Comitetul Economic și Social European

REX/503

Acordul de asociere UE-Mercosur

AVIZ

Secțiunea pentru relații externe

Către un acord de asociere UE-Mercosur
(aviz din proprie inițiativă)

Raportor: Josep PUXEU ROCAMORA

Coraportor: Mário SOARES

1.Concluzii și recomandări

1.1CESE consideră că încheierea negocierilor în vederea unui acord de asociere (AA) între Mercosur și UE, care au fost prelungite deja prea mult timp, ar fi foarte utilă pentru părți, inclusiv pentru UE însăși, care ar obține avantaje semnificative în urma semnării acordului de asociere, în special pe termen mediu și lung, începând cu accesul la o piață de aproape 300 de milioane de locuitori. De asemenea, Mercosur ar putea să-și diversifice economiile, să-și sporească valoarea exporturilor și să aibă acces la o piață de 500 de milioane de persoane. Acordul de asociere la care s-a ajuns trebuie să fie, înainte de toate, rezultatul unui dialog participativ și transparent.

1.2Actuala scenă internațională, caracterizată de scăderea încrederii din partea cetățenilor în ideea că globalizarea aduce avantaje tuturor, de intensificarea protecționismului comercial prin adoptarea de noi bariere tarifare și de preferința pentru negocieri bilaterale în locul celor multilaterale ar trebui să constituie un stimulent pentru încheierea unui acord solicitat de actorii importanți de pe cele două continente. Brexitul reprezintă un aspect relevant care trebuie luat în considerare în cadrul negocierii.

1.3CESE salută raportul Parlamentului European privind „Noul cadru pentru relațiile dintre UE și America Latină” și elaborarea de către SEAE a unei comunicări care analizează relațiile strategice cu America Latină, ca parte a strategiei sale globale pentru politica externă. Aceste inițiative, care evidențiază interesul strategic al UE pentru America Latină și care dovedesc că relațiile dintre cele două regiuni trebuie să depășească cadrul comercial, coincid din punct de vedere cronologic cu alte inițiative, promovate de societatea civilă 1 , de centre academice sau de grupuri de reflecție 2 .

1.4CESE consideră că încheierea unui acord de acest tip nu va fi posibilă decât dacă acesta este echilibrat, aduce beneficii ambelor părți pe termen mediu și lung și nu sacrifică niciun sector (precum cel agricol sau cel industrial) și nicio regiune sau țară în mod special. AA nu se poate întemeia, în niciun caz, pe o negociere defectuoasă. Luând în considerare toate chestiunile legate de cooperare și de dialogul politic (doi dintre cei trei piloni esențiali ai AA), CESE solicită părților participante la negocieri să dea dovadă, pe cât posibil, de voința politică necesară încheierii acordului și să depună eforturi maxime pentru a depăși dificultățile care privesc, în prezent, dimensiunea comercială, recunoscând aspectele sensibile ale unor sectoare incluse în cadrul negocierilor și utilizând în acest scop recunoașterea asimetriilor, monitorizarea aspectelor convenite, măsuri însoțitoare și de compensare, stabilirea de derogări, planuri de dezvoltare pentru sprijinirea sectoarelor celor mai afectate, promovarea investițiilor, politici de inovare, clauze compensatorii, tranzitorii și evolutive. De asemenea, toate politicile UE ar trebui incluse în măsurile însoțitoare, între altele.

1.5Pentru CESE, transformările profunde din domeniul digital, care au loc pe ambele maluri ale Atlanticului, ar putea constitui un element dinamizator important pentru a valorifica într-o mai mare măsură semnarea unui AA între UE și Mercosur. Printre aspectele asupra cărora acordul ar putea avea un impact pozitiv se numără consolidarea lanțurilor valorice globale, în prezent foarte fragile, dintre UE și Mercosur. De asemenea, un AA ar fi relevant pentru toate aspectele legate de construcția de infrastructuri, în special de interconectare, de dezvoltarea energiilor din surse regenerabile și, în mod deosebit, de sectorul telecomunicațiilor, prin lansarea sistemului 5G atât în UE, cât și în America Latină.

1.6În orice caz, CESE îndeamnă părțile participante la negocieri, în special UE, să țină seama de costurile semnificative, din punct de vedere politic, economic și al oportunităților, pe care le-ar presupune eșecul acestui acord sau încheierea unui acord dezechilibrat pentru ambele părți. Este evident că respectivele costuri, implicate de neîncheierea acordului, nu trebuie calculate prin raportarea exclusivă la țările din cadrul Mercosur, ci ar trebui să se includă America Latină în ansamblul său și, în special, țările din Alianța Pacificului 3 , care a devenit unul dintre principalele centre ale atenției europene în ceea ce privește procesul de integrare regională latinoamericană.

1.7În opinia CESE, este esențial ca AA să fie ambițios și să cuprindă toate aspectele relațiilor dintre UE și Mercosur. Ar trebui luate în considerare recentele acorduri de liber schimb semnate cu Canada și Japonia. În acest sens, este important să se abordeze obstacolele reale cu care se confruntă întreprinderile, prin armonizarea reglementărilor și prin impactul asupra barierelor necomerciale.

1.8Acordul de asociere va trebui să conțină o dimensiune socială, de ocupare a forței de muncă și de mediu, care să îl definească în întregime. Această dimensiune ar trebui să garanteze relaţii economice conforme obiectivelor sociale şi de mediu convenite şi care să nu aducă atingere normelor şi garanţiilor care reglementează dezvoltarea durabilă 4 . De asemenea, trebuie subliniată importanța securității alimentare.

1.9CESE consideră că AA trebuie să fie un instrument activ de promovare a dialogului social și a respectării convențiilor fundamentale ale OIM, în special a celor referitoare la munca decentă și a celor incluse în Declarația cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, din 1998. În acest sens, CESE solicită includerea unui capitol socioprofesional consolidat în vederea abordării problemelor care există în câmpul muncii și a promovării dialogului între antreprenori și lucrători, care ar putea constitui un impuls pentru o coeziune socială sporită. Este necesar ca acest capitol să recunoască documentele de lucru adoptate deja de ambele părți, și anume Carta Drepturilor Fundamentale a UE și Declarația Mercosur privind drepturile lucrătorilor. Astfel, AA va garanta că încălcarea principiilor și a drepturilor la locul de muncă nu poate fi utilizată ca avantaj comparativ legitim între părți, nici în comerțul internațional. În acest sens, trebuie să se includă mecanisme pentru a garanta respectarea acestuia.

1.10Comitetul solicită ca atât Forumul consultativ economic și social al Mercosur (FCES), cât și CESE însuși, în calitate de organisme reprezentative ale societății civile din ambele regiuni, să participe la negocieri, la evaluările impactului AA și la propunerile derivate din acestea (CESE considerând că este indispensabil să se analizeze în prealabil impactul unui potențial AA și să se stabilească mecanisme de verificare a posteriori a respectării lui și a evoluției chestiunilor pe care le privește), la crearea unui capitol specific în cadrul acordului, referitor la dimensiunea socială, de ocupare a forței de muncă și de mediu.

1.11De asemenea, CESE solicită înființarea unui Comitet mixt de monitorizare (CMM) al societății civile, alcătuit din CESE și FCES. Acesta ar trebui:

·să aibă caracter consultativ,

·să aibă o componență paritară și echilibrată între cele trei sectoare de interese reprezentate în ambele instituții,

·să se poată exprima cu privire la toate domeniile acoperite de AA (și, prin urmare, capitolul privind comerțul și dezvoltarea durabilă),

·să aibă o capacitate recunoscută de dialog direct cu celelalte organisme care sunt parte la AA și

·să poată fi consultat de respectivele organisme și să se poată exprima din proprie inițiativă, să-și elaboreze propriul regulament intern și să primească finanțare adecvată din partea autorităților politice corespunzătoare pentru a-și îndeplini sarcinile.

1.12CESE consideră inutilă și ineficientă reprezentarea dublă a societății civile, atât în cadrul larg al AA, cât și în capitolul referitor la comerț și dezvoltare durabilă. În acest context, CESE consideră că AA este un întreg care afectează toate țările din ambele părți. CESE îndeamnă negociatorii să învețe din experiența altor acorduri de asociere 5 , care au instituit grupuri consultative interne (GCI) ale societății civile pentru fiecare parte, fără nicio posibilitate de dialog recunoscută în cadrul acordurilor. Limitările evidente din acest model arată că nu are niciun sens ca fiecare țară Mercosur să aibă un grup consultativ intern pentru participarea indirectă a societății civile în acordul de asociere, cu atât mai mult atunci când ambele dispun de organisme consultative independente, echilibrate, reprezentative și în măsură să își îndeplinească mandatul în conformitate cu acordul de asociere.

2.Introducere

2.1Mercosur are o suprafață de 12 800 000 km2, o populație de 293 de milioane de locuitori, cu o densitate de 22,9 locuitori/km2. Mercosur ocupă locul șase între economiile mondiale, cu un PIB care atinge două mii de miliarde de dolari. În plus, două țări membre ale sale au drepturi depline în G20: Argentina și Brazilia. Președinția argentiniană a G20 din 2018 oferă o imagine asupra importanței tot mai mari a regiunii.

2.2După semnarea acordului-cadru interregional, în decembrie 1995, UE și Mercosur au început să negocieze un AA. Având în vedere dificultățile cu care s-au confruntat părțile (divergențe în ceea ce privește modelele agricole de producție și impactul acestora asupra pieței, perceperea protecționismului în sectorul industrial și al serviciilor în UE și Mercosur), negocierile au fost suspendate în 2004, în principal, având în vedere expectativele ambelor părți legate de Runda de la Doha. Relansarea negocierilor s-a decis în cadrul reuniunii la nivel înalt UE-America Latină și zona Caraibilor, din 2010. Perspectivele de încheiere a acordului la sfârșitul acestui an erau încurajatoare, dar – având în vedere caracterul eminamente politic pe care guvernele din Mercosur l-au imprimat integrării regionale și relației lor cu UE – negocierile s-au răcit din nou, deși, după o schimbare a poziției guvernului brazilian, au putut fi reluate în 2013.

2.3Dată fiind apariția unor amenințări la adresa democrațiilor reprezentative și aplicabilitatea deplină a libertăților pe ambele maluri ale Atlanticului, CESE subliniază că acordul de asociere UE-Mercosur, ar trebui să impulsioneze puternic valorile, principiile cadrele politice democratice și naționale și internaționale.

2.4Dat fiind impactul evolutiv pe care negocierea Regatului Unit cu UE l-ar putea avea asupra AA, CESE consideră că aceste aspecte ar trebui abordate într-un mod dinamic, ținând seama de viitoarele consecințe mai probabile 6 .

3.Componentele strategice ale acordului de asociere UE-Mercosur 

3.1Semnarea unui AA cu Mercosur ar trebui să se înscrie în contextul unei politici externe europene pentru America Latină, care să se bazeze pe caracterul special al relației biregionale, o relație foarte diferită de cea întreținută cu orice altă regiune de pe planetă. Deși există dificultăți semnificative (fragmentarea regiunii), consolidarea relației cu America Latină ar favoriza UE, la fel cum consolidarea relației cu UE ar favoriza America Latină.

3.2Este necesară o voință politică fermă pentru elaborarea și promovarea AA nu numai ca un acord de liber-schimb, ci, mai ales, ca un acord strategic global, care să urmărească să aducă tuturor actorilor economici și sociali din ambele părți beneficii pe termen lung în materie de dezvoltare, securitate, procese de migrație și provocări de mediu. De asemenea, această voință este necesară pentru utilizarea tuturor mecanismelor prezente, pentru a valorifica asimetriile dintre cele două regiuni, a reduce impactul negativ al liberalizării schimburilor comerciale asupra anumitor sectoare, a recupera întârzierea care caracterizează integrarea Mercosur și a face din participarea socială și din transparență elemente-cheie ale relației biregionale.

3.3AA oferă o importantă oportunitate pentru a progresa în direcția îndeplinirii obiectivelor strategice globale de interes comun. Acordul reprezintă o modalitate de a menține o prezență politică și economică internațională, într-un context în care economia și politica se deplasează dinspre Atlantic către Pacific. În afara acordurilor din cadrul Asociației Latino-Americane de Integrare (ALADI), Mercosur nu a încheiat tratate de liber schimb (TLS) nici cu SUA, nici cu marile puteri asiatice. Aceasta reprezintă una dintre deosebirile dintre Mercosur și Alianța Pacificului. În afara de America Latină, Mercosur a încheiat diferite tipuri de acorduri cu Africa de Sud, India, Pakistan, Turcia și Maroc, precum și tratate de liber schimb (ALS) cu Egipt, cu Autoritatea Națională Palestiniană și cu Israel. La rândul său, UE a semnat peste 50 de acorduri comerciale cu diferite țări din lume. În America Latină și în zona Caraibilor - cu Mexic, Chile, America Centrală, Peru, Columbia, Ecuador și cu statele CARIFORUM. În concluzie, un AA între UE și Mercosur ar crea un bloc biregional cu o greutate considerabilă pe noua scenă mondială.

3.3.1Tendințele protecționiste, care au atins un nivel global, au un impact puternic asupra economiei internaționale. Un AA între Mercosur și UE ar putea consolida zona atlantică și ar trimite un semnal că există o soluție alternativă pentru relațiile comerciale și pentru stimularea progresului națiunilor și al regiunilor. Această nouă generație de acorduri de liber schimb, care ține seama de preocupările persoanelor vulnerabile la pierderea locurilor de muncă, a veniturilor și a securității este cel mai bun răspuns în fața protecționismului tot mai accentuat și a riscului unei politici comerciale în fața căreia cetățenii sunt neprotejați.

3.3.2Deși Mercosur nu a semnat un acord cu China, prezența acesteia în regiune a crescut în mod exponențial în ultimii ani. Argentina și Brazilia constituie două componente esențiale ale pătrunderii Chinei, după cum o demonstrează nu numai schimburile comerciale, ci și creșterea investițiilor străine directe (ISD), precum și ajutorul financiar pentru stimularea infrastructurilor.

3.3.3Prin semnarea AA, UE ar putea găsi în Mercosur un aliat strategic în vederea îndeplinirii obiectivului european de a promova protecția mediului la nivel mondial. Mediul înconjurător constituie în prezent una dintre cele mai mari surse de preocupare pentru state, cetățeni și sistemul multilateral. UE ocupă un loc de frunte în politicile și tehnologiile ecologice. Pentru Mercosur, resursele naturale reprezintă unul dintre principalele atuuri, însă regiunea se numără printre cele mai ameninţate de schimbările climatice. În acest context, pe termen mediu ar trebui acordată o atenție deosebită revizuirii și eliminării practicilor agricole și zootehnice intensive nedurabile.

3.3.4Pentru ca acest ultim obiectiv să poată obține suficient sprijin, este necesară introducerea în AA a unui conținut semnificativ pe tema „energie, mediu, schimbări climatice, știință, tehnologie și inovare”. Aceste teme ar trebui să fie prioritare în cooperarea pentru dezvoltare.

3.4De asemenea, este important să se țină seama de experiența dobândită ca urmare a alianțelor existente cu alte țări din regiune. Acest lucru va permite crearea unor baze solide și a unui mediu adecvat pentru ca investițiile, atât europene, cât și locale, să își valorifice întregul potențial într-o manieră durabilă, ca motor generator de bogăție, locuri de muncă și bunăstare.

4.Aspecte sensibile ale negocierii 

4.1Avantajele unui AA între UE și Mercosur nu maschează dificultățile pe care le presupune negocierea, care pot fi rezumate în cinci puncte: i) complexitatea agendei de negociere în ceea ce privește conținutul comercial, industrial și de servicii al acordului; ii) dezechilibrele potențiale referitoare la cele două părți în domeniul agricol; iii) deficiențele structurale legate de integrarea Mercosur, care limitează liberul schimb; iv) dimensiunea socială și de mediu a AA și v) voința politică diferită a părților de a ajunge la un acord și disponibilitatea de a valorifica toate posibilitățile de utilizare a mecanismelor compensatorii, în cadrul acordului și în afara acestuia, pentru a face posibilă încheierea acestuia. Toate aceste aspecte sunt analizate în prezentul document în mod neexhaustiv și pe baza bibliografiei disponibile până la această dată.

4.1.1Ca urmare a unor negocieri atât de prelungite, au fost identificate dificultățile legate de schimburile comerciale. Din perspectiva europeană, acestea sunt axate pe sectorul agroalimentar al Mercosur. Există temeri legate în principal de un impact negativ în sectoare precum cel al zahărului, al cărnii de vită, al cărnii de pui și de porc, al fructelor și legumelor. De asemenea, există temeri legate de protecționismul industrial (autovehicule și produse chimice precum etanolul) și chiar în ceea ce privește unele produse agricole prelucrate (inclusiv vinul), de riscul nerespectării normelor de protecție a denumirilor de origine, de nivelul relativ scăzut al cerințelor impuse de normele de siguranță alimentară și de protecție a mediului, de lipsa transparenței în contractele publice.

4.1.2Pentru UE, este esențial să se mențină standardele de producție atinse, în beneficiul consumatorilor și al producției. Este necesar să se includă, reciproc, aspectele legate de siguranța alimentelor, de protecția mediului și de bunăstarea animalelor (inclusiv tehnicile de alimentație). Utilizarea și respectarea normelor de utilizare a produselor pentru protecția plantelor și a animalelor trebuie să se reflecte fără echivoc în AA. De asemenea, este necesară implementarea unor sisteme de verificare efective și comparabile în procesele de producție și în cazul produselor alimentare de origine animală, al transportului și al sacrificării, pentru toate schimburile comerciale dintre părți. În acest sens, capitolul privind respectarea indicațiilor geografice protejate este de o importanță vitală pentru apărarea unui patrimoniu european comun, obținut în decursul anilor, și pentru combaterea plagiatului și a fraudei.

4.1.3Producțiile care fac obiectul cotelor, zahărul, etanolul, carnea de vită, trebuie să fie supuse unui sistem permanent și omologat de monitorizare, în vederea adoptării unor măsuri compensatorii în cazul producerii unor modificări semnificative și pentru a preveni abandonarea producției locale. În ceea ce privește fructele și legumele, în cazul în care se renunță la protecția mecanismului prețurilor de intrare, este necesar să se autorizeze un observator al funcționării pieței pentru a menține interesele de producție ale ambelor părți; ar trebui, în acest caz, să se recurgă la întâlniri de lucru pentru a face schimb de informații cu privire la previziunile și la situațiile care ar putea conduce la denaturarea pieței.

4.2Din perspectiva Mercosur, accentul se pune pe agricultură. Temerile părții europene ar putea fi atenuate în cazul în care se ajunge la o respectare adecvată a acelorași standarde – de mediu, de siguranță alimentară, de bunăstare a animalelor etc. – atât în cadrul producției europene, cât și în cadrul importurilor din Mercosur. AA nu ar trebui să determine o creștere a dependenței alimentare a niciuneia dintre părți și ar trebui să reunească instrumentele necesare pentru evitarea unor modele de agricultură nedurabilă, având în vedere în permanență interesele consumatorilor.

4.3În ceea ce privește produsele industriale, în cazul cărora obstacolele sunt mai mici, un acord pare mai fezabil, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în cazul acordului UE cu Coreea de Sud privind industria autovehiculelor. În sfârșit, alte teme, precum proprietatea intelectuală, deosebit de sensibile pentru unele țări din cadrul Mercosur (cum ar fi Brazilia), ar putea include clauze evolutive sau tranzitorii, pe baza celor stabilite în cadrul OMC. În acest sens, CESE consideră că, printre alte inițiative, ar putea fi elaborat un program privind proprietatea industrială, care să stimuleze transferul de tehnologie și care să servească la introducerea unui sistem viabil de brevetare între UE și Mercosur, care ar putea fi extins la întreaga Americă Latină.

4.4Deficiențele structurale ale Mercosur pot afecta AA. Se evidențiază limitările reprezentate de infrastructura de interconectare deficitară și nivelul scăzut de integrare a lanțurilor valorice regionale într-un teritoriu cu o suprafață de trei ori mai mare decât a UE. Printre acestea se numără nivelul scăzut al comerțului intraregional și predominanța comerțului extraregional, uniunea vamală incompletă, coordonarea limitată a politicilor macroeconomice și slăbiciunea instituțiilor regionale. Un exemplu îl constituie lipsa unui tribunal de justiție al Mercosur, la nivel supranațional, ale cărui sentințe să fie respectate în mod obligatoriu de către guverne, sau eficacitatea scăzută a sistemului de soluționare pașnică a litigiilor.

4.4.1Deși Mercosur a adoptat un nou Cod vamal comun în 2010, acesta nu a intrat încă în vigoare, motiv pentru care continuă să se aplice Tariful extern comun (CET). Mercosur este mai curând o zonă de comerț decât o uniune vamală.

4.5Cu toate acestea, negocierea actuală cu un bloc Mercosur format din patru țări (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) este un element care trebuie valorificat în mod optim de partea europeană. Eventuala extindere a blocului, având în vedere că se așteaptă noi aderări, ar face și mai dificile condițiile negocierii.

4.6CESE este în favoarea înființării unui tribunal multilateral pentru soluționarea litigiilor legate de investiții 7 și dorește ca țările din Mercosur și cele asociate să se alăture inițiativei, pentru a asigura o mai mare securitate juridică, atât pentru investitori în America Latină, cât și celor europeni. De asemenea, considerăm că eventuala aderare la OCDE ar trebui să fie condiționată de punerea în aplicare și de respectarea efectivă a acordurilor cu UE și de crearea unui climat de securitate juridică și de respectare deplină a legalității în ceea ce privește toți actorii economici și sociali de pe ambele părți ale Atlanticului.

5.Potențialul și oportunitățile AA

5.1AA pe care UE și Mercosur îl negociază este mai mult decât un acord de liber schimb, întrucât include alte două componente care fac diferența - dialogul politic și cooperarea. În fața amenințărilor împotriva multilateralismului, a intensificării protecționismului și a amenințărilor legate de războaiele comerciale, acesta este momentul potrivit pentru UE să își demonstreze angajamentul strategic față de America Latină, în general, și față de Mercosur, în special, și să profite în mod corespunzător de oportunitățile existente.

5.2Încheierea unui AA între UE și Mercosur, care să țină seama de teritoriu, de populație și de actualele schimburi comerciale în valoare de peste 84 de miliarde EUR anual, ar permite consolidarea rolului celor două blocuri pe scena internațională și constituirea unui mare spațiu de integrare economică, care ar aduce beneficii ambelor părți și ar genera externalități pozitive, în special pentru restul Americii Latine. Prin urmare, AA cu Mercosur trebuie să fie un acord avantajos pentru ambele părți.

5.3UE este prima economie din lume, iar Mercosur a șasea. Țările din cadrul Mercosur au început să-și diversifice economiile, cu o puternică componentă agroalimentară, dar și cu o bază industrială în creștere, dotată cu resurse energetice și tehnologice considerabile. Încercările de diversificare economică, în special cele de a oferi o valoare adăugată mai mare exporturilor Mercosur, reprezintă o oportunitate excelentă pentru întreprinderile europene, în special pentru cele care își desfășoară activitatea în domeniul tehnologiei și al serviciilor.

5.4Între 2012 și 2016, numai Paraguay și-a menținut ritmul de creștere (la 8,4%), în timp ce Argentina (1,4%) și Uruguay (2,9%) au încetinit acest ritm. În Brazilia s-a înregistrat o contracție de -1,4%. Cu toate acestea, în Argentina și în Brazilia se resimte deja o revenire, iar previziunile pe termen mediu sunt din nou încurajatoare.

5.5Securitatea juridică existentă în cele patru țări din cadrul Mercosur constituie un aspect important care trebuie luat în considerare, chiar dacă poate și trebuie să fie ameliorată. Corupția a devenit un subiect de îngrijorare socială crescândă pentru ambele părți.

5.6Importanța pieței regionale, atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ, diferă în mod semnificativ în funcție de dimensiunea țărilor membre ale Mercosur. În termeni relativi, se observă că țările de dimensiuni mai mici participă mai mult la comerțul cu Europa. În 2015, Paraguay realiza peste 40% din schimburile sale comerciale cu UE, Uruguay – aproximativ 30%, iar Argentina – aproape un sfert, însă cu Brazilia nu se ajungea la 10%. Aceste cifre sunt similare atât pentru exporturi, cât și pentru importuri.

5.7Investițiile străine directe (ISD) reprezintă unul dintre punctele forte ale prezenței UE în Mercosur, iar ISD europene în Mercosur le depășesc pe cele realizate de UE în China, India și Rusia luate împreună 8 . Comerțul european cu țările Mercosur are un potențial semnificativ de creștere, în ciuda creșterii exporturilor și a importurilor chinezești. Cu toate acestea, un factor care trebuie luat în considerare este dependența excesivă a Mercosur de exporturile de materii prime în China.

5.8Prezența întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) europene a crescut în ultimii ani în țările din cadrul Mercosur, iar unele IMM-uri din Mercosur încep să aibă acces pe piața europeană. AA între UE și Mercosur ar reprezenta o oportunitate excelentă pentru IMM-urile europene de a-și spori prezența și activitatea în regiune.

5.8.1UE exportă în principal produse prelucrate, bunuri de capital, echipamente de transport și produse chimice și importă produse alimentare și energetice. Încheierea unui AA echilibrat ar avea un potențial imens pentru crearea de bogăție, în măsura în care permite antreprenorilor, lucrătorilor și întregii societăți să beneficieze de avantajele sale, mai ales dacă ar fi în măsură să creeze spații pentru investiții, în special în activități noi bazate pe utilizarea intensivă a cunoștințelor și a forței de muncă de calitate, să stimuleze crearea de întreprinderi mici și mijlocii prin crearea de locuri de muncă în rețea și să stimuleze inovarea și extinderea noilor tehnologii, contribuind la diseminarea acestora, în special în ceea ce privește domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC). Dacă sunt create condițiile necesare, atât investițiile în tehnologii, cât și creșterea comerțului biregional ar putea impulsiona crearea de locuri de muncă.

5.8.2Pe de altă parte, există factori specifici care ar însemna nu doar oportunități de afaceri, ci și o contribuție importantă la dezvoltarea durabilă: construirea unor infrastructuri favorabile incluziunii și ecologice, care să faciliteze accesul la serviciile de bază într-un nou cadru al dezvoltării urbane și care să favorizeze coeziunea teritorială, promovarea investițiilor în domeniul ingineriei și în tehnologii care să atenueze încălzirea globală, precum și utilizarea energiilor durabile, prin diversificarea cu surse regenerabile neconvenționale și prin valorificarea experienței întreprinderilor europene în acest domeniu pentru a progresa în direcția unei economii ecologice.

5.8.3În plus, dacă sunt reunite condiții favorabile, un bun AA ar putea favoriza bunăstarea economică și socială în ambele regiuni, având un impact incontestabil asupra creării de locuri de muncă, de exemplu prin:

-oferirea de noi oportunități de afaceri întreprinderilor din domenii netradiționale, cum ar fi tehnologiile noi, economia ecologică și rețelele sociale;

-extinderea piețelor tradiționale în sectoarele telecomunicațiilor, construcției de autovehicule, industriei farmaceutice, energiei electrice și serviciilor bancare;

-deschiderea de noi piețe pentru IMM-uri;

-furnizarea de resurse naturale și produse alimentare, susținând în același timp menținerea biodiversității și a durabilității mediului;

-promovarea economiei sociale, democratice și solidare ca mecanism de îmbunătățire a structurii socioeconomice și a identificării economiei subterane.

5.9Un AA cu Mercosur ar permite UE să-și strângă legăturile economice și geopolitice cu un partener strategic. În cazul în care s-ar încheia imediat, acest acord biregional ar fi primul acord de anvergură semnat de Mercosur, ceea ce ar permite UE să devanseze alți concurenți internaționali, precum Statele Unite, China sau chiar India, Rusia și Coreea de Sud. În plus, AA ar consolida parteneriatul strategic cu Brazilia – care nu acoperă aspectele comerciale –, o țară deosebit de importantă în geopolitica internațională. Acest AA ar consolida prezența europeană în America Latină, o regiune cu rezerve importante de energie, alimente și apă, trei resurse esențiale în secolul XXI. AA ar putea contribui la consolidarea legăturilor economice și geopolitice dintre Atlantic și Pacific.

5.10Un AA cu UE ar fi avantajos, de asemenea, din punct de vedere strategic, pentru Mercosur. Pe de o parte, i-ar permite să-și consolideze poziția regională și să faciliteze eforturile pe care le depune pentru apropierea de Alianța Pacificului și, pe de altă parte, ar îmbunătăți capacitatea sa de negociere la nivel internațional și ar putea reechilibra anumite asimetrii ale țărilor din cadrul Mercosur (și ale Americii Latine în general) în relația sa comercială și financiară cu alți concurenți internaționali. Blocul Mercosur ar beneficia de transferuri în domeniul tehnologiei, al științei și al educației și ar dobândi un aliat important dintr-o perspectivă multilaterală în chestiuni care îl afectează din plin, precum schimbările climatice, dezvoltarea durabilă sau combaterea amenințărilor globale.

5.11CESE salută voința politică a părților în materie de cooperare și încurajează părțile să utilizeze în mod eficient instrumentele financiare existente pentru consolidarea colaborării în următoarele domenii:

·educație, formare și schimburi universitare: Erasmus UE-Mercosur;

·colaborare în materie de cercetare, dezvoltare și inovare între universități, centre publice de cercetare și întreprinderi; prioritate acordată transferurilor de tehnologie;

·proiecte de dezvoltare și întreprinderi sustenabile și

·coeziune socială: combaterea sărăciei și inegalităților.

6.Societatea civilă și acordul de asociere 9  

6.1În opinia CESE, caracterul biregional al conținutului AA este un element fundamental și distinctiv al acestor negocieri și constituie un punct de referință pentru relațiile politice și economice într-o lume din ce în ce mai globalizată. Fiind convins de valoarea dialogului dintre societatea civilă și părțile implicate în politica externă a UE, CESE lucrează de peste 20 de ani cu organizații ale Mercosur, atât în monitorizarea negocierilor, cât și în menținerea unui dialog permanent și structurat, care să faciliteze înțelegerea reciprocă și să permită o contribuție critică, dar constructivă, la relațiile dintre cele două regiuni.

6.2Bilanțul realizat de CESE în privința relațiilor dintre UE și Mercosur este, fără îndoială, pozitiv. Această relație, care are deja o istorie îndelungată, se bazează pe legături istorice, culturale și lingvistice solide și urmărește aprofundarea integrării regionale, abordarea în comun a gestionării provocărilor comune care decurg din globalizare și menținerea unei legături strânse între coeziunea socială și dezvoltarea economică. Societățile civile din cadrul ambelor părți au creat o rețea de relații solide, care, la rândul lor, au contribuit la o mai bună coordonare în cadrul fiecărui sector (sectorul antreprenorial, sectorul sindicatelor, sectorul terțiar).

6.3Ultimii ani au adus recunoaștere acestei activități, dat fiind că negociatorii europeni au acceptat necesitatea introducerii unor dispoziții referitoare la participarea societății civile la fiecare acord, corelând încheierea unui astfel de acord cu promovarea dezvoltării durabile 10 . CESE salută acest lucru, dar regretă că, în acordurile încheiate până acum, societatea civilă are de jucat un rol limitat. Într-adevăr, au fost înființate grupuri consultative interne (GCI) de fiecare parte (și pentru fiecare țară semnatară din partea neeuropeană, când este vorba de o regiune), fără ca acordurile să prevadă oficial posibilitatea ca aceste GCI să lucreze împreună. Și mai grav, înființarea unor GCI ale țărilor partenere depinde exclusiv de voința guvernelor lor, ceea ce a condus la o situație de dezechilibru între sectoare, la o lipsă de reprezentativitate și de independență față de propriile guverne, la dezinteres, sau chiar la respingere din partea guvernelor care ar trebui să le înființeze.

6.3.1CESE respinge posibilitatea ca negocierile cu privire la Acordul de asociere (AA) cu Mercosur să conducă din nou la o schemă de participare bazat pe modelul GCI.

6.4CESE reamintește încă o dată că Mercosur, întocmai ca UE, cuprinde o instituție de participare și consultare a societății civile, care este Forumul Consultativ Economic și Social al Mercosur (FCES). FCES reprezintă, în condiții de egalitate, sectoarele economic, ocupațional și al celorlalte organizații ale societății civile. Membrii acestuia se reunesc periodic și exprimă poziții consensuale la adresa autorităților politice ale regiunii. Sprijinirea de către CESE a FCES, încă de la crearea sa, a urmărit să evidențieze importanța consolidării acestui organism, ca factor esențial de integrare socială și economică a acestei regiuni.

6.5CESE reafirmă importanța principiilor transparenței și participării, atât în cadrul procesului de negociere, cât și în punerea în aplicare a AA, pentru a facilita un cerc virtuos, în care societatea civilă să aibă încredere în instituții, să le recunoască legitimitatea și să înțeleagă negocierile care le afectează în mod direct. Regretă, ca atare, lipsa de transparență a negocierilor, care nu au reprodus modelul satisfăcător stabilit anterior în cadrul negocierilor pentru un acord de liber schimb cu SUA, și solicită ca toate părțile implicate în negociere să transmită sistematic societății civile informații semnificative și relevante, în special cele care au legătură cu Mercosur.

6.6În conformitate cu pozițiile comune ale CESE și FCES și cu acordurile prealabile încheiate în cursul negocierilor anterioare anului 2004 și asupra cărora s-a convenit ulterior că ambele instituții vor primi un mandat comun în cadrul AA, solicităm instituirea unui Comitet mixt de monitorizare (CMM) al societății civile în cadrul acordului de asociere. Acest CMM ar trebui:

·să fie alcătuit în părți egale, din CESE și FCES;

·să reprezinte în mod echilibrat cele trei sectoare (economic, ocupațional, alte organizații);

·să aibă funcție consultativă obligatorie în toate domeniile acoperite de AA, inclusiv în ce privește capitolul comercial și monitorizarea aspectelor legate de dezvoltarea durabilă;

·să primească în timp util informații actualizate privind efectele AA;

·să fie în măsură să poarte dialoguri cu celelalte organisme comune AA (consiliul de asociere, comitetul de asociere, organismul parlamentar comun, consiliul comercial și cel privind dezvoltarea durabilă);

·să beneficieze de consultări ale organismelor în cauză, dar să se și exprime din proprie inițiativă;

·să-și elaboreze propriul regulament de procedură și

·să beneficieze de finanțare adecvată din partea propriilor autorități politice pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin 11 .

6.7Un CMM cu aceste caracteristici ar facilita soluționarea conflictelor care pot apărea după semnarea AA și a eventualelor blocaje. În mod concret, urmând modelul de abordare pe care organizațiile deja existente l-au adoptat în acorduri similare, CMM ar trebui să monitorizeze impactul pe care AA îl are asupra îmbunătățirii respectării drepturilor omului, a drepturilor lucrătorilor, a drepturilor sociale și de mediu (asigurând prevenirea cazurilor de dumping social sau de mediu pentru a obține avantaje comerciale, de exemplu) și respectarea strictă de către părți a acelor acorduri sau convenții internaționale la care au subscris 12 . Prin însăși natura lor, organizațiile societății civile care vor alcătui CMM sunt cele mai potrivite pentru a se asigura că AA este avantajos pentru toate părțile și pentru a intermedia ori facilita comunicarea cu sectoarele afectate. În acest scop, CMM trebuie să poată transmite organismelor comune ale AA informațiile disponibile legate de cazuri concrete și recomandările sale, pentru a obține răspunsuri.

6.8CESE consideră necesară includerea în AA a unei dimensiuni sociale, care – pe lângă aspectele comerciale – să meargă mai departe și să urmărească obiectivul global de creștere a coeziunii sociale. Această dimensiune ar trebui să acopere în special impactul acordului asupra ocupării forței de muncă, protecția intereselor populației locale și ale persoanelor celor mai defavorizate, promovarea și respectarea drepturilor omului, protecția mediului, drepturile imigranților și ale lucrătorilor în general, protecția consumatorilor și promovarea economiei sociale. În acest sens, ar trebui să includă angajamentul părților de a pune în aplicare convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii, astfel încât încălcarea principiilor și a drepturilor fundamentale ale muncii să nu poată fi invocată sau utilizată ca avantaj comparativ în comerțul internațional. De asemenea, includerea unui capitol socioprofesional în vederea abordării problemelor care existăîn câmpul muncii și a promovării dialogului între antreprenori și lucrători ar putea constitui un instrument pentru ca acest acord să ducă la crearea de locuri de muncă de calitate, să îmbunătățească condițiile sociale ale lucrătorilor și să contribuie în mod semnificativ la o mai bună distribuție a bogăției.

Bruxelles, 26 aprilie 2018

Dilyana SLAVOVA

Președinta Secțiunii pentru relații externe

_____________

(1)      Avizul din proprie inițiativă REX/488 „Noul context al relațiilor strategice UE-CELAC și rolul societății civile”

(2)      Raportul „De ce prezintă interes America Latină?”, elaborat de Institutul Regal Elcano.

(3)      Alianța Pacificului este o inițiativă de integrare regională, cu patru state membre: Chile, Columbia, Mexic și Peru. Pe lângă acestea, există și candidaturile oficiale a două țări care doresc să devină membre: Costa Rica și Panama.

(4)      Așa cum recomandă CESE în avizul său REX/500 „Capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă în acordurile comerciale ale UE”.

(5)      America Centrală, Ucraina, Georgia și Moldova.

(6)      Evaluarea impactului economic al Brexit asupra UE27, P/A/IMCO/2016-13 martie 2017, PE 595.374 EN

(7)      REX/501, Tribunalul multilateral pentru investiții (în curs de elaborare).

(8)      Investițiile străine directe (ISD) provenind din UE în Mercosur s-au ridicat la 447 700 milioane EUR în 2016, ceea ce reprezintă mai mult decât ISD ale UE în Rusia (162 000 de milioane EUR), China (177 700 de milioane EUR) și India (72 900 milioane EUR) împreună. Sursa: Eurostat.

(9)      A se vedea și propunerile anterioare ale CESE în avizele sale REX277, REX 315 și REX 488, precum și declarațiile finale ale reuniunilor bianuale ale societății civile organizate UE-CELAC.

(10)      Acest tip de dispoziții, mai mult sau mai puțin cuprinzătoare, figurează deja în acordurile cu America Centrală, cu Columbia/Peru/Ecuador, Chile și CARIFORUM și vor fi introduse la revizuirea acordului cu Mexicul.

(11)      A se vedea, în acest sens, comunicatul comun prezentat de FCES și de CESE negociatorilor UE și Mercosur la 23 februarie, cu ocazia rundei de negocieri care a avut loc la Asunción (Paraguay).

(12)      Printre acestea se numără ODD și Agenda 2030, Acordul de la Paris privind schimbările climatice, convențiile fundamentale ale OIM, declarațiile aplicabile din domeniul drepturilor omului, convențiile internaționale privind conservarea biodiversității etc.