionale reglementate. Aceste instrumente asigură transparența noilor norme naționale și permit purtarea unor discuții cu statele membre pentru a asigura o evaluare aprofundată a impactului acestora asupra pieței unice și a preveni apariția de noi bariere. Dacă este necesar, instrumentele de prevenire existente vor fi consolidate, în special prin îmbunătățirea transparenței și prin consultarea părților interesate. 

O evaluare aprofundată a normelor naționale planificate care ar putea crea bariere pe piața unică este esențială pentru a limita aceste bariere la ceea ce este strict necesar pentru protejarea intereselor publice legitime. Proporționalitatea joacă un rol decisiv în această privință. Statele membre efectuează o evaluare aprofundată a proporționalității înainte de adoptarea normelor naționale. Comisia va asigura monitorizarea periodică și aprofundată a acestor evaluări, în special atunci când legislația UE stabilește norme sau proceduri specifice pentru aceste evaluări 77 .

Colaborarea în vederea reducerii barierelor de pe piața unică

Colaborarea strânsă dintre statele membre și Comisie este esențială pentru punerea în aplicare eficace a normelor privind piața unică și pentru eliminarea barierelor existente. Principalele platforme care permit o colaborare structurată sunt rețeaua SOLVIT 78 , care contribuie la soluționarea cazurilor individuale în care cetățenii și întreprinderile se confruntă cu obstacole atunci când se deplasează peste graniță sau desfășoară activități transfrontaliere, și Grupul operativ pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică (SMET) 79 .

Deși atât SOLVIT, cât și SMET și-au demonstrat eficiența, activitatea acestora trebuie să fie consolidată și extinsă în continuare prin transpunerea concluziilor în acțiuni concrete. Statele membre ar trebui să consolideze centrele naționale SOLVIT, concentrându-se asupra personalului, a expertizei, a rețelei de contacte și a capacității de a influența alte autorități naționale. Comisia va aborda barierele de pe piața unică identificate de SOLVIT, inclusiv prin lansarea de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, dacă se consideră necesar, și va continua să prezinte Parlamentului European și Consiliului rapoarte cu privire la cazurile SOLVIT, inclusiv viitoarele rapoarte anuale privind progresele înregistrate în ceea ce privește asigurarea respectării și punerea în aplicare a legislației. Activitatea SMET va fi consolidată pentru abordarea într-un mod mai eficace a celor mai importante bariere care împiedică buna circulație a mărfurilor, a serviciilor, a persoanelor și a capitalurilor pe piața unică, afectând competitivitatea UE. Acest lucru se va realiza prin intermediul reuniunii politice anuale la nivel înalt 80 . În plus, Comisia va analiza cu atenție rezultatele activității SMET. În cazul în care nu au fost depuse suficiente eforturi pentru eliminarea barierelor, Comisia va lua măsuri concrete, cum ar fi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în cazul în care bariera este legată de o încălcare a legislației UE, revizuirea legislației sau adoptarea de noi acte legislative în cazul în care bariera este cauzată de absența sau lipsei de claritate a normelor UE. 

Acțiuni în justiție eficiente, dacă este necesar

Inițierea unor acțiuni în justiție eficace, proactive și rapide este importantă pentru aplicarea strategică a normelor privind piața unică. Procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor reprezintă un instrument puternic încredințat Comisiei pentru a asigura respectarea normelor privind piața unică. În cazul în care decide să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru încălcări ale normelor privind piața unică, Comisia le va accelera atât pe plan intern, cât și în dialogul său cu statele membre. Procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor vor fi însoțite de o comunicare transparentă și de explicații clare cu privire la obiectivele urmărite, la beneficiile preconizate ale deciziilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, precum și la rezultatele obținute în cazul procedurilor închise.

Prioritățile strategice în materie de asigurare a respectării legislației vor fi esențiale. Pe lângă asigurarea respectării legislației ca răspuns la încălcările semnificative ale dreptului UE semnalate de părțile interesate, accentul se va pune pe aplicarea proactivă și strategică a normelor privind piața unică. Comisia va identifica domeniile de politică prioritare și le va prezenta într-o agendă anuală de asigurare a respectării normelor privind piața unică, va realiza o analiză sistematică cu privire la implementarea și aplicarea normelor privind piața unică în aceste domenii și, după caz, va lansa proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în mod coordonat.

Acțiuni:

·propunerea unui act legislativ privind prevenirea barierelor pe piața unică (T3 2027, dacă este necesar, pe baza evaluării cu privire la funcționarea instrumentelor de prevenire existente);

·convocarea unei prime reuniuni a reprezentanților la nivel înalt pentru piața unică (Sherpa) (T4 2025);

·organizarea unei prime reuniuni politice anuale la nivel înalt a SMET (T4 2025);

·consolidarea centrelor naționale și a întregii rețele SOLVIT pentru o soluționare mai eficientă a problemelor și o mai bună susținere a argumentelor economice (T4 2025); 

·adoptarea sistematică de măsuri de către Comisie și statele membre cu privire la problemele structurale identificate de SOLVIT și la bariere, în cazul cărora eforturile SMET nu au fost încununate de succes (începând cu T2 2025);

·prezentarea primei agende anuale de asigurare a respectării normelor privind piața unică (T1 2026, care va fi legată de publicarea Raportului anual privind piața unică și competitivitatea).

Concluzie

Într-o perioadă de incertitudini majore la nivel mondial, trebuie să ne asigurăm că piață noastră europeană funcționează la potențialul său maxim. Piața unică a fost creată în urmă cu peste treizeci de ani în scopul dezvoltării unei economii sociale de piață care să asigure prosperitatea tuturor cetățenilor europeni. Am făcut progrese importante de atunci. Cu toate acestea, putem și trebuie să facem mai mult pentru a elimina barierele, a simplifica normele și a le permite întreprinderilor să se dezvolte. Pentru a proteja cetățenii și întreprinderile din UE împotriva concurenței neloiale, a riscurilor și a turbulențelor imprevizibile la nivel mondial și pentru a le oferi în continuare un cadru bazat pe statul de drept, previzibilitate și securitate juridică. Piața europeană este cea care ne permite să ne consolidăm lanțurile valorice interne.

O piață unică puternică îi permite Europei să aibă un cuvânt important de spus la nivel mondial, iar UE rămâne un partener puternic și fiabil pentru țările care împărtășesc aceeași viziune, atât la nivel mondial 81 , cât și în regiune. Pe lângă țările SEE-AELS, Comisia propune un cadru structurat pentru a stimula participarea la piața unică a țărilor din Balcanii de Vest, a Ucrainei și a Moldovei. Această „autostradă” către piața unică ar include o mai bună aliniere normativă și ar facilita integrarea industriilor acestor țări în lanțurile valorice europene înainte de aderarea lor deplină la UE. În plus, deși UE este și va rămâne una dintre cele mai deschise economii, comerțul mondial este puternic perturbat de practicile neloiale, tarifele nejustificate și subvențiile cu efect de denaturare ale unor țări terțe. Pentru a restabili condițiile de concurență echitabile și pentru a ne asigura că piața unică nu servește drept destinație de export pentru supracapacitatea și reorientarea schimburilor comerciale induse de state, UE va apela pe deplin, ori de câte ori va fi necesar, la instrumentele de apărare comercială (inclusiv garanții) și la tarife justificate.

Dezvoltarea în continuare a pieței noastre europene este un efort comun. Comisia își va îndeplini rolul prin acțiunile prevăzute în prezenta strategie și prin utilizarea tuturor instrumentelor de care dispune pentru a asigura conformitatea cu normele pieței unice, inclusiv prin inițierea de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, dacă este necesar. Solicităm Parlamentului European și Consiliului să se alăture acestui efort și să acorde prioritate adoptării propunerilor privind piața unică. Împreună, ar trebui să ne propunem să instituim un cadru al pieței europene modernizat și digitalizat până în 2030.

Statele membre au un rol principal în acest demers, acestora revenindu-le responsabilitatea pentru punerea în aplicare zilnică a normelor UE. Prin urmare, este esențial ca statele membre să își alinieze politicile și legislația la obiectivele și normele noastre comune pentru a simplifica mediul de afaceri și pentru a le permite întreprinderilor să își desfășoare activitatea pe piața europeană cu mai multă ușurință.

Consiliul European a anunțat că va face un bilanț al progreselor înregistrate în ceea ce privește dezvoltarea în continuare a pieței noastre europene și va asigura sprijin politic. Comisia este pregătită să sprijine acest efort și va prezenta informații actualizate cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a acestei strategii în raportul său anual privind piața unică și competitivitatea, inclusiv în ceea ce privește indicatorii-cheie de performanță.

***

(1)

Eurostat (2024), Produsul intern brut la prețurile pieței .

(2)

FMI, World Economic Outlook (Perspectiva economică globală), octombrie 2024.

(3)

Piața unică cuprinde cele 27 de state membre ale UE și cele trei state SEE-AELS (Islanda, Liechtenstein și Norvegia), incluzând în total 30 de țări.

(4)

Începând din noiembrie 2023, statisticile structurale de întreprindere ale Eurostat includ și date privind secțiunile suplimentare din NACE (K, P, Q, R și secțiunea S96). Aceste secțiuni NACE suplimentare se referă la întreprinderi care își desfășoară activitatea în sectoare precum activități financiare și de asigurări, educație, sănătate umană și activități de asistență socială. Luând în considerare aceste secțiuni suplimentare ale NACE, statisticile Eurostat includ aproximativ 32 de milioane de întreprinderi din UE în 2023. Întreprinderi defalcate pe activitate detaliată NACE Rev. 2 și agregate speciale , 2023. Sursă: Eurostat.

(5)

Strathof et al. (2008); Mayer et al. (2018); Mion și Ponattu (2019).

(6)

Muller et al. (2017).

(7)

Fontagné și Yotov (2025). Pornind de la ipoteza că 75 % din cel mai de succes exemplu de reducere a costurilor comerciale bilaterale pentru o anumită industrie s-ar materializa pentru toate industriile din cadrul pieței unice.

(8)

Nivelul de productivitate a muncii în UE, măsurat în funcție de PIB-ul ajustat la puterea de cumpărare pe oră lucrată, a fost cu 22 % mai mic față de SUA în 2023. Comisia Europeană: Raportul anual pentru 2025 privind piața unică și competitivitatea.

(9)

Raportul elaborat de Enrico Letta: „Much more than a market” (Mult mai mult decât o piață).

(10)

Pactul pentru o industrie curată: O foaie de parcurs comună pentru competitivitate și decarbonizare, COM(2025) 85 final.

(11)

Raportul elaborat de Mario Draghi: „The future of European competitiveness – A competitiveness strategy for Europe” (Viitorul competitivității europene – O strategie privind competitivitatea pentru Europa).

(12)

Raportul elaborat de Sauli Niinistö: „Safer Together – Strengthening Europe’s Civilian and Military Preparedness and Readiness” (Mai sigur împreună – Consolidarea disponibilității și pregătirii în domeniul apărării civile și militare a Europei).

(13)

COM(2025) 30 final.

(14)

Comisia Europeană: Raportul anual privind piața unică și competitivitatea, COM(2025) 26 final.

(15)

O Europă mai simplă și mai rapidă: comunicare privind punerea în aplicare și simplificarea, COM(2025) 47 final.

(16)

  Raport de sinteză privind activitățile de consultare referitoare la Strategia privind piața unică .

(17)

Raportul elaborat de Mario Draghi: „The future of European competitiveness – A competitiveness strategy for Europe” (Viitorul competitivității europene – O strategie privind competitivitatea pentru Europa).

(18)

Astfel cum se subliniază în Cartea albă comună privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030, JOIN(2025) 120 final, primul pas va fi prezentarea unei propuneri Omnibus până în iunie 2025.

(19)

Directiva 2009/81/CE.

(20)

SMET reunește serviciile statelor membre și Comisia și se axează pe eliminarea barierelor concrete care îi împiedică pe cetățeni, întreprinderile și lucrătorii independenți din UE să profite de libertățile pieței unice. Pentru informații suplimentare privind SMET, a se vedea capitolul 5. Asigurarea respectării normelor privind piața unică și site-ul SMET .

(21)

De exemplu, până în prezent, membrii SMET nu au fost în măsură să își convingă colegii din instituțiile responsabile să introducă un număr suficient de bune practici menite să faciliteze deschiderea unui cont bancar de către toate întreprinderile în statul lor membru. În prezent, din 5 bune practici pentru fiecare stat membru, 40 % au fost puse în aplicare, 22 % sunt luate în considerare, iar 24 % nu vor fi luate în considerare (nicio informație privind restul de 13 %). O reuniune politică la nivel înalt ar trebui să sporească gradul de adoptare a soluțiilor propuse.

(22)

Pentru informații suplimentare privind instrumentele de prevenire, a se vedea capitolul 5. Asigurarea respectării normelor privind piața unică.

(23)

Pe baza statisticilor Comisiei privind notificările efectuate în temeiul Directivei privind transparența pieței unice [Directiva (UE) 2015/1535] și al Directivei privind serviciile (Directiva 2006/123/CE).

(24)

O Busolă pentru competitivitatea UE, COM(2025) 30 final.

(25)

Evaluarea condițiilor-cadru pentru transferurile de întreprinderi în statele membre, Rețeaua reprezentanților pentru IMM-uri, https://ec.europa.eu/docsroom/documents/60694 .

(26)

94/1069/CE: Recomandarea Comisiei din 7 decembrie 1994 privind transferul întreprinderilor mici și mijlocii.

(27)

Curtea de Conturi Europeană: „Recunoașterea calificărilor profesionale”; Raportul special 10/2024.

(28)

COM(2025) 90 final.

(29)

adică standarde armonizate și alte standarde europene care sprijină legislația UE.

(30)

Pașaportul digital al produsului a fost introdus pentru prima dată prin Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR). Acesta va servi drept suport digital de informații și va fi accesat prin intermediul unui cod QR plasat pe un produs, eliminând necesitatea unei documentații voluminoase pe suport de hârtie. Sistemul este în curs de punere în aplicare din punct de vedere tehnic și se preconizează că va deveni operațional pentru primele categorii de produse în 2026. Pentru informații suplimentare, a se vedea capitolul privind digitalizarea.

(31)

Pregătirea Actului privind economia circulară va fi sprijinită de discuțiile din cadrul dialogului industrial curat privind circularitatea, cu un accent specific pe piața unică.

(32)

NCL se bazează pe două acte juridice esențiale din 2008: Decizia nr. 768/2008/CE, care prezintă un model pentru legislația UE privind produsele, și Regulamentul (CE) nr. 765/2008, completat și înlocuit parțial de Regulamentul privind supravegherea pieței în 2019. Regulamentul (CE) nr. 765/2008 stabilește un cadru de reglementare pentru acreditare și marcajul CE. Cele 29 de acte legislative aliniate la acest model reglementează diverse categorii de produse, cum ar fi jucăriile, explozivii, dispozitivele medicale, instrumentele de măsurare, îngrășămintele, echipamentele maritime, dronele și bateriile. NCL stă la baza a aproximativ 80 % din producția industrială și a 74 % din producția intra-UE.

(33)

Evaluarea NCL, SWD(2022) 364 final.

(34)

Comunicarea Comisiei intitulată „Un set cuprinzător de instrumente ale UE pentru un comerț electronic sigur și sustenabil”, COM(2025) 37 final.

(35)

Sistemul este reglementat de Regulamentul (UE) 2019/1020 privind supravegherea pieței. Autoritățile de supraveghere a pieței, în cooperare cu autoritățile vamale, sunt responsabile de verificarea produselor și de asigurarea conformității în fiecare stat membru al UE. Autoritățile colaborează prin intermediul sistemelor SafetyGate (pentru produsele nealimentare periculoase) și ICSMS (pentru supravegherea pieței produselor nealimentare) în scopul identificării și eliminării de pe piață a produsele nesigure.

(36)

Conform datelor de supraveghere ale UE, 4,6 miliarde de transporturi cu valoare mică (până la 150 EUR) au fost importate în UE în 2024. Numărul lor a fost aproape dublu față de cel înregistrat în 2023 (2,4 miliarde) și de peste trei ori mai mare decât în 2022 (1,4 miliarde).

(37)

  BEUC. Under the Microscope: Tests of Temu Products by Consumer Groups (Sub lupă: teste ale produselor de pe Temu efectuate de grupurile de consumatori), 2025.

(38)

Comisia Europeană (2021), Mapping and assessment of legal and administrative barriers in the services sector (Cartografierea și evaluarea barierelor juridice și administrative în sectorul serviciilor).

(39)

Comisia Europeană: Baza de date a profesiilor reglementate .

(40)

Institutul IFO: „Building a Stronger Single Market: Potential for Deeper Integration of the Services Sector within the EU” (Construirea unei piețe unice mai puternice: potențialul de integrare aprofundată a sectorului serviciilor în cadrul UE); Raportul de politică EconPol nr. 52/2024.

(41)

Jungmittag, A. și Marschinski, R. (2023). „Service trade restrictiveness and foreign direct investment—Evidence from greenfield FDI in business services” (Restricționarea comerțului cu servicii și investițiile străine directe – Dovezi bazate pe proiecte ISD de tip „greenfield” din sectoarele serviciilor pentru întreprinderi). The World Economy, 46(6), 1711-1758.

(42)

  Raport de sinteză privind activitățile de consultare referitoare la Strategia privind piața unică .

(43)

SWD(2024) 258 final.

(44)

Pentru mai multe detalii, a se vedea Raportul SMET 2023-2024 .

(45)

Cu un anumit grad de incertitudine, un studiu independent realizat pentru Comisia Europeană în 2020 a estimat că, în cazul eliminării constrângerilor teritoriale cu privire la aprovizionare, consumatorii ar putea economisi până la 14,1 miliarde EUR pe an la achiziționarea de anumite produse. Transferul acestor posibile beneficii către consumatori va depinde, printre alți factori, de nivelul concurenței de pe piețele cu amănuntul.

(46)

La 23 mai 2024, Comisia a amendat Mondelez cu 337,5 milioane EUR pentru împiedicarea comerțului transfrontalier cu ciocolată, biscuiți și produse pe bază de cafea. Anterior, în 2019, Comisia amendase AB InBev cu 200 de milioane EUR pentru restricționarea vânzărilor transfrontaliere de bere.

(47)

  Conturile naționale și PIB-ul - Statistici explicate . Sursă: Eurostat.

(48)

Comisia Europeană: Raportul anual pentru 2025 privind piața unică și competitivitatea; COM(2025) 26 final.

(49)

Colecția de documente de lucru și informări cu caracter economic asupra pieței unice a Comisiei Europene: 30 de ani de piață unică – bilanț și perspective, decembrie 2022.

(50)

Institutul IFO: „Building a Stronger Single Market: Potential for Deeper Integration of the Services Sector within the EU” (Construirea unei piețe unice mai puternice: potențialul de integrare aprofundată a sectorului serviciilor în cadrul UE); Raportul de politică EconPol nr. 52/2024.

(51)

Ibidem.

(52)

Ibidem.

(53)

COM(2025) 124 final.

(54)

Pentru mai multe detalii, a se vedea canalul anunțat în Comunicarea privind Uniunea economiilor și a investițiilor, COM(2025) 124 final.

(55)

  Consultare specifică privind integrarea piețelor de capital din UE, 2025 - Comisia Europeană .

(56)

COM(2025) 79 final.

(57)

Directiva 2006/123/CE.

(58)

  Instrumentul de autoevaluare a IMM-urilor .

(59)

Principiul pieței unice din tabloul de bord prevăzut în cadrul „Small Business Act” pentru Europa (SBA) evaluează performanța fiecărui stat membru în acest domeniu.

(60)

 Eurostat (2022), Statistici de întreprindere defalcate pe clasă de mărime și activitate NACE Rev. 2 , Comerț în funcție de activitatea NACE Rev. 2 și clasa de mărime a întreprinderii .

(61)

  Raportul anual de evaluare a performanțelor IMM-urilor 2024/2025.  

(62)

Eurobarometru Flash 559 „Întreprinderi nou-înființate, întreprinderi în curs de extindere și antreprenoriat” (în curs de publicare).

(63)

Pentru a asigura faptul că legislația este favorabilă IMM-urilor, Comisia a creat filtrul pentru IMM-uri [COM(2020) 103 final]. Ca parte a acestui proces, rețeaua reprezentanților pentru IMM-uri filtrează inițiativele UE publicate pe portalul „Exprimați-vă părerea” și le identifică pe cele care ar putea avea un impact asupra IMM-urilor.

(64)

Pachetul de măsuri de ajutorare a IMM-urilor, COM(2023) 535 final.

(65)

C(2025) 3500.

(66)

2003/361/CE: Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii.

(67)

SWD(2025) 501 final.

(68)

  https://www.euipo.europa.eu/ro .

(69)

Avizul/raportul referitor la IMM-uri emis de Platforma privind finanțarea durabilă – „Raționalizarea finanțării durabile pentru IMM-uri”; a se utiliza acest link direct (CE) către raport, martie 2025 https://finance.ec.europa.eu/publications/platform-sustainable-finance-report-streamlining-sustainable-finance-smes_en .

(70)

Regulamentul privind Europa interoperabilă, care a intrat în vigoare în aprilie 2024, va permite identificarea timpurie a cerințelor relevante din punct de vedere digital și va impune obligația efectuării unor evaluări ale interoperabilității.

(71)

Comunicarea Comisiei intitulată „O Europă mai simplă și mai rapidă” [COM(2025) 47 final] oferă mai multe explicații privind modalitățile de integrare a principiilor implementării inteligente și digitale în elaborarea legislației UE.

(72)

Directiva (UE) 2019/1151 privind digitalizarea și Directiva (UE) 2025/25 privind modernizarea dreptului societăților comerciale în domeniul digital.

(73)

Obiectivul de referință privind e-guvernarea 2024.

(74)

Directiva (UE) 2015/1535.

(75)

Directiva 2006/123/CE.

(76)

Directiva (UE) 2018/958.

(77)

De exemplu, Directiva privind efectuarea unui test de proporționalitate [Directiva (UE) 2018/958].

(78)

Pentru mai multe detalii, a se vedea site-ul SOLVIT .

(79)

A se vedea nota de subsol 20.

(80)

Pentru informații suplimentare privind reuniunea politică anuală la nivel înalt a SMET, a se vedea capitolul 1. Eliminarea barierelor: Intensificarea eforturilor de abordare a celor mai dăunătoare zece bariere.

(81)

Comisia va continua să colaboreze cu Regatul Unit, Canada, Japonia, Coreea de Sud și alte țări care împărtășesc aceeași viziune, în special prin acorduri de liber schimb și parteneriate mai specifice și mai flexibile.

Top