COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 17.10.2023
COM(2023) 660 final
2023/0379(COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1011 în ceea ce privește domeniul de aplicare al normelor privind indicii de referință, utilizarea în Uniune a indicilor de referință furnizați de un administrator situat într-o țară terță și anumite cerințe de raportare
(Text cu relevanță pentru SEE)
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•Motivele și obiectivele propunerii
Prezenta propunere face parte dintr-un pachet de măsuri de raționalizare a cerințelor de raportare. Scopul său este de a raționaliza procedurile de autorizare și de înregistrare și de a reduce sarcina asupra întreprinderilor din UE, în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii („IMM-uri”, și anume administratorii de indici de referință și utilizatorii de indici de referință de dimensiuni mai mici). Cadrul de reglementare care se aplică acestor întreprinderi comportă mai multe niveluri. În funcție de tipul de indice de referință pe care îl furnizează, se aplică norme și cerințe de raportare diferite. Regulamentul (UE) 2016/1011 (denumit în continuare „Regulamentul privind indicii de referință”) urmărește să răspundă preocupărilor legate de acuratețea și integritatea indicilor de referință, indiferent de dimensiunea și natura sistemică a acestora. Întrebarea este dacă unele dintre cerințele Regulamentului privind indicii de referință sunt proporționale, în special pentru administratorii care furnizează indici de referință a căror valoare de referință în instrumente, contracte sau fonduri este scăzută sau care furnizează indici numai unui număr limitat de utilizatori de indici de referință, în baza unor contracte bilaterale (indici personalizați). Participanții pe piață au solicitat revizuirea cadrului instituit prin Regulamentul privind indicii de referință și impunerea condiției ca aplicarea cerințelor de reglementare să țină seama de relevanța sistemică a unui indice de referință sau de importanța rolului pe care îl are acesta pentru funcționarea piețelor dintr-un stat membru sau din întreaga UE.
În comunicarea sa intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: Perspectiva după 2030”(), Comisia a subliniat importanța instituirii unui sistem de reglementare care să asigure atingerea obiectivelor cu costuri minime. Prin urmare, Comisia s-a angajat să dea un nou impuls raționalizării și simplificării cerințelor de raportare, cu scopul final de a reduce sarcinile administrative cu 25 %, fără a submina obiectivele de politică aferente.
Cerințele de raportare joacă un rol esențial în asigurarea monitorizării corespunzătoare și a aplicării corecte a legislației. Costurile aferente îndeplinirii acestor cerințe sunt, în general, compensate de beneficiile pe care le aduc, în special în ceea ce privește monitorizarea și asigurarea conformității cu principalele măsuri de politică. Este însă important ca aceste cerințe să fie raționalizate pentru a se asigura faptul că ele îndeplinesc scopul pentru care au fost instituite și pentru a se limita sarcina administrativă. Cerințele de raportare pot impune sarcini disproporționate asupra părților interesate, inclusiv asupra IMM-urilor și a microîntreprinderilor, inclusiv având în vedere evoluțiile organizaționale și tehnologice care fac necesară ajustarea cerințelor de raportare inițiale.
Simplificarea obligațiilor de raportare și reducerea sarcinii administrative reprezintă, așadar, o prioritate.
Prezenta propunere legislativă urmărește să revizuiască domeniul de aplicare al Regulamentului privind indicii de referință și să remedieze deficiențele acestuia, precum și să aducă îmbunătățiri punctuale modului de funcționare a regulamentului respectiv.
·Contextul politic și juridic
Un indice de referință este un indice () utilizat ca referință pentru a determina prețul unui instrument financiar sau al unui contract financiar ori pentru a măsura performanța unui fond de investiții. În prezent, se produc o multitudine de indici de referință, inclusiv indici de referință ai ratei dobânzii, cum ar fi EURIBOR, indici de referință pentru acțiuni, cum ar fi indicii CAC 40, DAX sau S&P 500, precum și indici de referință bazați pe mărfuri, de exemplu indicii de referință pentru energie, cum ar fi West Texas Intermediate sau Brent. Regulamentul privind indicii de referință acoperă mai multe clase de active-suport distincte, care cuprind titlurile de capital (și instrumente asimilabile titlurilor de capital, cum ar fi fondurile tranzacționate la bursă), instrumentele cu venit fix, ratele dobânzii, de credit sau de schimb valutar, precum și diverse mărfuri.
Tabelele 1-3 ilustrează modul în care actualul Regulament privind indicii de referință a organizat principalele tipuri de indici de referință care acoperă principalele clase de active în jurul a trei dimensiuni: (1) cuantumul activelor care se raportează la un indice de referință; (2) clasa de active-suport și (3) tipurile de date de intrare utilizate pentru calcularea indicelui de referință.
Tabelul 1: Legislația existentă: diferențierea indicilor de referință în funcție de gradul de utilizare în UE
|
Categorie
|
Prag cantitativ
|
Intervenția necesară pentru o astfel de clasificare
|
Implicațiile juridice
|
Populația actuală
|
|
Indici de referință critici
|
-500 de miliarde EUR sau
-400 de miliarde EUR + 2 criterii calitative prevăzute la articolul 20 alineatul (1) litera (c) sau
-indicele de referință se bazează pe datele furnizate de contribuitori care sunt, în majoritatea lor, situați într-un stat membru și este recunoscut ca fiind critic în statul membru respectiv.
|
Comisia adoptă acte de punere în aplicare în conformitate cu articolul 20 alineatul (1) din Regulamentul privind indicii de referință (Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei)
|
Se aplică norme suplimentare (articolele 20-23), inclusiv administrarea obligatorie (autoritatea competentă are competența de a obliga administratorul să continue să publice indicele de referință) și contribuția obligatorie (în cazul în care administratorul a notificat autorității competente intenția unui contribuitor de a înceta să contribuie cu date de intrare, autoritatea competentă are competența de a solicita contribuitorului respectiv să contribuie cu date de intrare).
|
EURIBOR, WIBOR, STIBOR, NIBOR
|
|
Indici de referință semnificativi
|
-Indicele de referință nu este un indice de referință critic
și îndeplinește oricare dintre următoarele criterii:
-50 de miliarde EUR sau
-indicele de referință nu poate fi înlocuit sau există foarte puține mecanisme adecvate determinate de piață care ar putea să-l înlocuiască, iar, dacă indicele de referință nu mai este furnizat sau este furnizat pe baza unor date de intrare ce nu mai sunt pe deplin reprezentative în raport cu piața activului-suport sau realitatea economică ori nu sunt fiabile, ar fi afectate în mod semnificativ și cu urmări negative integritatea piețelor, stabilitatea financiară, consumatorii, economia reală sau finanțarea gospodăriilor ori a întreprinderilor în unul sau mai multe state membre.
|
Autoritatea competentă responsabilă cu supravegherea administratorului decide să clasifice un indice de referință ca fiind semnificativ sau nesemnificativ.
|
-Simplificări punctuale ale cerințelor prevăzute în titlul II din Regulamentul privind indicii de referință pe baza principiului „conformare sau justificare” (a se vedea articolul 25 din Regulamentul privind indicii de referință)
-Entitățile aflate deja sub supraveghere au nevoie doar să se înregistreze pentru a administra indici de referință semnificativi.
|
În septembrie 2022, în domeniul de aplicare al Regulamentului privind indicii de referință intrau aproximativ 50 de indici de referință semnificativi oferiți de 6 administratori.
|
|
Indici de referință nesemnificativi
|
Un indice de referință care nu poate fi considerat drept critic sau semnificativ
|
|
-Simplificări mai ample ale cerințelor prevăzute în titlul II din Regulamentul privind indicii de referință pe baza principiului „conformare sau justificare” (a se vedea articolul 26 din Regulamentul privind indicii de referință)
-Administrarea unui indice de referință nesemnificativ nu necesită decât înregistrarea.
|
Toți ceilalți indici de referință
|
Tabelul 2: Legislația existentă: diferențierea indicilor de referință pe baza clasei activelor-suport
|
Clasa de active-suport
|
Definiție
|
Intervenția necesară pentru o astfel de clasificare
|
Implicațiile juridice
|
|
Indici de referință ai ratei dobânzii
|
„un indice de referință care [...] se stabilește pe baza ratei la care băncile pot acorda sau solicita împrumuturi altor bănci sau entități nebancare pe piața monetară”
|
Nu este necesară nicio intervenție.
Autoritatea competentă responsabilă cu supravegherea administratorului decide să clasifice un indice de referință în funcție de clasa de active pe care acesta o măsoară.
|
Indicii de referință ai ratei dobânzii fac obiectul unui regim specific prevăzut în anexa I la Regulamentul privind indicii de referință
|
|
Indici de referință bazați pe mărfuri
|
„un indice de referință în care activul-suport [...] este o marfă [...], cu excepția certificatelor de emisii [...].”
|
|
Indicii de referință bazați pe mărfuri, cu excepția:
-indicilor de referință bazați pe mărfuri pentru care majoritatea entităților supravegheate contribuie cu date de intrare;
-indicilor de referință bazați pe mărfuri care sunt, de asemenea, indici de referință bazați pe date reglementate;
-indicilor de referință critici bazați pe mărfuri care au ca instrument-suport aurul, argintul sau platina
fac obiectul unui regim specific prevăzut în anexa II la Regulamentul privind indicii de referință
|
|
Altele
(includ: acțiuni, venituri fixe, creanțe, rate de schimb...)
|
[orice alt indice de referință]
|
|
Fac obiectul regimului general prevăzut în Regulamentul privind indicii de referință
|
Tabelul 3: Legislația existentă: diferențierea indicilor de referință în funcție de tipul de date de intrare
|
Tipul de date de intrare
|
Definiție
|
Intervenția necesară pentru o astfel de clasificare
|
Implicațiile juridice
|
|
Indici de referință bazați pe date reglementate
|
„un indice de referință stabilit prin aplicarea unei formule derivate din:
(a) datele de intrare provenite în întregime de la:
(i) un loc de tranzacționare [...] sau un loc de tranzacționare dintr-o țară terță pentru care Comisia a adoptat o [decizie de echivalare] [...];
(ii) un mecanism de publicare aprobat (APA) [...] sau un furnizor de sisteme centralizate de raportare [...];
(iii) un mecanism de raportare aprobat (ARM) [...];
(iv) o bursă de energie electrică [...];
(v) o bursă de gaze naturale [...];
(vi) o platformă de licitație;
(vii) un furnizor de servicii către care administratorul indicelui de referință a externalizat colectarea datelor [...], cu condiția ca respectivul furnizor de servicii să primească datele integral din partea unei entități menționate la punctele (i)-(vi) de la prezenta literă;
(b) valorile nete ale activelor fondurilor de investiții
|
Nu este necesară nicio intervenție.
Autoritatea competentă responsabilă cu supravegherea administratorului decide să clasifice un indice de referință în funcție de tipul de date de intrare utilizate.
|
Indicii de referință bazați pe date reglementate beneficiază de simplificări semnificative ale cerințelor în ceea ce privește controalele asupra datelor de intrare, raportarea încălcărilor și contribuția cu date de intrare (a se vedea articolul 17).
Indicii de referință bazați pe date reglementate nu pot fi desemnați drept indici de referință critici, chiar dacă depășesc pragurile cantitative stabilite la articolul 20.
|
|
Orice alt indice de referință
|
Orice date de intrare care nu se califică drept date reglementate
|
|
Face obiectul regimului general prevăzut în Regulamentul privind indicii de referință.
|
Piețele financiare sunt piețe globale, iar indicii de referință sunt produși și utilizați la nivel internațional. Băncile europene, fondurile de investiții și alți utilizatori ai indicilor de referință () se raportează la indicii de referință din UE și din afara UE în diverse scopuri, de la acoperirea propriilor riscuri, inclusiv a riscurilor legate de dobânzi, credite și schimbul valutar, și oferirea de produse pentru acoperirea riscurilor clienților lor, până la stabilirea unui portofoliu de investiții utilizând indicele de referință fie ca model de investiții, fie ca valoare de referință pentru măsurarea performanței unui portofoliu de investiții. Regulamentul privind indicii de referință stabilește lista cazurilor de utilizare cuprinse în regulament, după cum urmează:
(a)emiterea unui instrument financiar care se raportează la un indice sau la o combinație de indici;
(b)stabilirea cuantumului de plată în cadrul unui instrument financiar sau al unui contract financiar prin raportarea la un indice sau la o combinație de indici;
(c)calitatea de parte la un contract financiar care se raportează la un indice sau la o combinație de indici;
(d)oferirea unei rate a dobânzii aferente creditului [...] calculată ca marjă (spread) sau marjă comercială la un indice sau la o combinație de indici [...];
(e)măsurarea performanței unui fond de investiții cu ajutorul unui indice sau al unei combinații de indici [...].
Regulamentul privind indicii de referință reglementează și utilizarea unui indice de referință în UE (). Prin urmare, obiectivul Regulamentului privind indicii de referință este de a asigura buna funcționare a piețelor UE și un grad ridicat de protecție a consumatorilor și a investitorilor în ceea ce privește indicii de referință la nivelul UE, astfel cum se subliniază în considerentul 6 din Regulamentul privind indicii de referință. În consecință, articolul 29 din Regulamentul privind indicii de referință reglementează utilizarea indicilor de referință în Uniune.
Regulamentul privind indicii de referință a început să se aplice la 1 ianuarie 2018, cu o perioadă de tranziție pentru indicii de referință existenți și indicii de referință din afara UE până la 31 decembrie 2019. Termenul stabilit pentru indicii de referință din afara UE a fost ulterior amânat de două ori; în iulie 2023, Comisia a adoptat un proiect de regulament delegat în temeiul Regulamentului privind indicii de referință pentru a prelungi încă o dată perioada de tranziție până la 31 decembrie 2025 pentru indicii de referință din țări terțe utilizați de entitățile supravegheate din UE ().
Regulamentul privind indicii de referință se bazează pe principiile privind indicii de referință financiari ale Organizației Internaționale a Comisiilor de Valori Mobiliare (principiile IOSCO) și pe principiile privind agențiile de raportare a prețurilor la petrol ale Organizației Internaționale a Comisiilor de Valori Mobiliare (principiile IOSCO PRA). Aceste două seturi de principii au fost elaborate la nivel internațional în perioada 2012-2013, ca reacție la diferite dezvăluiri referitoare la manipularea indicilor de referință, și reprezintă un punct focal important pentru reglementarea indicilor de referință în întreaga lume. La aceste principii aderă majoritatea administratorilor de indici de referință profesioniști, în principal pe baza unui sistem de autocertificare.
·Prezentarea generală a propunerii
În conformitate cu obiectivul dublu de a raționaliza pe de o parte raportarea, iar, pe de altă parte, sarcina generală de reglementare și de a răspunde mandatului de revizuire a domeniului de aplicare al Regulamentului privind indicii de referință și a normele sale privind utilizarea indicilor de referință din afara UE, prezenta propunere urmărește să remedieze următoarele două deficiențe:
(1)caracterul insuficient de proporțional al dispozițiilor actualului Regulament privind indicii de referință, în special dat fiind că administratorii de indici de referință nesemnificativi fac obiectul unei cerințe de înregistrare de la prima utilizare a unui indice de referință pe care îl oferă;
(2)potențialele efecte disuasive pe care cerința privind obținerea recunoașterii sau a aprobării le poate avea asupra disponibilității administratorilor din țări terțe de a oferi indici de referință în UE. Administratorii de indici de referință din afara UE, care adesea nu sunt supravegheați în jurisdicția lor de origine, se confruntă cu o sarcină suplimentară de conformare semnificativă legată de obținerea accesului la piața UE prin recunoaștere sau aprobare. Ca urmare a acestei situații, există riscul ca numărul și varietatea indicilor de referință disponibili pentru utilizatorii de indici de referință din UE să fie mai scăzute.
Obiectivele de politică ale Regulamentului privind indicii de referință ar trebui să poată fi îndeplinite în continuare dacă acesta se axează pe indicii de referință critici, indicii de referință semnificativi, indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris. Prin urmare, în temeiul prezentei propuneri, numai administratorii acestor categorii de indici de referință ar trebui să facă în continuare obiectul cerinței de înregistrare sau de autorizare și al majorității cerințelor de fond din regulament.
Beneficiile raționalizării
Prezenta propunere recalibrează domeniul de aplicare al Regulamentului privind indicii de referință. Deși dispozițiile de fond rămân neschimbate, ele vor fi aplicabile unui număr mai mic de participanți pe piață, în conformitate cu o abordare bazată pe importanța sistemică a indicilor de referință. În plus, propunerea prevede îmbunătățiri progresive ale normelor procedurale, clarificând anumite aspecte care, în practică, au condus la insecuritate juridică, în special pentru utilizatorii indicilor de referință.
Prezenta propunere va reduce sarcina legată de înregistrarea și supravegherea aferentă a administratorilor indicilor de referință nesemnificativi. Acești administratori reprezintă marea majoritate (aproximativ 90 %) a numărului total de administratori, însă utilizarea indicilor lor de referință este mai puțin importantă din punct de vedere economic.
Din bilanțul aplicării Regulamentului privind indicii de referință rezultă, de asemenea, că, în cei patru ani de aplicare, o singură amendă a fost impusă de o autoritate națională competentă. Această amendă a fost impusă în 2021 de BaFin, autoritatea germană de supraveghere a serviciilor financiare, cu privire la controalele efectuate de o entitate supravegheată în legătură cu contribuția sa la un indice de referință critic (). În temeiul prezentei propuneri, activitatea de a contribui la un indice de referință critic va continua să facă obiectul aceluiași control în scopuri de supraveghere.
Pentru entitățile supravegheate din UE care utilizează indici de referință, prezenta propunere ar urma să elimine restricțiile de utilizare cuprinse în capitolul referitor la țările terțe din actualul Regulament privind indicii de referință, care au fost identificate ca un obstacol în calea utilizării majorității indicilor de referință din afara UE(). Prezenta propunere urmărește, de asemenea, să raționalizeze sarcinile actuale de conformare care le revin utilizatorilor indicilor de referință din UE, cum ar fi necesitatea de a verifica statutul în materie de reglementare al fiecărui indice pe care doresc să îl utilizeze ca indice de referință prin consultarea site-urilor internet și a registrelor publice. În prezent, această reducere a sarcinii este efectul faptului că indicii de referință trebuie să fie în mod implicit aprobați pentru a fi utilizați. În baza prezentei propuneri, ar trebui să fie suficient să se consulte registrul prevăzut la articolul 36 pentru a se verifica dacă un indice de referință nu face obiectul unui anunț public care ar interzice utilizarea acestuia. Pentru a se asigura o transparență deplină, toate deciziile relevante ale autorităților de supraveghere ar trebui să fie făcute publice și incluse în registrul prevăzut la articolul 36, precum și în baza de date prevăzută în Regulamentul privind punctul unic de acces european („ESAP”). În plus, în cazul în care o autoritate competentă sau ESMA ajunge la concluzia că un administrator de indici de referință nu și-a respectat obligațiile, un anunț public îi va avertiza pe utilizatorii indicilor de referință din UE că un anumit indice de referință nu este adecvat pentru a fi utilizat în Uniune și că se interzice orice utilizare ulterioară a indicelui de referință respectiv.
Alte opțiuni de politică avute în vedere
Printre alte opțiuni de politică care au fost avute în vedere se numără o recalibrare a domeniului de aplicare care să vizeze numai indicii de referință din afara UE sau o reducere a cerințelor de fond pentru toți administratorii, fără să se modifice domeniul de aplicare al regulamentului. Cea dintâi opțiune nu a fost reținută pentru că ar fi denaturat condițiile de concurență în detrimentul administratorilor situați în UE; cea de a doua opțiune ar fi putut reduce sarcina asupra administratorilor din UE, dar nu ar fi abordat în mod corespunzător sarcina administrativă excesivă asupra administratorilor de indici de referință nesemnificativi din UE și riscul pe care îl prezintă normele țărilor terțe pentru accesul utilizatorilor din UE la indici de referință din afara UE și ar fi putut pune în pericol obiectivul de politică care constă în asigurarea unor indici de referință siguri și de înaltă calitate.
În cele din urmă, în absența unor modificări ale cadrului de reglementare actual, Regulamentul privind indicii de referință ar continua să se aplice tuturor indicilor de referință utilizați de participanții pe piețele financiare din UE, inclusiv indicilor de referință din țări terțe. Astfel cum se descrie în raportul Comisiei publicat la 14 iulie 2023 (), dispozițiile referitoare la utilizarea indicilor de referință din țări terțe ar continua să descurajeze oferirea de indici de referință din țări terțe clienților UE, ceea ce ar putea conduce la o disponibilitate mai limitată a indicilor de referință adecvați și, în ultimă instanță, la creșterea costurilor pentru utilizatorii finali din UE. Prin urmare, utilizatorii de indici de referință din UE, cum ar fi băncile și firmele de investiții, ar risca să piardă accesul la o mare parte a indicilor din toată lumea pe care îi utilizează ca indici de referință pentru instrumentele financiare sau ca rate de referință în contractele financiare. Acest lucru ar însemna că aceștia nu ar mai fi în măsură să ofere produse de investiții sau de acoperire împotriva riscurilor care se raportează chiar și la indici din afara UE foarte cunoscuți. Investitorii și întreprinderile din UE ar trebui în acest caz să apeleze la intermediari din afara UE pentru aceste servicii de bază și ar risca, așadar, să suporte costuri suplimentare. Disponibilitatea mai redusă în UE a indicilor de referință din țări terțe ar putea conduce, așadar, la o limitare a concurenței și la eventuale riscuri sistemice.
Tabelul 4 – Rezumatul reformei propuse
|
Tipuri de indici de referință semnificativi
|
|
Indici de referință semnificativi conform legislației – indici de referință cu privire la care administratorul a ajuns la concluzia că indicele este utilizat ca referință pentru instrumente și contracte financiare sau este utilizat ca indice de performanță pentru active de referință cu o valoare de peste 50 de miliarde EUR în total.
|
Indici de referință semnificativi prin desemnare – indici de referință care nu au atins pragul de 50 de miliarde EUR, dar care joacă un rol semnificativ în funcționarea uneia sau a mai multor piețe naționale (de retail) ().
|
|
Cine efectuează desemnarea?
|
|
Acești indici de referință sunt considerați în mod automat ca fiind semnificativi (nu este necesară o desemnare). Administratorii trebuie să notifice autorității naționale competente atunci când aceștia ating pragul.
ESMA și autoritățile naționale competente pot emite o declarație în care să indice că un indice de referință a depășit pragul menționat anterior, dar administratorul său nu a notificat acest lucru autorității sale competente.
|
Indici de referință din UE: autoritatea națională competentă
ESMA este consultată înainte de desemnare și emite un aviz cu privire la desemnarea avută în vedere de autoritatea competentă pentru a se asigura coerența desemnărilor naționale.
Indici de referință din afara UE: ESMA, la cererea unei autorități naționale competente (articolul 24 din Regulamentul privind indicii de referință)
|
|
Obligații de reglementare
|
|
·pentru administratorii situați în UE: autorizarea sau înregistrarea în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul privind indicii de referință;
·pentru administratorii din țări terțe: recunoașterea în temeiul articolului 32 din Regulamentul privind indicii de referință la ESMA sau aprobarea în temeiul articolului 33 din Regulamentul privind indicii de referință, cu excepția cazului în care a fost adoptată o decizie de echivalare cu țara terță în cauză.
|
|
Transparența pentru utilizatorii indicilor de referință
|
|
Cine publică desemnarea?
Nu există o desemnare oficială.
Autoritățile naționale competente și ESMA emit o declarație publică în cazul în care un administrator notifică faptul că indicele său de referință este semnificativ sau în cazul în care autoritatea competentă respectivă sau ESMA are motive clare și demonstrabile să considere un indice de referință ca fiind semnificativ.
În registrul ESMA sunt publicate denumirile indicilor de referință care fac obiectul ambelor tipuri de declarații, împreună cu un link către declarația respectivă.
|
Cine publică desemnarea?
Decizia de desemnare adoptată de o autoritate națională competentă este publicată în conformitate cu legislația națională aplicabilă autorității respective. ESMA este notificată cu privire la desemnarea respectivă și publică denumirea indicelui de referință în cauză și un link către decizia de desemnare în registrul prevăzut la articolul 36.
Decizia de desemnare adoptată de ESMA este publicată pe site-ul ESMA. Denumirea indicelui de referință și un link către decizia de desemnare sunt incluse în registrul prevăzut la articolul 36.
|
|
Informații privind statutul în materie de reglementare al administratorilor indicilor de referință semnificativi
Registrul ținut de ESMA în conformitate cu articolul 36 () conține:
-administratorii autorizați sau înregistrați în UE;
-administratorii din afara UE recunoscuți sau aprobați în UE;
-indicii de referință care fac obiectul unei declarații publice din partea unei autorități competente sau a ESMA prin care se interzice utilizarea lor în UE, împreună cu linkuri către astfel de declarații;
-o listă a indicilor UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și a indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris, care pot fi utilizați în UE.
|
În temeiul propunerii, regulamentul ar urma să se concentreze asupra indicilor de referință critici, a indicilor de referință semnificativi, a indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris și a indicilor UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică, indiferent dacă administratorul este situat în Uniune sau într-o țară terță ().
Pentru a asigura coerența desemnărilor naționale și a menține, totodată, o flexibilitate corespunzătoare, prezenta propunere prevede un sistem de coordonare între desemnările efectuate de autoritățile naționale și cele efectuate de ESMA. Principiile sale fundamentale sunt următoarele:
·O autoritate competentă poate desemna un indice de referință ca fiind semnificativ numai în cazul în care nicio altă autoritate competentă nu l-a desemnat anterior.
·Înaintea desemnării, o autoritate competentă ar trebui să invite administratorul și, în cazul desemnărilor transfrontaliere, autoritatea națională competentă a statului membru al administratorului să furnizeze orice eventuale informații utile dețin.
·Înaintea desemnării, o autoritate competentă ar trebui să consulte ESMA.
·ESMA ar trebui să ofere consiliere cu privire la aplicarea corectă a criteriilor de desemnare la nivel național și să analizeze dacă indicele de referință poate fi considerat drept semnificativ în alte state membre.
·În cazul în care mai multe autorități ar putea desemna un indice de referință, acestea ar trebui să ajungă la un acord cu privire la autoritatea care va face acest lucru.
·În cazul în care nu se ajunge la un acord, ESMA are competența de a soluționa dezacordul.
Nu în ultimul rând, prezenta propunere ține seama de particularitățile indicilor UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și ale indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris. Furnizorii de indici de referință pot alege în mod voluntar să eticheteze indicii de referință ca indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică sau indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris, dar acest lucru este acompaniat de cerințe specifice în temeiul Regulamentului privind indicii de referință. Prin urmare, indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris pot fi furnizați numai de administratori de indici de referință cu sediul în UE care sunt autorizați sau înregistrați. În plus, furnizarea de indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și de indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris, indiferent de dimensiunea lor, ar trebui să fie reglementată în condiții identice cu cele care se aplică furnizării de indici de referință semnificativi în temeiul Regulamentului privind indicii de referință.
·Impactul raționalizării
Modificările propuse vizează raționalizarea Regulamentului privind indicii de referință pornind de la premisa că, în prezent, sarcina impusă de reglementare este repartizată în mod egal între toți administratorii care fac obiectul Regulamentului privind indicii de referință, indiferent de importanța lor economică. În schimb, subsetul de administratori care furnizează indicii de referință cei mai importanți din punct de vedere economic este limitat. În special, administratorii indicilor de referință au obligația să depună cereri de înregistrare din momentul în care utilizează chiar și un singur indice de referință într-un instrument financiar sau într-un contract financiar.
Propunerea ar urma să elimine cerința autorizării sau a înregistrării (în cazul administratorilor din UE) sau a aprobării ori a recunoașterii (în cazul administratorilor din țări terțe) doar pentru administratorii de indici de referință nesemnificativi. Volumele de active de referință ale indicilor de referință nesemnificativi sunt scăzute; prin urmare aceste tipuri de indici de referință nu prezintă riscuri sistemice. În consecință, respectarea obligatorie a cerințelor organizaționale referitoare la (i) guvernanță și conflictele de interese, (ii) funcția de supraveghere și o ierarhie și monitorizare a datelor de intrare; (iii) elaborarea de coduri de conduită în ceea ce privește datele de intrare; (iv) raportarea încălcărilor și (v) publicarea de declarații metodologice și de declarații privind indicii de referință nu s-ar mai aplica administratorilor indicilor de referință nesemnificativi. Cu toate acestea, ar trebui reamintit faptul că cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 596/2014 („Regulamentul privind abuzul de piață” sau „MAR”) s-ar aplica în continuare (). În cele din urmă, ar trebui, de asemenea, să se recunoască faptul că există o practică de piață puternic înrădăcinată conform căreia administratorii indicilor de referință își desfășoară activitatea în conformitate cu principiile IOSCO relevante.
Caseta 1
Indici de referință semnificativi versus indici de referință nesemnificativi
În registrul ESMA sunt repertoriați în prezent 73 de administratori de indici de referință din UE. Dintre indicii de referință utilizați în prezent în UE, un singur indice de referință (EURIBOR) a fost desemnat drept indice de referință critic sub supravegherea ESMA (). Trei indici de referință – Rata dobânzii interbancare oferită pe piața din Stockholm (STIBOR), Rata dobânzii interbancare oferită pe piața din Norvegia (NIBOR) și Rata dobânzii interbancare oferită pe piața din Varșovia (WIBOR) sunt indici de referință critici aflați sub supraveghere națională (). Toți acești indici de referință critici sunt indici de referință ai ratei dobânzii și fiecare dintre aceștia este administrat de un alt administrator din UE.
Un sondaj informal realizat de ESMA în rândul autorităților naționale de supraveghere a arătat că, în septembrie 2022, șase administratori de indici de referință aflați sub supraveghere europeană [trei din UE și trei din afara UE ()] ofereau în total fie unul, fie mai mulți indici de referință semnificativi (). Ceilalți 66 de administratori furnizau doar indici de referință nesemnificativi.
Această raționalizare va permite o mai bună direcționare a eforturilor de supraveghere către categoriile relevante de indici de referință critici sau semnificativi, definiți ca indici de referință utilizați ca referință pentru instrumente financiare și contracte financiare sau fonduri de investiții cu o valoare totală de peste 500 de miliarde EUR (în cazul indicilor de referință critici) sau 50 de miliarde EUR (în cazul indicilor de referință semnificativi) sau indici de referință care, în urma unei evaluări naționale sau la nivelul UE, sunt considerați ca jucând un rol semnificativ pe o piață (de retail) dintr-un anumit stat membru sau pe o piață din mai multe state membre.
Se preconizează că propunerea va reduce numărul entităților din UE care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului privind indicii de referință. Dintre cei 73 de administratori din UE aflați în prezent sub supraveghere, 66 de administratori nu ar mai fi incluși în domeniul de aplicare, cu excepția cazului în care sunt desemnați în mod specific ca fiind semnificativi. Aceasta ar însemna o reducere cu până la 90 % a populației supuse obligației de respectare a normelor. Pentru implicațiile în materie de costuri, a se vedea secțiunea privind REFIT de mai jos.
·Implicații pentru administratorii din țări terțe
Asigurarea egalității de tratament a administratorilor, indiferent de locul în care se află aceștia, este un principiu director al prezentei propuneri. Prin urmare, domeniul de aplicare al Regulamentului privind indicii de referință ar trebui să fie identic atât în ceea ce îi privește pe administratorii din UE, cât și în ceea ce îi privește pe administratorii din țări terțe.
Estimăm că există aproximativ 273 de administratori de indici de referință din țări terțe (). Conform dispozițiilor actuale, începând cu 1 ianuarie 2026, aceștia ar trebui să aibă acces la piața UE prin echivalare, recunoaștere sau aprobare pentru ca indicii lor de referință să poată fi în continuare utilizați de către entitățile supravegheate din UE. În prezent, dintre aceștia, doi fac obiectul unei decizii de echivalare (), alți doi sunt recunoscuți de o entitate supravegheată din UE (), iar zece sunt recunoscuți de ESMA (). Până la 1 ianuarie 2026, restul de 259 de administratori pot oferi indici de referință fără restricții în UE, în conformitate cu perioada de tranziție prevăzută la articolul 51 alineatul (5) din Regulamentul privind indicii de referință. Aceasta înseamnă că doar aproximativ 5 % din administratorii din țări terțe au apelat cu succes la una dintre cele trei „căi de acces” la piața UE disponibile.
În ceea ce privește indicii de referință semnificativi, se estimează că cel puțin șase administratori din afara UE furnizează cel puțin un indice de referință care depășește pragul de utilizare de 50 de miliarde EUR în UE. Din aceștia șase, trei au obținut în prezent recunoașterea sau aprobarea în UE. Având în vedere faptul că prezenta propunere prevede posibilitatea ca ESMA să desemneze indici de referință suplimentari din afara UE ca fiind semnificativi, acești șase administratori de indici de referință semnificativi din afara UE ar trebui considerați drept populația minimă care va fi supusă în continuare regimului aplicabil țărilor terțe.
•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat
Prezenta propunere face parte dintr-un pachet de măsuri de raționalizare a cerințelor de raportare. Ea reprezintă o etapă în cadrul unui proces continuu de analiză aprofundată a cerințelor de raportare existente, cu scopul de a evalua dacă își mențin relevanța și de a le spori eficiența.
Prezenta propunere vizează reducerea semnificativă a numărului de indici de referință care fac obiectul legislației UE și, în consecință, a sarcinii de reglementare pentru majoritatea administratorilor de indici de referință și pentru utilizatori. În același timp, faptul că eforturile de asigurare a conformității și de supraveghere se vor concentra cu precădere asupra indicilor de referință care sunt cei mai importanți din punct de vedere economic va asigura atingerea obiectivelor de politică care stau la baza Regulamentului privind indicii de referință.
În plus, această reformă a Regulamentului privind indicii de referință va contribui la obiectivele generale ale politicilor UE în domeniul serviciilor financiare care vizează protejarea stabilității financiare. Propunerea va contribui, de asemenea, la obiectivele Planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital, care vizează aprofundarea piețelor de capital din UE și sporirea competitivității economiei europene și a întreprinderilor europene.
Abordarea adoptată în prezenta propunere ar trebui să fie comparată cu cea propusă de Comisie în propunerea sa privind transparența și integritatea activităților de rating de mediu, social și de guvernanță (ESG) (). Inițiativa privind activitățile de rating ESG se bazează pe principii și este ghidată într-o măsură importantă de recomandările publicate de IOSCO în noiembrie 2021. Alte jurisdicții care depun eforturi pentru îmbunătățirea transparenței și a integrității ratingurilor ESG își bazează, la rândul lor, activitatea pe recomandările IOSCO, ceea ce ar trebui să conducă la o aliniere largă la nivel mondial a tratamentului aplicat furnizorilor acestor ratinguri. Pe această bază, propunerea privind ratingurile ESG adoptă o abordare cuprinzătoare în ceea ce privește reglementarea activităților de rating ESG, prevăzând inclusiv un regim aplicabil țărilor terțe, dar diferă în mod semnificativ de Regulamentul privind indicii de referință prin faptul că nu reglementează utilizarea ratingurilor ESG. În plus, piața ratingurilor ESG se află într-un stadiu mai puțin dezvoltat, iar utilizatorii ratingurilor ESG sunt mai puțin supuși puterii de piață a anumitor furnizori; se observă, de asemenea, faptul că utilizatorii ratingurilor ESG sunt, în majoritatea lor, investitori instituționali care pot completa datele primite cu propria lor analiză, înainte de a decide cu privire la o strategie de investiții specifică. Din acest motiv, se consideră că regimul privind ratingurile ESG nu ar trebui să conducă la prejudicii pentru utilizatori așa cum ar fi făcut-o regimul aplicabil țărilor terțe prevăzut în Regulamentul privind indicii de referință în absența unei intervenții legislative.
•Coerența cu alte politici ale Uniunii
În cadrul Programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT), Comisia se asigură că legislația sa este adecvată scopului și orientată către nevoile părților interesate și că reduce la minimum sarcinile, îndeplinindu-și totodată obiectivele. Prin urmare, aceste propuneri fac parte din programul REFIT, întrucât reduc complexitatea sarcinilor de raportare care decurg din cadrul juridic al UE.
Deși anumite cerințe de raportare sunt esențiale, acestea trebuie să fie cât mai eficiente posibil și ar trebui să evite suprapunerile, să elimine sarcinile inutile și să utilizeze cât mai mult posibil soluții digitale și interoperabile.
2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE
•Temei juridic
Articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
Regulamentul (UE) 2016/1011 a eliminat obstacolele din calea comerțului în temeiul articolului 114 din TFUE. Prin urmare, legiuitorul Uniunii se poate baza pe același temei juridic pentru a adapta în prezent Regulamentul (UE) 2016/1011. Acest lucru este coerent cu raționamentul Curții în cauza C-58/08 Vodafone și alții [2010] I-04999, punctul 34, în care Curtea a statuat: „În cazul în care un act întemeiat pe articolul 95 CE a eliminat deja orice obstacol privind schimburile în domeniul pe care îl armonizează, legiuitorul comunitar nu poate fi privat de posibilitatea de a adapta acest act în funcție de orice modificare a împrejurărilor sau de orice evoluție a cunoștințelor având în vedere sarcina care îi revine de a garanta protecția intereselor generale recunoscute de tratat [a se vedea în acest sens Hotărârea British American Tobacco (Investments) și Imperial Tobacco, citată anterior, punctele 77 și 78].”
•Subsidiaritate (în cazul competențelor neexclusive)
Prezenta propunere respectă principiul subsidiarității. Desemnarea indicilor de referință care sunt relevanți pentru o piață dintr-un stat membru revine autorității competente care este cea mai apropiată de piața relevantă respectivă. De exemplu, în cazul în care un anumit indice de referință este utilizat cel mai frecvent de operatorii de pe o anumită piață (națională), revine autorității competente respective sarcina de a desemna indicele de referință ca fiind semnificativ, indiferent de locul în care își are domiciliul administratorul indicelui de referință respectiv. În cazul în care indicele de referință respectiv este administrat într-un alt stat membru, cooperarea dintre autoritățile competente ar trebui să asigure supravegherea fără sincope a indicelui respectiv. Având în vedere riscurile la adresa stabilității financiare, complexitatea procedurilor și pierderile care ar putea apărea dat fiind contextul de instabilitate financiară, aceste costuri de supraveghere sunt considerate proporționale. În plus, printre măsurile de evitare a fragmentării și a insecurității juridice se numără rolul de coordonare și de mediere pe care îl are ESMA înainte de desemnările naționale și normele de anterioritate aplicabile administratorilor de indici de referință care au obținut deja o autorizație sau sunt înregistrați la o autoritate națională competentă.
•Proporționalitatea
Prezenta propunere introduce o abordare mai raționalizată și mai proporțională în ceea ce privește reglementarea indicilor de referință. Propunerea se limitează la acele modificări care sunt necesare pentru a realiza un cadru care să funcționeze în mod adecvat pentru participanții pe piața UE. Propunerea nu depășește ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor sale. Aceasta este compatibilă cu principiul proporționalității, ținând seama de echilibrul adecvat dintre menținerea stabilității financiare și a integrității piețelor europene și eficiența măsurii din punctul de vedere al costurilor.
Modificările legislative propuse vor reduce insecuritatea juridică pentru entitățile supravegheate din UE și vor asigura faptul că acestea pot utiliza o gamă cât mai largă de indici de referință din UE și din afara UE. În plus, există o repartizare clară a competențelor între autoritățile naționale relevante, ESMA și Comisie în ceea ce privește desemnarea unui indice de referință ca fiind critic sau semnificativ. Propunerea stabilește, de asemenea, o delimitare clară a implicațiilor juridice pentru administratorii care furnizează indici de referință desemnați drept critici sau semnificativi.
În comparație cu Regulamentul privind indicii de referință existent, prezenta propunere sporește, de asemenea, securitatea juridică în ceea ce privește statutul în materie de reglementare al indicilor de referință care sunt desemnați ca fiind semnificativi – entitățile de desemnare (autoritățile competente) au responsabilitatea de a comunica în mod clar statutul în materie de reglementare al unui indice de referință desemnat. În plus, aceste decizii vor fi ușor accesibile în ESAP și în registrul ținut de ESMA.
•Alegerea instrumentului
Propunerea aduce modificări regulamentului existent în temeiul articolului 114 din TFUE și, prin urmare, ar trebui să ia, la rândul său, forma unui regulament.
3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI
•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente
Această revizuire punctuală se axează pe:
–asigurarea faptului că utilizatorii indicilor de referință din UE pot utiliza cea mai largă gamă posibilă de indici de referință din UE și din afara UE și pot rămâne competitivi pe piețele de capital mondiale;
–reducerea sarcinii de reglementare pentru administratorii din UE de indici de referință cu impact economic limitat, menținând în același timp o supraveghere adecvată a indicilor de referință critici și semnificativi, a indicilor UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și a indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris.
Serviciile Comisiei au colectat date direct de la participanții pe piață și au organizat reuniuni cu părțile interesate pentru a discuta despre situația actuală, despre preocupările și ideile acestora referitoare la cum ar putea fi îmbunătățit și reformat Regulamentul privind indicii de referință, în special, cu privire la capitolul referitor la țările terțe. De asemenea, Comisia a publicat o cerere de contribuții care a rămas deschisă timp de 4 săptămâni și în cursul căreia au fost colectate opiniile participanților pe piață.
•Consultarea statelor membre
Serviciile Comisiei s-au consultat cu experți din statele membre cu privire la viitoarea formă a Regulamentului european privind indicii de referință în cadrul reuniunilor Grupului de experți al Comitetului european pentru valori mobiliare din 22 iunie 2023 și, respectiv, 21 septembrie 2023.
Majoritatea statelor membre au fost de acord că numai indicii de referință semnificativi ar trebui să fie incluși în domeniul de aplicare al regulamentului, iar indicii de referință care depășesc un prag de utilizare de 50 de miliarde EUR ar trebui să fie incluși automat în domeniul de aplicare. În același timp, unele state membre au susținut necesitatea existenței unei marje discreționare la nivel național în ceea ce privește considerarea anumitor indici ca fiind semnificativi, chiar dacă respectivii indici de referință sunt utilizați în principal într-un singur stat membru sau dacă nu au fost atinse pragurile convenite pentru desemnarea acestora ca fiind relevanți pentru UE. În cadrul unei discuții ulterioare privind cum ar trebui definit un sistem național de desemnare, majoritatea statelor membre au indicat că vor avea în vedere desemnarea unui număr limitat de indici de referință, furnizați în principal de administratori situați pe teritoriul lor.
Majoritatea statelor membre consideră că este oportun să se aplice pragul sau criteriile de desemnare în același mod atât pentru indicii de referință administrați în UE, cât și pentru cei din afara UE.
Indiferent de abordarea aleasă pentru stabilirea pragului pentru desemnarea unui indice de referință ca fiind semnificativ, majoritatea statelor membre care și-au exprimat opinia cu privire la această chestiune doresc ca indicii de referință bazați pe mărfuri furnizați de agențiile de raportare a prețurilor să fie menținuți în domeniul de aplicare al Regulamentului privind indicii de referință și să se aplice normele din anexa II la Regulamentul privind indicii de referință în cazul acestei categorii de indici de referință.
•Consultările cu părțile interesate
Între 20 mai și 12 august 2022, a fost efectuată o consultare punctuală privind regimul aplicabil utilizării indicilor de referință administrați într-o țară terță. S-au primit 64 de răspunsuri la chestionarul online. Un rezumat detaliat al răspunsurilor primite a fost inclus în raportul Comisiei privind utilizarea indicilor de referință din țările terțe în UE ().
•Obținerea și utilizarea expertizei
Aceste propuneri au fost identificate în urma unui proces de analiză internă a obligațiilor de raportare existente și se bazează pe experiența dobândită în cursul punerii în aplicare a legislației conexe. Întrucât aceasta este doar o etapă în cadrul procesului de evaluare continuă a cerințelor de raportare care decurg din legislația UE, analiza acestor sarcini și a impactului lor asupra părților interesate va continua.
•Evaluarea impactului
Nu a fost pregătită nicio evaluare a impactului pentru prezenta propunere deoarece:
–Propunerea răspunde la două obiective de politică specifice care, într-o mare măsură, predetermină opțiunea de politică detaliată în prezenta propunere.
–Prezenta propunere constă într-o recalibrare punctuală a domeniului de aplicare al Regulamentului privind indicii de referință și în sporirea proporționalității dispozițiilor sale, fără a modifica dispozițiile de fond sau modul de supraveghere. Deși menține distincția dintre indicii de referință nesemnificativi și alți indici de referință, în conformitate cu principiile prevăzute deja în actualul Regulament privind indicii de referință, propunerea aliniază mai îndeaproape cadrul de reglementare la modul de reglementare a indicilor de referință din alte jurisdicții, care se bazează, în general, pe desemnarea indicilor cu cel mai mare impact economic.
–În plus, prezenta propunere s-a bazat pe o evaluare a impactului efectuată în 2020 () și pe un raport al Comisiei prezentat colegiuitorilor în 2023 (), inclusiv pe două consultări publice (). Intenția de a prezenta această inițiativă fără o evaluare a impactului a fost anunțată într-o cerere de contribuții publicată în perioada 1 martie-29 martie 2023 ().
•Adecvarea reglementărilor și simplificarea
Aceasta este o propunere REFIT, menită să simplifice legislația și să reducă sarcinile pentru părțile interesate. Se preconizează că prezenta propunere legislativă va genera economii de costuri pentru furnizorii de indici de referință din UE care nu furnizează indici de referință semnificativi, precum și pentru toți utilizatorii europeni de indici de referință.
Deși nu a fost posibil să se avanseze estimări precise (), se preconizează că prezenta propunere va genera economii de costuri pentru administratorii de indici de referință, utilizatorii de indici de referință și autoritățile naționale competente însărcinate cu supravegherea administratorilor de indici de referință.
–În orice caz, propunerea le va permite administratorilor de indici de referință să realizeze economii la nivelul costurilor de asigurare a conformității, în special al costurilor generate de respectarea cerințelor de raportare. Administratorii care furnizează doar indici de referință nesemnificativi vor realiza economii atât în ceea ce privește costurile de asigurare a conformității legate de asigurarea faptului că structura lor organizațională și furnizarea indicilor de referință îndeplinesc cerințele detaliate suplimentare din Regulamentul privind indicii de referință care sunt mai stricte decât cele prevăzute în principiile IOSCO (), cât și în ceea ce privește costurile anuale de supraveghere (). În plus, administratorii nou-intrați pe piață vor realiza economii legate de taxa de înregistrare inițială. Este puțin probabil ca propunerea să antreneze economii de costuri pentru administratorii care furnizează indici de referință semnificativi, critici, indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică sau indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris. Totuși, acești administratori pot beneficia, la rândul lor, de economii în măsura în care furnizează și indici de referință nesemnificativi.
–Se preconizează că utilizatorii de indici de referință vor beneficia de o disponibilitate sporită a indicilor de referință din UE și din afara UE, de un mediu de reglementare care, prin raționalizarea cerințelor de reglementare, este mai deschis inovării și de creșterea concurenței pe piața indicilor de referință. Este evident că disponibilitatea continuă a indicilor de referință din afara UE ar putea antrena economii importante de costuri. O instituție de credit importantă a furnizat o estimare conform căreia veniturile legate de furnizarea de servicii cu ajutorul indicilor de referință din afara UE sunt cuprinse între 100 și 150 de milioane EUR. Acestea sunt venituri care ar fi în pericol dacă o parte sau toți indicii de referință din afara UE nu ar mai fi disponibili pentru utilizare în UE.
–Autoritățile competente din UE vor constata o reducere semnificativă a numărului de indici de referință și a numărului de administratori de indici de referință aflați sub supravegherea lor. Deși nu se poate avansa ipoteza că economiile rezultate vor evalua liniar în raport cu scăderea populației care face obiectul supravegherii, întrucât administratorii care rămân în continuare supuși supravegherii vor fi cei responsabili pentru indicii de referință cu un impact economic mai puternic, ar trebui să existe o reducere semnificativă a costurilor, iar capacitatea de supraveghere ar putea să se concentreze asupra indicilor de referință critici, a indicilor de referință semnificativi, a indicilor UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și a indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris.
•Drepturile fundamentale
Propunerea protejează drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a UE, în special libertatea de a desfășura o activitate comercială (articolul 16). Prezenta inițiativă urmărește să asigure faptul că utilizatorii indicilor de referință din UE pot utiliza cea mai largă gamă posibilă de indici de referință din UE și din afara UE și va crea un mediu de piață pentru ca utilizatorii de indici de referință din UE să poată concura cu omologii lor din afara UE. Prin urmare, propunerea va contribui la îmbunătățirea dreptului de a desfășura liber o activitate comercială. Nu se așteaptă ca modificările propuse a fi aduse Regulamentului privind indicii de referință să aibă un impact negativ asupra protecției consumatorilor, deoarece revizuirea va menține în domeniul de aplicare al regulamentului indicii de referință critici și semnificativi care sunt utilizați cel mai mult și sunt cei mai relevanți pentru protecția consumatorilor și a investitorilor.
4.IMPLICAȚIILE BUGETARE
Prezenta inițiativă nu ar trebui să aibă un impact financiar asupra bugetului UE. Primele date indică faptul că numărul indicilor de referință și al administratorilor de indici de referință aflați sub supravegherea ESMA ar urma să scadă sau, în funcție de exercitarea competențelor de desemnare, ar urma să rămână constant. Acest lucru ar însemna că ESMA, în funcție de exercitarea competențelor de desemnare, ar avea nevoie de mai puțin personal pentru supravegherea directă a administratorilor indicilor de referință.
5.ALTE ELEMENTE
•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare
Este prevăzută o evaluare după 5 ani de la punerea în aplicare a măsurii, în conformitate cu orientările Comisiei privind o mai bună legiferare. Obiectivul evaluării va fi să analizeze, printre altele, eficacitatea și eficiența regulamentului din punctul de vedere al îndeplinirii obiectivelor de politică și să decidă dacă sunt necesare noi măsuri sau modificări.
•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii
Articolul 1 – modificări ale Regulamentului privind indicii de referință
Articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul privind indicii de referință stabilește domeniul de aplicare al regulamentului. Propunerea modifică articolul 1 alineatul (1) pentru a reflecta noua abordare și adaugă un nou alineat (1a). Propunerea definește, de asemenea, tipul de indici de referință cărora li se aplică titluri specifice din Regulamentul (UE) 2016/1011. Aceștia sunt indicii de referință critici, indicii de referință semnificativi, indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris și indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică. Administratorii de indici de referință care nu sunt considerați critici în conformitate cu articolul 20 alineatul (1) din regulament sunt incluși în domeniul de aplicare atunci când oferă unul sau mai mulți indici de referință care sunt desemnați ca fiind semnificativi în conformitate cu noul articolul 24. Prin urmare, pentru indicii de referință nesemnificativi nu mai este obligatoriu să se aplice cerințele prevăzute la titlurile II (Integritatea și fiabilitatea indicilor de referință), III (Cerințele pentru diferite tipuri de indici de referință), IV (Transparență și protecția consumatorilor) și VI (Autorizarea, înregistrarea și supravegherea administratorilor) [noul alineat (3) de la articolul 2].
La articolul 3 alineatul (1) punctul 26, se modifică definiția a ceea ce constituie un indice de referință semnificativ.
Pentru a proteja integritatea etichetei și pentru a asigura o supraveghere eficace, administratorii de indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris sau de indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică rămân în domeniul de aplicare al Regulamentului privind indicii de referință, indiferent dacă sunt semnificativi sau nu, sub rezerva obținerii autorizării sau a înregistrării în UE.
În conformitate cu domeniul de aplicare adaptat, normele speciale de „desemnare negativă” pentru indicii de referință de schimb valutar și indicii de referință nesemnificativi sunt redundante și pot fi abrogate.
Indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris și indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică
La articolul 19a, se adaugă un nou alineat (4) pentru a proteja integritatea etichetei și pentru a asigura o supraveghere eficace. Administratorii de indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris sau de indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică rămân în domeniul de aplicare al Regulamentului privind indicii de referință, indiferent de caracterul lor semnificativ lor, sub rezerva obținerii autorizării sau a înregistrării în UE.
Indici de referință semnificativi
Modificările articolului 24 constituie nucleul prezentei propuneri. Primul paragraf al acestuia reglementează stabilirea caracterului semnificativ al unui indice de referință pe baza unui prag numeric simplu: dacă acești indici de referință sunt utilizați ca referință pentru active a căror valoare cumulată depășește 50 de miliarde EUR.
Articolul 24 alineatul (2) stabilește obligația tuturor administratorilor de indici de referință utilizați de entitățile supravegheate din UE de a informa Comisia atunci când unul sau mai mulți indici de referință pe care îi administrează depășesc un prag de utilizare de 50 de miliarde EUR. Această obligație se aplică atât administratorilor situați în Uniune, cât și administratorilor situați într-o țară terță. În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul privind indicii de referință, pragul de utilizare ar trebui calculat în funcție de utilizarea unui indice de referință în UE.
După primirea notificării, acești indici de referință sunt considerați semnificativi și trebuie să respecte cerințele aplicabile indicilor de referință semnificativi [articolul 24a alineatul (1)].
În conformitate cu articolul 24, o autoritate națională competentă poate, de asemenea, să emită o decizie în care să precizeze că un indice de referință a cărui utilizare în UE nu depășește 50 de miliarde EUR îndeplinește condițiile calitative pentru a fi semnificativ prevăzute la articolul 24 alineatul (1) litera (b) în ceea ce privește statul său membru („desemnarea ANC”). Astfel de desemnări ar trebui să rămână limitate și ar trebui să fie fundamentate printr-o decizie motivată a autorității competente, care să expună în termeni clari motivele pentru care un indice de referință este semnificativ în temeiul literei (b) în statul membru respectiv.
Autoritățile competente ar trebui să publice deciziile de desemnare, iar ESMA ar trebui să compileze toate deciziile de desemnare emise de acestea. Acest lucru le-ar permite utilizatorilor să verifice cu ușurință statutul de desemnare al indicilor de referință pe care intenționează să îi utilizeze. Entitățile supravegheate ar trebui să aibă obligația să consulte periodic aceste surse pentru a verifica statutul de desemnare al oricăror indici de referință pe care intenționează să îi utilizeze.
Un sistem paralel pentru desemnarea indicilor de referință din afara UE ca fiind semnificativi în conformitate cu criteriile calitative este prevăzut la articolul 24 alineatul (6). În acest caz, responsabilitatea îi revine ESMA, care acționează la cererea uneia sau a mai multor autorități competente. Criteriile calitative sunt similare cu cele pentru desemnarea indicilor de referință ai UE, ca și măsurile de asigurare a transparenței desemnărilor.
Articolul 2 prevede că intrarea în vigoare are loc în a douăzecea zi de la data publicării. Aplicarea prezentului act se amână până la 1 ianuarie 2026.
2023/0379 (COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1011 în ceea ce privește domeniul de aplicare al normelor privind indicii de referință, utilizarea în Uniune a indicilor de referință furnizați de un administrator situat într-o țară terță și anumite cerințe de raportare
(Text cu relevanță pentru SEE)
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Băncii Centrale Europene,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,
întrucât:
(1)Cerințele de raportare joacă un rol esențial în a asigura monitorizarea corespunzătoare și asigurarea corectă a respectării legislației. Totuși, este importantă raționalizarea cerințelor respective, pentru a se garanta că acestea îndeplinesc scopul pentru care au fost prevăzute și pentru a se limita sarcina administrativă.
(2)În temeiul Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului, toți administratorii de indici de referință, indiferent de relevanța sistemică a indicilor de referință respectivi sau de valoarea instrumentelor financiare sau a contractelor care utilizează acești indici de referință ca rate de referință sau ca indici de măsurare a performanței, trebuie să respecte o serie de cerințe foarte detaliate, inclusiv cerințe organizaționale, privind guvernanța și conflictele de interese, funcțiile de supraveghere, datele de intrare, codurile de conduită, raportarea încălcărilor și publicarea de declarații metodologice și de declarații privind indicii de referință. Aceste cerințe foarte detaliate au creat o sarcină de reglementare disproporționată pentru administratorii de indici de referință de dimensiuni mai mici din Uniune, date fiind obiectivele Regulamentului (UE) 2016/1011, și anume protejarea stabilității financiare și evitarea consecințelor economice negative care sunt rezultatul lipsei de fiabilitate a indicilor de referință. Prin urmare, este necesar să se reducă această sarcină de reglementare prin concentrarea asupra indicilor de referință care au cea mai mare relevanță economică pentru piața Uniunii, și anume indicii de referință semnificativi și critici, precum și asupra indicilor de referință care contribuie la promovarea unor politici-cheie ale Uniunii, și anume indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris. Din acest motiv, domeniul de aplicare al titlurilor II, III, IV și VI din Regulamentul (UE) 2016/1011 ar trebui redus pentru a include doar acești indici de referință specifici.
(3)În temeiul articolului 18a din Regulamentul (UE) 2016/1011, Comisia poate excepta anumiți indici de referință ai cursului de schimb valutar la vedere din domeniul de aplicare al regulamentului respectiv pentru a asigura continuitatea disponibilității lor pentru utilizare în Uniune. Având în vedere necesitatea revizuirii Regulamentului (UE) 2016/1011 și a focalizării acestuia asupra indicilor de referință critici, a indicilor de referință semnificativi, a indicilor UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și a indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris, nu mai este necesar să se prevadă un regim specific de exceptare pentru indicii de referință ai cursului de schimb valutar la vedere.
(4)În temeiul articolului 19d din Regulamentul (UE) 2016/1011, administratorii de indici de referință semnificativi trebuie să depună eforturi pentru a furniza un indice UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică sau un indice UE de referință aliniat la Acordul de la Paris până la 1 ianuarie 2022. Întrucât acest termen a expirat, este necesar să se elimine această dispoziție.
(5)Criteriile pentru a evalua dacă un indice de referință este un indice de referință semnificativ sunt prevăzute în prezent la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2016/1011. Indicii de referință vor fi considerați semnificativi, printre altele, în cazul în care ating pragul prevăzut la articolul 24 alineatul (1) litera (a) din regulamentul respectiv.
(6)Administratorii de indici de referință sunt cei mai în măsură să monitorizeze utilizarea în Uniune a indicilor de referință pe care îi furnizează. Prin urmare, aceștia ar trebui să notifice autorității competente în cauză sau Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), în funcție de locul în care este situat administratorul respectiv, faptul că utilizarea agregată a unuia dintre indicii lor de referință a depășit pragul prevăzut la articolul 24 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/1011. Pentru a se asigura că administratorii indicilor de referință dispun de suficient timp pentru a se adapta la cerințele care se aplică indicilor de referință semnificativi, aceștia ar trebui să facă obiectul cerințelor respective numai după 60 zile lucrătoare de la transmiterea unei astfel de notificări. În plus, administratorii indicilor de referință ar trebui să furnizeze autorităților competente în cauză sau ESMA, la cerere, toate informațiile necesare pentru a evalua utilizarea agregată a indicelui de referință respectiv în Uniune. În cazul în care un administrator de indici de referință omite sau refuză să notifice faptul că utilizarea unuia dintre indicii săi de referință a depășit pragul prevăzut la articolul 24 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/1011 și în cazul în care autoritățile competente au motive clare și demonstrabile să considere că pragul a fost depășit, autoritățile competente în cauză sau ESMA, după caz, ar trebui să poată declara că pragul a fost depășit, oferind în prealabil administratorului posibilitatea de a fi ascultat. O astfel de declarație ar trebui să dea naștere acelorași obligații pentru administratorul indicelui de referință ca și o notificare din partea administratorului indicelui de referință. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere capacității ESMA sau a autorităților competente de a impune sancțiuni administrative administratorilor care nu notifică faptul că unul dintre indicii lor de referință a depășit pragul aplicabil.
(7)Piețele, prețurile și mediul de reglementare evoluează în timp. Pentru a ține seama de aceste evoluții, Comisia ar trebui să fie împuternicită să precizeze mai în detaliu metodologia care trebuie utilizată de administratorii și de autoritățile competente pentru a calcula valoarea totală a instrumentelor financiare, a contractelor financiare sau a fondurilor de investiții care se raportează la un indice de referință.
(8)Cu toate acestea, în cazuri excepționale, pot exista indici de referință cu o utilizare agregată sub pragul prevăzut la articolul 24 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/1011 care, din cauza situației specifice de pe piața unui stat membru, au totuși o asemenea importanță pentru statul membru respectiv încât orice lipsă de fiabilitate a acestora ar avea un impact comparabil cu cel al unui indice de referință a cărui utilizare depășește pragul respectiv. Din acest motiv, autoritatea competentă a statului membru respectiv ar trebui să poată desemna un astfel de indice de referință ca fiind semnificativ, în cazul în care indicele de referință respectiv este furnizat de un administrator al UE, pe baza unui set de criterii calitative. Pentru indicii de referință furnizați de un administrator din afara UE, ESMA ar trebui să fie cea care, la cererea uneia sau a mai multor autorități competente, desemnează un astfel de indice de referință drept indice de referință semnificativ.
(9)Pentru a asigura coerența și coordonarea desemnărilor naționale ale indicilor de referință ca indici de referință semnificativi, autoritățile competente care intenționează să desemneze un indice de referință ca fiind semnificativ ar trebui să consulte ESMA. Din același motiv, o autoritate competentă a unui stat membru care intenționează să desemneze drept semnificativ un indice de referință furnizat de un administrator situat într-un alt stat membru ar trebui, de asemenea, să consulte autoritatea competentă a acestui stat membru. În cazul în care autoritățile competente nu sunt de acord cu privire la desemnarea și supravegherea unui indice de referință, ESMA ar trebui să soluționeze dezacordul respectiv în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului.
(10)Pentru a respecta dreptul de a fi ascultat, o autoritate competentă sau ESMA ar trebui, înainte de a desemna un indice de referință ca fiind semnificativ, să îi permită administratorului indicelui de referință respectiv să furnizeze orice informații utile relevante pentru desemnarea sa.
(11)Pentru ca desemnarea ca indice de referință semnificativ să fie cât mai transparentă posibil, autoritățile competente sau ESMA ar trebui să emită o decizie de desemnare care să conțină motivele pentru care indicele de referință respectiv este considerat semnificativ. Autoritățile competente ar trebui să publice decizia de desemnare pe site-ul lor internet și să notifice decizia respectivă ESMA. Din aceleași motive, în cazul în care ESMA desemnează un indice de referință ca fiind semnificativ la cererea unei autorități competente, ESMA ar trebui să publice decizia de desemnare pe site-ul său internet și ar trebui să notifice acest lucru autorității competente solicitante.
(12)Indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris sunt categorii specifice de indici de referință, definiți prin faptul că trebuie să respecte normele care reglementează metodologia lor de instituire și prin faptul că administratorul lor trebuie să publice anumite informații. Din acest motiv și pentru a îndepărta presupoziția care i-ar putea incita pe utilizatori să creadă că astfel de indici de referință sunt conformi cu standardele aplicabile etichetelor respective, este necesar ca indicii de referință respectivi să fie supuși obligației de înregistrare sau autorizare, după caz, precum și supravegherii.
(13)Pentru a asigura începerea în timp util a supravegherii indicilor de referință semnificativi, administratorii indicilor de referință care au devenit semnificativi fie prin atingerea pragului cantitativ aplicabil, fie prin desemnare ar trebui să aibă obligația de a solicita, în termen de 60 de zile lucrătoare, autorizarea sau înregistrarea ori, în cazul indicilor de referință furnizați de un administrator situat într-o țară terță, aprobarea sau recunoașterea acestora.
(14)Pentru a atenua riscurile legate de utilizarea indicilor de referință care ar putea să nu fie siguri pentru a fi utilizați în Uniune și pentru a-i avertiza în acest sens pe potențialii utilizatori, autoritățile competente și ESMA ar trebui să poată emite un avertisment sub forma unui anunț public în care să statueze că administratorul unui indice de referință semnificativ nu respectă cerințele aplicabile, în special obligația care îi revine administratorului indicelui de referință de a fi autorizat, înregistrat, aprobat sau recunoscut, după caz. Odată ce un astfel de avertisment a fost emis, entitățile supravegheate nu ar trebui să mai poată adăuga noi referiri la astfel de indici de referință sau la o astfel de combinație de indici de referință. În mod similar, pentru a preveni riscurile pe care le implică utilizarea indicilor de referință despre care se pretinde că sunt conformi cu etichetele UE pentru activitățile de tranziție climatică și pentru alinierea la Acordul de la Paris fără a face obiectul unei supravegheri adecvate, entitățile supravegheate nu ar trebui să mai poată adăuga noi referiri la un indice UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică sau la un indice UE de referință aliniat la Acordul de la Paris sau la o combinație de astfel de indici de referință în Uniune, în cazul în care administratorul indicilor de referință respectivi nu este inclus în registrul ESMA al administratorilor și al indicilor de referință.
(15)Pentru a evita eventualele perturbări excesive ale pieței ca urmare a interzicerii utilizării unui indice de referință, autoritățile competente sau ESMA ar trebui să poată permite ca un astfel de indice de referință să poată fi utilizat în continuare pentru o anumită perioadă. Pentru a asigura un nivel suficient de transparență și protecție față de investitorii finali, utilizatorii indicilor de referință care fac obiectul unui avertisment sub forma unui anunț public ar trebui să identifice o alternativă adecvată pentru a înlocui indicii de referință respectivi în termen de 6 luni de la publicarea anunțului public respectiv sau să se asigure că și-au informat în mod corespunzător clienții cu privire la lipsa unui indice de referință alternativ.
(16)În temeiul articolului 32 din Regulamentul (UE) 2016/1011, recunoașterea administratorilor de indici de referință situați într-o țară terță servește drept mijloc temporar de acces la piața Uniunii până la adoptarea unei decizii de echivalare de către Comisie. Cu toate acestea, având în vedere numărul foarte limitat de indici de referință din țări terțe care fac obiectul deciziilor de echivalare, o astfel de recunoaștere ar trebui să devină un mijloc permanent de acces la piața Uniunii pentru administratorii de indici de referință respectivi.
(17)Indicii de referință care fac obiectul unei decizii de echivalare sunt considerați a fi reglementați și supravegheați în condiții echivalente cu indicii de referință ai Uniunii. Prin urmare, obligația de a solicita aprobarea sau recunoașterea nu ar trebui să se aplice administratorilor de indici de referință semnificativi situați într-o țară terță care fac obiectul unei decizii de echivalare.
(18)Din motive de transparență și pentru a asigura securitatea juridică, autoritățile competente care desemnează un indice de referință ca fiind semnificativ ar trebui să indice eventualele restricții de utilizare aplicabile în cazul în care administratorul unui astfel de indice de referință nu este autorizat sau înregistrat sau nu respectă cerințele de aprobare sau recunoaștere, după caz.
(19)Pentru a atenua riscurile legate de utilizarea unor indici de referință semnificativi supravegheați în mod necorespunzător, în cazul în care administratorul unui indice de referință care devine semnificativ nu solicită autorizarea, înregistrarea, recunoașterea sau aprobarea în termenul prevăzut sau în cazul în care autorizarea, înregistrarea, recunoașterea sau aprobarea unui astfel de administrator de indici de referință eșuează ori în cazul în care un administrator își retrage cererea de autorizare, înregistrare, aprobare sau recunoaștere, autoritatea competentă sau ESMA, după caz, ar trebui să emită un anunț public în care să precizeze că indicii de referință semnificativi furnizați de administratorul respectiv nu sunt adecvați pentru a fi utilizați în Uniune.
(20)Utilizatorii de indici de referință se bazează pe transparență cu privire la statutul în materie de reglementare al indicilor de referință pe care îi utilizează sau intenționează să îi utilizeze. Din acest motiv, ESMA ar trebui să includă în registrul administratorilor și al indicilor de referință acei indici de referință care fac obiectul cerințelor celor mai detaliate prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/1011, fie pentru că utilizarea lor în Uniune depășește pragul stabilit pentru indicii de referință semnificativi, fie pentru că sunt desemnați ca fiind semnificativi de către o autoritate națională de supraveghere sau de către ESMA, fie pentru că sunt indici de referință critici. Din același motiv, ESMA ar trebui, de asemenea, să includă în registrul respectiv indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris furnizați de administratori care sunt autorizați sau înregistrați. În cele din urmă, ESMA ar trebui, de asemenea, să includă în registru indicii de referință pentru care o autoritate competentă sau ESMA a emis un anunț public prin care interzice utilizarea ulterioară a indicelui de referință respectiv. Pentru a reduce și mai mult sarcina asupra utilizatorilor, toate aceste informații ar trebui, de asemenea, să fie ușor accesibile în punctul unic de acces european (ESAP).
(21)Pentru a asigura o tranziție fără sincope la aplicarea dispozițiilor introduse prin prezentul regulament și pentru a se evita situația în care administratorii trebuie să treacă de mai multe ori printr-o procedură de înregistrare sau de autorizare, autoritățile competente și ESMA ar trebui să prevadă proceduri de depunere a cererilor mai puțin împovărătoare pentru administratorii care sunt deja autorizați, înregistrați, aprobați sau recunoscuți și care depun o nouă cerere de autorizare, înregistrare, aprobare sau recunoaștere în termen de doi ani de la data aplicării prezentului regulament de modificare.
(22)Pentru a acorda autorităților competente și ESMA timpul necesar pentru a colecta informații cu privire la eventualii indici de referință semnificativi și pentru a adapta infrastructura existentă la noul cadru propus în temeiul prezentului regulament de modificare, data aplicării prezentului regulament ar trebui amânată.
(23)Prin urmare, Regulamentul (UE) 2016/1011 ar trebui modificat în consecință,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Modificări ale Regulamentului (UE) 2016/1011
Regulamentul (UE) 2016/1011 se modifică după cum urmează:
(1)Articolul 2 se modifică după cum urmează:
(a)se introduce următorul alineat (1a):
„(1a)
Titlurile II, III, IV și VI se aplică numai în cazul indicilor de referință critici, al indicilor de referință semnificativi, al indicilor UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și al indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris.”;
(b)la alineatul (2), literele (g) și (i) se elimină;
(2)La articolul 3, alineatul (1) se modifică după cum urmează:
(a)punctul 22a se elimină;
(b)punctul 27 se elimină.
(3)Articolul 5 se modifică după cum urmează:
(a)la alineatul (5) al doilea paragraf, ultima teză se elimină;
(b)alineatul (6) se elimină.
(4)Articolul 11 se modifică după cum urmează:
(a)la alineatul (5) primul paragraf, ultima teză se elimină;
(b)alineatul (6) se elimină.
(5)Articolul 13 se modifică după cum urmează:
(a)la alineatul (3) primul paragraf, ultima teză se elimină;
(b)alineatul (4) se elimină.
(6)Articolul 16 se modifică după cum urmează:
(a)la alineatul (5) al doilea paragraf, ultima teză se elimină;
(b)alineatul (6) se elimină.
(7)La titlul III, titlul capitolului 2 se înlocuiește cu următorul text:
« Indici de referință ai ratei dobânzii »;
(8)Articolul 18a se elimină;
(9)La articolul 19a se adaugă următorul alineat (4):
„(4)
Administratorii care nu sunt autorizați sau înregistrați în temeiul articolului 34:
(a) nu furnizează indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică sau indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris;
(b) nu indică și nu sugerează, în denumirea indicilor de referință pe care îi pun la dispoziție pentru a fi utilizați în Uniune sau în documentația juridică sau de comercializare pentru indicii de referință respectivi, faptul că indicii de referință pe care îi pun la dispoziție respectă cerințele aplicabile furnizării de indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică sau de indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris.”.
(10)Articolul 19d se elimină.
(11)Articolul 24 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 24
Indici de referință semnificativi
(1)
Un indice de referință care nu este un indice de referință critic este semnificativ dacă este îndeplinită oricare dintre următoarele condiții:
(a) indicele de referință este utilizat direct sau indirect într-o combinație de indici în Uniune ca referință pentru instrumente financiare sau contracte financiare ori pentru măsurarea performanței fondurilor de investiții cu o valoare medie totală de cel puțin 50 de miliarde EUR pe baza întregii game de scadențe ale indicelui de referință pe o perioadă de șase luni, dacă este cazul;
(b) indicele de referință a fost desemnat ca fiind semnificativ în conformitate cu procedura prevăzută la alineatele (3), (4) și (5) sau cu procedura prevăzută la alineatul (6).
(2)
Administratorul notifică imediat autorității competente din statul membru în care se află sau, dacă este situat într-o țară terță, ESMA, faptul că unul sau mai mulți indici de referință ai administratorului respectiv depășesc pragul menționat la alineatul (1) litera (a). După primirea notificării respective, autoritatea competentă sau ESMA, după caz, publică pe site-ul său internet o declarație în care precizează că indicele de referință respectiv este semnificativ.
La cerere, administratorul furnizează autorității competente din statul membru în care se află sau, dacă este situat într-o țară terță, ESMA, informații cu privire la faptul că pragul menționat la alineatul (1) litera (a) a fost într-adevăr depășit.
În cazul în care o autoritate competentă sau, în cazul unui administrator dintr-o țară terță, ESMA, are motive clare și demonstrabile să considere că un indice de referință depășește pragul menționat la alineatul (1) litera (a), autoritatea competentă sau ESMA poate emite un anunț în care să precizeze acest fapt. Un astfel de anunț ar trebui să dea naștere acelorași obligații pentru administratorul indicelui de referință ca și o notificare, astfel cum se menționează la alineatul (2). Cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de emiterea unui astfel de anunț, autoritatea competentă sau ESMA informează administratorul indicelui de referință în cauză cu privire la constatările sale și îl invită pe acesta să prezinte eventuale observații.
(3)
O autoritate competentă poate, după consultarea ESMA în conformitate cu alineatul (4) și ținând seama de avizul acesteia, să desemneze un indice de referință furnizat de un administrator situat în Uniune care nu îndeplinește condiția prevăzută la alineatul (1) litera (a) ca fiind semnificativ în cazul în care indicele de referință respectiv îndeplinește toate condițiile următoare:
(a) indicele de referință nu are sau are foarte puține mecanisme adecvate determinate de piață care ar putea să îl înlocuiască;
(b) în cazul în care indicele de referință nu mai este furnizat sau este furnizat pe baza unor date de intrare ce nu mai sunt pe deplin reprezentative pentru piața activului-suport sau realitatea economică sau pe baza unor date de intrare nefiabile, ar fi afectate în mod semnificativ și cu urmări negative integritatea piețelor, stabilitatea financiară, consumatorii, economia reală sau finanțarea gospodăriilor ori a întreprinderilor în statul membru relevant;
(c) indicele de referință nu a fost desemnat de o autoritate competentă dintr-un alt stat membru.
În cazul în care o autoritate competentă ajunge la concluzia că un indice de referință îndeplinește criteriile prevăzute la primul paragraf, autoritatea competentă elaborează un proiect de decizie pentru desemnarea indicelui de referință respectiv ca fiind semnificativ și notifică respectivul proiect de decizie administratorului în cauză și autorității competente din statul membru de origine al administratorului, după caz. Autoritatea competentă în cauză consultă, de asemenea, ESMA cu privire la proiectul de decizie.
Administratorii în cauză și autoritatea competentă a statului membru de origine al administratorului au la dispoziție 15 zile lucrătoare de la data notificării proiectului de decizie a autorității competente respective responsabile cu desemnarea pentru a prezenta observații și comentarii în scris. Autoritatea competentă responsabilă cu desemnarea informează ESMA cu privire la observațiile și comentariile primite și ține seama în mod corespunzător de observațiile și comentariile respective înainte de a adopta o decizie finală.
Autoritatea competentă responsabilă cu desemnarea notifică ESMA decizia sa și publică decizia respectivă, inclusiv motivele pentru care a fost luată și consecințele acestei desemnări, pe site-ul său internet, fără întârzieri nejustificate.
(4)
Atunci când este consultată de o autoritate competentă cu privire la intenția de desemnare a unui indice de referință ca fiind semnificativ în conformitate cu alineatul (3) primul paragraf, ESMA emite, în termen de 3 luni, un aviz care ia în considerare următorii factori, având în vedere caracteristicile specifice ale indicelui de referință în cauză:
(a) dacă autoritatea competentă care a fost consultată și-a fundamentat în mod suficient evaluarea conform căreia sunt îndeplinite condițiile menționate la alineatul (3) primul paragraf;
(b) dacă, în cazul în care indicele de referință nu mai este furnizat sau este furnizat pe baza unor date de intrare ce nu mai sunt pe deplin reprezentative pentru piața activului-suport sau realitatea economică sau care nu sunt fiabile, ar fi afectate în mod semnificativ și cu urmări negative integritatea piețelor, stabilitatea financiară, consumatorii, economia reală sau finanțarea gospodăriilor ori a întreprinderilor din alte state membre decât statul membru al autorității competente care a fost consultată.
În sensul literei (b), ESMA ține seama în mod corespunzător, după caz, de informațiile furnizate de autoritatea care a solicitat consultarea în temeiul alineatului (3) al treilea paragraf.
(5)
În cazul în care constată că un indice de referință îndeplinește condițiile prevăzute la alineatul (3) primul paragraf literele (a)-(c) în mai multe state membre, ESMA informează în acest sens autoritățile competente ale statelor membre în cauză. Acestea stabilesc de comun acord care dintre ele desemnează indicele de referință în cauză drept indice de referință semnificativ.
În cazul în care autoritățile competente nu sunt de acord cu privire la chestiunea menționată în primul paragraf, acestea sesizează ESMA, iar ESMA soluționează dezacordul respectiv în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(6)
ESMA poate, la cererea unei autorități competente, să desemneze un indice de referință furnizat de un administrator situat într-o țară terță care nu îndeplinește pragul prevăzut la alineatul (1) litera (a) ca fiind semnificativ în cazul în care indicele de referință respectiv îndeplinește toate condițiile următoare:
(a) indicele de referință nu are sau are foarte puține mecanisme adecvate determinate de piață care ar putea să îl înlocuiască;
(b) în cazul în care indicele de referință nu ar mai fi furnizat sau ar fi furnizat pe baza unor date de intrare ce nu mai sunt pe deplin reprezentative pentru piața activului-suport sau realitatea economică sau care nu sunt fiabile, ar fi afectate în mod semnificativ și cu urmări negative integritatea piețelor, stabilitatea financiară, consumatorii, economia reală sau finanțarea gospodăriilor ori a întreprinderilor din unul sau din mai multe state membre.
Înainte de decizia de desemnare și cât mai curând posibil, ESMA informează administratorul indicelui de referință cu privire la intenția sa și îl invită să furnizeze ESMA, în termen de 15 zile lucrătoare, o declarație motivată care să conțină toate informațiile relevante în scopul evaluării legate de desemnarea indicelui de referință ca fiind semnificativ.
Dacă este cazul, ESMA invită, cât mai curând posibil, autoritatea competentă din jurisdicția în care este situat administratorul să furnizeze orice informații relevante în scopul evaluării legate de desemnarea indicelui de referință.
ESMA își fundamentează orice decizie de desemnare, luând în considerare dacă există suficiente dovezi că sunt îndeplinite condițiile menționate la primul paragraf al prezentului alineat, având în vedere caracteristicile specifice ale indicelui de referință în cauză.
ESMA își publică decizia motivată pe site-ul său internet și notifică fără întârzieri nejustificate autoritatea sau autoritățile competente solicitante.
(7)
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a preciza mai în detaliu metoda de calcul care trebuie utilizată pentru a determina pragul menționat la alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol, având în vedere evoluțiile pieței, ale prețurilor și ale reglementărilor.”
(12)Se introduce următorul articol 24a:
„Articolul 24a
Cerințe pentru administratorii indicilor de referință semnificativi
(1)În termen de 60 de zile lucrătoare de la notificarea menționată la articolul 24 alineatul (2), administratorul unui indice de referință care îndeplinește criteriul menționat la alineatul (1) litera (a) de la articolul respectiv solicită autorizarea sau înregistrarea la autoritatea competentă a statului membru în care este situat. În cazul în care administratorul respectiv este situat într-o țară terță și cu excepția cazului în care indicele de referință în cauză face obiectul unei decizii de echivalare adoptate în temeiul articolului 30, administratorul respectiv solicită, în termen de 60 de zile lucrătoare de la notificarea menționată la articolul 24 alineatul (2), oricare dintre următoarele:
(a)recunoașterea ESMA, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 32;
(b)aprobarea, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 33.
(2)În termen de 60 de zile lucrătoare de la desemnarea menționată la articolul 24 alineatul (3), administratorul indicelui de referință în cauză, cu excepția cazului în care administratorul este deja autorizat sau înregistrat, solicită autorizarea sau înregistrarea la autoritatea competentă responsabilă cu desemnarea, în conformitate cu articolul 34.
(3)În termen de 60 de zile lucrătoare de la desemnarea menționată la articolul 24 alineatul (6), administratorul indicelui de referință în cauză, cu excepția cazului în care indicele de referință în cauză face obiectul unei decizii de echivalare adoptate în temeiul articolului 30, solicită oricare dintre următoarele:
(a) recunoașterea ESMA, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 32;
(b)aprobarea, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 33.
(4)ESMA sau autoritățile competente fac uz de competențele de supraveghere și de sancționare care le sunt încredințate în temeiul prezentului regulament pentru a se asigura că administratorii relevanți își respectă obligațiile.
(5)Autoritatea competentă sau ESMA publică un anunț public în care declară că un indice de referință semnificativ furnizat de un administrator nu respectă dispozițiile prezentului regulament și că utilizatorii ar trebui să se abțină de la utilizarea indicelui respectiv în cazul în care este îndeplinită oricare dintre următoarele condiții:
(a)în termen de 60 de zile lucrătoare de la notificarea menționată la articolul 24 alineatul (2), de la desemnarea menționată la articolul 24 alineatul (3) sau de la desemnarea menționată la articolul 24 alineatul (6), administratorul în cauză nu a inițiat proceduri pentru a se conforma alineatului (2) din prezentul articol;
(b)procedurile de autorizare, înregistrare, recunoaștere sau aprobare au eșuat;
(c)ESMA a retras înregistrarea administratorului în conformitate cu articolul 31;
(d)ESMA a retras sau a suspendat recunoașterea administratorului în cauză în conformitate cu articolul 34 alineatul (6);
(e)aprobarea administratorului în cauză a încetat;
(f)autoritatea competentă a retras sau a suspendat autorizarea sau înregistrarea administratorului în cauză.
Autoritățile competente notifică ESMA fără întârzieri nejustificate toate anunțurile publice emise. ESMA publică pe site-ul său internet toate anunțurile publice emise. ESMA sau autoritatea competentă retrage anunțul public fără întârzieri nejustificate de îndată ce motivul pentru care a fost emis nu mai este valabil.”
(13)În titlul III, capitolul 6 se elimină.
(14)Articolul 29 se modifică după cum urmează:
(a)titlul se înlocuiește cu următorul text:
„Utilizarea indicilor de referință semnificativi, a indicilor UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și a indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris”;
(b)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1)
O entitate supravegheată nu adaugă noi referiri la un indice de referință semnificativ sau la o combinație de astfel de indici de referință în Uniune în cazul în care indicele de referință sau combinația de indici de referință face obiectul unui anunț public emis de ESMA sau de o autoritate competentă în conformitate cu articolul 24a alineatul (5). O entitate supravegheată nu adaugă noi referiri la un indice UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică sau la un indice UE de referință aliniat la Acordul de la Paris sau la o combinație a unor astfel de indici de referință în Uniune în cazul în care administratorul indicilor de referință respectivi nu este inclus în registrul menționat la articolul 36.
Entitățile supravegheate consultă periodic punctul unic de acces european (ESAP) menționat la articolul 28a sau registrul ESMA menționat la articolul 36, pentru a verifica statutul în materie de reglementare al administratorilor de indici de referință semnificativi, de indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică sau de indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris pe care intenționează să îi utilizeze.
Prin derogare de la primul paragraf, ESMA sau autoritatea competentă, după caz, poate permite utilizarea unui indice de referință care face obiectul unui anunț public emis în conformitate cu articolul 24a alineatul (5) pentru o perioadă de 6 luni de la publicarea anunțului public, care poate fi reînnoită o singură dată, dacă este necesar, pentru a evita o perturbare gravă a pieței.”;
(c)se introduce un nou alineat (1a):
„(1a) O entitate supravegheată care utilizează un indice de referință în contractele financiare sau instrumentele financiare existente ce face obiectul unui anunț public în temeiul articolului 24a alineatul (5) înlocuiește indicele de referință respectiv cu o alternativă adecvată în termen de 6 luni de la publicarea anunțului respectiv sau emite și publică pe site-ul său internet o declarație prin care își informează clienții cu privire la absența unei alternative adecvate.”.
(15)Articolul 32 se modifică după cum urmează:
(a)alineatul (1) se elimină;
(b)alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:
„(2)
Un administrator situat într-o țară terță care intenționează să obțină recunoașterea menționată la articolul 24a alineatele (1) și (3) respectă dispozițiile prezentului regulament, cu excepția articolului 11 alineatul (4) și a articolelor 16, 20, 21 și 23. Administratorul situat într-o țară terță poate îndeplini această condiție aplicând principiile IOSCO privind indicii financiari de referință sau principiile IOSCO privind agențiile de raportare a prețurilor la petrol, după caz, cu condiția ca această aplicare să fie echivalentă cu respectarea dispozițiilor prezentului regulament, cu excepția articolului 11 alineatul (4) și a articolelor 16, 20, 21 și 23.
Atunci când stabilește dacă este îndeplinită condiția menționată la primul paragraf și când evaluează conformitatea cu principiile IOSCO privind indicii financiari de referință sau cu principiile IOSCO privind agențiile de raportare a prețurilor la petrol, după caz, ESMA poate lua în considerare:
(a)o evaluare a administratorului situat într-o țară terță de către un auditor extern independent;
(b)o certificare furnizată de autoritatea competentă din țara terță în care se află administratorul respectiv.
În cazul în care și în măsura în care un administrator dintr-o țară terță este în măsură să demonstreze că un indice de referință pe care îl furnizează este un indice de referință bazat pe date reglementate sau un indice de referință bazat pe mărfuri care nu se bazează pe date furnizate de contribuitori, majoritatea acestora fiind entități supravegheate, administratorul nu este obligat să respecte cerințele care, în temeiul articolului 17 și al articolului 19 alineatul (1), nu se aplică furnizării de indici de referință bazați pe date reglementate și de indici de referință bazați pe mărfuri.
(3)
Un administrator situat într-o țară terță care intenționează să obțină recunoașterea trebuie să aibă un reprezentant legal. Reprezentantul legal trebuie să fie o persoană fizică sau o persoană juridică situată în Uniune, care este numită în mod expres de administratorul respectiv să acționeze în numele său în ceea ce privește obligațiile care îi revin în temeiul prezentului regulament. Reprezentantul legal exercită, împreună cu administratorul, funcția de supraveghere în raport cu furnizarea de indici de referință desfășurată de administrator în temeiul prezentului regulament și, în acest sens, răspunde în fața ESMA.”;
(c)la alineatul (5), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Un administrator situat într-o țară terță care intenționează să obțină recunoașterea menționată la alineatul (2) depune cererea de recunoaștere la ESMA. Administratorul solicitant furnizează toate informațiile necesare pentru a demonstra ESMA că a instituit, la momentul recunoașterii, toate măsurile necesare pentru a îndeplini cerințele prevăzute la alineatul (2) cu privire la indicele său de referință sau indicii săi de referință care au fost desemnați în conformitate cu articolul 24. Dacă este cazul, administratorul solicitant indică numele autorității competente din țara terță care este responsabilă cu supravegherea sa.
În termen de 15 zile lucrătoare de la primirea cererii, ESMA evaluează dacă cererea este completă și notifică solicitantului constatările sale. În cazul în care cererea este incompletă, solicitantul trebuie să furnizeze informațiile suplimentare solicitate de ESMA. Termenul menționat în prezentul paragraf se aplică începând de la data la care solicitantul a furnizat informațiile suplimentare în cauză.”.
(16)Articolul 34 se modifică după cum urmează:
(a)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1)
O persoană fizică sau juridică situată în Uniune, care desfășoară sau intenționează să desfășoare o activitate de administrator, depune o cerere la autoritatea competentă desemnată în conformitate cu articolul 40 din statul membru în care este situată persoana în cauză, pentru a obține:
(a)autorizarea, în cazul în care furnizează sau intenționează să furnizeze indici care sunt utilizați sau sunt meniți să fie utilizați ca indici de referință critici, ca indici de referință semnificativi, ca indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică sau ca indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris;
(b)înregistrarea, în cazul în care o entitate supravegheată, alta decât un administrator, este cea care furnizează sau intenționează să furnizeze indici care sunt utilizați sau sunt meniți să fie utilizați ca indici de referință semnificativi, ca indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică sau ca indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris, cu condiția ca activitatea de furnizare a unui indice de referință să nu fie împiedicată de normele sectoriale care se aplică entității supravegheate și ca niciunul dintre indicii furnizați să nu poată fi considerat un indice de referință critic.”;
(b)alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
„(3) Cererea prevăzută la alineatul (1) se depune în termen de 30 de zile lucrătoare de la orice acord încheiat de o entitate supravegheată în vederea utilizării unui indice furnizat de solicitant ca referință într-un instrument financiar sau un contract financiar sau pentru a măsura performanțele unui fond de investiții sau în termenele stabilite la articolul 24a alineatele (2) și (3), după caz.”.
(17)La articolul 36 alineatul (1) se adaugă literele (e)-(j) după cum urmează:
„(e)
indicii de referință care fac obiectul unei declarații publicate de ESMA sau de o autoritate competentă în temeiul articolului 24 alineatul (2) și linkurile către aceste declarații;
(f)
indicii de referință care fac obiectul desemnărilor de către autoritățile competente notificate ESMA în temeiul articolului 24 alineatul (4) și linkurile către aceste desemnări;
(g)
indicii de referință care fac obiectul desemnărilor de către ESMA și linkurile către aceste desemnări;
(h)
indicii de referință care fac obiectul unor anunțuri publice emise de ESMA sau de autoritățile competente în temeiul articolului 24a alineatul (5) și linkurile către aceste anunțuri publice;
(i)
lista indicilor UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și a indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris disponibili pentru utilizare în Uniune;
(j)
lista indicilor de referință critici.”.
(18)La articolul 41 alineatul (1) se adaugă următoarele litere (k) și (l):
„(k)
de a desemna un indice de referință ca fiind semnificativ în temeiul articolului 24 alineatul (3);
(l)
în cazul în care există motive rezonabile de a suspecta o încălcare a oricăreia dintre cerințele prevăzute în capitolul 3A, de a obliga un administrator să înceteze, pentru o perioadă de maximum 12 luni:
(i)
să furnizeze indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică sau indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris;
(ii)
să se refere la indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică sau la indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris în denumirea indicilor de referință pe care îi pun la dispoziție pentru a fi utilizați în Uniune sau în documentația juridică sau de comercializare pentru indicii de referință respectivi;
(iii)
să menționeze respectarea cerințelor aplicabile furnizării acestor indici de referință în denumirea indicilor de referință pe care îi pun la dispoziție pentru a fi utilizați în Uniune sau în documentația juridică sau de comercializare pentru indicii de referință respectivi;”.
(19)Articolul 42 se modifică după cum urmează:
(a)la alineatul (1), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:
„(a) orice încălcare a articolelor 4-16, a articolelor 19a, 19b, 19c și 21, a articolelor 29-23 sau a articolului 34, în cazul în care se aplică articolele respective; și”;
(b)alineatul (2) se modifică după cum urmează:
(i)
la litera (g), punctul (i) se înlocuiește cu următorul text:
„(i)
pentru încălcări ale articolelor 4-10, ale articolului 11 alineatul (1) literele (a), (b), (c) și (e), ale articolului 11 alineatele (2) și (3), ale articolelor 12-16, ale articolului 21, ale articolului 23-29 și ale articolului 34, 500 000 EUR sau, în statele membre în care euro nu este moneda oficială, valoarea echivalentă în moneda națională la cursul de schimb din 31 decembrie 2023; sau”;
(ii)
la litera (h), punctul (i) se înlocuiește cu următorul text:
„(i)
pentru încălcări ale articolelor 4-10, ale articolului 11 alineatul (1) literele (a), (b), (c) și (e), ale articolului 11 alineatele (2) și (3), ale articolelor 12-16, ale articolului 21, ale articolului 23-29 și ale articolului 34, fie 1 000 000 EUR, fie, în statele membre în care euro nu este moneda oficială, valoarea echivalentă în moneda națională la cursul de schimb din 31 decembrie 2023, fie 10 % din totalul cifrei de afaceri anuale conform ultimelor situații financiare disponibile aprobate de către organul de conducere, în funcție de care din aceste valori este mai mare; sau”.
(20)Articolul 49 se modifică după cum urmează:
(a)alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:
„(2)
Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (2), articolul 13 alineatul (2a), articolul 19a alineatul (2), articolul 19c alineatul (1), articolul 20 alineatul (6), articolul 24 alineatul (7), articolul 27 alineatul (2b), articolul 33 alineatul (7), articolul 51 alineatul (6) și articolul 54 alineatul (3) se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 30 iunie 2024. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cel târziu la 31 decembrie 2028. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
(3)
Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (2), articolul 13 alineatul (2a), articolul 19a alineatul (2), articolul 19c alineatul (1), articolul 20 alineatul (6), articolul 24 alineatul (7), articolul 27 alineatul (2b), articolul 30 alineatul (2a), articolul 30 alineatul (3a), articolul 33 alineatul (7), articolul 48i alineatul (10), articolul 48l alineatul (3), articolul 51 alineatul (6) și articolul 54 alineatul (3) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.”;
(b)alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:
„(6)
Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (2), al articolului 13 alineatul (2a), al articolului 19a alineatul (2), al articolului 19c alineatul (1), al articolului 20 alineatul (6), al articolului 24 alineatul (7), al articolului 27 alineatul (2b), al articolului 30 alineatul (2a), al articolului 30 alineatul (3a), al articolului 33 alineatul (7), al articolului 48i alineatul (10), al articolului 48l alineatul (3), al articolului 51 alineatul (6) sau al articolului 54 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”.
(21)La articolul 51 se introduce următorul alineat (4c):
„(4c) Autoritățile competente și ESMA se asigură că administratorii de indici de referință care au fost autorizați, înregistrați, aprobați sau recunoscuți la [OP: a se introduce data = data aplicării prezentului regulament de modificare] pot beneficia de o procedură simplificată în cazul în care solicită autorizarea, înregistrarea, recunoașterea sau aprobarea în temeiul articolului 24a alineatul (1), alineatul (2) sau alineatul (3), după caz, până la... [OP: a se introduce data = data aplicării prezentului regulament de modificare + doi ani].”.
Articolul 2
Intrarea în vigoare și aplicarea
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Regulamentul se aplică începând cu 1 ianuarie 2026.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles,
Pentru Parlamentul European,
Pentru Consiliu,
Președinta
Președintele