NAT/784

Legea europeană a climei

AVIZ 

Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului 

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului 
de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice
și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei)

[COM(2020) 80 final]

Raportor: Jan DIRX (NL-III)

Coraportoare: Tellervo KYLÄ-HARAKKA-RUONALA (FI-I)

1.Concluzii și recomandări

1.1Asemenea multor instituții și personalități din UE, CESE subliniază faptul că acțiunile climatice, precum și reconstrucția și redresarea economică în urma crizei provocate de coronavirus pot și trebuie să meargă mână în mână. Acest lucru se poate realiza prin refacerea economiei europene, promovând un pachet de investiții publice și private eficace și pe deplin durabil. Astfel, CESE consideră propunerea de lege europeană a climei ca fiind unul dintre instrumentele prin care se contribuie la această reconstrucție a economiei europene, care reprezintă un deziderat și o necesitate.

1.2CESE sprijină abordarea unei tranziții către neutralitatea climatică la nivelul UE în ansamblu, în loc să se aibă în vedere fiecare stat membru în parte. Această abordare are avantajul că permite o repartizare optimă a eforturilor la nivelul UE, ținându-se seama de diferențele relevante dintre statele membre. De asemenea, CESE are convingerea că politica privind clima va beneficia de cea mai largă susținere dacă obiectivul general va fi de a realiza cea mai mare reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la cele mai mici costuri socioeconomice.

1.3CESE îndeamnă Comisia să țină cont în totalitate de impactul crizei provocate de coronavirus prin evaluarea obiectivului de emisii pentru 2030 și să opteze pentru o reducere de minimum 55 % până în 2030, prezentând propunerile legislative aferente. CESE subliniază că Raportul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) pentru anul 2019 privind diferențele de emisii arată că la nivel global, este nevoie de un obiectiv de reducere a emisiilor și mai ambițios în 2030, pentru a atinge obiectivul de 1,5 °C stabilit în Acordul de la Paris.

1.4CESE recunoaște că vor fi necesare eforturi suplimentare din partea tuturor în vederea îndeplinirii obiectivului stabilit, vizând atingerea neutralității climatice în 2050. Un recent sondaj Eurobarometru (realizat înainte de criza provocată de coronavirus) a arătat că 92 % dintre cetățenii UE susțin obiectivul de neutralitate climatică al UE. Menținerea acestui sprijin presupune accelerarea măsurilor climatice concomitent cu reconstrucția și redresarea economică.

1.5CESE solicită UE să joace un rol de inițiator și să ofere un model de urmat în cadrul summitului privind schimbările climatice de la Glasgow, care a fost amânat pentru noiembrie 2020, și al reuniunilor ulterioare la nivel înalt privind clima, cu scopul de a implica cel puțin toți actorii majori din întreaga lume în eforturile susținute în domeniul neutralității climatice.

1.6Îndeplinirea obiectivului de neutralitate climatică în Uniune până în 2050 la nivel european este posibilă doar dacă fiecare țară contribuie pe deplin și prompt la atenuare și adaptare. CESE susține așadar emiterea de către Comisie a unor recomandări către un stat membru dacă măsurile statului membru respectiv nu sunt în concordanță cu obiectivul de reducere a emisiilor sau dacă acestea sunt inadecvate pentru a asigura progresele în materie de adaptare pe baza unor criterii de evaluare clare și transparente.

1.7CESE propune ca documentul de evaluare al unui proiect de măsură sau de propunere legislativă în legătură cu obiectivul de neutralitate climatică să fie accesibil integral publicului de îndată ce evaluarea a fost încheiată.

1.8Propunerea Comisiei se referă pe bună dreptate atât la atenuare, cât și la adaptare, „în conformitate cu articolul 7 din Acordul de la Paris”.

1.9CESE propune crearea unei Platforme europene a părților interesate privind Pactul climatic european, astfel cum se preconizează în avizul nostru privind Pactul climatic (NAT/785) 1 , pentru a organiza și a facilita participarea activă pentru „toate componentele societății”.

2.Introducere

2.1Criza mondială actuală provocată de coronavirus (COVID-19) ne face să înțelegem clar, încă o dată, cât de vulnerabilă este viața pe planeta noastră. Chiar dacă este necesar să combatem cu hotărâre criza provocată de coronavirus și consecințele ei economice, sociale și ecologice, este necesar, de asemenea, să ne concentrăm în continuare asupra prevenirii și, dacă este necesar, a combaterii altor evoluții care amenință calitatea vieții, precum schimbările climatice și pierderea biodiversității 2 . Sau, așa cum a avertizat Secretarul Executiv al Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC), Patricia Espinosa, atunci când a anunțat amânarea summitului privind schimbările climatice din noiembrie 2020 (COP26) de la Glasgow: „COVID-19 reprezintă cea mai stringentă amenințare la adresa umanității în prezent, însă nu trebuie să uităm că schimbările climatice constituie cea mai mare amenințare pe termen lung.”

2.2Pentru CESE aceasta înseamnă că acțiunile climatice, precum și redresarea și reconstrucția economică în urma crizei provocate de coronavirus, pot și trebuie să meargă mână în mână. Măsurile de redresare și de reconstrucție trebuie să fie în concordanță cu obiectivul climatic, iar acțiunile climatice trebuie să fie întreprinse astfel încât să se reducă la minim costurile și să se genereze beneficii economice.

2.3În acest sens, CESE menționează și următoarele declarații ale instituțiilor și personalităților politice cheie de la nivelul UE:

Cu o majoritate covârșitoare, Parlamentul European a votat, la 16 aprilie, să plaseze Pactul verde european în centrul viitorului pachet de măsuri de redresare și de reconstrucție a UE, „pentru a relansa economia, a îmbunătăți reziliența sa și a crea locuri de muncă, susținând totodată tranziția ecologică și încurajând dezvoltarea economică și socială durabilă”.

În aceeași zi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat, de asemenea, că Europa trebuie să își dubleze investițiile în Pactul verde european. Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a transmis același mesaj într-o scrisoare deschisă publicată în șapte buletine informative europene. Președintele Consiliului European, Charles Michel, dorește, de asemenea, să se profite de această ocazie pentru face ca UE să devină mai ecologică: „Uniunea Europeană trebuie să devină mai bună decât până acum, trebuie să profităm de această criză.”

2.4Toate acestea pot fi realizate dacă economia europeană se va redresa prin promovarea unui pachet de investiții publice și private eficace, care să fie pe deplin durabil și care să vizeze, spre exemplu, aspecte precum reducerea consumului de energie, energia durabilă, investiții în rețea, procese de producție ecologice sau reciclarea, alături de creșterea consumului durabil. În plus, pentru a realiza neutralitatea climatică este necesar să se consolideze capacitățile de absorbție și de stocare a carbonului, de exemplu prin gestionarea durabilă a pădurilor și a solului. O lege europeană a climei reprezintă unul dintre instrumentele prin care se contribuie la această reconstrucție a economiei europene, care reprezintă un deziderat și o necesitate.

2.5Așadar, CESE consideră binevenită propunerea de lege europeană a climei 3 , care a fost prezentată de către Comisia Europeană la 4 martie 2020 și care stabilește un cadru juridic pentru îndeplinirea obiectivului de neutralitate climatică în Uniune până în 2050. CESE aprobă dezideratul și necesitatea îndeplinirii obiectivului de neutralitate climatică până în 2050 și, dacă este posibil, mai devreme, pentru a contribui la îndeplinirea obiectivului din Acordul de la Paris, conform căruia încălzirea globală trebuie să rămână mult sub 2°C și trebuie să se depună eforturi pentru ca aceasta să fie menținută sub 1,5°C.

2.6Pentru CESE este de la sine înțeles că, pentru a atinge obiectivele Acordului de la Paris, este imperativ ca cel puțin toți actorii majori din întreaga lume să depună eforturi susținute orientate spre realizarea neutralității climatice. Pe de o parte, acest lucru necesită o diplomație activă a UE în domeniul climei și, pe de altă parte, măsuri – cum ar fi stabilirea de tarife pentru emisiile de carbon – pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru produsele și serviciile UE în ceea ce privește amprenta lor de gaze cu efect de seră în raport cu concurenții din afara UE.

2.7Propunerea de lege europeană a climei reprezintă o piatră de temelie pentru Pactul verde european 4 pe care Comisia l-a publicat la 11 decembrie 2019. Pactul verde european prevede modalitățile de acțiune pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, stimulând economia, îmbunătățind sănătatea și calitatea vieții oamenilor, protejând natura și nelăsând pe nimeni în urmă.

2.8CESE observă cu satisfacție că, la nivel politic, acest obiectiv de neutralitate climatică până în 2050 a fost deja aprobat de către Parlamentul European în rezoluția sa din 14 martie 2019 și de către Consiliul European în concluziile sale din 12 decembrie 2019. La rândul său, la 5 martie 2020, Consiliul Mediu al UE a prezentat CCONUSC 5 , în numele Uniunii Europene și al statelor membre, strategia de dezvoltare pe termen lung privind obținerea unui nivel scăzut de gaze cu efect de seră a Uniunii Europene și a statelor membre (cu obiectivul de a realiza o Uniune neutră din punct de vedere climatic până în 2050).

2.9CESE recunoaște că îndeplinirea obiectivului de neutralitate climatică în 2050 va impune eforturi mari din partea guvernelor, a primăriilor, a companiilor, a sindicatelor, a organizațiilor societății civile și a cetățenilor. Aceasta înseamnă că fiecare va trebui să depună eforturi suplimentare pentru îndeplinirea obiectivului stabilit în 2050 sau, așa cum se exprimă Comisia: „Trebuie luate măsuri suplimentare; fiecare sector va trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivului, întrucât politicile actuale vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu doar 60 % până în 2050 și, prin urmare, rămân încă multe de făcut pentru realizarea neutralității climatice” 6 .

2.10CESE subliniază importanța punctelor „evoluțiile internaționale și eforturile întreprinse” și „competitivitatea economiei Uniunii” menționate la articolul 3 alineatul (3) din propunere, și atrage atenția asupra punctului „necesitatea de a asigura o tranziție justă și echitabilă din punct de vedere social” de la articolul 3 alineatul (3) litera (h). CESE ar dori să sublinieze că este necesar să se prevină, în special, sărăcia energetică, și recomandă ca această chestiune să facă parte din evaluarea măsurilor naționale, astfel cum se prevede la articolul 6 din propunere.

2.11Până în septembrie 2020, Comisia preconizează să prezinte o revizuire a obiectivului Uniunii privind clima pentru 2030 prin prisma obiectivului de neutralitate climatică și să exploreze opțiuni pentru un nou obiectiv de reducere a emisiilor cu 50-55 % pentru 2030, față de anul 1990, urmând să prezinte propunerile legislative aferente până la jumătatea anului 2021. CESE se așteaptă ca noul obiectiv privind emisiile pentru 2030 să se bazeze pe o examinare cuprinzătoare și pe evaluarea adecvată a impactului. CESE susține, de asemenea, că există argumente decisive cu privire la obiectivul unei reduceri minime de 55 % până în 2030, pentru ca UE să răspundă la nevoia globală masivă de reducere a emisiilor. De exemplu, Raportul UNEP pentru anul 2019 privind diferențele de emisii 7 arată că este nevoie de un obiectiv de reducere a emisiilor și mai ambițios în 2030, pentru a atinge obiectivul de 1,5 °C stabilit în Acordul de la Paris 8 .

2.12Atunci când se realizează evaluări ale impactului, este important să se recunoască faptul că criza provocată de coronavirus are consecințe economice, sociale și de mediu fără precedent care, la rândul lor, au implicații la nivelul impactului măsurilor care vor fi luate pentru atenuarea schimbărilor climatice.

2.13CESE crede că impactul potențial al crizei provocate de coronavirus nu poate și nu ar trebui să ducă la relaxarea obiectivului de reducere până în 2030.

2.14CESE solicită ca acest proces să fie realizat în așa fel încât UE să poată să joace un rol de inițiator și să ofere un model de urmat în cadrul summitului privind schimbările climatice de la Glasgow, care a fost amânat pentru noiembrie 2020, și al reuniunilor ulterioare la nivel înalt privind clima, cu scopul de a implica cel puțin toți actorii majori din întreaga lume în eforturile susținute în domeniul neutralității climatice.

2.15În plus, CESE recomandă Comisiei să pregătească terenul pentru un obiectiv climatic intermediar de reducere a emisiilor pentru anul 2040, pentru a realiza neutralitatea climatică până în 2050 sau mai devreme, dacă este posibil, alături de o propunere legislativă către Parlamentul European și Consiliu, inclusiv o propunere de stabilire a unor noi obligații în materie de reducere a emisiilor pentru perioada 2031-2040, care să fie adoptate înainte de 2028. Pentru a garanta predictibilitatea și transparența pentru societate și toate sectoarele economice, la cel mai înalt nivel posibil, este necesar să se stabilească un obiectiv în timp util.

2.16Un recent sondaj Eurobarometru (realizat înainte de criza provocată de coronavirus) a arătat că 93 % dintre cetățenii UE consideră că schimbările climatice constituie o problemă gravă, iar 92 % susțin obiectivul UE de realizare a neutralității climatice 9 . Menținerea acestui sprijin presupune accelerarea măsurilor climatice concomitent cu reconstrucția și redresarea economică.

3.Delegarea de competențe

3.1Legea climei propusă (articolul 3) conferă Comisiei competența delegată de a „completa” legea climei „prin stabilirea, la nivelul Uniunii, a unei traiectorii care să permită atingerea până în 2050 a obiectivului neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1)”. În plus, în termen de șase luni de la fiecare evaluare la nivel global menționată la articolul 14 din Acordul de la Paris, Comisia revizuiește traiectoria.

În loc să se adopte acte delegate, CESE consideră că este necesară elaborarea de către Comisie a unei propuneri legislative pentru a stabili și a ajusta traiectoria, după caz, în urma revizuirii.

3.2În orice caz, este necesar să se asigure în continuare salvgardarea normelor democratice ale sistemului nostru instituțional. Aici se include dreptul actorilor societății civile și al organizațiilor acestora, precum CESE, de a contribui la procesul decizional democratic. Referitor la acest punct, am dori să facem trimitere la afirmațiile Comisiei de la articolul 8 din proiectul de lege a climei: „Comisia trebuie să arate deschidere în relația cu toate componentele societății (...)”.

4.Evaluarea progreselor și a măsurilor

4.1În conformitate cu articolul 5, Comisia evaluează progresele și măsurile Uniunii. Ea evaluează „înainte de adoptare orice proiect de măsură și orice propunere legislativă în lumina obiectivului neutralității climatice (...), include această analiză în orice evaluare a impactului care însoțește aceste măsuri sau propuneri (...).”

Aceasta înseamnă practic că Comisia include analiza impactului asupra neutralității climatice în evaluările de impact care însoțesc propunerile sale. CESE recomandă Comisiei să examineze dacă acest lucru poate fi realizat în cadrul existent pentru o mai bună legiferare fără a aduce modificări legislative.

4.2Articolul 5 stipulează că rezultatul evaluării va fi făcut public la momentul adoptării. Cu toate acestea, Curtea de Justiție (în cauza C 57/16 P, ClientEarth împotriva Comisiei Europene, pentru care a pronunțat o hotărâre în 4 septembrie 2018) s-a exprimat foarte clar în sensul că ar trebui să fie „direct accesibile” chiar și proiectele de rapoarte de evaluare a impactului, în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001. Prin urmare, CESE propune o reformulare, pentru a se preciza că documentul de evaluare va fi făcut public în totalitate de îndată ce s-a încheiat evaluarea.

4.3CESE are convingerea că îndeplinirea obiectivului de neutralitate climatică în Uniune până în 2050 la nivel european este posibilă doar dacă fiecare țară contribuie pe deplin și prompt la atenuare și adaptare.

CESE aprobă așadar următoarea intenție a Comisiei: Comisia poate emite recomandări către un stat membru dacă măsurile statului membru respectiv nu sunt în concordanță cu obiectivul de atenuare sau dacă sunt inadecvate pentru a asigura progresele în materie de adaptare în ceea ce privește planurile naționale. CESE susține Comisia în acest efort și îi recomandă acesteia ca, în recomandările sale, să opteze pentru o combinație eficace de măsuri adecvate împrejurărilor. CESE solicită însă Comisiei să se exprime clar cu privire la obiectivele și criteriile pe baza cărora este evaluat progresul în fiecare stat membru.

4.4Propunerea Comisiei are drept scop realizarea unei Uniuni Europene neutre din punct de vedere climatic până în anul 2050. Aceasta înseamnă că nu toate statele membre trebuie să realizeze neutralitatea climatică în mod individual. CESE susține această abordare, care este de fapt o continuare a abordării actuale a legislației UE privind clima, deoarece această abordare are avantajul de a asigura o distribuire optimă a eforturilor la nivelul Uniunii, ținând cont de diferențele relevante dintre statele membre. Cu toate acestea, CESE consideră că este necesar ca fiecare stat membru să fie obligat să menționeze în planul de acțiune național în domeniul energiei și climei, care trebuie prezentat până la 1 ianuarie 2029 (în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul nr. 2018/1999 privind guvernanța), dacă și când prevede realizarea neutralității climatice și care sunt măsurile preconizate pentru atingerea unui rezultat optim la nivelul UE, inclusiv măsuri care să contribuie la eforturile altor state membre sau care vor fi aplicate într-unul sau mai multe state membre, asigurându-se că aceste măsuri sunt luate în timp util și prin intermediul unor acorduri cu caracter obligatoriu.

4.5De asemenea, CESE are convingerea că politica privind clima va beneficia de cea mai largă susținere dacă obiectivul general este de a realiza cea mai mare reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la cele mai mici costuri socioeconomice. În consecință, ar trebui să fie posibilă efectuarea de reglaje/compensări între statele membre dacă ele sunt guvernate de un cadru de reglementare solid, completat prin asigurarea respectării legii. Totodată, este important de recunoscut faptul că sectoarele din cadrul sistemului ETS actual sunt reglementate printr-o schemă la nivelul Uniunii, în timp ce alte sectoare intră sub incidența acțiunii de partajare a eforturilor în ceea ce privește plafonul pentru emisii la nivel național. În timp, mai multe sectoare vor fi, în mod evident, sub incidența cadrului de comercializare a certificatelor de emisii.

4.6Pe lângă sistemul ETS, există o serie de acte legislative la nivelul UE, cum ar fi cerințele tehnice care controlează emisiile din diferite sectoare și, prin urmare, fac parte din punerea în aplicare a obiectivului global. Reglementarea la nivelul UE este deosebit de relevantă în domeniile legate de buna funcționare a pieței unice.

4.7CESE propune, de asemenea, o monitorizare adecvată a posibilelor implicații ale măsurilor UE în contextul global. Printre acestea se numără, de exemplu, efectele asupra investițiilor străine și asupra comerțului, precum și impactul ulterior asupra evoluției emisiilor, directe și indirecte.

4.8În propunerea Comisiei se afirmă: „(...) acțiunile la nivelul UE ar trebui să aibă ca scop îndeplinirea obiectivelor climatice pe termen lung într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, asigurând, în același timp, echitatea și integritatea de mediu”. CESE recunoaște faptul că există încă multe întrebări, atât procedurale (care este cea mai bună abordare decizională?), cât și de fond (care sunt criteriile de distribuire corectă și sigură din punct de vedere economic care să garanteze un nivel ridicat de protecție a mediului?) cu privire la realizarea acestui obiectiv. Așadar componenta de tip proces (discuțiile permanente purtate orizontal între instituțiile UE, inclusiv CESE și CoR, și vertical cu statele membre) este importantă. Ceea ce este cu adevărat esențial este răspunsul la următoarea întrebare: ce este de făcut dacă statele membre doresc să realizeze neutralitatea climatică în propria țară mai devreme de 2050 și dacă acest lucru nu va fi cel mai eficient mod de acțiune din punctul de vedere al costurilor și/sau al climei la nivelul UE? CESE face apel la Comisia Europeană și la Consiliu să pună la dispoziție clarificări și orientări cu privire la acest aspect cât mai repede posibil.

5.Adaptarea

5.1Propunerea Comisiei se referă pe bună dreptate atât la atenuare, cât și la adaptare, „în conformitate cu articolul 7 din Acordul de la Paris”. În mod specific cu privire la adaptare, Comisia propune extinderea acțiunii UE în direcția unei acțiuni de adaptare la nivel național.

În general, adaptarea este percepută ca fiind mai strâns legată de acțiunea administrației locale decât atenuarea. Prin urmare, CESE consideră că, în conformitate cu principul subsidiarității, Comisia ar trebui să clarifice în ce măsură ar trebui să se confere competențe la nivelul UE și să se impună obligații statelor membre.

5.2În plus, rămâne de analizat ce presupune obligația pentru „instituțiile relevante ale Uniunii”. Propunerea menționează faptul că statele membre trebuie să adopte strategii și planuri de adaptare naționale. Nu li se impune instituțiilor Uniunii să ia măsuri concrete, cum ar fi un plan.

5.3Comisia propune să obțină competența de a evalua nu doar măsurile de atenuare, ci și măsurile de adaptare luate de către statele membre [articolul 6 alineatul (1) libera (b)]. În cazul în care Comisia constată că măsurile unui stat membru sunt „inadecvate pentru a asigura realizarea de progrese în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 4, aceasta poate adresa recomandări statului membru respectiv”. Aceasta este o dispoziție foarte deschisă. CESE consideră că este de dorit să se stabilească de către Comisie criterii pentru o astfel de evaluare.

6.Participarea publicului

6.1CESE consideră că este un aspect de la sine înțeles, și, prin urmare, consideră că articolul 8 (Participarea publicului) din Legea climei este binevenit. Participarea activă pentru „toate componentele societății” este o condiție necesară pentru succesul politicii privind clima în Uniune, având în vedere că tocmai actorii societății civile (întreprinderi, lucrători, consumatori și cetățeni, precum și organizațiile acestora) sunt cei care pun în practică obiectivele climatice.

În consecință, CESE face apel la Comisie și statele membre să invite în mod activ toți acești actori ai societății civile să participe și să-și prezinte propunerile de politici și acțiuni concrete în domeniul climei.

6.2Prin urmare, CESE consideră binevenită recenta inițiativă a Comisiei Europene prin care a lansat o consultare publică pentru a colecta opinii cu privire la modalitățile de implicare a publicului în acțiunile climatice. 10 Ea va servi drept bază pentru lansarea de către Comisie a unui „Pact climatic”, în al treilea trimestru al anului 2020. Prin Pactul climatic european, Comisia Europeană intenționează să reunească părțile interesate, inclusiv regiuni, autorități locale, comunități locale, societatea civilă, școli, companii și persoane particulare.

6.3Având în vedere experiențele pozitive legate de Platforma europeană a părților interesate privind economia circulară, care a fost creată de către Comisia Europeană și Comitetul Economic și Social European, și în concordanță cu propunerile din avizul nostru privind Pactul climatic (NAT/785) 11 , CESE propune crearea unei Platforme europene a părților interesate privind Pactul climatic european, pe baza principiilor de incluziune și transparență, precum și a participării reale și a responsabilității actorilor locali din domeniul climei.

Bruxelles, 29 iunie 2020

Maurizio REALE
Președintele Secțiunii pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului

_____________

(1)       https://webapi2016.EESC.europa.eu/v1/documents/eesc-2020-01432-00-01-pa-tra-ro.docx/content

(2)      Unii experți susțin că biodiversitatea este o barieră naturală împotriva transmiterii unui virus sau a unei boli de la animalele sălbatice la om (zoonoză). Prin urmare, pierderea biodiversității ar putea conduce la apariția mai multor pandemii în viitor. Acesta este un argument suplimentar de mare actualitate.

(3)       Legea europeană a climei .

(4)       Pactul verde european .

(5)       Transmitere către CCONUSC .

(6)       Legea europeană a climei , a se vedea, spre exemplu, pagina 2.

(7)       Raportul privind diferențele de emisii pentru anul 2019 .

(8)      Raportul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) pentru anul 2019 privind diferențele de emisii indică faptul că trebuie să se reducă emisiile globale cu 7,6 % pe an, începând de acum, pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C. Aceasta ar însemna o reducere de cel puțin 68 % până în 2030.

(9)       Sprijinul cetățenilor pentru acțiuni climatice

(10)       Consultare privind Pactul climatic european

(11)       https://webapi2016.EESC.europa.eu/v1/documents/eesc-2020-01432-00-01-pa-tra-ro.docx/content