EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL ACTULUI DELEGAT

1.1Context general și obiectiv

Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul privind taxonomia”) 1 stabilește cadrul pentru crearea taxonomiei UE a activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului. Regulamentul privind taxonomia prevede că aceste activități economice trebuie să respecte criteriile tehnice de examinare stabilite în actele delegate adoptate de Comisie.

Actul delegat care precizează criteriile tehnice de examinare în temeiul cărora anumite activități economice se califică drept activități care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la acestea și care nu cauzează prejudicii semnificative niciunuia dintre celelalte obiective de mediu relevante („Actul delegat privind taxonomia în domeniul climei”) a fost adoptat la 4 iunie 2021 2 . De asemenea, la 6 iulie 2021, Comisia a adoptat un act delegat care precizează conținutul, metodologia și modul de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate atât de întreprinderile nefinanciare, cât și de cele financiare care au obligația de a raporta cu privire la alinierea activităților lor la taxonomia UE („Actul delegat privind furnizarea de informații referitoare la taxonomie”) 3 .

Actul delegat privind taxonomia în domeniul climei stabilește criterii tehnice de examinare pentru activitățile economice care au potențialul de a contribui la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea în majoritatea sectoarelor. Totuși, nu toate sectoarele și activitățile relevante au fost reglementate de actul delegat respectiv. În special, nu a fost posibil să se ia o decizie cu privire la includerea energiei nucleare în Actul delegat privind taxonomia în domeniul climei, din cauză că era necesar să se aprofundeze evaluarea măsurii în care energia nucleară respectă principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, evaluare care era în desfășurare la momentul respectiv 4 . Pentru gazele naturale, Comisia a anunțat că este nevoie de o reflecție mai aprofundată cu privire la modul de a aborda rolul gazelor în cadrul procesului de decarbonizare a economiei Uniunii.

Pentru a stabili criteriile tehnice de examinare referitoare la atenuarea schimbărilor climatice, Comisia ar trebui să ia în considerare și să ofere stimulente pentru tranziția în curs și necesară către o economie neutră din punct de vedere climatic, în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul privind taxonomia. Astfel cum s-a anunțat în comunicările Comisiei din 21 aprilie 2021 și din 6 iulie 2021 5 , obiectivul prezentului act delegat este de a completa Actul delegat privind taxonomia în domeniul climei. Prezentul act delegat stabilește criteriile tehnice de examinare referitoare la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la schimbările climatice pentru activități economice suplimentare din sectoare energetice care nu fuseseră inițial incluse în Actul delegat privind taxonomia în domeniul climei, mai exact sectorul gazelor naturale și sectorul energiei nucleare. În ceea ce privește obiectivul adaptării la schimbările climatice, prezentul act delegat este în concordanță cu abordarea Actului delegat privind taxonomia în domeniul climei, în sensul că ține cont de faptul că toate sectoarele economice vor trebui să se adapteze la efectele negative ale schimbărilor climatice. Prin urmare, prezentul act delegat stabilește criterii tehnice de examinare adecvate și coerente referitoare la adaptarea la schimbările climatice pentru activitățile economice din sectorul gazelor fosile și al energiei nucleare. Cu toate acestea, pentru anumite activități de tranziție legate de gazele fosile, pentru care prezentul act delegat prevede o recunoaștere temporară a contribuției la atenuarea schimbărilor climatice, nu este necesar să se prevadă criterii tehnice de examinare specifice referitoare la adaptarea la schimbările climatice, având în vedere că recunoașterea este limitată în timp. Din motive de claritate, criteriile tehnice de examinare a respectării principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” referitoare la adaptarea la schimbările climatice nu exclud posibilitatea ca o activitate economică să se califice drept activitate care aduce o contribuție substanțială la atenuarea schimbărilor climatice.

În plus, pentru a îmbunătăți transparența pieței și nivelul de informare a investitorilor, prezentul act delegat introduce cerințe specifice privind furnizarea informațiilor aplicabile sectorului gazelor naturale și celui al energiei nucleare, prin modificarea Actului delegat privind furnizarea de informații referitoare la taxonomie.

Astfel cum se subliniază în Regulamentul privind taxonomia, taxonomia acoperă mai mult decât investițiile în activități neutre pentru climă și regenerabile. Aceasta include, de asemenea, activități economice care în mod clar nu sunt neutre pentru climă sau regenerabile, dar care ar putea, în condiții stricte și pentru o perioadă limitată de timp, să permită tranziția către un sistem energetic durabil, cum ar fi activitățile economice din sectorul gazelor naturale și din sectorul nuclear. Aceste activități nu ar trebui să împiedice dezvoltarea surselor regenerabile.

1.2Contextul juridic

Prezentul act delegat se bazează pe delegările de competențe prevăzute la articolul 8 alineatul (4), la articolul 10 alineatul (3) și la articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul privind taxonomia. Prezentul act delegat modifică Actul delegat privind taxonomia în domeniul climei prin adăugarea unor criterii tehnice de examinare pentru anumite activități economice din sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare care nu fuseseră incluse în actul delegat respectiv. Criteriile tehnice de examinare sunt stabilite în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 19 din Regulamentul privind taxonomia. Prezentul act delegat modifică, de asemenea, Actul delegat privind furnizarea de informații referitoare la taxonomie, prevăzând cerințe specifice de furnizare a informațiilor pentru sectorul gazelor naturale și cel al energiei nucleare.

În conformitate cu articolul 31 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare 6 , prezentul act delegat combină într-un singur act două delegări de competențe interdependente prevăzute în Regulamentul privind taxonomia, și anume la articolul 10 alineatul (3) și la articolul 11 alineatul (3), în ceea ce privește criteriile tehnice de examinare referitoare la atenuarea schimbărilor climatice și, respectiv, la adaptarea la schimbările climatice, precum și o delegare de competențe prevăzută la articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul privind taxonomia în ceea ce privește informațiile care trebuie furnizate de către întreprinderile nefinanciare și financiare de mari dimensiuni.

2.CONSULTĂRI ÎNAINTEA ADOPTĂRII ACTULUI

În ceea ce privește gazele naturale, prezentul act delegat se bazează pe recomandările Grupului de experți tehnici privind finanțarea durabilă (TEG), un grup de experți al Comisiei alcătuit din diverse părți interesate din sectorul public și privat, înființat în 2018. TEG a avut misiunea de a sprijini Comisia în ceea ce privește elaborarea criteriilor tehnice de examinare prevăzute de taxonomia UE în conformitate cu propunerile legislative ale Comisiei din mai 2018 și luând în considerare obiectivele Pactului verde european.

TEG a publicat două versiuni intermediare ale recomandărilor sale în rapoartele din decembrie 2018 și din iunie 2019. Pentru ambele rapoarte s-a solicitat feedback din partea opiniei publice; s-au primit 257 și, respectiv, 830 de răspunsuri. În cursul mandatului său, TEG a intrat, de asemenea, în dialog cu peste 200 de alți experți cu scopul de a elabora recomandări privind criteriile tehnice de examinare referitoare la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la schimbările climatice 7 . De asemenea, Comisia a organizat, în iunie 2019 și în martie 2020, două reuniuni cu părțile interesate pentru a colecta opinii cu privire la rapoartele TEG.

În plus, criteriile tehnice de examinare pentru gazele naturale, care au fost inițial incluse în Proiectul de act delegat privind taxonomia în domeniul climei, au fost publicate pe portalul pentru o mai bună legiferare pentru o perioadă de formulare a observațiilor de patru săptămâni, din 20 noiembrie până în 18 decembrie 2020, în cursul căreia au răspuns 46 591 de părți interesate. Aceste criterii au fost, de asemenea, discutate cu experții și observatorii statelor membre din partea Parlamentului European, în cadrul mai multor reuniuni ale Grupului de experți al statelor membre privind finanțarea durabilă desfășurate în 2020 și în 2021.

TEG nu a inclus activitățile legate de energia nucleară în recomandările sale. Deși TEG a recunoscut că producția de energie nucleară are un potențial ridicat de a contribui în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice, acesta nu a reușit să stabilească în mod ferm dacă energia nucleară aduce sau nu prejudicii semnificative altor obiective de mediu, în special în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, impactul asupra biodiversității și a apei, precum și aspectele legate de poluarea potențială. Din acest motiv, TEG a recomandat efectuarea unei evaluări mai detaliate a energiei nucleare, cu implicarea unor experți cu un nivel ridicat de calificare.

Prin urmare, Comisia a instituit un proces specific de evaluare aprofundată a aspectelor legate de principiul de a nu aduce prejudicii semnificative în sectorul nuclear. În primul rând, Centrul Comun de Cercetare (JRC), care este serviciul științific și de cunoaștere al Comisiei Europene, a pregătit o evaluare tehnică a energiei nucleare în raport cu Regulamentul privind taxonomia și cu criteriul de a nu aduce prejudicii semnificative.

Raportul JRC a concluzionat că:

(i)energia nucleară poate avea o contribuție substanțială la obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice și, în același timp, nu aduce prejudicii semnificative celorlalte patru obiective de mediu prevăzute de Regulamentul privind taxonomia, cu condiția să fie îndeplinite criteriile tehnice de examinare propuse;

(ii)depozitele geologice de adâncime pot fi considerate – conform cunoștințelor actuale – mijloace adecvate și sigure prin care combustibilul uzat și alte deșeuri radioactive de activitate înaltă pot fi izolate de biosferă pentru perioade foarte lungi de timp, iar tehnologiile necesare pentru aceasta sunt disponibile în prezent;

(iii)acolo unde și atunci când impactul asupra mediului este potențial dăunător, pot fi puse în aplicare măsuri adecvate pentru a preveni acest impact sau pentru a atenua consecințele, utilizând tehnologia existentă și

(iv)respectarea dispozițiilor legislației Euratom și a proceselor de autorizare oferă un nivel suficient de încredere că impactul asupra oamenilor și a mediului al întregului ciclu de viață nuclear, inclusiv la sfârșitul ciclului de viață al combustibilului nuclear, rămâne sub nivelurile nocive.

Raportul a fost revizuit de experți ai statelor membre în domeniul radioprotecției și al gestionării deșeurilor numiți de Comitetul științific și tehnic în temeiul articolului 31 din Tratatul Euratom, precum și de experți din cadrul Comitetului științific pentru riscurile asupra sănătății și mediului și riscurile emergente (SCHEER).

Avizul grupului de experți menționat la articolul 31 din Tratatul Euratom evaluează în mod pozitiv raportul JRC 8 . Experții sunt de acord cu principalele constatări ale raportului, oferind în același timp câteva observații cu privire la posibilele îmbunătățiri. De exemplu, în opinia lor, cadrul juridic european existent oferă un sistem adecvat pentru a asigura cel mai înalt nivel de protecție a lucrătorilor, a populației și a mediului din Uniune. În ceea ce privește activitățile desfășurate în afara Uniunii, experții consideră că standardele internaționale oferă un nivel de protecție comparabil și remarcă faptul că respectarea standardelor respective ar trebui inclusă în criteriile tehnice de examinare pentru astfel de activități. În plus, grupul de experți a confirmat opinia JRC potrivit căreia depozitele geologice de adâncime sunt considerate, în stadiul actual al cunoștințelor, o soluție adecvată și sigură pentru gestionarea deșeurilor radioactive de activitate înaltă și a indicat că tehnologia necesară este deja disponibilă în prezent. Grupul de experți a confirmat, de asemenea, evaluarea efectuată de JRC cu privire la consecințele accidentelor grave, evaluare care a avut însă un domeniu de aplicare limitat. Grupul de experți a remarcat că alte impacturi directe și indirecte ale accidentelor grave, care nu au fost analizate ca atare de JRC, nu au fost evaluate pentru nicio activitate economică în temeiul taxonomiei UE. O astfel de evaluare poate fi, de asemenea, importantă pentru înțelegerea impactului mai larg al accidentelor grave, dar poate fi mai dificil de realizat.

În opinia experților SCHEER, constatările și recomandările raportului JRC cu privire la impacturile non-radiologice sunt, în general, cuprinzătoare. Cu toate acestea, în opinia experților, unele constatări necesită evaluări și dovezi suplimentare. În special, aceștia consideră că există o diferență între, pe de o parte, compararea energiei nucleare cu alte tehnologii de producere a energiei pentru a concluziona că aceasta nu aduce prejudicii mai mari și, pe de altă parte, evaluarea principiului de a nu aduce prejudicii semnificative în temeiul Regulamentului privind taxonomia. SCHEER și-a exprimat, de asemenea, opinia că existența unui cadru de reglementare nu este suficientă, în sine, pentru a atenua toate riscurile relevante și a pledat pentru o analiză mai aprofundată a anumitor aspecte, în special a impactului mineritului și preparării minereurilor (care se realizează, în cea mai mare parte, în afara Uniunii):

–incertitudinile cu privire la depozitarea definitivă a deșeurilor nucleare de activitate înaltă, care rămâne un subiect de cercetare deschis; și

–impactul radiațiilor asupra mediului, în special în ceea ce privește protecția resurselor de apă și a celor marine.

La stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru activitățile legate de energia nucleară, Comisia a luat în considerare și a abordat în mod corespunzător observațiile SCHEER. Mai exact, activitățile de minerit și preparare a minereurilor nu au fost incluse în prezentul act delegat, iar celelalte observații formulate sunt abordate de criteriile tehnice de examinare.

În ceea ce privește procesul de adoptare a prezentului act delegat, s-a decis că nu este necesară o evaluare a impactului pentru activitățile legate de energia pe bază de gaze naturale, având în vedere că:

–prezentul act delegat va pune în aplicare opțiuni de politică deja adoptate și constituie doar o completare a Actului delegat privind taxonomia în domeniul climei;

–Actul delegat privind taxonomia în domeniul climei s-a bazat pe recomandările formulate de TEG și de Platforma privind finanțarea durabilă și a fost însoțit de o evaluare a impactului proporțională;

–criteriile pentru majoritatea activităților care sunt planificate a fi incluse în prezentul act delegat au făcut deja obiectul unei evaluări a impactului și al unei consultări publice în pregătirea Actului delegat privind taxonomia în domeniul climei.

În ceea ce privește activitățile legate de energia nucleară, s-a decis că nu este necesară o evaluare a impactului, având în vedere că s-a efectuat o evaluare tehnică detaliată, astfel cum se detaliază mai sus.

Prin urmare, aspectele tehnice și de politică relevante privind gazele naturale și energia nucleară s-au aflat în domeniul public pe parcursul deliberărilor legislative referitoare la Regulamentul privind taxonomia, al lucrărilor TEG și al finalizării Actului delegat privind taxonomia în domeniul climei. De asemenea, acestea au fost discutate de mai multe ori cu statele membre și cu Parlamentul European. Părțile interesate au transmis Comisiei observații ample cu privire la aceste activități, pe baza opțiunilor discutate în legătură cu Actul delegat privind taxonomia în domeniul climei pentru activitățile din sectorul gazelor, precum și pe baza raportului JRC și a analizelor efectuate de comitetele de experți pentru activitățile din sectorul nuclear. Aducerea la cunoștința publică în avans a informațiilor privind un proiect de act delegat ar fi putut influența piețele.

Prin urmare, nu a fost necesară nicio altă consultare deschisă pentru pregătirea prezentului act delegat.

Platforma privind finanțarea durabilă (denumită în continuare „platforma”) și grupul de experți ai statelor membre au fost consultați în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) și cu articolul 11 alineatul (4) și, respectiv, cu articolul 23 alineatul (4) și cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul privind taxonomia.

În observațiile transmise, platforma a considerat că există o serie de deficiențe și neconcordanțe cu Regulamentul privind taxonomia. De asemenea, aceasta pune sub semnul întrebării conformitatea criteriilor cu condițiile prevăzute la articolul 10 alineatul (2) și la articolele 17 și 19 din Regulamentul privind taxonomia. Se exprimă preferința de a include mai degrabă activitățile respective într-o posibilă categorie de performanță de mediu „intermediară” viitoare, în conformitate cu lucrările în curs de desfășurare în cadrul platformei. Platforma menționează o serie de preocupări legate de caracterul orientat spre viitor al unora dintre criterii și de incertitudinile pentru utilizatorii piețelor financiare în ceea ce privește verificarea respectării criteriilor de către operatori. Propunerile platformei se referă la clarificarea cerințelor privind furnizarea informațiilor și verificarea aplicabile activităților incluse în actul delegat.

Acest feedback a confirmat existența unor divergențe larg cunoscute. Comisia a luat act de criticile exprimate de platformă, precum și de unele state membre în contextul consultării Grupului de experți al statelor membre privind finanțarea durabilă, potrivit cărora proiectul de act delegat nu ar fi în conformitate cu Regulamentul privind taxonomia nici în ceea ce privește contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, nici în ceea ce privește cerința de a nu prejudicia în mod semnificativ celelalte obiective de mediu. Comisia respinge această critică în măsura în care pare să se bazeze pe ipoteza, contrară scopului articolului 10 alineatul (2) din Regulamentul privind taxonomia, potrivit căreia numai criteriile tehnice de examinare care asigură cea mai substanțială contribuție la obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice și care nu aduc prejudicii sau aduc cele mai puține prejudicii celorlalte obiective de mediu ar putea fi incluse în actul delegat. În temeiul articolului 10 alineatul (2) și alineatul (3) din Regulamentul privind taxonomia, Comisia trebuie să stabilească criterii tehnice de examinare referitoare la activitățile economice pentru care, în prezent, nu există alternative viabile din punct de vedere tehnologic și economic cu un nivel scăzut de emisii de dioxid de carbon și care ar fi necesare în tranziția către neutralitatea climatică. Comisia respinge, de asemenea, criticile formulate de alte state membre, care contestă calificarea activităților legate de energia nucleară în temeiul articolului 10 alineatul (2) din Regulamentul privind taxonomia și susțin că acestea ar trebui să fie calificate în temeiul articolului 10 alineatul (1) din regulamentul respectiv. Conform articolului 10 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind taxonomia, generarea, transmiterea, stocarea, distribuția sau utilizarea energiei se limitează la energia din surse regenerabile în conformitate cu Directiva (UE) 2018/11, iar activitățile legate de energia nucleară nu se încadrează în celelalte categorii de activități economice menționate la literele (b)-(i) de la alineatul respectiv. Au fost introduse ajustări specifice ale criteriilor tehnice de examinare și ale cerințelor privind furnizarea informațiilor și verificarea pentru a consolida în special claritatea și ușurința de utilizare a acestora. Este util să se reamintească faptul că o activitate care nu se califică drept activitate economică durabilă în temeiul taxonomiei UE nu este, prin definiție, dăunătoare.

3.ELEMENTELE JURIDICE ALE ACTULUI DELEGAT

Competențele de a adopta acte delegate sunt prevăzute la articolul 8 alineatul (4), la articolul 10 alineatul (3) și la articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul privind taxonomia.

Articolul 1 prevede modificările aduse Actului delegat privind taxonomia în domeniul climei.

Articolul 2 prevede modificările aduse Actului delegat privind furnizarea de informații referitoare la taxonomie.

Articolul 3 precizează datele intrării în vigoare și ale aplicării actului delegat.

Anexa I la prezentul regulament prevede modificările aduse anexei I la Actul delegat privind taxonomia în domeniul climei.

Anexa II la prezentul regulament prevede modificările aduse anexei II la Actul delegat privind taxonomia în domeniul climei.

Anexa III la prezentul regulament adaugă o nouă anexă XII la Actul delegat privind furnizarea de informații referitoare la taxonomie.

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) …/… AL COMISIEI

din 9.3.2022

de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2021/2139 în ceea ce privește activitățile economice din anumite sectoare energetice și a Regulamentului delegat (UE) 2021/2178 în ceea ce privește publicarea de informații specifice referitoare la activitățile economice respective

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 9 , în special articolul 8 alineatul (4), articolul 10 alineatul (3) și articolul 11 alineatul (3),

întrucât:

(1)Criteriile tehnice de examinare prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei 10 acoperă mai multe sectoare și activități economice care au potențialul de a contribui la obiectivele Uniunii de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la schimbările climatice. Sectoarele și activitățile economice respective au fost alese din cauza ponderii lor în emisiile totale de gaze cu efect de seră și a potențialului lor dovedit de evitare, de reducere sau de eliminare a emisiilor de gaze cu efect de seră. În plus, acestea au un potențial dovedit de a permite evitarea, reducerea și eliminarea pentru alte sectoare și activități economice sau de a asigura stocarea pe termen lung a unor astfel de emisii pentru alte sectoare și activități.

(2)Consumul total de energie reprezintă aproximativ 75 % din emisiile directe de gaze cu efect de seră din Uniune. Din acest motiv, sectorul energetic are un rol esențial pentru reducerea în continuare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Prin urmare, criteriile tehnice de examinare prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 acoperă o gamă largă de sectoare și activități economice legate de lanțul de aprovizionare cu energie, care merg de la producerea de energie electrică sau termică din diferite surse până la rețelele de transport și distribuție și la stocare, incluzând, de asemenea, pompele de căldură și fabricarea biogazului și a biocombustibililor. Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 nu cuprinde însă criterii tehnice de examinare pentru activitățile economice din sectorul gazelor fosile și din sectorul energiei nucleare, în pofida potențialului acestora de a contribui la decarbonizarea economiei Uniunii.

(3)Astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei din 21 aprilie 2021 („Taxonomia UE, raportarea de către întreprinderi de informații în materie de durabilitate, preferințele în materie de durabilitate și obligațiile fiduciare: Orientarea finanțării către Pactul verde european”) și în Comunicarea Comisiei din 6 iulie 2021 („Strategia pentru finanțarea tranziției către o economie durabilă”), stabilirea unor criterii tehnice de examinare pentru producerea de energie din gaze fosile a fost amânată având în vedere necesitatea unei evaluări tehnice suplimentare, în special în ceea ce privește rolul de tranziție al gazelor fosile în decarbonizarea economiei 11 . Stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru activitățile de producere a energiei nucleare a fost, de asemenea, amânată, în așteptarea unei evaluări aprofundate de către experți, lansată în 2020, pentru a stabili dacă ciclul de viață al energiei nucleare, în special deșeurile nucleare, ar putea fi considerat compatibil cu cerința prevăzută la articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 ca o activitate să nu aducă prejudicii semnificative altor obiective de mediu. În urma evaluărilor respective, este necesar să se recunoască faptul că activitățile de producere a gazelor fosile și a energiei nucleare pot contribui la decarbonizarea economiei Uniunii.

(4)În conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, care acoperă activitățile economice de tranziție, este necesar să se prevadă criterii tehnice de examinare pentru producția de energie electrică, cogenerarea de înaltă eficiență de energie electrică și de energie termică pentru încălzire/răcire și producerea de energie termică pentru încălzire/răcire în sisteme eficiente de termoficare și răcire centralizată care utilizează gaze fosile, atunci când emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la gazele fosile se situează sub un prag adecvat. În plus, este necesar să se stabilească criterii tehnice de examinare privind utilizarea gazelor fosile pentru producerea de energie electrică, cogenerarea de înaltă eficiență de energie electrică și de energie termică pentru încălzire/răcire și producerea de energie termică pentru încălzire/răcire în sisteme eficiente de termoficare și răcire centralizată, în cazul în care producerea de energie electrică, cogenerarea de înaltă eficiență de energie electrică și de energie termică pentru încălzire/răcire și producerea de energie termică pentru încălzire/răcire în sisteme eficiente de termoficare și răcire centralizată nu respectă încă pragul adecvat menționat anterior, deoarece, pe lângă utilizarea energiei neutre din punct de vedere climatic și investițiile suplimentare în activități și sectoare economice care generează deja emisii scăzute de dioxid de carbon, tranziția necesită reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră în alte activități și sectoare economice pentru care nu există alternative cu emisii scăzute de dioxid de carbon viabile din punct de vedere tehnologic și economic. Toate aceste activități economice ar trebui calificate drept activități de tranziție în temeiul articolului 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, având în vedere că alternativele cu emisii scăzute de dioxid de carbon viabile din punct de vedere tehnologic și economic ar putea să nu fie încă disponibile pe piață la o scară suficientă pentru a acoperi cererea de energie în mod continuu și fiabil. În special, în ceea ce privește producerea de energie electrică, este oportun să se prevadă o abordare alternativă pentru limitarea directă a emisiilor de gaze cu efect de seră. În cadrul acestei abordări alternative, care ar trebui să producă rezultate similare în cursul unei perioade de douăzeci de ani, instalațiile pot ajunge la astfel de rezultate prin limitarea numărului de ore de funcționare sau prin trecerea anticipată la gaze din surse regenerabile sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Criteriile tehnice de examinare ar trebui să faciliteze accelerarea eliminării treptate a surselor de energie cu un nivel mai ridicat de emisii, inclusiv a combustibililor fosili solizi. În plus, pentru a îndeplini cerințele prevăzute la articolul 10 alineatul (2) primul paragraf literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2020/852, criteriile tehnice de examinare pentru utilizarea gazelor fosile ar trebui, de asemenea, să garanteze că sunt disponibile elemente solide care demonstrează că aceeași capacitate de energie nu poate fi generată din surse regenerabile și că sunt puse în aplicare planuri eficace pentru fiecare instalație, în conformitate cu cele mai bune performanțe din sector, pentru a trece în întregime la surse regenerabile de energie sau la gaze cu emisii scăzute de dioxid de carbon până la o anumită dată. În cele din urmă, criteriile tehnice de examinare ar trebui să prevadă o recunoaștere temporară a contribuției acestor activități la decarbonizare.

(5)Sursele regenerabile de energie vor juca un rol fundamental pentru îndeplinirea obiectivelor Uniunii în materie de climă și mediu. Prin urmare, investițiile în sursele regenerabile de energie trebuie extinse pentru a răspunde nevoilor în creștere de energie regenerabilă și curată de pe piața energiei din Uniune.

(6)Activitățile legate de energia nucleară sunt activități cu emisii scăzute de dioxid de carbon, nu constituie energie din surse regenerabile, astfel cum este definită la articolul 2 al doilea paragraf punctul 1 din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului 12 și astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2020/852, și nu se încadrează în celelalte categorii de activități economice menționate la literele (b)-(i) din dispoziția respectivă. Astfel de activități economice legate de energia nucleară ar trebui calificate în temeiul articolului 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în absența unei alternative cu emisii scăzute de dioxid de carbon viabile din punct de vedere tehnologic și economic care să fie disponibilă la o scară suficientă pentru a acoperi cererea de energie în mod continuu și fiabil. În plus, în raportul final din martie 2020 al Grupului de experți tehnici privind finanțarea durabilă 13 , s-a afirmat că „generarea de energie nucleară are emisii de gaze cu efect de seră aproape de zero în faza de generare a energiei” și că „dovezile privind potențiala contribuție substanțială a energiei nucleare la obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice au fost ample și clare”. Pe lângă aceasta, o serie de planuri ale statelor membre includ energia nucleară alături de energia din surse regenerabile în sursele de energie care urmează să fie utilizate pentru a îndeplini obiectivele climatice, inclusiv obiectivul de decarbonizare pentru 2050 prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului 14 . În cele din urmă, prin asigurarea unei aprovizionări stabile pentru acoperirea sarcinii de bază, energia nucleară facilitează utilizarea surselor regenerabile intermitente și nu împiedică dezvoltarea acestora, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852. Prin urmare, activitățile legate de energia nucleară ar trebui considerate conforme cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852.

(7)Conform concluziilor analizei științifice efectuate de experți 15 , criteriile tehnice de examinare pentru activitățile economice legate de energia nucleară ar trebui să garanteze că nu se aduc prejudicii semnificative altor obiective de mediu din cauza riscurilor potențiale care decurg din depozitarea pe termen lung și depozitarea definitivă a deșeurilor nucleare. Aceste criterii tehnice de examinare ar trebui, prin urmare, să reflecte cele mai înalte standarde de securitate nucleară, radioprotecție și gestionare a deșeurilor radioactive, pe baza cerințelor prevăzute în Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice („Tratatul Euratom”) și în legislația adoptată în temeiul tratatului respectiv, în special în Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului 16 . Directiva respectivă conține un obiectiv ambițios de securitate nucleară care acoperă toate etapele ciclului de viață al fiecărei instalații nucleare, inclusiv amplasarea, proiectarea, construcția, darea în exploatare, exploatarea și dezafectarea acestor instalații. În special, directiva menționată impune realizarea unor îmbunătățiri semnificative ale siguranței în ceea ce privește proiectarea noilor reactoare, inclusiv a reactoarelor din generația III+, pentru care ar trebui utilizate cunoștințe și tehnologii de vârf, ținând seama de cele mai recente cerințe internaționale în materie de siguranță. Aceste cerințe asigură o punere în aplicare eficace a obiectivului securității nucleare, inclusiv aplicarea principiului protecției în adâncime și a unei culturi eficace a securității. Cerințele asigură faptul că impactul riscurilor extreme de origine antropică sau naturală, inclusiv cutremurele și inundațiile, este redus la minimum și că accidentele, operațiunile anormale și defecțiunile sau pierderea sistemelor de control sunt prevenite, printre altele prin structuri de protecție sau sisteme de rezervă care asigură răcirea și alimentarea cu energie electrică.

(8)A devenit disponibil pe piață combustibil rezistent la accidente pentru centralele nucleare, care oferă o protecție suplimentară împotriva accidentelor cauzate de daune structurale ale combustibilului sau ale componentelor reactoarelor. Pentru a ține seama de aceste evoluții tehnologice recente, utilizarea acestui tip de combustibil ar trebui să fie prevăzută ca cerință în cadrul criteriilor tehnice de examinare, ținând seama de acordarea de licențe în cadrul Uniunii.

(9)La nivel mondial se fac eforturi de cercetare și dezvoltare pentru dezvoltarea de noi tehnologii pentru reactoare nucleare, care sunt bazate, printre altele, pe cicluri de combustibil închise sau pe generarea de mai mult material fisionabil decât se consumă și care reduc la minimum producția de deșeuri radioactive de activitate înaltă (reactoarele din generația IV). Deși reactoarele din generația IV nu sunt încă viabile din punct de vedere comercial, ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare pentru aceste reactoare, având în vedere contribuția lor potențială la obiectivul de decarbonizare și de reducere la minimum a deșeurilor radioactive.

(10)Energia nucleară face parte din viitoarele surse de energie care vor fi utilizate de o serie de state membre ca parte a eforturilor lor de decarbonizare. Scenariile evaluate de Comisie conduc la un sistem energetic decarbonizat, bazat într-o foarte mare măsură pe surse regenerabile de energie și pe energia nucleară, cu o capacitate instalată stabilă în comparație cu nivelurile actuale. Pe măsură ce instalațiile nucleare exploatate în prezent se învechesc, este nevoie de îmbunătățiri în materie de securitate care să prelungească durata de viață operațională a acestora, precum și de instalații nucleare nou construite care să înlocuiască instalațiile vetuste. Acesta este un proces continuu care ar trebui să asigure disponibilitatea capacității necesare pentru decarbonizarea sistemului energetic până în 2050 și după această dată, în funcție de necesități. În consecință, vor fi necesare investiții semnificative în energia nucleară pe parcursul perioadei până în 2050 și ulterior. Este necesar să se asigure faptul că noile centrale nucleare utilizează cele mai avansate soluții rezultate din progresul tehnologic. Prin urmare, criteriile tehnice de examinare privind aceste centrale nucleare noi ar trebui să prevadă revizuiri periodice ale fiecărui proiect de investiții, precum și parametri tehnici care să corespundă celor mai bune tehnologii disponibile, având în vedere rezultatele eforturilor susținute de cercetare și dezvoltare și îmbunătățirea continuă a tehnologiilor. Ar trebui definite date specifice pentru a asigura adoptarea treptată a noilor tehnologii compatibile cu decarbonizarea durabilă de îndată ce acestea devin disponibile.

(11)Anexa II la Tratatul Euratom și Regulamentul (Euratom) nr. 2587/1999 al Consiliului 17 stabilesc praguri și alte cerințe pentru notificarea Comisiei cu privire la investițiile în energia nucleară. Pentru a se asigura, în scopul îndeplinirii obiectivelor taxonomiei, că se acordă cea mai mare atenție principiilor și cerințelor legislației Euratom, inclusiv obiectivului securității nucleare, aceste investiții ar trebui să facă obiectul unui aviz din partea Comisiei, indiferent dacă anexa II la Tratatul Euratom și Regulamentul (Euratom) nr. 2587/1999 impun sau nu o notificare. Din același motiv, ar trebui abordate în mod satisfăcător toate aspectele legate de aplicarea articolului 10 alineatul (2) și a articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, precum și criteriile tehnice de examinare identificate de Comisie în avizul său.

(12)Având în vedere termenele lungi de realizare a investițiilor în noi capacități de producere a energiei nucleare, prelungirea duratei de funcționare a anumitor instalații nucleare existente poate sprijini decarbonizarea sistemului energetic pe termen scurt și mediu. Pe de altă parte, criteriile tehnice de examinare aplicabile unor astfel de prelungiri ar trebui să impună realizarea de modificări și îmbunătățiri în materie de securitate pentru a se asigura faptul că instalațiile nucleare respective respectă cele mai înalte standarde de securitate realizabile și îndeplinesc toate cerințele privind obiectivele de securitate prevăzute în legislația adoptată în temeiul Tratatului Euratom.

(13)Având în vedere evoluțiile tehnologice și științifice preconizate, investițiile în construirea și exploatarea în condiții de siguranță a noilor instalații nucleare care utilizează cele mai bune tehnologii disponibile și care sunt aprobate până la o dată adecvată de către autoritățile competente ale statelor membre în conformitate cu legislația națională aplicabilă ar trebui să facă obiectul unor criterii tehnice de examinare și al unor termene care să încurajeze dezvoltarea și utilizarea viitoare a reactoarelor din generația IV cu ciclu de combustibil închis sau care generează mai mult material fisionabil decât consumă, odată ce acestea devin disponibile pe piață. Aceste termene ar trebui revizuite în mod corespunzător, ținând seama de progresele înregistrate în ceea ce privește dezvoltarea unor astfel de tehnologii.

(14)Criteriile tehnice de examinare legate de obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice sau de adaptarea la schimbările climatice ar trebui să asigure faptul că activitățile economice nu prejudiciază în mod semnificativ niciunul dintre celelalte obiective de mediu. În special pentru activitățile economice legate de energia nucleară, este necesar să se asigure că depozitarea pe termen lung a deșeurilor nu provoacă prejudicii semnificative și pe termen lung mediului, astfel cum se menționează la articolul 17 alineatul (1) litera (d) punctul (iii) din Regulamentul (UE) 2020/852. Prin urmare, este oportun să se prevadă în criteriile tehnice de examinare cerințe specifice privind un fond pentru gestionarea deșeurilor radioactive și un fond pentru dezafectarea nucleară, care pot fi combinate, în conformitate cu principiul conform căruia producătorii de deșeuri ar trebui să fie responsabili pentru costurile de gestionare a acestora, și să se impună asigurarea de instalații operaționale de depozitare definitivă pentru toate deșeurile radioactive, ceea ce ar trebui să împiedice exportarea de deșeuri radioactive destinate depozitării în țări terțe. În mai multe state membre, deșeurile radioactive de activitate joasă și medie sunt deja depozitate în instalații de depozitare în apropierea suprafeței solului, iar de-a lungul deceniilor de funcționare a acestor instalații s-au acumulat o experiență și know-how considerabile în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. În ceea ce privește deșeurile radioactive de activitate înaltă și combustibilul uzat, depozitarea geologică de adâncime reprezintă cea mai avansată soluție, care este acceptată pe scară largă în comunitatea de experți din întreaga lume ca fiind cea mai sigură și mai durabilă opțiune la sfârșitul procesului de gestionare a deșeurilor radioactive de activitate înaltă și a combustibilului uzat considerat deșeu. Statele membre, care rămân responsabile pentru politicile lor în ceea ce privește gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive de activitate joasă, medie sau înaltă, ar trebui să includă planificarea și punerea în aplicare a opțiunilor de depozitare în politicile lor naționale, în special în cadrul programelor naționale de gestionare a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, acoperind toate tipurile de combustibil uzat și de deșeuri radioactive și toate etapele gestionării combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, de la generare la depozitarea definitivă. Conținutul programelor naționale este specificat în Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului 18 și cuprinde indicatori-cheie de performanță pentru a monitoriza progresele în mod transparent. Statele membre trebuie să informeze periodic Comisia referitor la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor naționale. Rapoartele prezentate de statele membre în 2021 demonstrează că s-au înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește realizarea primelor instalații de depozitare geologică de adâncime de pe teritoriul Uniunii. Devin disponibile soluții realiste pentru ca statele membre să dezvolte și să exploateze astfel de instalații până în 2050. Prin urmare, includerea unei cerințe corespunzătoare în criteriile tehnice de examinare va asigura faptul că nu se aduc prejudicii semnificative mediului.

(15)Este necesar ca întreprinderile nefinanciare și financiare să le ofere investitorilor un grad ridicat de transparență în ceea ce privește investițiile lor în activitățile legate de gazele fosile și de producerea energiei nucleare pentru care ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare. Pentru a oferi această transparență, ar trebui stabilite cerințe specifice de furnizare a informațiilor aplicabile întreprinderilor nefinanciare și financiare. Pentru a asigura comparabilitatea informațiilor comunicate investitorilor, informațiile respective ar trebui să fie prezentate sub forma unui model care să indice în mod clar proporția activităților legate de gazele fosile și a activităților legate de energia nucleară la numitorul și, după caz, la numărătorul indicatorilor-cheie de performanță ai întreprinderilor respective. În scopul de a asigura un grad ridicat de transparență pentru investitorii în produsele financiare menționate la articolele 5 și 6 din Regulamentul (UE) 2020/852 în ceea ce privește expunerile la activitățile legate de gazele fosile și de energia nucleară pentru care sunt stabilite criterii tehnice de examinare, Comisia va modifica sau va propune modificarea cadrului privind furnizarea de informații cu privire la aceste produse financiare, după caz, pentru a asigura transparența deplină pe parcursul întregii durate de viață a produselor financiare respective. Pentru a se asigura că aceste informații sunt identificate în mod clar de către investitorii finali, Comisia va lua în considerare modificarea cerințelor privind consultanța financiară și în materie de asigurări oferită de distribuitori.

(16)Pentru a consolida încrederea investitorilor, respectarea criteriilor tehnice de examinare pentru activitățile legate de gazele fosile ar trebui să fie verificată de o parte terță independentă. Pentru a asigura o verificare imparțială și diligentă a conformității, partea terță independentă ar trebui să dispună de resursele și cunoștințele de specialitate necesare pentru a efectua verificarea respectivă, să fie independentă pentru a evita orice conflict de interese cu proprietarul sau finanțatorul și nu ar trebui să fie implicată în dezvoltarea sau desfășurarea unor astfel de activități legate de gazele fosile. Pe lângă mecanismul de verificare, întreprinderile financiare și nefinanciare pot face obiectul unor cerințe de verificare specifice prevăzute în alte acte legislative ale Uniunii privind finanțarea durabilă care acoperă respectarea criteriilor tehnice de examinare. În conformitate cu articolul 26 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul 2020/852, Comisia ar trebui să revizuiască dispozițiile necesare pentru instituirea mecanismelor de verificare a conformității cu criteriile stabilite în regulamentul respectiv.

(17)Sectorul gazelor fosile și cel al energiei nucleare sunt caracterizate de o dezvoltare tehnologică rapidă. Prin urmare, este necesar să se revizuiască periodic criteriile tehnice de examinare care acoperă activitățile de producere a energiei din sectoarele respective, astfel cum se prevede la articolul 19 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2020/852. În plus, pe baza condițiilor prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, revizuirea ar trebui să analizeze caracterul adecvat al perioadelor de timp prevăzute în criteriile tehnice de examinare.

(18)Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 și Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei 19 ar trebui modificate în consecință. Modificările aduse Regulamentului delegat (UE) 2021/2139 și Regulamentului delegat (UE) 2021/2178 nu impun nicio investiție, ci au obiectivul de a ajuta piețele financiare și investitorii să identifice, cu aplicarea unor condiții stricte, activitățile relevante legate de gaze și de energia nucleară necesare pentru tranziția sistemelor energetice ale statelor membre către neutralitatea climatică, în conformitate cu obiectivele și angajamentele Uniunii în materie de climă.

(19)Modificările aduse Regulamentului delegat (UE) 2021/2139 și Regulamentului delegat (UE) 2021/2178 prevăzute în prezentul regulament delegat sunt strâns legate între ele. Pentru a se asigura coerența acestor dispoziții, care ar trebui să intre în vigoare în același timp pentru a le permite părților interesate să aibă o imagine cuprinzătoare a cadrului juridic și pentru a facilita aplicarea Regulamentului (UE) 2020/852, este necesar ca dispozițiile respective să fie incluse într-un singur regulament.

(20)Este necesar să se acorde întreprinderilor nefinanciare și financiare suficient timp pentru a evalua dacă activitățile lor economice legate de gazele fosile și de energia nucleară respectă criteriile tehnice de examinare prevăzute în prezentul regulament și să raporteze pe baza evaluării respective în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2021/2178. Prin urmare, data aplicării prezentului regulament ar trebui să fie amânată până la 1 ianuarie 2023,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1
Modificări aduse Regulamentului delegat (UE) 2021/2139

Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 se modifică după cum urmează:

(1)Se introduce următorul articol 2a:

„Articolul 2a
Revizuire

Atunci când efectuează revizuirea menționată la articolul 19 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2020/852, Comisia revizuiește și evaluează, de asemenea, necesitatea de a modifica datele menționate în anexa I secțiunea 4.27, secțiunea 4.28, secțiunea 4.29 punctul 1 litera (b), secțiunea 4.30 punctul 1 litera (b) și secțiunea 4.31 punctul 1 litera (b).

Orice revizuire a datei menționate în anexa I secțiunea 4.27 punctul (2) și secțiunea 4.28 punctul (2) ține seama de progresul tehnic în ceea ce privește comercializarea combustibilului rezistent la accidente în Uniune și la nivel mondial.”

(2)Anexa I se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

(3)Anexa II se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

Articolul 2 
Modificări aduse Regulamentului delegat (UE) 2021/2178

Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 8, se adaugă următoarele alineate (6), (7) și (8):

„6.    Întreprinderile nefinanciare și întreprinderile financiare furnizează informații privind valoarea și proporția:

(a)activităților economice aliniate la taxonomie menționate în secțiunile 4.26, 4.27 și 4.28 din anexele I și II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 la numitorul și la numărătorul indicatorilor-cheie de performanță ai acestora;

(b)activităților economice eligibile din punctul de vedere al taxonomiei, dar nealiniate la taxonomie menționate în secțiunile 4.26, 4.27 și 4.28 din anexele I și II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 la numitorul indicatorilor-cheie de performanță ai acestora;

(c)activităților neeligibile din punctul de vedere al taxonomiei legate de energia nucleară la numitorul indicatorilor-cheie de performanță ai acestora.

7.    Întreprinderile nefinanciare și întreprinderile financiare furnizează informații privind valoarea și proporția:

(a)activităților economice aliniate la taxonomie menționate în secțiunile 4.29, 4.30 și 4.31 din anexele I și II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 la numitorul și la numărătorul indicatorilor-cheie de performanță ai acestora;

(b)activităților economice eligibile din punctul de vedere al taxonomiei, dar nealiniate la taxonomie menționate în secțiunile 4.29, 4.30 și 4.31 din anexele I și II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 la numitorul indicatorilor-cheie de performanță ai acestora;

(c)activităților neeligibile din punctul de vedere al taxonomiei legate de gazele fosile la numitorul indicatorilor-cheie de performanță ai acestora.

8.    Informațiile menționate la alineatele (6) și (7) se prezintă sub formă de tabel, utilizând modelele prevăzute în anexa XII la prezentul regulament.”

(2)Textul prevăzut în anexa III la prezentul regulament se adaugă ca anexa XII.

Articolul 3
Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2023.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 9.3.2022

(1)    Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(2)    Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu (JO L 442, 9.12.2021, p. 1).

(3)    Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei din 6 iulie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin precizarea conținutului și a modului de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate de întreprinderile care fac obiectul articolului 19a sau 29a din Directiva 2013/34/UE în ceea ce privește activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului și prin precizarea metodologiei pentru respectarea acestei obligații de furnizare de informații (JO L 443, 10.12.2021, p. 9).

(4)    Etapele complementare ale evaluării, și anume raportul Centrului Comun de Cercetare, analiza efectuată de experți în temeiul articolului 31 din Tratatul Euratom și analiza efectuată de Comitetul științific pentru riscurile asupra sănătății și mediului și riscurile emergente (SCHEER), sunt disponibile pe site-ul internet al Comisiei.

(5)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Taxonomia UE, raportarea de către întreprinderi de informații în materie de durabilitate, preferințele în materie de durabilitate și obligațiile fiduciare: Orientarea finanțării către Pactul verde european, Bruxelles, 21.4.2021, COM/2021/188 final; Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Strategia pentru finanțarea tranziției către o economie durabilă”, 6.7.2021, COM/2021/390 final.

(6)    Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).

(7)    Grupul de experți al UE privind finanțarea durabilă, „Finanțarea unei economii europene durabile” (Financing a Sustainable European Economy) – Raport tehnic – Taxonomia: Raportul final al Grupului de experți tehnici privind finanțarea durabilă, martie 2020.

(8)    O opinie divergentă (din rândul celor 32 de experți din cele 27 de state membre) anexată la raport a afirmat că raportul JRC nu s-a concentrat pe examinarea unor riscuri majore, cum ar fi proliferarea nucleară și accidentele cu probabilitate redusă de producere, dar cu impact ridicat, care sunt mai acute pentru activitățile nucleare decât pentru alte tehnologii energetice incluse în taxonomie. Cu toate acestea, trebuie precizat că evaluarea acestor aspecte nu a fost inclusă în domeniul de aplicare al activității specificate în mandatul acordat JRC, întrucât cadrul de evaluare s-a bazat pe procesul urmat de TEG.

(9)    JO L 198, 22.6.2020, p. 13.

(10)    Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu (JO L 442, 9.12.2021, p. 1).

(11)    Comunicarea Comisiei din 21 aprilie 2021 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Taxonomia UE, raportarea de către întreprinderi de informații în materie de durabilitate, preferințele în materie de durabilitate și obligațiile fiduciare: Orientarea finanțării către Pactul verde european (COM/2021/188 final) și Comunicarea Comisiei din 6 iulie 2021 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Strategia pentru finanțarea tranziției către o economie durabilă” (COM/2021/390 final).

(12)    Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(13)    Raportul TEG este disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/business_economy_euro/banking_and_finance/documents/200309-sustainable-finance-teg-final-report-taxonomy_en.pdf

(14)    Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

(15)    Raportul JRC: Evaluare tehnică a energiei nucleare în ceea ce privește principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” prevăzut în Regulamentul (UE) 2020/852 („Regulamentul privind taxonomia”), disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/info/file/210329-jrc-report-nuclear-energy-assessment_en

(16)    Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului din 25 iunie 2009 de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalațiilor nucleare (JO L 172, 2.7.2009, p. 18).

(17)    Regulamentul (Euratom) nr. 2587/1999 al Consiliului din 2 decembrie 1999 de definire a proiectelor de investiții care se transmit Comisiei în conformitate cu articolul 41 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (JO L 315, 9.12.1999, p. 1).

(18)    Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului din 19 iulie 2011 de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive (JO L 199, 2.8.2011, p. 48).

(19)    Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei din 6 iulie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin precizarea conținutului și a modului de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate de întreprinderile care fac obiectul articolului 19a sau 29a din Directiva 2013/34/UE în ceea ce privește activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului și prin precizarea metodologiei pentru respectarea acestei obligații de furnizare de informații (JO L 443, 10.12.2021, p. 9).

ANEXA I

În anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 se introduc următoarele secțiuni 4.26, 4.27, 4.28, 4.29, 4.30 și 4.31:

„4.26.Etapele precomerciale ale tehnologiilor avansate pentru producerea de energie din procese nucleare cu un minimum de deșeuri generate de ciclul combustibilului

Descrierea activității

Cercetare și dezvoltare, demonstrare și implementare a instalațiilor inovatoare de producere a energiei electrice, autorizate de autoritățile competente ale statelor membre în conformitate cu legislația națională aplicabilă, care produc energie din procese nucleare cu un minimum de deșeuri generate de ciclul combustibilului.

Activitatea este clasificată la codurile NACE M72 și M72.1, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate menționată la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește toate criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

1.Proiectul legat de activitatea economică („proiectul”) este situat într-un stat membru care respectă toate cerințele următoare:

(a)statul membru a transpus integral Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului*1 și Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului*2;

(b)statul membru respectă Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice („Tratatul Euratom”) și legislația adoptată în temeiul acestuia, în special Directiva 2009/71/Euratom, Directiva 2011/70/Euratom și Directiva 2013/59/Euratom a Consiliului *3, precum și legislația aplicabilă a Uniunii în domeniul mediului adoptată în temeiul articolului 192 din TFUE, în special Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului*4 și Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului*5;

(c)statul membru dispune, de la data aprobării proiectului, de un fond pentru gestionarea deșeurilor radioactive și de un fond pentru dezafectarea nucleară care pot fi combinate;

(d)statul membru a demonstrat că, la sfârșitul duratei de viață utilă estimate a centralei nucleare, va dispune de resurse corespunzătoare costului estimat al gestionării deșeurilor radioactive și al dezafectării, în conformitate cu Recomandarea 2006/851/Euratom a Comisiei*6;

(e)statul membru dispune de instalații operaționale de depozitare definitivă pentru toate deșeurile radioactive de activitate foarte joasă, joasă și medie, notificate Comisiei în temeiul articolului 41 din Tratatul Euratom sau al articolului 1 alineatul (4) din Regulamentul (Euratom) nr. 2587/1999 al Consiliului și incluse în programul național actualizat în conformitate cu Directiva 2011/70/Euratom;

(f)statul membru dispune de un plan documentat cu etape detaliate pentru a pune în funcțiune, până în 2050, o instalație de depozitare definitivă a deșeurilor radioactive de înaltă activitate, care să descrie toate elementele următoare:

(i)conceptele sau planurile și soluțiile tehnice pentru gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, de la generare la depozitarea definitivă;

(ii)conceptele sau planurile pentru perioada ulterioară încheierii ciclului de viață a unei instalații de depozitare definitivă, inclusiv pentru perioada în care se mențin controale adecvate, precum și mijloacele care urmează a fi utilizate pentru a stoca informațiile despre instalația respectivă pe termen lung;

(iii)responsabilitățile pentru punerea în aplicare a planului și indicatorii-cheie de performanță pentru monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare;

(iv)evaluări ale costurilor și scheme de finanțare.

În sensul literei (f), statele membre pot utiliza planurile elaborate în cadrul programului național prevăzut la articolele 11 și 12 din Directiva 2011/70/Euratom.

2.Proiectul face parte dintr-un program de cercetare finanțat de Uniune sau a fost notificat Comisiei în conformitate cu articolul 41 din Tratatul Euratom sau cu articolul 1 alineatul (4) din Regulamentul (Euratom) nr. 2587/1999 al Consiliului , în cazul în care oricare dintre aceste dispoziții este aplicabilă, Comisia și-a dat avizul în conformitate cu articolul 43 din Tratatul Euratom și s-au abordat în mod satisfăcător toate aspectele semnalate în aviz relevante pentru aplicarea articolului 10 alineatul (2) și a articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, precum și criteriile tehnice de examinare prevăzute în prezenta secțiune.

3.Statul membru în cauză s-a angajat să raporteze Comisiei, la fiecare cinci ani, pentru fiecare proiect, toate elementele următoare:

(a)caracterul adecvat al resurselor acumulate menționate la punctul 1 litera (c);

(b)progresele efective înregistrate în punerea în aplicare a planului menționat la punctul 1 litera (f).

Pe baza rapoartelor, Comisia revizuiește caracterul adecvat al resurselor acumulate în fondul pentru gestionarea deșeurilor radioactive și în fondul pentru dezafectare nucleară menționate la punctul 1 litera (c) și progresele înregistrate în punerea în aplicare a planului documentat menționat la punctul 1 litera (f) și poate adresa un aviz statului membru în cauză.

4.Activitatea respectă actele legislative naționale de transpunere a legislației menționate la punctul 1 literele (a) și (b), inclusiv în ceea ce privește evaluarea, în special prin teste de rezistență, a rezistenței centralelor nucleare situate pe teritoriul Uniunii împotriva pericolelor naturale extreme, inclusiv a cutremurelor. În consecință, activitatea se desfășoară pe teritoriul unui stat membru în care operatorul unei instalații nucleare:

(a)a prezentat o analiză a securității nucleare, al cărei domeniu de aplicare și nivel de detaliere sunt proporționale cu amploarea potențială și cu natura pericolului relevant pentru instalația nucleară și pentru amplasamentul acesteia [articolul 6 litera (b) din Directiva 2009/71/Euratom];

(b)a luat măsuri de protecție în adâncime pentru a se asigura, printre altele, că impactul pericolelor externe extreme naturale și provocate neintenționat de om este redus la minimum [articolul 8b alineatul (1) litera (a) din Directiva 2009/71/Euratom];

(c)a efectuat o evaluare corespunzătoare, specifică amplasamentului și instalației, cu ocazia solicitării de către operatorul în cauză a unei autorizații de construire sau de operare a unei instalații nucleare [articolul 8c litera (a) din Directiva 2009/71/Euratom].

5.Activitatea îndeplinește cerințele Directivei 2009/71/Euratom, pe baza celor mai recente orientări internaționale ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și ale Asociației Autorităților de Reglementare din Europa Occidentală (WENRA), contribuind la creșterea rezistenței și a capacității centralelor nucleare noi și a celor existente de a face față riscurilor naturale extreme, inclusiv inundațiilor și condițiilor meteorologice extreme.

6.Deșeurile radioactive menționate la punctul 1 literele (e) și (f) se depozitează definitiv în statul membru în care au fost generate, cu excepția cazului în care există un acord între statul membru vizat și statul membru de destinație, astfel cum se prevede în Directiva 2011/70/Euratom. În cazul respectiv, statul membru de destinație dispune de programe de gestionare și depozitare definitivă a deșeurilor radioactive și de o instalație adecvată de depozitare definitivă aflată în funcțiune care îndeplinește cerințele Directivei 2011/70/Euratom.

4.27.Construirea și operarea în condiții de siguranță a noilor centrale nucleare, pentru producerea de energie electrică sau termică, inclusiv pentru producția de hidrogen, utilizând cele mai bune tehnologii disponibile

În sensul prezentei secțiuni, cele mai bune tehnologii disponibile înseamnă tehnologii care îndeplinesc pe deplin cerințele Directivei 2009/71/Euratom și respectă pe deplin cei mai recenți parametri tehnici prevăzuți de standardele AIEA și obiectivele de siguranță și nivelurile de referință ale WENRA.

Descrierea activității

Construirea și operarea în condiții de siguranță a noilor instalații nucleare care dispun de o autorizație de construire eliberată de autoritățile competente ale statelor membre înainte de 2045, în conformitate cu legislația națională aplicabilă, pentru a produce energie electrică sau căldură de proces, inclusiv în scopuri legate de încălzirea centralizată sau de procese industriale, cum ar fi producția de hidrogen (instalații nucleare noi), precum și modernizările în materie de siguranță a acestora.

Activitatea din această categorie se clasifică la codurile NACE D35.11 și F42.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate menționată la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește toate criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

1.Proiectul legat de activitatea economică („proiectul”) este situat într-un stat membru care respectă toate cerințele următoare:

(a)statul membru a transpus integral Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului și Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului;

(b)statul membru respectă Tratatul Euratom și legislația adoptată în temeiul acestuia, în special Directiva 2009/71/Euratom, Directiva 2011/70/Euratom și Directiva 2013/59/Euratom, precum și legislația aplicabilă a Uniunii în domeniul mediului adoptată în temeiul articolului 192 din TFUE, în special Directiva 2011/92/UE și Directiva 2000/60/CE;

(c)statul membru dispune, de la data aprobării proiectului, de un fond pentru gestionarea deșeurilor radioactive și de un fond pentru dezafectarea nucleară care pot fi combinate;

(d)statul membru a demonstrat că, la sfârșitul duratei de viață utilă estimate a centralei nucleare, va dispune de resurse corespunzătoare costului estimat al gestionării deșeurilor radioactive și al dezafectării, în conformitate cu Recomandarea 2006/851/Euratom;

(e)statul membru dispune de instalații operaționale de depozitare definitivă pentru toate deșeurile radioactive de activitate foarte joasă, joasă și medie, notificate Comisiei în temeiul articolului 41 din Tratatul Euratom sau al articolului 1 alineatul (4) din Regulamentul nr. 2587/1999 al Consiliului și incluse în programul național actualizat în conformitate cu Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului;

(f)statul membru dispune de un plan documentat cu etape detaliate pentru a pune în funcțiune, până în 2050, o instalație de depozitare definitivă a deșeurilor radioactive de înaltă activitate, care să descrie toate elementele următoare:

(i)conceptele sau planurile și soluțiile tehnice pentru gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, de la generare la depozitarea definitivă;

(ii)conceptele sau planurile pentru perioada ulterioară încheierii ciclului de viață a unei instalații de depozitare definitivă, inclusiv pentru perioada în care se mențin controale adecvate, precum și mijloacele care urmează a fi utilizate pentru a stoca informațiile despre instalația respectivă pe termen lung;

(iii)responsabilitățile pentru punerea în aplicare a planului și indicatorii-cheie de performanță pentru monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare;

(iv)evaluări ale costurilor și scheme de finanțare.

În sensul literei (f), statele membre pot utiliza planurile elaborate în cadrul programului național prevăzut la articolele 11 și 12 din Directiva 2011/70/Euratom.

2.Proiectul aplică pe deplin cea mai bună tehnologie disponibilă și, începând din 2025, utilizează combustibil rezistent la accidente. Tehnologia este certificată și aprobată de autoritatea națională de reglementare în domeniul siguranței.

3.Proiectul a fost notificat Comisiei în conformitate cu articolul 41 din Tratatul Euratom sau cu articolul 1 alineatul (4) din Regulamentul nr. 2587/1999 al Consiliului, în cazul în care oricare dintre aceste dispoziții este aplicabilă, Comisia și-a dat avizul în conformitate cu articolul 43 din Tratatul Euratom și s-au abordat în mod satisfăcător toate aspectele semnalate în aviz relevante pentru aplicarea articolului 10 alineatul (2) și a articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, precum și criteriile tehnice de examinare prevăzute în prezenta secțiune.

4.Statul membru în cauză s-a angajat să raporteze Comisiei, la fiecare cinci ani, pentru fiecare proiect, toate elementele următoare:

(a)caracterul adecvat al resurselor acumulate menționate la punctul 1 litera (c);

(b)progresele efective înregistrate în punerea în aplicare a planului menționat la punctul 1 litera (f).

Pe baza rapoartelor, Comisia revizuiește caracterul adecvat al resurselor acumulate în fondul pentru gestionarea deșeurilor radioactive și în fondul pentru dezafectare nucleară menționate la punctul 1 litera (c) și progresele înregistrate în punerea în aplicare a planului documentat menționat la punctul 1 litera (f) și poate adresa un aviz statului membru în cauză.

5.Începând din 2025 și cel puțin o dată la 10 ani, Comisia revizuiește parametrii tehnici care corespund celor mai bune tehnologii disponibile, pe baza evaluării efectuate de Grupul european de reglementare pentru siguranța nucleară („ENSREG”).

6.Activitatea respectă actele legislative naționale de transpunere a legislației menționate la punctul 1 literele (a) și (b), inclusiv în ceea ce privește evaluarea, în special prin teste de rezistență, a rezistenței centralelor nucleare situate pe teritoriul Uniunii împotriva pericolelor naturale extreme, inclusiv a cutremurelor. În consecință, activitatea se desfășoară pe teritoriul unui stat membru în care operatorul unei instalații nucleare:

(a)a prezentat o analiză a securității nucleare, al cărei domeniu de aplicare și nivel de detaliere sunt proporționale cu amploarea potențială și cu natura pericolului relevant pentru instalația nucleară și pentru amplasamentul acesteia [articolul 6 litera (b) din Directiva 2009/71/Euratom];

(b)a luat măsuri de protecția în adâncime pentru a se asigura, printre altele, că impactulpericolelor externe extreme naturale și provocate neintenționat de om este redus la minimum[Articolul 8b alineatul (1) litera (a) din Directiva 2009/71/Euratom];

(c)a efectuat o evaluare corespunzătoare, specifică amplasamentului și instalației, cu ocazia solicitării de către operatorul în cauză a unei autorizații de construire sau de operare a unei instalații nucleare [articolul 8c litera (a) din Directiva 2009/71/Euratom].

7.Activitatea îndeplinește cerințele Directivei 2009/71/Euratom, pe baza celor mai recente orientări internaționale ale AIEA și ale WENRA, contribuind la creșterea rezistenței și a capacității centralelor nucleare noi și a celor existente de a face față riscurilor naturale extreme, inclusiv inundațiilor și condițiilor meteorologice extreme.

8.Deșeurile radioactive menționate la punctul 1 literele (e) și (f) se depozitează definitiv în statul membru în care au fost generate, cu excepția cazului în care există un acord între statul membru vizat și statul membru de destinație, astfel cum se prevede în Directiva 2011/70/Euratom. În cazul respectiv, statul membru de destinație dispune de programe de gestionare și depozitare definitivă a deșeurilor radioactive și de o instalație adecvată de depozitare definitivă aflată în funcțiune care îndeplinește cerințele Directivei 2011/70/Euratom.

4.28.Producerea de energie electrică din energie nucleară în instalațiile existente

Descrierea activității

Modificarea instalațiilor nucleare existente în scopul prelungirii, autorizată de autoritățile competente ale statelor membre până în 2040 în conformitate cu legislația națională aplicabilă, a duratei de funcționare aferente operării în condiții de siguranță a instalațiilor nucleare care produc energie electrică sau termică din energie nucleară („centrale nucleare”).

Activitatea din această categorie se clasifică la codurile NACE D35.11 și F42.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate menționată la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește toate criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

1.Proiectul legat de activitatea economică („proiectul”) este situat într-un stat membru care respectă toate cerințele următoare:

(a)statul membru a transpus integral Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului și Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului;

(b)statul membru respectă Tratatul Euratom și legislația adoptată în temeiul acestuia, în special Directiva 2009/71/Euratom, Directiva 2011/70/Euratom și Directiva 2013/59/Euratom, precum și legislația aplicabilă a Uniunii în domeniul mediului adoptată în temeiul articolului 192 din TFUE, în special Directiva 2011/92/UE și Directiva 2000/60/CE;

(c)statul membru dispune, de la data aprobării proiectului, de un fond pentru gestionarea deșeurilor radioactive și de un fond pentru dezafectarea nucleară care pot fi combinate;

(d)statul membru a demonstrat că, la sfârșitul duratei de viață utilă estimate a centralei nucleare, va dispune de resurse corespunzătoare costului estimat al gestionării deșeurilor radioactive și al dezafectării, în conformitate cu Recomandarea 2006/851/Euratom;

(e)statul membru dispune de instalații operaționale de depozitare definitivă pentru toate deșeurile radioactive de activitate foarte joasă, joasă și medie, notificate Comisiei în temeiul articolului 41 din Tratatul Euratom sau al articolului 1 alineatul (4) din Regulamentul nr. 2587/1999 al Consiliului și incluse în programul național actualizat în conformitate cu Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului;

(f)pentru proiectele autorizate după 2025, statul membru dispune de un plan documentat cu etape detaliate pentru a pune în funcțiune, până în 2050, o instalație de depozitare definitivă a deșeurilor radioactive de înaltă activitate, care să descrie toate elementele următoare:

(i)conceptele sau planurile și soluțiile tehnice pentru gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, de la generare la depozitarea definitivă;

(ii)conceptele sau planurile pentru perioada ulterioară încheierii ciclului de viață a unei instalații de depozitare definitivă, inclusiv pentru perioada în care se mențin controale adecvate, precum și mijloacele care urmează a fi utilizate pentru a stoca informațiile despre instalația respectivă pe termen lung;

(iii)responsabilitățile pentru punerea în aplicare a planului și indicatorii-cheie de performanță pentru monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare;

(iv)evaluări ale costurilor și scheme de finanțare.

În sensul literei (f), statele membre pot utiliza planurile elaborate în cadrul programului național prevăzut la articolele 11 și 12 din Directiva 2011/70/Euratom.

2.Proiectul modernizat implementează orice îmbunătățire rezonabil din punct de vedere practic în materie de securitate și, începând din 2025, utilizează combustibil rezistent la accidente. Tehnologia este certificată și aprobată de autoritatea națională de reglementare în domeniul siguranței.

3.Proiectul a fost notificat Comisiei în conformitate cu articolul 41 din Tratatul Euratom sau cu articolul 1 alineatul (4) din Regulamentul nr. 2587/1999 al Consiliului, în cazul în care oricare dintre aceste dispoziții este aplicabilă, Comisia și-a dat avizul în conformitate cu articolul 43 din Tratatul Euratom și s-au abordat în mod satisfăcător toate aspectele semnalate în aviz relevante pentru aplicarea articolului 10 alineatul (2) și a articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, precum și criteriile tehnice de examinare prevăzute în prezenta secțiune.

4.Statul membru în cauză s-a angajat să raporteze Comisiei, la fiecare cinci ani, pentru fiecare proiect, toate elementele următoare:

(a)caracterul adecvat al resurselor acumulate menționate la punctul 1 litera (c);

(b)progresele efective înregistrate în punerea în aplicare a planului menționat la punctul 1 litera (f).

Pe baza rapoartelor, Comisia revizuiește caracterul adecvat al resurselor acumulate în fondul pentru gestionarea deșeurilor radioactive și în fondul pentru dezafectare nucleară menționate la punctul 1 litera (c) și progresele înregistrate în punerea în aplicare a planului documentat menționat la punctul 1 litera (f) și poate adresa un aviz statului membru în cauză.

5.Activitatea respectă actele legislative naționale de transpunere a legislației menționate la punctul 1 literele (a) și (b), inclusiv în ceea ce privește evaluarea, în special prin teste de rezistență, a rezistenței centralelor nucleare din Uniune împotriva pericolelor naturale extreme, inclusiv a cutremurelor. În consecință, activitatea se desfășoară pe teritoriul unui stat membru în care operatorul unei instalații nucleare:

(a)a prezentat o analiză a securității nucleare, al cărei domeniu de aplicare și nivel de detaliere sunt proporționale cu amploarea potențială și cu natura pericolului relevant pentru instalația nucleară și pentru amplasamentul acesteia [articolul 6 litera (b) din Directiva 2009/71/Euratom];

(b)a luat măsuri de protecție în adâncime pentru a se asigura, printre altele, că impactul pericolelor externe extreme naturale și provocate neintenționat de om este redus la minimum [articolul 8b alineatul (1) litera (a) din Directiva 2009/71/Euratom];

(c)a efectuat o evaluare corespunzătoare, specifică amplasamentului și instalației, cu ocazia solicitării de către operatorul în cauză a unei autorizații de construire sau de operare a unei instalații nucleare [articolul 8c litera (a) din Directiva 2009/71/Euratom].

6.Activitatea îndeplinește cerințele Directivei 2009/71/Euratom, pe baza celor mai recente orientări internaționale ale AIEA și ale WENRA, contribuind la creșterea rezistenței și a capacității centralelor nucleare noi și a celor existente de a face față riscurilor naturale extreme, inclusiv inundațiilor și condițiilor meteorologice extreme.

7.Deșeurile radioactive menționate la punctul 1 literele (e) și (f) se depozitează definitiv în statul membru în care au fost generate, cu excepția cazului în care există un acord între statul membru vizat și statul membru de destinație, astfel cum se prevede în Directiva 2011/70/Euratom. În cazul respectiv, statul membru de destinație dispune de programe de gestionare și depozitare definitivă a deșeurilor radioactive și de o instalație adecvată de depozitare definitivă aflată în funcțiune care îndeplinește cerințele Directivei 2011/70/Euratom.

4.29.Producerea de energie electrică din combustibili gazoși fosili

Descrierea activității

Construirea sau exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică prin utilizarea de combustibili gazoși fosili. Această activitate nu include producerea de energie electrică din combustibili gazoși și lichizi nefosili din surse regenerabile, menționată în secțiunea 4.7 din prezenta anexă, și nici din biogaz și biocombustibili lichizi, menționată în secțiunea 4.8 din prezenta anexă.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și F42.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

4.30.Cogenerarea de înaltă eficiență a energiei termice pentru încălzire/răcire și a energiei electrice pe bază de combustibili fosili gazoși;

Descrierea activității

Construirea, recondiționarea și exploatarea de instalații care combină producerea energiei termice pentru încălzire/răcire și a energiei electrice folosind combustibili fosili gazoși. Această activitate nu include cogenerarea de înaltă eficiență a energiei termice pentru încălzire/răcire și a energiei electrice prin utilizarea exclusivă a combustibililor gazoși și lichizi nefosili din surse regenerabile, menționată în secțiunea 4.19 din prezenta anexă, și nici din biogaz și biocombustibili lichizi, menționată în secțiunea 4.20 din prezenta anexă.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codurile NACE D35.11 și D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

4,31.Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din combustibili gazoși fosili într-un sistem eficient de termoficare și răcire centralizată

Descrierea activității

Construirea, recondiționarea și exploatarea de instalații de producere de energie termică pentru încălzire/răcire care utilizează combustibili gazoși fosili și sunt conectate la sisteme eficiente de termoficare și răcire centralizată în sensul articolului 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE. Această activitate nu include producerea de încălzire/răcire într-un sistem eficient de termoficare prin utilizarea exclusivă a combustibililor gazoși și lichizi nefosili din surse regenerabile, menționată în secțiunea 4.23 din prezenta anexă, și nici din biogaz și biocombustibili lichizi, menționată în secțiunea 4.24 din prezenta anexă.

Activitatea este clasificată la codul NACE D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

*1    Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului din 25 iunie 2009 de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalațiilor nucleare (JO L 172, 2.7.2009, p. 18).

*2    Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului din 19 iulie 2011 de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive (JO L 199, 2.8.2011, p. 48).

*3    Directiva 2013/59/Euratom a Consiliului din 5 decembrie 2013 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiațiile ionizante și de abrogare a Directivelor 89/618/Euratom, 90/641/Euratom, 96/29/Euratom, 97/43/Euratom și 2003/122/Euratom (JO L 13,    17.1.2014, p. 1).

*4    Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1).

*5Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

*6    Recomandarea 2006/851/Euratom a Comisiei din 24 octombrie 2006 privind gestionarea resurselor financiare alocate pentru dezafectarea instalațiilor nucleare, a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive (JO L 330, 28.11.2006, p. 31).

*7    Directiva 2013/51/Euratom a Consiliului din 22 octombrie 2013 de stabilire a unor cerințe de protecție a sănătății populației în ceea ce privește substanțele radioactive din apa destinată consumului uman (JO L 296, 7.11.2013, p. 12).

*8    Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).