Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32023D1504

Decizia (PESC) 2023/1504 a Consiliului din 20 iulie 2023 de modificare a Deciziei (PESC) 2020/1999 privind măsuri restrictive împotriva încălcărilor grave ale drepturilor omului și a abuzurilor grave împotriva drepturilor omului

ST/11612/2023/INIT

JO L 183I, 20.7.2023, pp. 60–65 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2023/1504/oj

20.7.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

LI 183/60


DECIZIA (PESC) 2023/1504 A CONSILIULUI

din 20 iulie 2023

de modificare a Deciziei (PESC) 2020/1999 privind măsuri restrictive împotriva încălcărilor grave ale drepturilor omului și a abuzurilor grave împotriva drepturilor omului

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,

având în vedere Decizia (PESC) 2020/1999 a Consiliului din 7 decembrie 2020 privind măsuri restrictive împotriva încălcărilor grave ale drepturilor omului și a abuzurilor grave împotriva drepturilor omului (1), în special articolul 5 alineatul (1),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

La 7 decembrie 2020, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2020/1999.

(2)

La 8 decembrie 2020, prin declarația formulată de Înaltul Reprezentant, în numele Uniunii Europene, cu privire la regimul mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului, Uniunea și statele sale membre și-au reafirmat angajamentul ferm față de promovarea și apărarea drepturilor omului în întreaga lume. Regimul mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului pune în evidență hotărârea Uniunii de a-și consolida rolul în cadrul eforturilor de combatere a încălcărilor grave ale drepturilor omului și a abuzurilor grave împotriva acestora la nivel mondial. Unul dintre obiectivele strategice ale Uniunii este exercitarea efectivă a drepturilor omului de către fiecare individ. Respectarea demnității umane, a libertății, a democrației, a egalității și a statului de drept, precum și respectarea drepturilor omului reprezintă valori fundamentale ale Uniunii și ale politicii sale externe și de securitate comune.

(3)

În concluziile sale din 14 noiembrie 2022, Consiliul și-a exprimat preocuparea față de efectul disproporționat pe care conflictele armate continuă să îl aibă asupra femeilor și fetelor din întreaga lume, precum și față de prevalența violenței sexuale și bazate pe gen, inclusiv a violenței sexuale legate de conflicte, atât offline, cât și online. Consiliul s-a angajat să intensifice eforturile de prevenire și combatere a acestui tip de violență în vederea asigurării tragerii la răspundere depline și a combaterii impunității. Totodată, în concluziile sale din 5 și 6 iunie 2014, Consiliul a subliniat că combaterea și eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor necesită politici coordonate la toate nivelurile relevante, precum și o abordare cuprinzătoare care să vizeze problemele esențiale, și anume prevenirea, denunțarea insuficientă, protecția, sprijinul acordat victimelor, precum și urmărirea penală a autorilor faptelor, precum și alte măsuri. Utilizarea strategică a măsurilor restrictive consolidează respectiva abordare prin creșterea presiunii pentru a preveni noi încălcări și abuzuri și, în coordonare cu alte instrumente ale Uniunii din setul de instrumente privind drepturile omului, atrage atenția asupra acestor încălcări și abuzuri, precum și asupra celor răspunzători.

(4)

În acest context, șase persoane ar trebui să fie incluse pe lista persoanelor fizice și juridice, a entităților și a organismelor cărora li se aplică măsuri restrictive care figurează în anexa la Decizia (PESC) 2020/1999.

(5)

Prin urmare, Decizia (PESC) 2020/1999 ar trebui să fie modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Decizia (PESC) 2020/1999 se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 20 iulie 2023.

Pentru Consiliu

Președintele

J. BORRELL FONTELLES


(1)   JO L 410I, 7.12.2020, p. 13.


ANEXĂ

Pe lista persoanelor fizice prevăzută în secțiunea A („Persoane fizice”) din anexa la Decizia (PESC) 2020/1999 se adaugă următoarele persoane:

 

Nume (transcriere cu caractere latine)

Nume

Informații de identificare

Motivele înscrierii pe listă

Data includerii pe listă

„57.

Habibullah AGHA

alias

Mawlawi, Maulvi, Hadith, Sheikh

حبیب الله اغا

(ortografie paștună)

Funcție (funcții): ministru interimar taliban al educației

Data nașterii: 1954 sau 1955

Locul nașterii: Vach Bakhto, Shah Wali Kot, provincia Kandahar, Afganistan

Cetățenia: afgană

Sexul: masculin

Habibullah Agha a fost numit ministru interimar taliban al educației în septembrie 2022. În această calitate, Habibullah Agha a pus în aplicare politica talibanilor de refuzare a accesului fetelor la învățământul secundar prin prelungirea interdicției impuse elevelor de a participa la învățământul secundar după clasa a șasea

În plus, Habibullah Agha a agravat personal politicile talibane de discriminare de gen existente, ordonând închiderea centrelor de învățământ private și conduse de ONG-uri care au servit anterior drept loc de educație pentru fete. Prin urmare, este personal răspunzător pentru încălcările drepturilor omului în Afganistan, în special pentru impunerea represiunii sistematice pe criterii de gen în sectorul educației. Este personal răspunzător pentru încălcarea continuă a dreptului fundamental al fetelor afgane de acces la învățământul secundar și dreptul la egalitatea de tratament între băieți și fete în domeniul învățământului secundar, excluzând astfel și mai mult fetele din societate.

În calitatea sa de ministru interimar taliban al educației, este, prin urmare, răspunzător pentru încălcări grave ale drepturilor omului în Afganistan, în special pentru încălcarea dreptului fetelor și femeilor la educație și a dreptului la egalitate de tratament între bărbați și femei.

20.7.2023

58.

Abdul Hakim HAQQANI

alias

Mawlawi Sheikh Abdul Hakim Haqqani Ishaqzai;

«Shaikhul Hadis» Maulvi Abdul Hakim «Haqqani»

شیخ الحدیث مولوي عبدالحکیم حقاني

لقضات شیخ عبدالحکیم حقاني

(ortografie paștună)

Funcție (funcții): președinte interimar taliban al Curții Supreme a Afganistanului

Qazi al-Quzzat (judecător suprem)

Data nașterii: 1967

Locul nașterii: Panjwayi, provincia Kandahar, Afganistan

Cetățenia: afgană

Sexul: masculin

Abdul Hakim Haqqani este actualul președinte interimar taliban al Curții Supreme a Afganistanului, numit de conducerea talibană în 2021. În această calitate, a utilizat în mod eficient sistemul juridic pentru a pune în practică represiunea bazată pe gen împotriva femeilor prin excluderea judecătoarelor din sistemul de justiție afgan și prin restricționarea sistematică a accesului femeilor la justiție, încălcând astfel principiul egalității de tratament între bărbați și femei.

Pe lângă rolul său de președinte interimar taliban al Curții Supreme, Abdul Hakim Haqqani are și rol de lider ideologic în cadrul talibanilor. Prin accesul său personal la liderul taliban Haibatullah Akhundzada, a exercitat o influență politică pentru a modela ideologia talibanilor privind represiunea de gen, în special prin emiterea de orientări privind excluderea sistematică a femeilor și fetelor din viața publică din Afganistan.

În calitatea sa de președinte interimar taliban al Curții Supreme a Afganistanului, este, prin urmare, răspunzător pentru încălcări grave ale drepturilor omului în Afganistan, în special pentru încălcarea dreptului femeilor de acces la justiție și a dreptului la egalitate de tratament între bărbați și femei.

20.7.2023

59.

Abdul-Hakim SHAREI

alias

Sharae; Sharie; Shara’i

عبدالحکیم شریری

(ortografie paștună)

Funcție (funcții): ministru interimar taliban al justiției

Titlu: Shaikh-al-Hadith Mawlawi

Data nașterii: 1961

Locul nașterii: Ayub Khil, provincia Khost, Afganistan

Cetățenia: afgană

Sexul: masculin

În urma confiscării puterii de către talibani în Afganistan, Abdul-Hakim Sharei, în calitatea sa de ministru interimar taliban al justiției, a inițiat un efort concertat pentru a transforma sistemul național de justiție într-unul împotriva femeilor afgane. El a obstrucționat în mod eficient acordarea dreptului de liberă practică avocatelor și capacitatea femeilor de a beneficia de reprezentare juridică și a eliminat femeile din posturile din cadrul sistemului de justiție. Ordinul său de a se revizui întregul cadru juridic al Afganistanului a eliminat și a subminat, de asemenea, aplicarea Legii privind eliminarea violenței împotriva femeilor.

Aceste politici constituie un efort concertat de a utiliza denegarea de dreptate ca instrument eficace de promovare a unui sistem de represiune bazată pe gen prin expunerea femeilor și fetelor la o stare de nelegalitate și impunitate, pentru care Abdul-Hakim Sharei este răspunzător în mod direct și personal.

În calitatea sa de ministru interimar taliban al justiției, este, prin urmare, răspunzător pentru încălcări grave ale drepturilor omului în Afganistan, în special pentru încălcarea dreptului femeilor de acces la justiție și a dreptului la egalitate de tratament între bărbați și femei.

20.7.2023

60.

James Mark NANDO

 

Funcție (funcții): general-maior, Forțele de Apărare Populară din Sudanul de Sud (SSPDF)

Locul nașterii: Ezo, comitatul Ezo, Ecuatoria de Vest, Sudanul de Sud

Adresă: Juba, Sudanul de Sud

Cetățenia: sud-sudaneză

Sexul: masculin

James Nando este ofițer de rang înalt al forțelor de apărare a poporului din Sudanul de Sud (SSPDF), deține gradul de general-maior. El comandă în statul Ecuatoria de Vest din Sudanul de Sud forțe care au comis atacuri pe scară largă împotriva populației civile. Forțele sale au recurs în mod sistematic la violență sexuală și bazată pe gen ca mijloc de a teroriza populația.

Prin urmare, în calitatea sa de general-maior, este, prin urmare, răspunzător pentru încălcări grave ale drepturilor omului în Sudanul de Sud, inclusiv pentru violență sexuală și bazată pe gen.

20.7.2023

61.

Mahamat SALLEH Adoum Kette

alias

Mahamet Salleh

 

Funcție (funcții): general, Frontul Popular pentru Renașterea Republicii Centrafricane (FPRC)

Cetățenia: Republica Centrafricană

Locul nașterii: prefectura Haute-Kotto, Republica Centrafricană

Sexul: masculin

În calitatea sa de personalitate de prim rang a Frontului Popular pentru Renașterea Republicii Centrafricane (FPRC), Mahamat Salleh a comandat în Republica Centrafricană forțe care au comis atacuri pe scară largă împotriva populației civile. De mai mulți ani, Salleh și forțele aflate sub comanda sa au comis și comit repetat infracțiuni legate de violența sexuală și bazată pe gen la scară largă, ca mijloc de a teroriza populația civilă.

Prin urmare, în calitatea sa de general al FPRC, este răspunzător pentru încălcări grave ale drepturilor omului în Republica Centrafricană, inclusiv pentru violență sexuală și bazată pe gen.

20.7.2023

62.

Igor Leonidovich KOLEDA

Iгор Леонiдович КОЛЕДА

(ortografie ucraineană)

Игорь Леонидович

КОЛЕДА

(ortografie rusă)

Funcție (funcții): comandant al Diviziei a 30-a de pușcași motorizați.

Gradul: colonel

Data nașterii: 11.12.1973

Cetățenia: rusă

Sexul: masculin

Numărul de identificare în cadrul forțelor armate: 540530367155

Igor Leonidovich Koleda este comandant al Diviziei a 30-a de pușcași motorizați în cadrul forțelor armate ruse și deține gradul de colonel. Divizia aflată sub comanda sa a participat la invadarea ilegală a Ucrainei de către Rusia la începutul anului 2022.

La începutul anului 2022, membrii Diviziei a 30-a de pușcași motorizați au recurs la acte de violență sexuală și bazată pe gen împotriva populației civile ucrainene, inclusiv împotriva a cel puțin unui minor. Autoritățile ucrainene au identificat un membru al Diviziei a 30-a de pușcași motorizați drept suspect de violență sexuală împotriva femeilor.

Amploarea și gravitatea actelor de violență sexuală care au loc în zonele ocupate de Rusia din Ucraina sugerează faptul că a fost efectuată o planificare sistematică și faptul că comandanții ruși au cunoștință despre actele de violență sexuală comise de personalul militar în Ucraina și în unele cazuri le-au încurajat sau chiar le-au ordonat.

În calitatea sa de comandant al Diviziei a 30-a de pușcași motorizați, Igor Koleda este, prin urmare, răspunzător pentru încălcări ale drepturilor omului în Ucraina, inclusiv pentru violență sexuală și bazată pe gen.

20.7.2023”


Top