23.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 191/1

23.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 191/3

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (2) prevede monitorizarea importurilor de produse enumerate în anexa XVII la regulamentul respectiv. Această monitorizare se efectuează în conformitate cu normele prevăzute la articolul 308d din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (3).

(2)

În sensul aplicării articolului 5 alineatul (4) din Acordul privind agricultura (4) încheiat în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din runda Uruguay și pe baza celor mai recente date disponibile pentru 2006, 2007 și 2008, nivelurile de declanșare a drepturilor suplimentare pentru mere ar trebui adaptate.

(3)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 ar trebui modificat în consecință.

(4)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

23.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 191/5

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1126/2008 al Comisiei (2) s-au adoptat anumite standarde și interpretări internaționale existente la 15 octombrie 2008.

(2)

Comitetul pentru interpretarea standardelor internaționale de raportare financiară (IFRIC) a publicat la 3 iulie 2008 Interpretarea IFRIC 15 Acorduri de construcție a proprietăților imobiliare, denumită în continuare „IFRIC 15”. IFRIC 15 este o interpretare care oferă clarificări și îndrumări referitoare la momentul în care veniturile din construcția de proprietăți mobiliare trebuie recunoscute în conturi și în special cu privire la măsura în care un acord de construcție intră sub incidența IAS 11 Contracte de construcție sau a IAS 18 Venituri.

(3)

Consultarea Grupului de experți tehnici (TEG) din cadrul Grupului consultativ european pentru raportări financiare (EFRAG) confirmă faptul că IFRIC 15 îndeplinește criteriile tehnice pentru adoptare stabilite la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002. În conformitate cu Decizia 2006/505/CE a Comisiei din 14 iulie 2006 de instituire a Grupului de examinare a avizelor privind standardele contabile în vederea consilierii Comisiei cu privire la obiectivitatea și neutralitatea avizelor Grupului consultativ european pentru raportări financiare (EFRAG) (3), Grupul de examinare a avizelor privind standardele contabile a analizat avizul EFRAG privind adoptarea și a confirmat Comisiei că acesta este echilibrat și obiectiv.

(4)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1126/2008 trebuie modificat în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de reglementare contabilă,

23.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 191/10

(1)

Regulamentul (CE) nr. 930/2000 al Comisiei din 4 mai 2000 privind stabilirea regulilor de aplicare legate de eligibilitatea denumirilor soiurilor de plante agricole și specii de legume (3) a fost modificat de mai multe ori și în mod substanțial (4). Este necesar, pentru motive de claritate și de raționalizare, să se codifice regulamentul menționat.

(2)

Directivele 2002/53/CE și 2002/55/CE stabilesc reguli generale în ceea ce privește eligibilitatea denumirilor soiurilor prin trimitere la articolul 63 din Regulamentul (CE) nr. 2100/94 din 27 iulie 1994 de instituire a unui sistem de protecție comunitară a soiurilor de plante (5).

(3)

În scopul aplicării Directivelor 2002/53/CE și 2002/55/CE, este necesar să se stabilească reguli detaliate de aplicare a criteriilor stabilite la articolul 63 din Regulamentul (CE) nr. 2100/94, în special în ceea ce privește impedimentele privitoare la desemnarea denumirii soiului, după cum se prevede la alineatele (3) și (4). În prima etapă, aceste reguli detaliate se limitează la următoarele impedimente:

(4)

Măsurile prevăzute prin prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru semințe și material de înmulțire pentru agricultură, horticultură și silvicultură,

(a)

când se prezintă sub forma unui „nume fantezist”:

(b)

când se prezintă sub forma unui „cod”:

(a)

prin „poate fi confundată cu” se înțelege în special o denumire de soiuri care diferă doar printr-o literă sau unul sau mai multe accente de denumirea soiului unei specii înrudite, oficial autorizată pentru a fi comercializată în cadrul Comunității, Spațiului Economic European sau în cadrul unei părți contractante la Convenția internațională pentru protecția noilor soiuri de plante (UPOV), sau este subiectul unui drept de denumire a unui soi în cadrul teritoriilor menționate anterior. Cu toate acestea, prezenta dispoziție nu se aplică în cazul unei diferențe de o singură literă într-o abreviere consacrată care constituie o entitate separată de cea a denumirii soiului sau atunci când diferența de o singură literă este suficientă pentru a face o distincție clară între denumire și celelalte denumiri de soiuri deja înregistrate. Prezenta dispoziție nu se aplică nici în cazul unei diferențe de două sau mai multe litere, cu excepția cazului în care se schimbă numai ordinea a două litere sau în cazul unei diferențe de o cifră în cadrul numerelor (atunci când un număr este autorizat într-un nume fantezist).

Fără a aduce atingere articolului 6, primul paragraf nu se aplică în cazul denumirii unui soi care se prezintă sub forma unui cod, dacă denumirea soiului de referință este, de asemenea, sub forma unui cod. O diferență de un singur caracter, de o singură literă sau de o singură cifră este considerată a fi o distincție suficientă între două coduri. Atunci când se compară denumirile sub formă de coduri nu se iau în calcul spațiile;

(b)

termenul „specii înrudite” va avea înțelesul din definiția inclusă în anexa I;

(c)

prin „soi care nu mai există” se înțelege un soi care nu mai este comercializat;

(d)

prin „registru oficial al soiurilor de plante” se înțelege catalogul comun al soiurilor de plante agricole sau speciilor de legume sau orice alt registru alcătuit și păstrat de către Biroul comunitar al soiurilor de plante sau de către un organism oficial al statelor membre ale Comunității, al spațiului economic european sau al unei părți care a încheiat un contract cu UPOV;

(e)

prin „soi a cărui denumire nu a dobândit o semnificație specială” se înțelege un soi a cărui denumire, într-o anumită perioadă, a fost înscrisă într-un registru oficial al soiurilor de plante și astfel a dobândit o semnificație specială, dar a pierdut această caracteristică la expirarea unei perioade de zece ani după ștergerea din registru.

(a)

denumirilor de monede sau altor termeni asociați cu greutăți și măsuri;

(b)

expresiilor care nu se folosesc, conform legislației, în altele scopuri decât cele prevăzute de respectiva legislație.

(a)

creează falsa impresie că soiul posedă caracteristici speciale sau o valoare specială;

(b)

creează falsa impresie că soiul este înrudit sau derivă dintr-un alt soi specific;

(c)

se referă la o caracteristică sau valoare specifică într-o manieră care creează falsa impresie că numai acel soi le posedă, când de fapt alte soiuri ale aceleiași specii pot să posede aceleași caracteristici sau aceeași valoare;

(d)

sugerează, pe baza asemănării sale cu o marcă binecunoscută, alta decât o marcă înregistrată sau denumire de soiuri, că este vorba de alt soi sau dă impresia greșită privind identitatea solicitantului, responsabil cu păstrarea soiului sau a amelioratorului;

(e)

conține sau este alcătuită din termenii următori:

(f)

aceasta conține o denumire geografică ce ar putea induce în eroare publicul în ceea ce privește caracteristicile sau valoarea soiului.

23.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 191/15

(1)

Articolul 4 alineatul (1) paragraful al doilea din Regulamentul (CE) nr. 637/2008, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 472/2009 (2), introduce posibilitatea ca statele membre să depună un proiect de program unic de restructurare modificat cu durata de opt ani. Este necesară adaptarea normelor de aplicare la această posibilitate.

(2)

Având în vedere o posibilă prelungire a duratei programelor, trebuie mărit procentul maxim care poate fi plătit sub formă de avansuri. Trebuie specificate condițiile de eliberare a garanțiilor legate de aceste avansuri și trebuie indicat clar faptul că nu este nevoie de garanții pentru avansurile plătite după executarea completă a sarcinilor corespunzătoare.

(3)

În vederea asigurării unui tratament nediscriminatoriu al egrenorilor, controalele prevăzute la articolul 7 alineatul (1) paragraful al doilea din Regulamentul (CE) nr. 1145/2008 (3) al Comisiei trebuie să acopere toate măsurile menționate la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 637/2008.

(4)

În plus, trebuie specificată responsabilitatea statelor membre de a verifica respectarea angajamentului de a nu utiliza unitatea de producție în scopul egrenării bumbacului pe parcursul unei perioade de 10 ani începând din momentul aprobării cererii de dezafectare.

(5)

În vederea optimizării efectelor programelor de restructurare, este necesar ca statelor membre să li se acorde o flexibilitate mai mare în ceea ce privește stabilirea sumei ajutorului pentru dezafectare pe tonă de bumbac neegrenat, luându-se astfel în considerare eterogenitatea industriei de egrenare și evitându-se, totodată, în orice caz, acordarea unei compensări excesive.

(6)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1145/2008 ar trebui modificat în consecință.

(7)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

1.

Articolul 6 se modifică după cum urmează:

2.

Articolul 7 alineatul (1) se modifică după cum urmează:

3.

La articolul 10 alineatul (1), litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

4.

La articolul 11 alineatul (2), suma de „100 EUR” se înlocuiește cu „190 EUR”.

23.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 191/17

(1)

Titlul III capitolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 prevede acordarea unui ajutor specific agricultorilor. Trebuie stabilite norme de implementare a capitolului respectiv.

(2)

În conformitate cu articolul 68 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, trebuie să existe compatibilitate între ajutorul specific acordat în temeiul articolului respectiv și alte măsuri de sprijin comunitar sau măsuri finanțate de ajutoarele de stat. În vederea gestionării corecte a schemelor, măsurile similare nu trebuie finanțate de două ori, atât în temeiul schemelor de ajutor specific, cât și în temeiul altor scheme de sprijin comunitar. De altfel, având în vedere diversele posibilități de implementare a ajutorului specific, responsabilitatea de a asigura compatibilitatea trebuie să revină statelor membre, în conformitate cu decizia de implementare a măsurilor de ajutor specific pe care o iau acestea, în cadrul prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 73/2009 și în conformitate cu condițiile prevăzute de prezentul regulament.

(3)

În conformitate cu articolul 71 alineatul (10) și cu articolul 140 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, statele membre prezintă Comisiei informații detaliate cu privire la măsurile luate pentru implementarea, în special, a articolelor 68 și 72 din respectivul regulament. Prin urmare, trebuie avută în vedere specificarea termenelor și a conținutului acestor informații, astfel încât Comisia să poată monitoriza implementarea acestor măsuri.

(4)

Ajutorul specific nu trebuie să reprezinte o compensație acordată agricultorilor pentru respectarea cerințelor juridice, dat fiind că aceștia au obligația permanentă de a le respecta.

(5)

În conformitate cu articolul 68 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, ajutorul specific se poate acorda pentru tipuri specifice de agricultură care sunt importante pentru protejarea sau ameliorarea mediului. Pentru a da statelor membre libertate de acțiune și, totodată, pentru a garanta buna gestionare a măsurilor, responsabilitatea de a defini tipurile specifice de agricultură trebuie să le revină statelor membre, măsurile trebuind să urmărească obținerea unor beneficii de mediu semnificative și măsurabile.

(6)

În conformitate cu articolul 68 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, ajutorul specific se poate acorda pentru îmbunătățirea calității produselor agricole. Pentru a sprijini statele membre, trebuie stabilită o listă indicativă a condițiilor care trebuie îndeplinite.

(7)

În conformitate cu articolul 68 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, ajutorul specific se poate acorda pentru îmbunătățirea comercializării produselor agricole, sub rezerva dispozițiilor articolului 68 alineatul (2) litera (c) din regulamentul respectiv, care prevede că ajutorul trebuie să satisfacă criteriile stabilite la articolele 2-5 din Regulamentul (CE) nr. 3/2008 al Consiliului din 17 decembrie 2007 privind acțiunile de informare și promovare pentru produsele agricole pe piața internă și în țările terțe (2). Trebuie avută în vedere specificarea conținutului măsurilor eligibile, precum și a dispozițiilor aplicabile ale Regulamentului (CE) nr. 501/2008 al Comisiei din 5 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului privind acțiunile de informare și promovare pentru produsele agricole pe piața internă și în țările terțe (3).

(8)

În conformitate cu articolul 68 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, ajutorul specific se poate acorda pentru realizarea unor standarde sporite de bunăstare a animalelor. Pentru a realiza standarde sporite de bunăstare a animalelor trebuie să li se încredințeze statelor membre responsabilitatea de a institui un sistem care să permită o evaluare a planurilor solicitantului care dorește să abordeze diverse aspecte ale bunăstării animalelor.

(9)

În conformitate cu articolul 68 alineatul (1) litera (a) punctul (v) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, ajutorul specific se poate acorda pentru activități agricole specifice care conduc la beneficii suplimentare de agromediu. În temeiul articolului 68 alineatul (2) litera (a), ajutorul se poate acorda numai în cazul în care a fost aprobat de Comisie. Prin urmare, trebuie avută în vedere precizarea în detaliu a cadrului care trebuie respectat de statele membre la elaborarea criteriilor de eligibilitate pentru ajutorul respectiv. De asemenea, trebuie avută în vedere stabilirea procedurii de notificare, evaluare și aprobare a măsurii de către Comisie.

(10)

În conformitate cu articolul 68 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, ajutorul specific se poate acorda pentru a compensa dezavantaje specifice care îi afectează pe agricultorii din sectoare specifice, în regiunile vulnerabile din punct de vedere economic sau sensibile din punct de vedere ecologic sau pentru tipuri de agricultură vulnerabile din punct de vedere economic, utilizate în sectoarele respective. Pentru a da statelor membre libertate de acțiune și, totodată, pentru a garanta buna gestionare a măsurilor, trebuie să li se încredințeze statelor membre responsabilitatea de a defini regiunile și/sau tipurile de agricultură eligibile pentru ajutor și de a stabili nivelul corespunzător. Pentru a evita perturbarea pieței, plățile nu trebuie însă să se bazeze pe fluctuațiile prețurilor pieței sau să fie echivalente cu un sistem de plăți compensatorii, prin care statele membre plătesc agricultorilor ajutorul pentru agricultura națională pe baza diferenței dintre un preț indicativ și prețul de pe piața internă.

(11)

În conformitate cu articolul 68 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, ajutorul specific se poate acorda în regiunile care fac obiectul programelor de restructurare și/sau de dezvoltare, cu scopul de a se asigura împotriva abandonului de teren și/sau de a compensa dezavantaje specifice pentru agricultorii din zonele în cauză. Trebuie prevăzute, în special, dispoziții cu privire la stabilirea unor cuantumuri de referință per agricultor eligibil, la alocarea drepturilor de plată și la calcularea majorării valorii acestora, precum și la controlul programelor de către statele membre, care trebuie să corespundă, în scopul menținerii compatibilității, cu dispozițiile privind alocarea cuantumurilor din rezerva națională.

(12)

În conformitate cu articolul 68 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, ajutorul specific se poate acorda sub formă de contribuții la primele pentru asigurarea culturilor, animalelor și plantelor. Trebuie stabilit un cadru normativ minim în care statele membre să prevadă, în conformitate cu legislația națională, norme de definire a modului de alocare a contribuției financiare la primele pentru asigurarea culturilor, animalelor și plantelor, pentru a garanta că respectivele contribuții sunt menținute la un nivel corespunzător, asigurându-se, totodată, salvgardarea intereselor comunității agricole.

(13)

Articolul 68 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 conține dispoziții foarte detaliate cu privire la ajutorul specific acordat, prin intermediul unor contribuții financiare la fonduri mutuale, pentru despăgubirea agricultorilor pentru anumite pierderi economice cauzate de boli ale animalelor și plantelor, precum și de incidente de mediu. Trebuie stabilit un cadru normativ minim în care statele membre să prevadă, în conformitate cu legislația națională, norme de definire a modului de organizare a contribuției financiare la fondurile mutuale, pentru a garanta că respectivele contribuții sunt menținute la un nivel corespunzător, asigurându-se, totodată, salvgardarea intereselor comunității agricole.

(14)

Cuantumurile menționate la articolul 69 alineatul (6) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 trebuie calculate de Comisie în conformitate cu alineatul (7) din același articol. Prin urmare, trebuie ca, pentru fiecare stat membru, să se stabilească cuantumurile respective, precum și condițiile aplicabile pentru revizuirea acestor cuantumuri de către Comisie.

(15)

Întrucât anumite dispoziții privind ajutorul specific, prevăzute la articolul 69 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, devin aplicabile la 1 august 2009, normele corespunzătoare trebuie să se aplice cât mai curând posibil după adoptarea acestora.

(16)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare privind plățile directe,

(a)

„măsuri de ajutor specific” înseamnă măsuri de implementare a ajutorului specific prevăzut la articolul 68 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009;

(b)

„alte instrumente de sprijin comunitar” înseamnă:

(a)

măsurile de ajutor specific și măsurile implementate în temeiul altor instrumente de sprijin comunitar;

(b)

diverse măsuri de ajutor specific;

(c)

măsurile de ajutor specific și măsurile finanțate de ajutoarele de stat.

(a)

să îndeplinească condițiile necesare pentru a adera la schemele comunitare de calitate alimentară, după cum se prevede la articolul 68 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 și în regulamentele următoare: Regulamentul (CE) nr. 1898/2006 al Comisiei din 14 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (10), Regulamentul (CE) nr. 1216/2007 al Comisiei din 18 octombrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 509/2006 al Consiliului privind specialitățile tradiționale garantate din produse agricole și alimentare (11), Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice în ceea ce privește producția ecologică, etichetarea și controlul (12) și Regulamentul (CE) nr. 114/2009 al Comisiei din 6 februarie 2009 de stabilire a unor măsuri tranzitorii pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în ceea ce privește trimiterile la vinurile cu denumire de origine protejată și indicație geografică protejată (13); sau

(b)

să adere la scheme private sau naționale de certificare a calității alimentare.

(a)

tipul de agricultură;

(b)

mărimea exploatației din punct de vedere al densității sau al numărului de animale și al forței de muncă; și

(c)

sistemul de gestionare agricolă aplicabil.

(a)

obiectivele de mediu din regiunea în care urmează să se aplice măsura; și

(b)

ajutoarele deja acordate în temeiul altor instrumente de sprijin comunitar sau al măsurilor finanțate de ajutoarele de stat.

(a)

modul de stabilire a sumelor individuale de referință care se acordă agricultorilor eligibili; și

(b)

programele de restructurare și/sau de dezvoltare și/sau condițiile de aprobare a acestora.

(a)

riscurile specifice pentru care se efectuează asigurarea;

(b)

pierderile economice specifice acoperite; și

(c)

prima plătită, excluzând taxele.

(a)

condițiile de finanțare a fondului mutual;

(b)

apariția unor boli ale animalelor sau ale plantelor sau a unor incidente de mediu care pot duce la acordarea unor despăgubiri agricultorilor, inclusiv aria geografică, dacă este cazul;

(c)

criteriile pe baza cărora se stabilește dacă un anumit eveniment atrage după sine plătirea unei despăgubiri agricultorilor;

(d)

metodele de calculare a costurilor suplimentare care constituie pierderi economice în temeiul articolului 71 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009;

(e)

calcularea costurilor administrative menționate la articolul 71 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009;

(f)

orice limitări impuse costurilor care sunt eligibile pentru o contribuție financiară, aplicate în temeiul articolului 71 alineatul (7) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 73/2009;

(g)

o procedură de acreditare a unui anumit fond mutual în temeiul legislației naționale;

(h)

norme procedurale; și

(i)

auditurile de conformitate și de închidere a conturilor al căror obiect îl vor face fondurile mutuale în urma acreditării.

(a)

toate fondurile mutuale acreditate;

(b)

condițiile de afiliere la un anumit fond mutual; și

(c)

modalitățile de finanțare ale fondurilor mutuale.

23.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 191/26

(1)

În temeiul Directivei 2005/32/CE, Comisia stabilește cerințe în materie de ecoproiectare aplicabile produselor consumatoare de energie care reprezintă volume semnificative de vânzări și schimburi comerciale, au un impact semnificativ asupra mediului și prezintă un potențial semnificativ de ameliorare în ceea ce privește impactul asupra mediului fără să antreneze costuri excesive.

(2)

Articolul 16 alineatul (2) prima liniuță din Directiva 2005/32/CE prevede că, în conformitate cu procedura menționată la articolul 19 alineatul (3) și cu criteriile stabilite la articolul 15 alineatul (2) și în urma consultării forumului consultativ privind ecoproiectarea, Comisia va introduce, după caz, măsuri de implementare destinate produselor utilizate în sistemele de motoare electrice.

(3)

Motoarele electrice reprezintă cel mai important tip de sarcină electrică în sectoarele industriale din Comunitate care utilizează motoarele în procesul de producție. Sistemele în care aceste motoare sunt operate reprezintă aproximativ 70 % din energia electrică consumată în sectorul industrial. Potențialul total de îmbunătățire și rentabilizare a eficienței energetice a acestor sisteme de motoare este de aproximativ 20-30 %. Unul din factorii principali ai acestei îmbunătățiri este utilizarea unor motoare eficiente energetic. Prin urmare, motoarele din sistemele de motoare electrice reprezintă un produs prioritar pentru care trebuie stabilite cerințe de proiectare ecologică.

(4)

Sistemele cu motoare electrice includ o serie de produse consumatoare de energie, cum ar fi motoarele, variatoarele, pompele sau ventilatoarele. Motoarele și variatoarele de viteză formează o parte importantă a acestor produse. De aceea, prin prezentul regulament se solicită echiparea anumitor tipuri de motoare cu variatoare de viteză.

(5)

Multe motoare sunt integrate în alte produse fără a fi introduse pe piață sau puse în funcțiune separat în sensul articolului 5 din Directiva 2005/32/CE și Directiva 2006/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2). Pentru a realiza potențialul complet de rentabilitate energetică, motoarele integrate în alte produse trebuie să respecte dispozițiile prezentului regulament.

(6)

Comisia a efectuat un studiu pregătitor care a analizat aspectele tehnice, de mediu și economice ale utilizării motoarelor electrice. Studiul a fost elaborat împreună cu părțile interesate din UE și țări terțe, iar rezultatele au fost făcute publice.

(7)

Studiul pregătitor a demonstrat că motoarele electrice sunt introduse pe piața comunitară în cantități mari, consumul lor de energie în faza de utilizare fiind cel mai important aspect de mediu din toate fazele ciclului de viață, iar consumul anual de electricitate ridicându-se la 1 067 TWh în 2005, ceea ce corespunde unei cantități de 427 Mt de emisii de CO2. În absența unor măsuri de limitare a acestui consum, se prevede că, în 2020, consumul de energie va crește la 1 252 TWh. S-a concluzionat că consumul de energie pe ciclul de viață și cel din faza de utilizare poate fi îmbunătățit semnificativ dacă motoarele cu viteză și sarcină variabilă sunt echipate cu variatoare.

(8)

Studiul pregătitor demonstrează că consumul de electricitate în modul de utilizare este singurul parametru de proiectare ecologică legat de proiectarea produsului, după cum se face trimitere în partea I a anexei I la Directiva 2005/32/CE.

(9)

Îmbunătățirea consumului de energie electrică al motoarelor electrice ar trebui realizată prin aplicarea tehnologiilor existente, neprotejate printr-un brevet și rentabile, care pot reduce costurile totale combinate ale achiziționării și exploatării acestora.

(10)

Cerințele de proiectare ecologică ar trebui să armonizeze cerințele din întreaga Comunitate privind consumul de energie al motoarelor, contribuind astfel la funcționarea pieței interne și la îmbunătățirea performanței de mediu a acestor produse.

(11)

Constructorilor trebuie să li se acorde un interval de timp corespunzător pentru reproiectarea produselor. Calendarul trebuie stabilit astfel încât să se evite efectele negative asupra funcționalității motoarelor, iar obiectivele prezentului regulament să fie atinse în timp util și ținând seama de impactul costurilor asupra producătorilor, în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii.

(12)

Consumul de energie trebuie determinat prin intermediul unor metode de măsurare fiabile, exacte și reproductibile, care să țină seama de stadiul actual al tehnologiei, inclusiv, în cazul în care sunt disponibile, standarde armonizate adoptate de organismele europene de standardizare enumerate în anexa I la Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice (3) și de normele privind serviciile societății informaționale.

(13)

Prezentul regulament trebuie să ducă la impulsionarea intrării pe piață a tehnologiilor de îmbunătățire a impactului asupra mediului pe toată durata ciclului de viață a motoarelor electrice, generând, conform estimărilor, economii de consum energetic pe durata ciclului de viață de 5 500 PJ (4) și, respectiv, economii de energie electrică de 135 TWh până în 2020, comparativ cu situația în care nu se ia nicio măsură în acest sens.

(14)

În conformitate cu articolul 8 din Directiva 2005/32/CE, prezentul regulament trebuie să precizeze procedurile aplicabile de evaluare a conformității.

(15)

Pentru facilitarea verificărilor de conformitate, producătorilor trebuie să li se solicite să prezinte informații în documentația tehnică menționată în anexele IV și V la Directiva 2005/32/CE.

(16)

Pentru a limita și mai mult impactul ecologic al motoarelor, producătorii trebuie să prezinte informații relevante cu privire la dezasamblarea, reciclarea sau eliminarea la sfârșitul ciclului de viață.

(17)

Trebuie identificate etaloane pentru tehnologiile cu eficiență energetică mare disponibile la momentul actual. Acest lucru va contribui la asigurarea unei largi disponibilități a informațiilor și a unui acces ușor la acestea, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii și firmele foarte mici, ceea ce va facilita și mai mult integrarea celor mai bune tehnologii de proiectare pentru reducerea consumului energetic.

(18)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 19 alineatul (1) din Directiva 2005/32/CE,

(a)

motoarelor proiectate să funcționeze scufundate în întregime într-un lichid;

(b)

motoarelor integrate complet într-un produs (de exemplu angrenaj, pompă, ventilator sau compresor) a cărui performanță energetică nu poate fi testată independent de produs;

(c)

motoare proiectate în mod specific să funcționeze:

(d)

motoare frână,

1.

„Motor” înseamnă orice motor electric trifazat cu inducție, cu viteză constantă, cu frecvența de 50 Hz sau 50/60 Hz, cu rotor în colivie, având:

2.

„Variator de viteză” înseamnă un convertor electronic de putere care reglează permanent puterea furnizată motorului electric pentru a controla puterea mecanică utilă a motorului în funcție de caracteristica cuplu-viteză a sarcinii (antrenată de motor) prin reglarea frecvenței și tensiunii de alimentare a motorului prin intermediul sursei trifazate de alimentare conectată la frecvența de 50 Hz la o frecvență și tensiune variabile furnizate motorului.

3.

„Motor cu rotor în colivie” înseamnă un motor electric fără perii, comutatoare, inele colectoare sau conexiuni electrice la rotor.

4.

„Fază” înseamnă tipul de configurație a sursei de alimentare electrică.

5.

„Pol” înseamnă numărul total de poli magnetici nord și sud produși de câmpul magnetic rotativ al motorului. Numărul de poli determină viteza de bază a motorului.

6.

„Funcționare continuă” înseamnă capacitatea unui motor electric cu sistem de răcire integrat de a funcționa la sarcina nominală fără întrerupere, fără ca temperatura maximă la care ajunge să depășească temperatura maximă nominală.

7.

„Motor frână” înseamnă un motor echipat cu o unitate de frânare electromagnetică care acționează direct asupra axului motor fără cuplaje.

1.

începând cu 16 iunie 2011, motoarele nu trebuie să aibă un randament mai mic decât nivelul IE2, conform definiției de la punctul 1 al anexei I;

2.

începând cu 1 ianuarie 2015:

3.

începând cu 1 ianuarie 2017:

23.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 191/35

(1)

În conformitate cu Directiva 2005/32/CE, Comisia ar trebui să stabilească cerințe de proiectare ecologică pentru produsele consumatoare de energie care reprezintă volume importante de vânzări și comerț, care au un impact semnificativ asupra mediului și prezintă un potențial semnificativ de îmbunătățire în ceea ce privește efectele asupra mediului înconjurător, fără să implice costuri excesive.

(2)

Articolul 16 alineatul (2) prima liniuță din Directiva 2005/32/CE stipulează că, în conformitate cu procedura menționată la articolul 19 alineatul (3) și cu criteriile stabilite la articolul 15 alineatul (2) și după consultarea Forumului consultativ privind proiectarea ecologică, Comisia introduce, după caz, o măsură de implementare pentru dispozitivele sistemelor cu motoare electrice și ale instalațiilor de încălzire, cum ar fi pompele de circulație.

(3)

Comisia a efectuat un studiu pregătitor pentru a analiza aspectele tehnice, de mediu și economice referitoare la pompele de circulație utilizate în mod obișnuit în clădiri. Studiul a fost elaborat împreună cu părțile interesate din Uniunea Europeană și țări terțe, iar rezultatele au fost publicate.

(4)

Pompele de circulație consumă o mare parte din energia utilizată în sistemele de încălzire ale clădirilor. Mai mult decât atât, majoritatea pompelor de circulație standard funcționează continuu, indiferent de necesarul de căldură. Prin urmare, pompele de circulație reprezintă unul dintre produsele prioritare pentru care trebuie stabilite cerințe de proiectare ecologică.

(5)

Aspectul de mediu în cazul pompelor de circulație, identificat ca fiind semnificativ în sensul prezentului regulament, este reprezentat de consumul de energie electrică în faza de utilizare.

(6)

Studiul pregătitor arată că anual sunt introduse pe piața comunitară aproximativ 14 milioane de pompe de circulație și că cel mai important impact al acestora asupra mediului înconjurător rezultat din toate fazele ciclului de viață îl reprezintă consumul de energie din faza de utilizare, care se ridica la 50 TWh în 2005, echivalentul a 23 milioane tone de emisii de CO2. Dacă nu se iau măsuri specifice, consumul de energie electrică este prevăzut a atinge 55 TWh până în 2020. Studiul pregătitor arată, de asemenea, că este posibil ca acest consum de energie electrică să fie îmbunătățit în mod semnificativ.

(7)

Studiul pregătitor arată că nu sunt necesare cerințe referitoare la alți parametri de proiectare ecologică menționați în anexa I partea 1 la Directiva 2005/32/CE, deoarece consumul de energie al pompelor de circulație în faza de utilizare este de departe cel mai important aspect de mediu.

(8)

Pompele de circulație trebuie să fie eficientizate prin aplicarea tehnologiilor rentabile existente care nu fac obiectul unor drepturi de proprietate și cu ajutorul cărora se reduce costul combinat de achiziționare și de funcționare.

(9)

Cerințele de proiectare ecologică trebuie să armonizeze, pe teritoriul Comunității, cerințele privind consumul de energie electrică pentru pompele de circulație de contribuind astfel la funcționarea pieței interne și la îmbunătățirea performanței de mediu a acestor produse.

(10)

Pentru a crește nivelul reutilizării și reciclării pompelor de circulație, producătorii trebuie să furnizeze informații cu privire la asamblarea și dezasamblarea pompelor de circulație.

(11)

Cerințele de proiectare ecologică nu trebuie să afecteze funcționalitatea pompelor de circulație și nu trebuie să aibă impact negativ asupra sănătății, siguranței sau mediului înconjurător. În special, avantajele reducerii consumului de energie electrică în faza de utilizare trebuie să reprezinte mai mult decât o compensare a oricăror tipuri de impact suplimentar asupra mediului generate în faza de fabricație a produselor.

(12)

Cerințele de proiectare ecologică trebuie introduse progresiv, pentru a acorda suficient timp producătorilor să reproiecteze corespunzător produsele care fac obiectul prezentului regulament. Calendarul introducerii acestor cerințe trebuie stabilit astfel încât să se evite efectele negative asupra funcționalității pompelor de circulație pe piață, iar obiectivele prezentului regulament să fie atinse în timp util și ținând seama de impactul costurilor asupra producătorilor, în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii.

(13)

Evaluarea conformității și măsurătorile parametrilor relevanți ai produselor trebuie efectuate cu ajutorul unor metode de măsurare fiabile, exacte și reproductibile care să țină seama de stadiul actual al tehnologiei, inclusiv, în cazul în care sunt disponibile, de standardele armonizate adoptate de organismele europene de standardizare enumerate în anexa I la Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice (2), precum și de normele privind serviciile societății informaționale.

(14)

Prezentul regulament trebuie să asigure cu rapiditate introducerea pe piață a unor tehnologii care reduc impactul pompelor de circulație asupra mediului pe durata ciclului de viață, conducând la economii de energie estimate la 23 TWh până în anul 2020, ceea ce echivalează cu 11 Mt de echivalent CO2, față de situația în care nu se ia nicio măsură.

(15)

În conformitate cu articolul 8 din Directiva 2005/32/CE, prezentul regulament trebuie să specifice procedurile aplicabile de evaluare a conformității.

(16)

Pentru a facilita verificarea conformității, producătorii trebuie să furnizeze informațiile din documentația tehnică menționată în anexele IV și V la Directiva 2005/32/CE.

(17)

Pe lângă cerințele obligatorii din punct de vedere juridic, stabilite în prezentul regulament, trebuie identificate valori indicative de referință pentru cele mai bune tehnologii existente, pentru a asigura o largă disponibilitate și accesibilitate a informațiilor cu privire la performanța ecologică a pompelor de circulație pe durata ciclului de viață.

(18)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului instituit prin articolul 19 alineatul (1) din Directiva 2005/32/CE,

(a)

pompelor de circulație pentru apa potabilă, cu excepția cerințelor de informare din anexa I punctul 2 subpunctul 4;

(b)

pompelor de circulație integrate în produse și introduse pe piață până la 1 ianuarie 2020 în locul pompelor de circulație identice integrate în produse introduse pe piață până la 1 august 2015. Produsul înlocuitor sau ambalajul acestuia trebuie să indice cu claritate produsul sau produsele pentru care este destinat.

1.

„pompă de circulație” înseamnă o pompă centrifugă în conductă care are o putere hidraulică de ieșire nominală cuprinsă între 1 W și 2 500 W, destinată în principal utilizării în sistemele de încălzire sau în circuitele secundare ale sistemelor de distribuție a agentului de răcire;

2.

„pompă de circulație fără etanșare” înseamnă o pompă de circulație având arborele motorului cuplat direct la rotorul pompei, motorul fiind imersat în mediul pompat;

3.

„pompă de circulație independentă” înseamnă o pompă de circulație proiectată să funcționeze independent de produs;

4.

„produs” înseamnă un dispozitiv care generează și/sau transferă căldură;

5.

„pompă de circulație pentru apa potabilă” înseamnă o pompă de circulație proiectată special pentru utilizarea în procesul de recirculare a apei potabile, conform definiției din Directiva 98/83/CE a Consiliului (3).

1.

de la 1 ianuarie 2013, pompele de circulație fără etanșare independente respectă nivelul de eficiență energetică definit în anexa I punctul 1 subpunctul 1, cu excepția celor proiectate special pentru circuitele primare ale sistemelor termosolare și ale pompelor de căldură;

2.

de la 1 august 2015, pompele de circulație fără etanșare independente și pompele de circulație fără etanșare integrate în produse respectă nivelul de eficiență energetică definit în anexa I punctul 1 subpunctul 2.

23.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 191/42

(1)

În conformitate cu Directiva 2005/32/CE, Comisia trebuie să stabilească cerințe de proiectare ecologică pentru produsele consumatoare de energie care reprezintă volume importante de vânzări și comerț, care au un impact important asupra mediului și care prezintă un potențial deosebit de îmbunătățire în ceea ce privește efectele asupra mediului înconjurător, fără să implice costuri excesive.

(2)

Articolul 16 alineatul (2) prima liniuță din Directiva 2005/32/CE stipulează că, în conformitate cu procedura menționată la articolul 19 alineatul (3) și cu criteriile stabilite la articolul 15 alineatul (2) și după consultarea forumului consultativ privind proiectarea ecologică, Comisia introduce, după caz, măsuri de punere în aplicare pentru produse electronice de consum.

(3)

Comisia a efectuat un studiu pregătitor în care a analizat aspectele tehnice, ecologice și economice referitoare la aparatele TV. Studiul a fost elaborat împreună cu părțile interesate din Comunitate și țări terțe, iar rezultatele au fost publicate pe site-ul web EUROPA al Comisiei.

(4)

Aparatele TV reprezintă o grupă importantă de produse electronice de consum din punctul de vedere al consumului de energie electrică și constituie, așadar, o prioritate a politicii privind proiectarea ecologică.

(5)

Aspectul impactului aparatelor TV asupra mediului înconjurător identificat ca fiind semnificativ în sensul prezentului regulament îl constituie consumul de energie electrică în faza de utilizare.

(6)

Consumul anual de energie electrică al televizoarelor la nivelul Comunității a fost estimat la 60 TWh în 2007, echivalentul a 24 milioane de tone de emisii de CO2. Dacă nu se iau măsuri specifice pentru limitarea acestui consum, se preconizează că acesta va crește până la 132 TWh în 2020. Studiul pregătitor arată că se poate reduce semnificativ consumul de energie electrică în timpul fazei de utilizare.

(7)

Alte aspecte legate de mediu se referă la substanțele periculoase utilizate la fabricarea aparatelor TV și la deșeurile provenite de la aparate TV ieșite din uz. Îmbunătățirile în ceea ce privește impactul asupra mediului sunt abordate în Directiva 2002/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice (2) și, respectiv, Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) (3) și nu mai trebuie abordate în prezentul regulament.

(8)

Studiul pregătitor arată că nu sunt necesare cerințe referitoare la alți parametri de proiectare ecologică menționați în anexa I partea 1 la Directiva 2005/32/CE.

(9)

Reducerea consumului de energie electrică al aparatelor TV este posibilă/viabilă prin aplicarea de tehnologii existente rentabile care nu fac obiectul unor drepturi de proprietate, conducând la reducerea costului combinat de cumpărare și de exploatare al aparatelor TV.

(10)

Cerințele de proiectare ecologică trebuie să armonizeze cerințele referitoare la consumul de energie electrică al aparatelor TV la nivelul întregii Comunități, contribuind astfel la funcționarea pieței interne și la îmbunătățirea performanței de mediu a acestor produse.

(11)

Cerințele de proiectare ecologică nu trebuie să afecteze funcționalitatea produsului și nu trebuie să aibă un impact negativ asupra sănătății, siguranței sau mediului înconjurător. În special, avantajele reducerii consumului de energie electrică în faza de utilizare trebuie să compenseze cu prisosință eventualele efecte suplimentare asupra mediului provocate în timpul fazei de producție.

(12)

Introducerea în mod progresiv a cerințelor de proiectare ecologică ar trebui să acorde o perioadă corespunzătoare de timp producătorilor pentru a-și adapta produsele. Calendarul trebuie stabilit astfel încât să se evite efectele negative asupra funcționalității echipamentelor de pe piață, iar obiectivele prezentului regulament să fie atinse în timp util și ținând seama de impactul costurilor asupra utilizatorilor finali și producătorilor, în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii.

(13)

Măsurătorile parametrilor relevanți ai produselor trebuie efectuate cu ajutorul unor metode de măsurare fiabile, exacte și reproductibile, care iau în considerare metodele de măsurare general recunoscute de ultimă generație, inclusiv, dacă există, standardele armonizate adoptate de organismele europene de standardizare, potrivit listei din anexa I la Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul standardelor, reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale (4).

(14)

Prezentul regulament are ca scop stimularea introducerii pe piață a tehnologiilor care reduc impactului aparatelor TV asupra mediului înconjurător, determinând economii de energie electrică estimate la 28 TWh până în anul 2020, comparativ cu situația în care nu ar fi luată nicio măsură.

(15)

În conformitate cu articolul 8 din Directiva 2005/32/CE, prezentul regulament trebuie să specifice procedurile aplicabile de evaluare a conformității.

(16)

Pentru a facilita verificarea conformității, producătorii trebuie să furnizeze informațiile din documentația tehnică menționate în anexele IV și V la Directiva 2005/32/CE, în măsura în care aceste informații se referă la cerințele stabilite în prezentul regulament.

(17)

Cel mai bun indice de eficiență energetică în modul activ al aparatelor TV înregistrat în prezent și efectele reduse asupra mediului în ceea ce privește substanțele periculoase sunt identificate prin decizia 2009/300/CE a Comisiei din 12 martie 2009 de stabilire a criteriilor ecologice revizuite de acordare a etichetei ecologice comunitare pentru televizoare (5). Aceste referințe vor asigura o largă disponibilitate și accesibilitate a informațiilor, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru firmele foarte mici, care vor facilita în continuare integrarea celor mai bune tehnologii de proiectare în vederea reducerii impactului aparatelor TV asupra mediului. Prin urmare, în prezentul regulament nu trebuie să se identifice valori de referință pentru cele mai bune tehnologii disponibile.

(18)

Cerințele de proiectare ecologică, aplicabile de la 7 ianuarie 2013, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1275/2008 al Comisiei din 17 decembrie 2008 de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele în materie de ecoproiectare pentru consumul de energie electrică în modul standby și oprit al echipamentelor electrice și electronice de uz casnic și de birou (6) trebuie să se aplice aparatelor TV mai devreme decât s-a prevăzut în regulamentul respectiv, deoarece tehnologiile care respectă dispozițiile acestuia pot fi implementate într-o perioadă mai scurtă de timp în cazul aparatelor TV și este posibil să se obțină economii suplimentare de energie. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1275/2008 nu trebuie să se aplice aparatelor TV și trebuie modificat în consecință.

(19)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 19 alineatul (1) din Directiva 2005/32/CE,

1.

„aparat TV” înseamnă un televizor sau un monitor TV;

2.

„televizor” înseamnă un produs destinat în principal afișării și receptării de semnale audiovizuale, care este introdus pe piață sub o singură denumire de model sau de sistem și care este compus din următoarele elemente:

3.

„monitor TV” înseamnă un produs destinat afișării, pe un ecran integrat, a unui semnal video de la o varietate de surse, inclusiv semnale de teletransmisie, care opțional controlează și reproduce semnale audio de la un dispozitiv sursă externă, conectat prin căi standardizate de transmitere a semnalelor video, inclusiv tipul „cinch” (component, compus), SCART, HDMI și standarde viitoare pe suport radio (excepție făcând căile nestandardizate de transmitere a semnalelor video, cum ar fi DVI și SDI), dar nu poate recepta și prelucra semnale de radiodifuziune;

4.

„modul activ” înseamnă starea în care aparatul TV este conectat la rețeaua electrică și produce sunet și imagine;

5.

„modul de bază” înseamnă setarea aparatului TV recomandată de producător pentru utilizarea normală la domiciliu;

6.

„modul (modurile) standby” înseamnă starea în care echipamentul este conectat la rețeaua electrică, depinde de alimentarea cu energie de la rețeaua electrică pentru a funcționa în mod corespunzător și asigură exclusiv următoarele funcții, care pot continua pe o perioadă de timp nedefinită:

7.

„modul oprit” reprezintă starea în care echipamentul este conectat la rețeaua electrică dar nu asigură nicio funcție; aceasta include:

8.

„funcția de reactivare” înseamnă o funcție care permite activarea altor moduri, inclusiv modul activ, printr-un întrerupător la distanță, inclusiv telecomandă, un senzor intern, un dispozitiv de programare pentru intrarea într-o stare care asigură funcții suplimentare, inclusiv modul activ;

9.

„afișarea de informații sau a stării” înseamnă o funcție permanentă care oferă informații sau indică starea echipamentului pe un afișaj, inclusiv ceasurile;

10.

„meniu de instalare” înseamnă o serie de setări ale aparatului TV, predefinite de producător, dintre care utilizatorul aparatului TV trebuie să selecteze o anumită setare în momentul pornirii inițiale a aparatului TV;

11.

„rezoluție HD completă” înseamnă o rezoluție a ecranului cu un număr de pixeli fizici de cel puțin 1 920 × 1 080.

23.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 191/53

(1)

Directiva 96/57/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 septembrie 1996 privind cerințele de randament energetic pentru frigidere, congelatoare electrice de uz casnic și combinații ale acestora (2) stabilește dispoziții privind aparatele frigorifice de uz casnic. Cerințele stabilite în această directivă, care se aplică începând din 1999, sunt în prezent depășite.

(2)

În temeiul Directivei 2005/32/CE, Comisia trebuie să stabilească cerințe de proiectare ecologică pentru produsele consumatoare de energie care reprezintă volume importante de vânzări și comerț, care au un impact semnificativ asupra mediului și pentru care există un potențial deosebit de îmbunătățire în ceea ce privește efectele asupra mediului înconjurător, fără ca acest lucru să presupună costuri excesive.

(3)

Articolul 16 alineatul (2) prima liniuță din Directiva 2005/32/CE prevede că, în conformitate cu procedura menționată la articolul 19 alineatul (3) și cu criteriile prevăzute la articolul 15 alineatul (2) și după consultarea forumului consultativ privind proiectarea ecologică, Comisia introduce, după caz, o nouă măsură de punere în aplicare pentru aparatele frigorifice de uz casnic, care abrogă Directiva 96/57/CE.

(4)

Comisia a efectuat un studiu pregătitor pentru a analiza aspectele tehnice, de mediu și economice referitoare la aparatele frigorifice utilizate în general în gospodării. Studiul a fost elaborat împreună cu părți interesate din Comunitate și din țări terțe, iar rezultatele au fost publicate pe site-ul web EUROPA al Comisiei.

(5)

Eficiența energetică a frigiderelor cu absorbție și a aparatelor frigorifice termoelectrice, cum sunt mini-răcitoarele de băuturi, poate fi îmbunătățită în mod semnificativ. Aceste aparate trebuie așadar incluse în prezentul regulament.

(6)

Aspectele de mediu identificate ca fiind semnificative în sensul prezentului regulament sunt consumul de energie în faza de utilizare și caracteristicile produselor destinate să asigure exploatarea mai ecologică a aparatelor frigorifice de uz casnic de către utilizatorul final.

(7)

Studiul pregătitor arată că nu sunt necesare cerințe referitoare la alți parametri de proiectare ecologică menționați în anexa I partea 1 la Directiva 2005/32/CE.

(8)

Consumul anual de energie electrică în Comunitate al produselor care intră sub incidența prezentului regulament a fost estimat la 122 TWh în anul 2005, ceea ce înseamnă 56 milioane tone echivalent CO2. Deși consumul de energie proiectat al aparatelor frigorifice de uz casnic va scădea până în 2020, se preconizează că această reducere va încetini ca o consecință a cerințelor și a etichetelor de clasă energetică perimate. Prin urmare, potențialele economii necostisitoare de energie nu s-ar realiza dacă nu se introduc măsuri suplimentare de actualizare a cerințelor existente de proiectare ecologică.

(9)

Consumul de energie electrică al produselor care intră sub incidența prezentului regulament trebuie eficientizat prin aplicarea de tehnologii existente necostisitoare care nu fac obiectul unor drepturi de proprietate și care reduc costul combinat al achiziționării și funcționării acestor produse.

(10)

Prezentul regulament trebuie să asigure cu rapiditate introducerea pe piață a unor produse mai eficiente din punct de vedere energetic care intră sub incidența sa.

(11)

Cerințele de proiectare ecologică nu trebuie să afecteze funcționalitatea din perspectiva utilizatorului final și nu trebuie să aibă impact negativ asupra sănătății, siguranței sau mediului. În special, avantajele reducerii consumului de energie electrică în faza de utilizare trebuie să compenseze cu prisosință orice efecte suplimentare asupra mediului provocate în timpul fabricării produselor care intră sub incidența prezentului regulament.

(12)

Cerințele de proiectare ecologică trebuie introduse treptat, pentru a acorda suficient timp producătorilor să reproiecteze în mod corespunzător produsele care fac obiectul prezentului regulament. Calendarul trebuie stabilit astfel încât să se evite efectele negative asupra funcționalității echipamentelor de pe piață, iar obiectivele prezentului regulament să fie atinse în timp util și ținând seama de impactul costurilor asupra utilizatorilor finali și producătorilor, în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii.

(13)

Evaluarea conformității și măsurătorile parametrilor relevanți ai produselor trebuie efectuate cu ajutorul unor metode de măsurare fiabile, exacte și reproductibile, care iau în considerare metodele de măsurare general recunoscute de ultimă generație, inclusiv, dacă există, standardele armonizate adoptate de organismele europene de standardizare, potrivit listei prezentate în anexa I la Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul standardelor, reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale (3).

(14)

În conformitate cu articolul 8 din Directiva 2005/32/CE, prezentul regulament trebuie să specifice procedurile aplicabile de evaluare a conformității.

(15)

Pentru a facilita verificarea conformității, producătorii trebuie să furnizeze informații în documentația tehnică menționată în anexele V și VI la Directiva 2005/32/CE, în măsura în care aceste informații se referă la cerințele stabilite în prezentul regulament.

(16)

Pe lângă cerințele obligatorii din punct de vedere juridic stabilite în prezentul regulament, trebuie identificate valori de referință orientative pentru cele mai bune tehnologii existente, pentru a asigura o largă disponibilitate și accesibilitate a informațiilor cu privire la performanța de mediu pe durata ciclului de viață al produselor care intră sub incidența prezentului regulament.

(17)

Prin urmare, este necesar ca Directiva 96/57/CE sa fie abrogată.

(18)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 19 alineatul (1) din Directiva 2005/32/CE,

(a)

aparate frigorifice care sunt alimentate în principal cu alte surse de energie decât energia electrică, cum ar fi gaz petrolier lichefiat (GPL), kerosen și biomotorină;

(b)

aparate frigorifice care funcționează cu baterii și care pot fi conectate la rețeaua electrică prin intermediul unui convertizor de curent alternativ în curent continuu (AC/DC) achiziționat separat;

(c)

aparate frigorifice realizate la comandă, fabricate ocazional, care nu sunt echivalente cu alte modele de aparate frigorifice;

(d)

aparate frigorifice pentru utilizare în sectorul terțiar, la care îndepărtarea produselor alimentare refrigerate este sesizată electronic, informațiile respective putând fi transmise automat printr-o conexiune de rețea la un sistem de comandă de la distanță, pentru înregistrare;