26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/1

---

Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

(2015/C 354/01)

Ultima publicație

JO C 346, 19.10.2015

Publicații anterioare

JO C 337, 12.10.2015

JO C 328, 5.10.2015

JO C 320, 28.9.2015

JO C 311, 21.9.2015

JO C 302, 14.9.2015

JO C 294, 7.9.2015

Aceste texte sunt disponibile pe

EUR-Lex: http://eur-lex.europa.eu

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/2

---

Repartizarea judecătorilor pe camere

(2015/C 354/02)

La 8 octombrie 2015, Conferința plenară a Tribunalului a decis, ca urmare a intrării în funcție a domnului judecător Forrester, să modifice Decizia Tribunalului din 23 octombrie 2013 (1) privind repartizarea judecătorilor pe camere.

Pentru perioada cuprinsă între 8 octombrie 2015 și 31 august 2016, judecătorii vor fi repartizați pe camere după cum urmează:

Camera întâi extinsă, întrunită în complet de cinci judecători :

Domnul Kanninen, vicepreședinte, doamna Pelikánová, domnul Buttigieg, domnul Gervasoni și domnul Madise, judecători.

Camera întâi, întrunită în complet de trei judecători:

Domnul Kanninen, vicepreședinte;

Doamna Pelikánová, judecător;

Domnul Buttigieg, judecător.

Camera a doua extinsă, întrunită în complet de cinci judecători:

Doamna Martins Ribeiro, președinte de cameră, domnul Bieliūnas, domnul Gervasoni, domnul Madise și domnul Forrester, judecători.

Camera a doua, întrunită în complet de trei judecători:

Doamna Martins Ribeiro, președinte de cameră;

Domnul Gervasoni, judecător;

Domnul Madise, judecător.

Camera a treia extinsă, întrunită în complet de cinci judecători:

Domnul Papasavvas, președinte de cameră, doamna Labucka, domnul Bieliūnas, domnul Kreuschitz și domnul Forrester, judecători.

Camera a treia, întrunită în complet de trei judecători:

Domnul Papasavvas, președinte de cameră;

Domnul Bieliūnas, judecător;

Domnul Forrester, judecător.

Camera a patra extinsă, întrunită în complet de cinci judecători:

Domnul Prek, președinte de cameră, doamna Labucka, domnul Schwarcz, doamna Tomljenović și domnul Kreuschitz, judecători.

Camera a patra, întrunită în complet de trei judecători:

Domnul Prek, președinte de cameră;

Doamna Labucka, judecător;

Domnul Kreuschitz, judecător.

Camera a cincea extinsă, întrunită în complet de cinci judecători:

Domnul Dittrich, președinte de cameră, domnul Dehousse, domnul Schwarcz, doamna Tomljenović și domnul Collins, judecători.

Camera a cincea, întrunită în complet de trei judecători:

Domnul Dittrich, președinte de cameră;

Domnul Schwarcz, judecător;

Doamna Tomljenović, judecător.

Camera a șasea extinsă, întrunită în complet de cinci judecători:

Domnul Frimodt Nielsen, președinte de cameră, domnul Dehousse, doamna Wiszniewska-Białecka, domnul Collins și domnul Ulloa Rubio, judecători.

Camera a șasea, întrunită în complet de trei judecători:

Domnul Frimodt Nielsen, președinte de cameră;

Domnul Dehousse, judecător;

Domnul Collins, judecător.

Camera a șaptea extinsă, întrunită în complet de cinci judecători:

Domnul van der Woude, președinte de cameră, doamna Wiszniewska-Białecka, doamna Kancheva, domnul Wetter și domnul Ulloa Rubio, judecători.

Camera a șaptea, întrunită în complet de trei judecători:

Domnul van der Woude, președinte de cameră;

Doamna Wiszniewska-Białecka, judecător;

Domnul Ulloa Rubio, judecător.

Camera a opta extinsă, întrunită în complet de cinci judecători:

Domnul Gratsias, președinte de cameră, domnul Czúcz, domnul Popescu, doamna Kancheva și domnul Wetter, judecători.

Camera a opta, întrunită în complet de trei judecători:

Domnul Gratsias, președinte de cameră;

Doamna Kancheva, judecător;

Domnul Wetter, judecător.

Camera a noua extinsă, întrunită în complet de cinci judecători:

Domnul Berardis, președinte de cameră, domnul Czúcz, doamna Pelikánová, domnul Popescu și domnul Buttigieg, judecători.

Camera a noua, întrunită în complet de trei judecători:

Domnul Berardis, președinte de cameră;

Domnul Czúcz, judecător;

Domnul Popescu, judecător.

---

(1)  JO C 344, 23.11.2013, p. 2.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/4

---

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 3 septembrie 2015 – Inuit Tapiriit și alții/Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene

(Cauza C-398/13 P) (1)

([Recurs - Regulamentul (CE) nr. 737/2010 - Regulament de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1007/2009 - Comerț cu produse derivate din focă - Restricții privind importul și comercializarea produselor menționate - Validitate - Temei juridic - Articolul 95 CE - Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - Articolul 17 - Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene - Articolul 19])

(2015/C 354/03)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurenți: Inuit Tapiriit Kanatami, Nattivak Hunters and Trappers Association, Pangnirtung Hunters' and Trappers' Association, Jaypootie Moesesie, Allen Kooneeliusie, Toomasie Newkingnak, David Kuptana, Karliin Aariak, Canadian Seal Marketing Group, Ta Ma Su Seal Products, Inc., Fur Institute of Canada, NuTan Furs, Inc., GC Rieber Skinn AS, Inuit Circumpolar Council, Johannes Egede, Kalaallit Nunaanni Aalisartut Piniartullu Kattuffiat (KNAPK), William E. Scott & Son, Association des chasseurs de phoques des Îles-de-la-Madeleine, Hatem Yavuz Deri Sanayi iç Ve Diş Ticaret Ltd Şirketi, Northeast Coast Sealers' Co-Operative Society, Lt (reprezentanți: H. Viaene, J. Bouckaert și D. Gillet, advocaten)

Celelalte părți din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: K. Mifsud-Bonnici și C. Hermes, agenți), Parlamentul European (reprezentanți: L. Visaggio și J. Rodrigues, agenți), Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: K. Michoel și M. Moore, agenți)

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)

Obligă Inuit Tapiriit Kanatami, Nattivak Hunters and Trappers Organisation, Pangnirtung Hunters’ and Trappers’ Organisation, pe domnii Jaypootie Moesesie, Allen Kooneeliusie, Toomasie Newkingnak și David Kuptana, pe doamna Karliin Aariak, Canadian Seal Marketing Group, Ta Ma Su Seal Products, Inc., Fur Institute of Canada, NuTan Furs, Inc., GC Rieber Skinn AS, Inuit Circumpolar Council Greenland (ICC-Greenland), pe domnul Johannes Egede, Kalaallit Nunaanni Aalisartut Piniartullu Kattuffiat (KNAPK), William E. Scott & Son, Association des chasseurs de phoques des Îles-de-la-Madeleine, Hatem Yavuz Deri Sanayi iç Ve Diș Ticaret Ltd Șirketi și Northeast Coast Sealers’ Co-Operative Society Ltd să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, și pe cele efectuate de Comisia Europeană.

3)	Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene suportă fiecare propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 274, 21.9.2013.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/5

---

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 3 septembrie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Mokestinių ginčų komisija prie Lietuvos Respublikos vyriausybės – Lituania) – UAB „Fast Bunkering Klaipėda”/Valstybinė mokesčių inspekcija prie Lietuvos Respublikos finansų ministerijos

(Cauza C-526/13) (1)

([Trimitere preliminară - Fiscalitate - Taxa pe valoarea adăugată (TVA) - Directiva 2006/112/CE - Articolul 148 litera (a) - Livrare de bunuri - Noțiune - Scutire - Livrare de bunuri pentru alimentarea și aprovizionarea navelor utilizate pentru navigația în largul mării - Livrare către intermediari care acționează în nume propriu])

(2015/C 354/04)

Limba de procedură: lituaniana

Instanța de trimitere

Mokestinių ginčų komisija prie Lietuvos Respublikos vyriausybės

Părțile din procedura principală

Reclamantă: UAB „Fast Bunkering Klaipėda”

Pârâtă: Valstybinė mokesčių inspekcija prie Lietuvos Respublikos finansų ministerijos

Dispozitivul

Articolul 148 litera (a) Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretat în sensul că scutirea prevăzută la această dispoziție nu este, în principiu, aplicabilă livrării de bunuri pentru aprovizionare și alimentare către intermediari care acționează în nume propriu, chiar dacă în momentul livrării destinația finală a bunurilor este cunoscută, este stabilită în mod corespunzător, iar autorității fiscale îi sunt prezentate elemente de probă justificative în conformitate cu cerințele legislative naționale. Cu toate acestea, în împrejurări precum cele din litigiul principal, scutirea menționată se poate aplica dacă transferul proprietății bunurilor în cauză către acești intermediari în formele prevăzute de dreptul național aplicabil a intervenit cel mai devreme în același timp cu momentul în care operatorii navelor utilizate pentru navigația în largul mării au fost abilitați să dispună în fapt de aceste bunuri ca și cum ar fi avut calitatea de proprietari, aspect a cărui verificare este de competența instanței trimitere.

---

(1)  JO C 359, 7.12.2013.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/5

---

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 3 septembrie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Corte suprema di cassazione – Italia) – A2A SpA/Agenzia delle Entrate

(Cauza C-89/14) (1)

([Trimitere preliminară - Ajutoare de stat - Stabilirea calculului dobânzilor aferente recuperării ajutoarelor incompatibile cu piața comună - Dobânzi simple sau dobânzi compuse - Legislație națională care face trimitere, pentru calculul dobânzilor, la dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 794/2004 - Decizie de recuperare notificată înaintea intrării în vigoare a acestui regulament])

(2015/C 354/05)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Corte suprema di cassazione

Părțile din procedura principală

Reclamantă: A2A SpA

Pârâtă: Agenzia delle Entrate

Dispozitivul

Articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, precum și articolele 11 și 13 din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 nu se opun unei reglementări naționale cum este articolul 24 alineatul 4 din Decretul-lege nr. 185 din 29 noiembrie 2008 privind dispoziții urgente pentru sprijinirea familiilor, a muncii, a încadrării în muncă și a întreprinderilor, precum și pentru redefinirea cadrului strategic național în contextul combaterii crizei, transformat în lege, cu modificări, prin Legea nr. 2 din 28 ianuarie 2009, care prevede, prin intermediul unei trimiteri la Regulamentul nr. 794/2004, aplicarea unor dobânzi compuse recuperării unui ajutor de stat, deși decizia prin care acest ajutor a fost declarat incompatibil cu piața comună și prin care s-a dispus recuperarea lui a fost adoptată și notificată statului membru în cauză înainte de intrarea în vigoare a regulamentului menționat.

---

(1)  JO C 142, 12.5.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/6

---

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 3 septembrie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Judecătoria Oradea – România) – Horațiu Ovidiu Costea/SC Volksbank România SA

(Cauza C-110/14) (1)

([Trimitere preliminară - Directiva 93/13/CEE - Articolul 2 litera (b) - Noțiunea „consumator” - Contract de credit încheiat de o persoană fizică ce exercită profesia de avocat - Rambursarea creditului garantată cu un imobil care aparține cabinetului de avocat al împrumutatului - Împrumutat care are cunoștințele necesare pentru a aprecia caracterul abuziv al unei clauze înainte de încheierea contractului])

(2015/C 354/06)

Limba de procedură: româna

Instanța de trimitere

Judecătoria Oradea

Părțile din procedura principală

Reclamant: Horațiu Ovidiu Costea

Pârâtă: SC Volksbank România SA

Dispozitivul

Articolul 2 litera (b) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că o persoană fizică ce exercită profesia de avocat și încheie un contract de credit cu o bancă, fără ca scopul creditului să fie precizat în acest contract, poate fi considerată „consumator”, în sensul acestei dispoziții, atunci când contractul menționat nu este legat de activitatea profesională a acestui avocat. Împrejurarea că creanța născută din același contract este garantată printr-o garanție ipotecară contractată de această persoană în calitate de reprezentant al cabinetului său de avocat și având ca obiect bunuri destinate exercitării activității profesionale a persoanei respective, precum un imobil care aparține acestui cabinet, nu este relevantă în această privință.

---

(1)  JO C 175, 10.6.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/7

---

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 3 septembrie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Fővárosi Törvényszék – Ungaria) – Iron & Smith kft/Unilever NV

(Cauza C-125/14) (1)

((Trimitere preliminară - Mărci - Înregistrarea unei mărci naționale identice sau similare cu o marcă comunitară anterioară - Marcă comunitară care se bucură de renume în Uniunea Europeană - Întinderea geografică a renumelui))

(2015/C 354/07)

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Fővárosi Törvényszék

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Iron & Smith kft

Pârâtă: Unilever NV

Dispozitivul

1)

Articolul 4 alineatul (3) din Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci trebuie interpretat în sensul că, atunci când renumele unei mărci comunitare anterioare este stabilit într-o parte substanțială a teritoriului Uniunii Europene, care poate coincide eventual cu teritoriul unui singur stat membru, care nu trebuie să fie în mod necesar cel în care a fost depusă o cerere de înregistrare a unei mărci naționale ulterioare, este necesar să se considere că această marcă se bucură de renume în Uniunea Europeană. Criteriile care rezultă din jurisprudență privind utilizarea serioasă a mărcii comunitare nu sunt, ca atare, relevante pentru a stabili existența unui „renume” în sensul articolului 4 alineatul (3) din această directivă.

2)

În cazul în care marca comunitară anterioară a dobândit deja renume într-o parte substanțială a teritoriului Uniunii Europene, însă nu pentru publicul relevant din statul membru în care s-a solicitat înregistrarea mărcii naționale ulterioare vizate de opoziție, titularul mărcii comunitare poate beneficia de protecția instituită la articolul 4 alineatul (3) din Directiva 2008/95 atunci când se dovedește că o parte semnificativă din punct de vedere comercial a publicului menționat cunoaște această marcă, stabilește o legătură între aceasta și marca națională ulterioară și există, ținând seama de toți factorii pertinenți din cauză, fie o atingere efectivă și actuală adusă mărcii comunitare, în sensul acestei dispoziții, fie, în lipsa acesteia, un risc serios ca o asemenea atingere să se producă în viitor.

---

(1)  JO C 175, 10.6.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/7

---

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 2 septembrie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Augstākā tiesa – Letonia) – Andrejs Surmačs/Finanšu un kapitāla tirgus komisija

(Cauza C-127/14) (1)

((Trimitere preliminară - Directiva 94/19/CE - Anexa I punctul 7 - Sistem de garantare a depozitelor - Excluderea anumitor depunători din sistemul de garantare a depozitelor - Excluderea unui „manager”))

(2015/C 354/08)

Limba de procedură: letona

Instanța de trimitere

Augstākā tiesa

Părțile din procedura principală

Reclamant: Andrejs Surmačs

Pârâtă: Finanšu un kapitāla tirgus komisija

Dispozitivul

1)

Depozitele excluse în temeiul punctului 7 din anexa I la Directiva 94/19/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind sistemele de garantare a depozitelor, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2009, sunt enumerate în mod exhaustiv în anexa menționată, astfel încât statele membre nu pot prevedea în dreptul lor național alte categorii de depunători, care nu se încadrează, din punctul de vedere al funcțiilor exercitate, în sfera noțiunilor enumerate la același punct, pentru a le aplica excluderea de la garantarea depozitelor.

2)

Punctul 7 din anexa I la Directiva 94/19, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/14, trebuie interpretat în sensul că statele membre pot exclude de la garantarea prevăzută de această directivă, ca manager, persoanele care, având în vedere funcția ocupată în cadrul instituției de credit, dispun, indiferent de denumirea acestei funcții, de un nivel de informații și de competențe care le permite să aprecieze situația financiară reală și riscurile asociate activităților instituției de credit.

---

(1)  JO C 159, 26.5.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/8

---

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 2 septembrie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunale Amministrativo Regionale per il Lazio – Italia) – Confederazione Generale Italiana del Lavoro (CGIL), Istituto Nazionale Confederale Assistenza (INCA)/Presidenza del Consiglio dei Ministri, Ministero dell'Interno, Ministero dell'Economia e delle Finanze

(Cauza C-309/14) (1)

((Trimitere preliminară - Statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung - Directiva 2003/109/CE - Reglementare națională - Eliberarea și reînnoirea permisului de ședere - Condiție - Contribuție financiară obligatorie - Cuantum de opt ori mai ridicat decât cuantumul pentru obținerea cărții de identitate naționale - Atingere adusă principiilor Directivei 2003/109/CE))

(2015/C 354/09)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale Amministrativo Regionale per il Lazio

Părțile din procedura principală

Reclamante: Confederazione Generale Italiana del Lavoro (CGIL), Istituto Nazionale Confederale Assistenza (INCA)

Pârâți: Presidenza del Consiglio dei Ministri, Ministero dell'Interno, Ministero dell'Economia e delle Finanze

Dispozitivul

Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2011/51/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2011, se opune unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiul principal, care impune resortisanților țărilor terțe ce solicită eliberarea sau reînnoirea unui permis de ședere în statul membru în cauză plata unei taxe al cărei cuantum este cuprins între 80 de euro și 200 de euro, în măsura în care o astfel de taxă este disproporționată în considerarea obiectivului urmărit de directiva menționată și poate să creeze un obstacol în calea exercitării drepturilor conferite de aceasta.

---

(1)  JO C 339, 29.9.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/9

---

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 3 septembrie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Landgericht Krefeld – Germania) – Colena AG/Karnevalservice Bastian GmbH

(Cauza C-321/14) (1)

([Trimitere preliminară - Apropierea legislațiilor - Produse cosmetice - Protecția consumatorilor - Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 - Domeniu de aplicare - Lentile de contact colorate, cu motive și care nu sunt corectoare de vedere - Mențiune pe ambalaj care desemnează produsul în cauză ca fiind un produs cosmetic - Protecția consumatorilor])

(2015/C 354/10)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Krefeld

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Colena AG

Pârâtă: Karnevalservice Bastian GmbH

Dispozitivul

Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice trebuie interpretat în sensul că lentilele de contact colorate, cu motive și care nu sunt corectoare de vedere nu se încadrează în domeniul de aplicare al acestui regulament, chiar dacă ambalajul lor cuprinde mențiunea „Accesoriu cosmetic pentru ochi, supus directivei privind produsele cosmetice”.

---

(1)  JO C 315, 15.9.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/9

---

Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 3 septembrie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Conseil d'État – Franța) – Établissement national des produits de l'agriculture et de la mer (FranceAgriMer)/Société Sodiaal International

(Cauza C-383/14) (1)

([Trimitere preliminară - Protecția intereselor financiare ale Uniunii - Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 - Articolul 3 - Recuperare a unui ajutor comunitar - Sancțiune administrativă - Măsură administrativă - Termen de prescripție])

(2015/C 354/11)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Conseil d'État

Părțile din procedura principală

Reclamant: Établissement national des produits de l'agriculture et de la mer (FranceAgriMer)

Pârâtă: Société Sodiaal International

Dispozitivul

Articolul 3 alineatul (1) al patrulea paragraf din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene trebuie interpretat în sensul că prescripția pe care o prevede este aplicabilă nu numai urmăririi în justiție a abaterilor ce determină impunerea unor sancțiuni administrative, în sensul articolului 5 din acest regulament, ci și urmăririi ce determină adoptarea unor măsuri administrative, în sensul articolului 4 din regulamentul menționat.

---

(1)  JO C 361, 13.10.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/10

---

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 2 septembrie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Cour administrative d'appel de Versailles – Franța) – Groupe Steria SCA/Ministère des finances et des comptes publics

(Cauza C-386/14) (1)

([Trimitere preliminară - Legislație fiscală - Libertatea de stabilire - Directiva 90/435/CEE - Articolul 4 alineatul (2) - Distribuiri de dividende cu caracter transfrontalier - Impozit pe profit - Impozitarea grupurilor („integrare fiscală” franceză) - Scutirea dividendelor plătite de filialele care aparțin grupului fiscal integrat - Condiție privind rezidența - Dividende plătite de filiale nerezidente - Cheltuieli și costuri nedeductibile aferente participației])

(2015/C 354/12)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Cour administrative d'appel de Versailles

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Groupe Steria SCA

Pârât: Ministère des finances et des comptes publics

Dispozitivul

Articolul 49 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune unei legislații a unui stat membru privind un regim de integrare fiscală, în temeiul căreia o societate-mamă integrantă beneficiază de neutralizarea reintegrării unei cote-părți din cheltuieli și din costuri stabilită forfetar la 5 % din valoarea netă a dividendelor primite de ea de la societățile rezidente care fac parte din integrare, în timp ce o astfel de neutralizare îi este refuzată, în temeiul acestei legislații, pentru dividendele care îi sunt distribuite de filialele sale situate într-un alt stat membru și care, dacă aceste filiale ar fi fost rezidente, ar fi fost eligibile în mod obiectiv, la cerere.

---

(1)  JO C 372, 20.10.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/11

---

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 3 septembrie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Administrativen sad – Varna – Bulgaria) – Asparuhovo Lake Investment Company OOD/Direktor na Direktsia „Obzhalvane i danachno-osiguritelna praktika” Varna pri Tsentralno upravlenie na Natsionalnata agentsia za prihodite

(Cauza C-463/14) (1)

([Trimitere preliminară - Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată - Directiva 2006/112/CE - Articolul 24 alineatul (1), articolul 25 litera (b), articolul 62 alineatul (2), articolul 63 și articolul 64 alineatul (1) - Noțiunea „prestare de servicii” - Contrat de abonament privind prestarea de servicii de consultanță - Fapt generator al taxei - Necesitatea dovedirii prestării efective a serviciilor - Exigibilitatea taxei])

(2015/C 354/13)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Administrativen sad – Varna

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Asparuhovo Lake Investment Company OOD

Pârât: Direktor na Direktsia „Obzhalvane i danachno-osiguritelna praktika” Varna pri Tsentralno upravlenie na Natsionalnata agentsia za prihodite

Dispozitivul

1)

Articolul 24 alineatul (1) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretat în sensul că noțiunea „prestare de servicii” cuprinde contractele de abonament privind prestarea de servicii de consultanță unei întreprinderi, în special de natură juridică, comercială și financiară, în cadrul cărora prestatorul s-a pus la dispoziția beneficiarului pe durata contractului.

2)

În ceea ce privește contractele de abonament privind prestarea de servicii de consultanță precum cele în discuție în litigiul principal, articolul 62 alineatul (2), articolul 63 și articolul 64 alineatul (1) din Directiva TVA trebuie interpretate în sensul că faptul generator al taxei și exigibilitatea acesteia intervin la expirarea perioadei pentru care s-a convenit plata, fără să prezinte importanță dacă beneficiarul a apelat efectiv sau cât de des a apelat la serviciile prestatorului.

---

(1)  JO C 439, 8.12.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/11

---

Cerere de decizie preliminară introdusă de Oberster Gerichtshof (Austria) la 8 iulie 2015 – Leopoldine Gertraud Piringer

(Cauza C-342/15)

(2015/C 354/14)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Oberster Gerichtshof

Părțile din procedura principală

Reclamantă și recurentă: Leopoldine Gertraud Piringer

Întrebările preliminare

1)

Articolul 1 alineatul (1) a doua teză din Directiva 77/249/CEE de facilitare a exercitării efective a libertății de a presta servicii de către avocați (1) trebuie interpretat în sensul că un stat membru poate excepta de la libera prestare a serviciilor de către avocați autentificarea semnăturii de pe documentele necesare transferului de drepturi reale imobiliare și poate să rezerve această activitate notarilor publici?

2)

Articolul 56 TFUE trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei dispoziții naționale a statului membru de înscriere (Austria), potrivit căreia autentificarea semnăturilor de pe documentele necesare constituirii sau transferului de drepturi reale imobiliare este rezervată notarilor publici, cu efectul că declarația pe proprie răspundere referitoare la autenticitatea semnăturii, date în statul său de reședință în fața un avocat stabilit în Republica Cehă, nu este recunoscută în statul de înscriere, chiar dacă, potrivit dreptului ceh această declarație are efectul juridic al unei autentificări oficiale, în special întrucât: a. problema recunoașterii în statul de înscriere a unei declarații privind autenticitatea unei semnături de pe o cerere de înscriere în cartea funciară, date în Republica Cehă, în fața unui avocat stabilit acolo se referă la exercitarea unei prestări de servicii de către un avocat, care nu este permisă avocaților din statul de înscriere, iar în consecință, refuzul recunoașterii unei asemenea declarații nu se supune interdicției restricțiilor sau: b. exclusivitatea recunoscută notarilor pentru această profesie este justificată obiectiv de garantarea legalității și a securității juridice a actelor (a documentar privind tranzacții juridice) și prin urmare prin motive imperative de interes general fiind, în plus, necesară, pentru a atinge acest obiectiv în statul de înscriere?

---

(1)  Directiva Consiliului din 22 martie 1977 de facilitare a exercitării efective a libertății de a presta servicii de către avocați (JO L 78, p. 17, Ediție specială, 06/vol. 1, p. 46).

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/12

---

Cerere de decizie preliminară introdusă de Obersten Gerichtshof (Austria) la 15 iulie 2015 – BAWAG PSK Bank für Arbeit und Wirtschaft und Österreichische Postsparkasse AG/Verein für Konsumenteninformation

(Cauza C-375/15)

(2015/C 354/15)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Oberster Gerichtshof

Părțile din procedura principală

Reclamantă: BAWAG PSK Bank für Arbeit und Wirtschaft und Österreichische Postsparkasse AG

Pârât: Verein für Konsumenteninformation

Întrebările preliminare

1)

Articolul 41 alineatul (1) coroborat cu articolul 36 alineatul (1) din Directiva 2007/64/CE privind serviciile de plată în cadrul pieței interne (Directiva privind serviciile de plată) (1) trebuie interpretat în sensul că o informație (în format electronic) se consideră transmisă pe un suport de date durabil dacă este trimisă de către bancă către căsuța de e-mail a clientului în cadrul serviciului de online-banking (e-Banking), astfel încât clientul poate accesa această informație prin click după înregistrarea pe pagina web de e-banking?

2)

În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare: Articolul 41 alineatul (1) coroborat cu articolul 36 alineatul (1) din Directiva privind serviciile de plată trebuie interpretat în sensul că într-un asemenea caz a) banca pune la dispoziție informația pe un suport durabil, dar aceasta nu este transmisă clientului, ci devine doar accesibilă acestuia sau b) se ridică numai problema permiterii accesului la informație fără a utiliza un suport durabil?

---

(1)  Directiva 2007/64/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 97/7/CE, 2002/65/CE, 2005/60/CE și 2006/48/CE și de abrogare a Directivei 97/5/CE (JO L 319, p. 1).

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/13

---

Cerere de decizie preliminară introdusă de Audiencia Provincial de Baleares (Spania) la 16 iulie 2015 – Francisca Garzón Ramos și José Javier Ramos Martín/Banco de Caja España de Inversiones, Salamanca y Soria, S.A. și Intercotrans S.L.

(Cauza C-380/15)

(2015/C 354/16)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Audiencia Provincial de Les Illes Balears

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Francisca Garzón Ramos și José Javier Ramos Martín

Pârâte: Banco de Caja España de Inversiones, Salamanca y Soria, S.A. și

Intercotrans S.L.

Întrebările preliminare

1)

Este articolul 698 alineatul 1 din Codul de procedură civilă spaniol compatibil cu principiul protecției jurisdicționale efective, prevăzut la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (1), având în vedere că dispoziția națională menționată interzice în orice situație instanței sesizate cu procedura ordinară de anulare a titlului executoriu să suspende preventiv procedura de executare ipotecară bazată pe acest titlu considerat nul?

2)

În cazul în care la întrebarea anterioară se răspunde în sensul că reglementarea spaniolă este incompatibilă cu articolul menționat din Carta europeană, ca o consecință a acestui fapt, este aplicabilă în prezenta cauză jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și, în particular, cea stabilită în Hotărârea Camerei întâi din 17 iulie 2014 (C-169/14) (2)?

---

(1)  JO 2000, C 364, p.1.

(2)  EU:C:2014:2099.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/14

---

Recurs introdus la 15 iulie 2015 de Skype împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera întâi) din 5 mai 2015 în cauza T-183/13, Skype/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

(Cauza C-382/15 P)

(2015/C 354/17)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Skype (reprezentanți: A. Carboni, M. Browne, solicitors)

Celelalte părți din procedură: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), Sky IP International Ltd, Sky plc

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

—	anularea în întregime a Hotărârii Tribunalului din 5 mai 2015 în cauza T-183/13 și trimiterea cererii la OAPI în vederea continuării procedurii, precum și

—

obligarea OAPI și a oricărei părți interveniente în cadrul acestui recurs la suportarea propriilor cheltuieli de judecată și la plata cheltuielilor de judecată efectuate de recurentă în procedura de față, precum și în cele privind (i) acțiunea în fața Tribunalului în cauza T-183/13, (ii) calea de atac în fața Camerei a patra de recurs în caza R 2398/2010-4 și (iii) opoziția B 812 380 în fața diviziei de opoziție.

Motivele și principalele argumente

Motivul de recurs unic invocat de recurentă este acela că Tribunalul a încălcat articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (1) cu prilejul pronunțării hotărârii în cauza T-183/13 referitoare la cererea de înregistrare a unei mărci comunitare nr. 3 660 065 (în continuare „marca contestată”). În special, atunci când a decis să confirme constatările pârâtului în ceea ce privește riscul de confuzie, Tribunalul a săvârșit următoarele erori:

1.	cu prilejul aprecierii similitudinii dintre produsele și serviciile acoperite de marca contestată și de marca anterioară a intervenientelor, a identificat o listă incorectă a serviciilor acoperite de marca contestată;

2.

a evaluat în mod incorect caracteristicile publicului relevant, neținând seama de faptul că serviciul Skype al recurentei era bazat pe o formă de tehnologie foarte recentă și inovativă la data priorității mărcii contestate (denumită în continuare „data relevantă”) și că, astfel, publicul relevant avea un nivel de experiență tehnică peste medie și o capacitate sporită de a face distincție între mărci;

3.

a presupus în mod incorect că recunoașterea de către recurentă a faptului că serviciile acoperite de marca contestată sunt identice cu unele dintre serviciile acoperite de marca anterioară reprezintă totodată o recunoaștere a faptului că marca anterioară se bucura de un caracter distinctiv și/sau de un renume sporit în ceea ce privește elementele care se suprapuneau cu cele specifice mărcii contestate la data relevantă;

4.

a aplicat greșit legea în mai multe privințe atunci când a evaluat aprecierea de către pârât a similitudinilor vizuale, fonetice și conceptuale ale mărcilor în discuție, în special întrucât s-a întemeiat pe ficțiunea juridică incorectă potrivit căreia consumatorul mediu citește cuvintele scurte în mod izolat, de la stânga la dreapta, a acordat o semnificație exagerată coincidenței literelor S-K-Y la începutul fiecăreia dintre mărci și nu a ținut seama de împrejurarea că diferența conceptuală dintre aceste mărci contracarează orice asemănare vizuală sau fonetică;

5.

a săvârșit două erori semnificative atunci când a confirmat constatările pârâtului în sensul că marca anterioară are un caracter distinctiv sporit în ceea ce privește produsele și serviciile care nu fac parte dintre serviciile „centrale” de televiziune ale intervenientelor: în primul rând, s-a întemeiat în mod greșit pe utilizarea mărcii anterioare în legătură cu serviciile „centrale” ale intervenientelor pentru a deduce caracterul distinctiv al celorlalte servicii; în al doilea rând, a luat în considerare dovezi privind utilizarea ulterioare datei relevante;

6.

a aplicat greșit legea în mai multe privințe atunci când a efectuat aprecierea globală a riscului de confuzie, prin faptul că nu a luat în considerare: i. reputația substanțială de care se bucura marca contestată la data relevantă și ii. dovada concretă că mărcile în discuție au coexistat în mod pașnic pe piață pentru mai bine de zece ani, fără să fi fost formulată vreo acțiune în contrafacere de către interveniente, ceea ce arată cu putere că nu existat niciun risc de confuzie la data relevantă.

În consecință, recurenta solicită Curții: (1) anularea Hotărârii Tribunalului în cauza T-183/13 și trimiterea cererii la pârât în vederea continuării procedurii, precum și (2) obligarea la plata cheltuielilor de judecată efectuate de recurentă.

---

(1)  JO L 78, p. 1.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/15

---

Recurs introdus la 15 iulie 2015 de Skype împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera întâi) din 5 mai 2015 în cauza T-423/12, Skype/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

(Cauza C-383/15 P)

(2015/C 354/18)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Skype (reprezentanți: A. Carboni, M. Browne, solicitors)

Celelalte părți din procedură: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), Sky IP International Ltd, Sky plc

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

—	anularea în întregime a Hotărârii Tribunalului din 5 mai 2015 în cauza T-423/12 și trimiterea cererii la OAPI în vederea continuării procedurii, precum și

—

obligarea OAPI și a oricărei părți interveniente în cadrul acestui recurs la suportarea propriilor cheltuieli de judecată și la plata cheltuielilor de judecată efectuate de recurentă în procedura de față, precum și în cele privind (i) acțiunea în fața Tribunalului în cauza T-423/12, (ii) calea de atac în fața Camerei a patra de recurs în cauza R 1561/2010-4 și (iii) opoziția B 1 023 680 în fața diviziei de opoziție.

Motivele și principalele argumente

Motivul de recurs unic invocat de recurentă este acela că Tribunalul a încălcat articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (1) cu prilejul pronunțării hotărârii în cauza T-423/12 referitoare la cererea de înregistrare a unei mărci comunitare nr. 4 546 248 (în continuare „marca contestată”). În special, atunci când a decis să confirme constatările pârâtului în ceea ce privește riscul de confuzie, Tribunalul a săvârșit următoarele erori:

1.

a evaluat în mod incorect caracteristicile publicului relevant, neținând seama de faptul că serviciul Skype al recurentei era bazat pe o formă de tehnologie foarte recentă și inovativă la data priorității mărcii contestate (denumită în continuare „data relevantă”) și că, astfel, publicul relevant avea un nivel de experiență tehnică peste medie și o capacitate sporită de a face distincție între mărci;

2.

a presupus în mod incorect că recunoașterea de către recurentă a faptului că produsele și serviciile acoperite de marca contestată sunt identice cu unele dintre produsele și serviciile acoperite de marca anterioară reprezintă totodată o recunoaștere a faptului că marca anterioară se bucura de un caracter distinctiv și/sau de un renume sporit în ceea ce privește elementele care se suprapuneau cu cele specifice mărcii contestate la data relevantă;

3.

a aplicat greșit legea în mai multe privințe atunci când a evaluat aprecierea de către pârât a similitudinilor vizuale, fonetice și conceptuale ale mărcilor în discuție, în special întrucât s-a întemeiat pe ficțiunea juridică incorectă potrivit căreia consumatorul mediu citește cuvintele scurte în mod izolat, de la stânga la dreapta, a acordat o semnificație exagerată coincidenței literelor S-K-Y la începutul fiecăreia dintre mărci, nu a ținut seama de elementul grafic al mărcii contestate și nu a ținut seama de împrejurarea că diferența conceptuală dintre aceste mărci contracarează orice asemănare vizuală sau fonetică;

4.

a săvârșit două erori semnificative atunci când a confirmat constatările pârâtului în sensul că marca anterioară are un caracter distinctiv sporit în ceea ce privește produsele și serviciile care nu fac parte dintre serviciile „centrale” de televiziune ale intervenientelor: în primul rând, s-a întemeiat în mod greșit pe utilizarea mărcii anterioare în legătură cu serviciile „centrale” ale intervenientelor pentru a deduce caracterul distinctiv al celorlalte servicii; în al doilea rând, a luat în considerare dovezi privind utilizarea ulterioare datei relevante;

5.

a aplicat greșit legea în mai multe privințe atunci când a efectuat aprecierea globală a riscului de confuzie, prin faptul că nu a luat în considerare: i. reputația substanțială de care se bucura marca contestată la data relevantă și ii. dovada concretă că mărcile în discuție au coexistat în mod pașnic pe piață pentru mai bine de zece ani, fără să fi fost formulată vreo acțiune în contrafacere de către interveniente, ceea ce arată cu putere că nu a existat niciun risc de confuzie la data relevantă.

În consecință, recurenta solicită Curții: (1) anularea Hotărârii Tribunalului în cauza T-423/12 și trimiterea cererii la pârât în vederea continuării procedurii, precum și (2) obligarea la plata cheltuielilor de judecată efectuate de recurentă.

---

(1)  JO L 78, p. 1.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/16

---

Recurs introdus la 15 iulie 2015 de Skype împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera întâi) din 5 mai 2015 în cauza T-184/13, Skype/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

(Cauza C-384/15 P)

(2015/C 354/19)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Skype (reprezentanți: A. Carboni, M. Browne, solicitors)

Celelalte părți din procedură: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), Sky IP International Ltd, Sky plc

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

—	anularea în întregime a Hotărârii Tribunalului din 5 mai 2015 în cauza T-184/13 și trimiterea cererii la OAPI în vederea continuării procedurii, precum și

—

obligarea OAPI și a oricărei părți interveniente în cadrul acestui recurs la suportarea propriilor cheltuieli de judecată și la plata cheltuielilor de judecată efectuate de recurentă în procedura de față, precum și în cele privind (i) acțiunea în fața Tribunalului în cauza T-184/13, (ii) calea de atac în fața Camerei a patra de recurs în cauza R 121/2011-4 și (iii) opoziția B 1 046 046 în fața diviziei de opoziție.

Motivele și principalele argumente

Motivul de recurs unic invocat de recurentă este acela că Tribunalul a încălcat articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (1) cu prilejul pronunțării hotărârii în cauza T-184/13 referitoare la cererea de înregistrare a unei mărci comunitare nr. 4 521 084 (în continuare „marca contestată”). În special, atunci când a decis să confirme constatările pârâtului în ceea ce privește riscul de confuzie, Tribunalul a săvârșit următoarele erori:

1.

a evaluat în mod incorect caracteristicile publicului relevant, neținând seama de faptul că serviciul Skype al recurentei era bazat pe o formă de tehnologie foarte recentă și inovativă la data priorității mărcii contestate (denumită în continuare „data relevantă”) și că, astfel, publicul relevant avea un nivel de experiență tehnică peste medie și o capacitate sporită de a face distincție între mărci;

2.

a presupus în mod incorect că recunoașterea de către recurentă a faptului că produsele și serviciile acoperite de marca contestată sunt identice cu unele dintre produsele și serviciile acoperite de marca anterioară reprezintă totodată o recunoaștere a faptului că marca anterioară se bucura de un caracter distinctiv și/sau de un renume sporit în ceea ce privește elementele care se suprapuneau cu cele specifice mărcii contestate la data relevantă;

3.

a aplicat greșit legea în mai multe privințe atunci când a evaluat aprecierea de către pârât a similitudinilor vizuale, fonetice și conceptuale ale mărcilor în discuție, în special întrucât s-a întemeiat pe ficțiunea juridică incorectă potrivit căreia consumatorul mediu citește cuvintele scurte în mod izolat, de la stânga la dreapta, a acordat o semnificație exagerată coincidenței literelor S-K-Y la începutul fiecăreia dintre mărci și nu a ținut seama de împrejurarea că diferența conceptuală dintre aceste mărci contracarează orice asemănare vizuală sau fonetică;

4.

a săvârșit două erori semnificative atunci când a confirmat constatările pârâtului în sensul că marca anterioară are un caracter distinctiv sporit în ceea ce privește produsele și serviciile care nu fac parte dintre serviciile „centrale” de televiziune ale intervenientelor: în primul rând, s-a întemeiat în mod greșit pe utilizarea mărcii anterioare în legătură cu serviciile „centrale” ale intervenientelor pentru a deduce caracterul distinctiv al celorlalte servicii; în al doilea rând, a luat în considerare dovezi privind utilizarea ulterioare datei relevante;

5.

a aplicat greșit legea în mai multe privințe atunci când a efectuat aprecierea globală a riscului de confuzie, prin faptul că nu a luat în considerare: i. reputația substanțială de care se bucura marca contestată la data relevantă și ii. dovada concretă că mărcile în discuție au coexistat în mod pașnic pe piață pentru mai bine de zece ani, fără să fi fost formulată vreo acțiune în contrafacere de către interveniente, ceea ce arată cu putere că nu a existat niciun risc de confuzie la data relevantă.

În consecință, recurenta solicită Curții: (1) anularea Hotărârii Tribunalului în cauza T-184/13 și trimiterea cererii la pârât în vederea continuării procedurii, precum și (2) obligarea la plata cheltuielilor de judecată efectuate de recurentă.

---

(1)  OJ L 78, p. 1.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/18

---

Cerere de decizie preliminară introdusă de Raad van State (Țările de Jos) la 17 iulie 2015 – Hilde Orleans, Rudi Van Buel, Marina Apers/Vlaams Gewest, intervenientă: Gemeentelijk Havenbedrijf Antwerpen

(Cauza C-387/15)

(2015/C 354/20)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Raad van State

Părțile din procedura principală

Reclamant: Hilde Orleans, Rudi Van Buel, Marina Apers

Pârât: Vlaams Gewest

Intervenientă: Gemeentelijk Havenbedrijf Antwerpen

Întrebarea preliminară

Planul regional de dezvoltare teritorială (GRUP) conține norme urbanistice care prevăd, cu titlu obligatoriu, că dezvoltarea de arii (afectate mai exact pentru întreprinderi portuare maritime și fluviale, parcuri logistice, lucrări de infrastructură pentru căile navigabile, precum și lucrări de infrastructură de circulație și transport) în care se află valori naturale (arii cu un anumit tip de habitat natural sau habitate ale unei specii, pentru care s-a desemnat respectiva arie specială de conservare/arie de protecție specială), care contribuie la obiectivele de conservare ale respectivelor arii speciale de conservare/arii de protecție specială, este posibilă numai după crearea unui habitat durabil în arii preponderent naturale (desemnate în cadrul unui sit Natura 2000) și după ce guvernul flamand adoptă o decizie, pe baza avizului prealabil al autorității flamande competente în domeniul conservării naturii. Această decizie, care trebuie să fie parte a unei cereri privind autorizația de urbanism pentru punerea în aplicare a afectărilor menționate, trebuie să confirme că s-a reușit crearea durabilă a unor arii preponderent naturale.

Aceste norme urbanistice și dezvoltările pozitive ale ariei preponderent naturale impuse prin intermediul lor se pot lua în considerare atunci când se determină dacă integritatea siturilor este afectată în mod semnificativ și/sau în cadrul evaluării efectelor potențiale în sensul articolului 6 alineatul (3) din Directiva Habitate (1) sau se consideră că aceste norme urbanistice pot constitui numai „măsuri compensatorii” în sensul articolului 6 alineatul (4) din Directiva Habitate, atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute la această dispoziție?

---

(1)  Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, p. 7, Ediție specială 15/vol. 02, p. 109)

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/19

---

Cerere de decizie preliminară introdusă de Raad van State (Belgia) la 17 iulie 2015 – Denis Malcorp şi alţii/Vlaams Gewest, intervenientă: Gemeentelijk Havenbedrijf Antwerpen

(Cauza C-388/15)

(2015/C 354/21)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Raad van State

Părțile din procedura principală

Reclamanţi: Denis Malcorps, Myriam Rijssens, Guido Van De Walle

Pârâtă: Vlaams Gewest

Intervenientă: Gemeentelijk Havenbedrijf Antwerpen

Întrebarea preliminară

Planul regional de dezvoltare teritorială (GRUP) conține norme urbanistice care prevăd, cu titlu obligatoriu, că dezvoltarea de arii (afectate mai exact pentru întreprinderi portuare maritime și fluviale, parcuri logistice, lucrări de infrastructură pentru căile navigabile, precum și lucrări de infrastructură de circulație și transport) în care se află valori naturale (arii cu un anumit tip de habitat natural sau habitate ale unei specii, pentru care s-a desemnat respectiva arie specială de conservare/arie de protecție specială), care contribuie la obiectivele de conservare ale respectivelor arii speciale de conservare/arii de protecție specială, este posibilă numai după crearea unui habitat durabil în arii preponderent naturale (desemnate în cadrul unui sit Natura 2000) și după ce guvernul flamand adoptă o decizie, pe baza avizului prealabil al autorității flamande competente în domeniul conservării naturii. Această decizie, care trebuie să fie parte a unei cereri privind autorizația de urbanism pentru punerea în aplicare a afectărilor menționate, trebuie să confirme că s-a reușit crearea durabilă a unor arii preponderent naturale.

Aceste norme urbanistice și dezvoltările pozitive ale ariei preponderent naturale impuse prin intermediul lor se pot lua în considerare atunci când se determină dacă integritatea siturilor este afectată în mod semnificativ și/sau în cadrul evaluării efectelor potențiale în sensul articolului 6 alineatul (3) din Directiva Habitate (1) sau se consideră că aceste norme urbanistice pot constitui numai „măsuri compensatorii” în sensul articolului 6 alineatul (4) din Directiva Habitate, atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute la această dispoziție?

---

(1)  Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, p. 7, Ediție specială 15/vol. 02, p. 109)

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/19

---

Cerere de decizie preliminară introdusă de Juzgado de lo Social no 33 de Barcelona (Spania) la 22 iulie 2015 – Mohamed Daouidi/Bootes Plus S.L., Fondo de Garantía Salarial și Ministerio Fiscal

(Cauza C-395/15)

(2015/C 354/22)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Juzgado de lo Social no 33 de Barcelona

Părțile din procedura principală

Reclamant: Mohamed Daouidi

Pârâte: Bootes Plus S.L., Fondo de Garantía Salarial și Ministerio Fiscal

Întrebările preliminare

1)

Interdicția generală privind discriminarea, prevăzută la articolul 21 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (1), trebuie interpretată astfel încât să includă, în domeniul său de interdicție și protecție, decizia angajatorului de a concedia un lucrător – care, până la momentul respectiv, era considerat un bun profesionist – pentru simplul fapt că se afla în situație de incapacitate temporară – pe durată nedeterminată – ca urmare a unui accident de muncă, timp în care primea asistență medicală și prestații economice de securitate socială?

2)

Articolul 30 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că protecția care trebuie acordată unui lucrător în cazul concedierii evident arbitrare și fără motiv trebuie să fie cea prevăzută în legislația națională pentru toate concedierile prin care se aduce atingere unui drept fundamental?

3)

Decizia angajatorului de a concedia un lucrător – care, până la momentul respectiv, era considerat un bun profesionist – pentru simplul fapt că se afla în situație de incapacitate temporară – pe durată nedeterminată – ca urmare a unui accident de muncă, timp în care primea asistență medicală și prestații economice de securitate socială intră în domeniul de aplicare și/sau protecție prevăzut la articolele 3, 15, 31, 34 alineatul (1) și 35 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (unul, mai multe sau toate acestea)?

4)

În cazul unui răspuns afirmativ la cele trei întrebări anterioare (sau la una dintre acestea) și al unei interpretări în sensul că decizia de concediere a unui lucrător – care, până la momentul respectiv, era considerat un bun profesionist – pentru simplul fapt că se afla în situație de incapacitate temporară – pe durată nedeterminată – ca urmare a unui accident de muncă, timp în care primea asistență medicală și prestații economice de securitate socială, intră în domeniul de aplicare și/sau protecție prevăzut de unul sau unele dintre articolele din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, acestea pot fi aplicate de instanța națională în vederea soluționării unui litigiu între particulari, deoarece se consideră că – în funcție de calificarea ca „drept” sau „principiu” – beneficiază de efect orizontal sau prin aplicarea „principiului interpretării conforme”? În cazul unul răspuns negativ la cele patru întrebări anterioare, se formulează o a cincea întrebare:

5)

Decizia angajatorului de a concedia un lucrător – care, până la momentul respectiv, era considerat un bun profesionist – pentru simplul fapt că se afla în situație de incapacitate temporară – pe durată nedeterminată – ca urmare a unui accident de muncă este inclusă în noțiunea „discriminare indirectă pe motive de handicap”, prevăzută la articolele 1, 2 și 3 din Directiva 2000/78 (2)?

---

(1)  JO 2000, C 364, p. 1.

(2)  Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO L 303, p. 16, Ediție specială, 05/vol. 6, p. 7).

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/20

---

Cerere de decizie preliminară introdusă de Corte suprema di cassazione (Italia) la 23 iulie 2015 – Camera di Commercio, Industria, Artigianato e Agricoltura di Lecce/Salvatore Manni

(Cauza C-398/15)

(2015/C 354/23)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Corte suprema di cassazione

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Camera di Commercio, Industria, Artigianato e Agricoltura di Lecce

Pârât: Salvatore Manni

Întrebările preliminare

1)

Principiul păstrării datelor cu caracter personal într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate pentru o perioadă nu mai mare decât este necesar în vederea atingerii scopurilor pentru care au fost colectate sau pentru care vor fi prelucrate ulterior , prevăzut la articolul 6 alineatul (1) litera (e) din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 (1) , transpusă [prin] Decretul legislativ nr. 196 din 30 iunie 2003, trebuie să prevaleze și, prin urmare, se opune sistemului de publicitate aplicat prin intermediul registrului societăților prevăzut de Prima directivă 68/151/CE a Consiliului din 9 martie 1968 (2), precum și de dreptul național la articolul 2188 din Codul civil și la articolul 8 din Legea nr. 580 din 29 decembrie 1993, în măsura în care acesta impune ca orice persoană, fără vreo limită de timp, să poată cunoaște datele referitoare la persoanele fizice care figurează în acest registru?

2)

Prin urmare, articolul 3 din Prima directivă 68/151/CEE a Consiliului din 9 martie 1968 permite ca, prin derogare de la durata nelimitată în timp și de la destinatarii nedeterminați ai datelor publicate în registrul societăților, datele în cauză să nu mai fie supuse „publicității”, în acest dublu înțeles, ci să fie în schimb disponibile doar pentru o perioadă limitată sau pentru destinatari determinați, pe baza unei aprecieri de la caz la caz conferite operatorului datelor?

---

(1)  Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, p. 31, Ediție specială, 13/vol. 17, p. 10).

(2)  Prima directivă 68/151/CEE a Consiliului din 9 martie 1968 de coordonare, în vederea echivalării, a garanțiilor impuse societăților în statele membre, în înțelesul articolului 58 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaților sau terților (JO L 65, p. 8, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 3).

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/21

---

Cerere de decizie preliminară introdusă de Audiencia Provincial de Cantabria – Sección 4 (Spania) la 7 august 2015 – Liberbank, S.A./Rafael Piris del Campo

(Cauza C-431/15)

(2015/C 354/24)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Audiencia Provincial de Cantabria – Sección 4

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Liberbank, S.A.

Pârât: Rafael Piris del Campo

Întrebările preliminare

1)

Limitarea efectelor retroactive ale nulității unui clauze-prag incluse într-un contract încheiat cu consumatorii, ca urmare a caracterului său abuziv, este compatibilă cu principiul neobligativității și cu articolele 6 și 7 din Directiva 93/13/CEE (1) a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii?

2)

Menținerea efectelor unei clauze-prag incluse într-un contract încheiat cu consumatorii, care a fost declarată nulă ca urmare a caracterului său abuziv, este compatibilă cu articolele 6 și 7 din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii?

3)

Limitarea efectelor retroactive ale nulității unei clauze-prag incluse într-un contract încheiat cu consumatorii, ca urmare a caracterului său abuziv, întemeiată pe existența riscului unor consecințe grave asupra ordinii publice economice și pe buna-credință, este compatibilă cu articolele 6 și 7 din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii?

4)

În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea anterioară, în cazul exercitării unei acțiuni individuale în constatarea nulității unei clauze abuzive incluse într-un contract încheiat cu consumatorii, prezumția privind existența riscului unor consecințe grave asupra ordinii publice economice este compatibilă cu articolele 6 și 7 din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii sau este necesară evaluarea acestui risc luându-se în considerare datele economice concrete din care rezultă consecințele macroeconomice ale recunoașterii efectelor retroactive ale nulității unei clauze abuzive?

5)

Pe de altă parte, în cazul exercitării unei acțiuni individuale în constatarea nulității unei clauze abuzive incluse într-un contract încheiat cu consumatorii, evaluarea riscului unor consecințe grave asupra ordinii publice economice, luând în considerare efectele economice pe care le-ar avea exercitarea unei acțiuni individuale de către un număr mare de consumatori, este compatibilă cu articolele 6 și 7 din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 [privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii]? Sau, dimpotrivă, acest risc trebuie evaluat luându-se în considerare consecințele economice asupra economiei ale acțiunii individuale exercitate de un consumator?

6)

În cazul unui răspuns afirmativ la a treia întrebare, evaluarea abstractă a comportamentului unui profesionist în vederea aprecierii bunei-credințe este compatibilă cu articolele 6 și 7 din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii?

7)

Sau, dimpotrivă, este necesar ca respectiva bună-credință să fie examinată şi apreciată de la caz la caz, luându-se în considerare comportamentul concret al profesionistului în ceea ce privește încheierea contractului și includerea în acesta a clauzei abuzive, în lumina articolului 6 din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii?

---

(1)  JO L 95, p. 29, Ediţie specială, 15/vol. 2, p. 273.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/22

---

Acțiune introdusă la 6 august 2015 – Comisia Europeană/Republica Italiană

(Cauza C-433/15)

(2015/C 354/25)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: P. Rossi, D. Nardi, J. Guillem Carrau, agenți)

Pârâtă: Republica Italiană

Concluziile reclamantei

Comisia Europeană solicită Curții:

—

a) declararea faptului că, prin aceea că nu a garantat prelevarea suplimentară datorată pentru producția realizată în Italia care depășește nivelul cotei naționale, începând cu primul an de impozitare efectivă a prelevării suplimentare în Italia (1995/1996) și până la ultimul an în care în Italia s-a realizat o producție în exces (2008/2009), s-a debitat în mod efectiv producătorilor individuali care au contribuit la fiecare depășire a producției, precum și plătit la momentul potrivit, înaintea notificării valorii pe care o datorau, dobânditorul sau producătorul, în cazul unor vânzări directe, sau în cazul neplății în termele prevăzute, înscris pe rol și eventual colectat prin impunere de la aceiași dobânditori sau producători, guvernul italian nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de dispozițiile pertinente ale dreptului Uniunii aplicabile în anii în discuție și în special la articolele 1 și 2 din Regulamentul (CE) nr. 3950/92 (1); la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 (2); la articolele 79, 80 și 83 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 (3); precum și, în ceea ce privește dispozițiile de punere în executare ale Comisiei, la articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 536/1993 (4); la articolul 11 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 1392/2001 (5) și, în ultimul rând, la articolele 15 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 595/2004 (6);

—	b) obligarea Republicii Italiene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea cererii, Comisia arată că, potrivit datelor furnizate de autoritățile italiene sau în orice caz dobândite în cursul procedurii precontencioase, valoarea prelevării suplimentare care mai trebuie recuperată este de 1  343 de milioane de euro. Valoarea totală a prelevării suplimentare recuperată în mod efectiv se ridică la aproximativ 282 de milioane de euro dintr-un total imputat cu titlu de prelevare de aproximativ 2  305 de milioane de euro, în cursul primei perioade a primului an de comercializare în care sistemul prelevării suplimentare a fost introdus în mod formal în Italia (anul 1995/1996) până la ultimul an în care s-a înregistrat producție în exces (anul 2008/2009). După scăderea sumelor reținute în planurile de eșalonare (469 de milioane de euro) și a sumelor declarate nerecuperabile (211 milioane de euro), raportul dintre prelevarea percepută în mod efectiv și ceea ce rămâne să se recupereze din sumele nete care fac obiectul planurilor de eșalonare și sumele declarate nerecuperabile reprezintă 21 %. În esență, sumele recuperate în mod efectiv reprezintă cel puțin 1/4 din cele care trebuie să fie încă recuperate la data stabilită în opinia motivată.

Comisia arată că procentele din sumele recuperate în mod efectiv și cele imputate, pentru fiecare an de comercializare în discuție, sume nete rezultate din cele care fac obiectul eșalonării și cele declarate nerecuperabile, demonstrează lipsa de eficiență a sistemului de impozitare a prelevării suplimentare, în măsura în care sunt în general sub 21 %, în perioadele avute în vedere, și în pofida termenului stabilit în opinia motivată au trecut mai mult de 5 ani de la finalizarea ultimului an de comercializare în care s-a înregistrat un exces de producție în Italia.

În ceea ce privește justificarea adoptată de Italia, potrivit căreia recuperarea efectivă a sumelor datorate cu titlu de prelevare ar fi fost împiedicată de numeroasele acțiuni care se află încă pe rol pe care debitorii le-au formulat împotriva cererilor de plată, Comisia a prezentat datele cu privire la sumele recuperate în mod efectiv în raport cu cele care urmează să fie recuperate pentru care plățile respective sunt contestate, pentru fiecare an de comercializare în discuție. Datele demonstrează că din aproximativ 1  068 de milioane de euro exigibili, numai 241 de milioane de euro au fost recuperate, care constituie 23 % din sumele exigibile, fără să existe nicio justificare în această privință.

Dat fiind că funcția prelevării suplimentare este de a descuraja producția în exces de lapte în raport cu cantitățile de referință naționale (CRN), nerecuperarea continuată a unor sume atât de mari, la 20 de ani de la introducerea limitării producției în Italia, și la șase ani de la ultima depășire înregistrată a CRN-ului italian a determinat pierderea efectului util al sistemului de prelevare suplimentară astfel cum a fost dorit de legiuitor, după cum demonstrează și depășirile continue care au apărut în fiecare dintre anii de comercializare din 1995/1996 până la 2008/2009.

Comisia reține că nerecuperarea unor sume atât de mari aferente prelevării suplimentare este imputabilă unor neglijențe specifice ale Republicii Italiene, care explică lipsa de eficiență a regimului de impozitare a prelevării suplimentare în Italia, în perioada avută în vedere.

În primul rând, confuzia legislativă care a caracterizat legislația italiană de punere în aplicare a generat o întârziere în punerea în aplicare efectivă a sistemului de prelevare în Italia și un volum considerabil anomal de litigii care a avut ca efect să inhibe colectarea, din cauza suspendării plăților acordate de instanțele naționale cu titlu de măsuri provizorii.

În al doilea rând, Italia nu a utilizat în mod efectiv toate mecanismele administrative disponibile pentru recuperarea eficientă a sumelor datorate cu titlu de prelevare, precum compensare. Posibilitatea de a compensa prelevările care trebuie colectate și ajutoarele care trebuie acordate în cadrul politicii agricole comune a fost introdusă ineficient și tardiv și persistă până acum legi italiene care se opun aplicării acestora.

În al treilea rând, procedurile de colectare au fost în mare parte blocate de la intrarea în vigoare a Legii nr. 33/2009 până astăzi, din cauza inexistenței unor dispoziții de punere în aplicare sau a unor acorduri convenționale între autorități și entități implicate care sunt necesare pentru a le redemara.

În al patrulea rând, Comisia concluzionează că din cauza unor erori metodologice din partea administrațiilor însărcinate să efectueze recuperarea, sumele exigibile au fost considerate în mod eronat nerecuperabile, generând astfel lipsuri ulterioare în efectivitatea colectării prelevării suplimentare.

---

(1)  Regulamentul (CEE) nr. 3950/92 al Consiliului din 28 decembrie 1992 de stabilire a unei prelevări suplimentare în sectorul laptelui și produselor lactate (JO L 405, p. 1).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a unei prelevări în sectorul laptelui și al produselor lactate (JO L 270, p. 123).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (JO L 299, p. 1).

(4)  Regulamentul (CEE) nr. 536/93 al Comisiei din 9 martie 1993 de stabilire a unei prelevări suplimentare în sectorul laptelui și produselor lactate (JO L 57, p. 12).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 1392/2001 al Comisiei din 9 iulie 2001 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 3950/92 al Consiliului din 28 decembrie 1992 de stabilire a unei prelevări suplimentare în sectorul laptelui și produselor lactate (JO L 187, p. 19).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 595/2004 al Comisiei din 30 martie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului de stabilire a unei prelevări în sectorul laptelui și al produselor lactate (JO L 94, p. 22).

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/24

---

Cerere de decizie preliminară introdusă de The Labour Court, Ireland (Irlanda) la 13 august 2015 – Dr David L. Parris/Trinity College Dublin, Higher Education Authority, Department of Public Expenditure and Reform, Department of Education and Skills

(Cauza C-443/15)

(2015/C 354/26)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

The Labour Court, Irlanda

Părțile din procedura principală

Reclamant: Dr David L. Parris

Pârâți: Trinity College Dublin, Higher Education Authority, Department of Public Expenditure and Reform, Department of Education and Skills

Întrebările preliminare

1)

Constituie discriminare pe motive de orientare sexuală, contrară articolului 2 din Directiva 2000/78/CE (1), aplicarea unei reguli prevăzute de un sistem de pensii ocupaționale, potrivit căreia plata pensiei de urmaș către partenerul civil supraviețuitor al unei persoane afiliate la sistemul respectiv, după decesul acesteia din urmă, este condiționată de cerința ca persoana afiliată și partenerul său civil să își înregistreze parteneriatul civil înainte ca persoana afiliată să împlinească vârsta de 60 de ani, în contextul în care dreptul național nu le-a permis să înregistreze un parteneriat civil decât după ce persoana afiliată a împlinit vârsta de 60 de ani și în care persoana afiliată și partenerul său civil se angajaseră într-o uniune consensuală înaintea acestei date?

În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare,

2)

Constituie discriminare pe motive de vârstă, contrară articolului 2 coroborat cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva 2000/78/CE, faptul că un asigurător din cadrul unui sistem de pensii ocupaționale condiționează dreptul la pensie de urmaș al unui partener civil supraviețuitor al unei persoane afiliate la sistemul respectiv, după decesul acesteia din urmă, de cerința ca persoana afiliată și partenerul său civil să încheie un parteneriat civil înainte ca persoana afiliată să împlinească vârsta de 60 de ani, în condițiile în care: (a) prevederea referitoare la vârsta la care o persoană afiliată trebuie să fi încheiat un parteneriat civil nu constituie un criteriu folosit la calculele actuariale și în care (b) dreptul național nu le-a permis persoanei afiliate și partenerului său civil să încheie un parteneriat civil înainte ca persoana afiliată să împlinească vârsta de 60 de ani, precum și în condițiile în care persoana afiliată și partenerul său se angajaseră într-o uniune consensuală înaintea acestei date?

În cazul unui răspuns negativ la a doua întrebare,

3)

Ar exista o discriminare contrară articolului 2 coroborat cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva 2000/78/CE dacă limitarea dreptului la prestații în cadrul unui sistem de pensii ocupaționale, descrisă fie la prima, fie la a doua întrebare, ar decurge din efectul combinat al criteriilor vârstei și orientării sexuale ale unei persoane afiliate la sistemul de pensii?

---

(1)  Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de stabilire

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/25

---

Cerere de decizie preliminară introdusă de High Court of Justice, Queen's Bench Division (Administrative Court) (Regatul Unit) la 17 august 2015 – Nutricia Limited/Secretary of State for Health

(Cauza C-445/15)

(2015/C 354/27)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

High Court of Justice, Queen's Bench Division (Administrative Court)

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Nutricia Limited

Pârât: Secretary of State for Health

Întrebările preliminare

1)

Pentru ca un produs să fie aliment dietetic destinat unor scopuri medicale speciale (ADSMS) în sensul definiției prevăzute la articolul 1 alineatul (2) litera (b) din Directiva 1999/21/CE a Comisiei privind alimentele dietetice destinate unor scopuri medicale speciale (1): a Este necesar, în mod obiectiv, ca: (i) toți pacienții cu o anumită afecțiune patologică, disfuncție sau o altă boală specifică (denumită în continuare „boala indicată”) pentru al căror regim dietetic este comercializat produsul sau (ii) un subgrup de astfel de pacienți să aibă capacitate limitată, slăbită sau dereglată de a prelua, digera, absorbi, metaboliza sau excreta alimentele obișnuite sau elementele nutritive pe care acestea sau metaboliții acestora le conțin ori să prezinte alte cerințe nutritive determinate medical care apar ca urmare a bolii indicate? Sau b În mod alternativ, este de asemenea suficient dacă producătorul intenționează ca utilizarea produsului să fie „determinată medical” în conformitate cu articolul 1 alineatul (2) litera (b), în sensul că: (i) producătorul urmărește ca produsul să fie utilizat numai sub supravegherea medicilor care tratează pacienții cu boala indicată și (ii) medicul responsabil de supravegherea clinică poate efectua în mod corespunzător o apreciere medicală, de la caz la caz, potrivit căreia utilizarea unui astfel de produs ar fi o formă adecvată de regim dietetic pentru unii pacienți care suferă de boala indicată, deoarece medicul consideră, în mod rezonabil, că un astfel de pacient prezintă cerințe nutritive speciale legate de boala indicată? c În cazul în care răspunsul la prima întrebare litera (a) punctul (ii) este afirmativ, atunci (i) ce procent din pacienții cu boala indicată trebuie să aibă capacitatea limitată, slăbită sau dereglată menționată sau să prezinte alte cerințe nutritive determinate medical, sau nu există niciun procent minim, și (ii) este necesar ca acest subgrup de pacienți să poată fi identificat în prealabil în raport cu momentul la care produsul este comercializat? d În cazul în care răspunsul la prima întrebare litera (b) este afirmativ, atunci care sunt „cerințele nutritive speciale” pentru satisfacerea cărora utilizarea produsului trebuie să fie sigură, benefică și eficientă în sensul articolului 3?

2)

În ceea ce privește expresia „al căror regim dietetic nu poate fi realizat numai prin modificarea dietei normale sau prin utilizarea altor alimente destinate utilizărilor nutriționale speciale sau printr-o combinație a celor două” de la articolul 1 alineatul (2) litera (b), cum ar trebui evaluată posibilitatea de modificare a dietei? În special: a Sunt relevante pentru această evaluare considerațiile legate de siguranța și caracterul practic al modificării dietei? În cazul unui răspuns afirmativ, cum trebuie să se țină seama de aceste considerații? b Posibilitatea de modificare a dietei normale (și, dacă este cazul, aspectele legate de siguranță și de caracterul practic) trebuie evaluată: (i) În mod generic și în prealabil prin trimitere: (i) la o persoană tipică cu o dietă tipică și cu capacitățile tipice ale unei astfel de persoane de a-și modifica dieta sau (ii) la o persoană tipică care suferă de boala indicată, cu o dietă tipică pentru o astfel de persoană și cu capacitatea de a modifica dieta tipică a unei astfel de persoane sau (iii) la un alt presupus set de caracteristici ale pacientului? (ii) În mod individual și în cursul tratamentului pacientului, pe baza aprecierii medicului curant, astfel încât este suficient dacă producătorul urmărește în mod rezonabil ca produsul să fie util din punct de vedere clinic, întrucât un medic curant, pe baza unor motive rezonabile specifice pacientului (de exemplu, din motive de siguranță sau din motive practice specifice pacientului), ar putea decide că utilizarea unui ADSMS poate fi preferabilă din punct de vedere clinic altor forme de modificare a dietei pentru unii pacienți cu boala indicată? Sau (iii) În alt mod, și, în cazul unui răspuns afirmativ, care este acesta? c „Modificarea dietei normale” include utilizarea „suplimentelor alimentare”, în sensul Directivei 2002/46/CE referitoare la apropierea legislațiilor statelor membre privind suplimentele alimentare, sau a „produselor alimentare îmbogățite”, care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 1925/2006 privind adaosul de vitamine și minerale, precum și de anumite substanțe de alt tip în produsele alimentare? d În cazul în care un grup de pacienți cu o anumită afecțiune patologică, disfuncție sau o altă boală specifică se confruntă cu dificultăți în a-și aminti să urmeze o dietă normală, cu excepția situației în care sunt determinați să facă acest lucru, un produs menit să faciliteze consumul de către astfel de pacienți a unor elemente nutritive care ar face parte din dieta normală poate fi un aliment dietetic destinat unor scopuri medicale în sensul Directivei 1999/21/CE a Comisiei privind alimentele dietetice destinate unor scopuri medicale speciale?

---

(1)  JO L 91, p. 29.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/27

---

Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Saarbrücken (Germania) la 28 august 2015 – Procedură penală împotriva K. B.

(Cauza C-458/15)

(2015/C 354/28)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Saarbrücken

Partea din procedura principală

K. B.

Întrebările preliminare

Este nevalidă înscrierea Liberation Tigers of Tamil Eelam pe lista prevăzută la articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 al Consiliului din 27 decembrie 2001 privind măsuri restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului (1), între 11 august 2007 și 27 noiembrie 2009, inclusiv, în special în temeiul Deciziilor Consiliului din 28 iunie 2007 (2007/445/CE) (2), din 20 decembrie 2007 (2007/868/CE, astfel cum a fost modificată prin Decizia rectificativă din aceeaşi dată) (3), din 15 iulie 2008 (2008/583/CE) (4), din 26 ianuarie 2009 (2009/62/CE) (5), și al Regulamentului (CE) nr. 501/2009 din 15 iunie 2009 (6)?

---

(1)  JO L 344, p. 70, Ediție specială, 18/vol. 1, p. 5.

(2)  JO L 169, p. 58.

(3)  JO L 340, p. 100.

(4)  JO L 188, p. 21.

(5)  JO L 23, p. 25.

(6)  JO L 151, p. 14.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/27

---

Recurs introdus la 3 septembrie 2015 de PT Perindustrian dan Perdagangan Musim Semi Mas (PT Musim Mas) împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 25 iunie 2015 în cauza T-26/12, PT Perindustrian dan Perdagangan Musim Semi Mas (PT Musim Mas)/Consiliul Uniunii Europene

(Cauza C-468/15 P)

(2015/C 354/29)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: PT Perindustrian dan Perdagangan Musim Semi Mas (PT Musim Mas) (reprezentant: D. Luff, avocat)

Celelalte părți din procedură: Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Sasol Olefins & Surfactants GmbH, Sasol Germany GmbH

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

—	declararea recursului de față admisibil și fondat;

—	anularea Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 25 iunie 2015 pronunțată în cauza T-26/12, PT Perindustrian dan Perdagangan Musim Semi Mas (PT Musim Mas)/Consiliul Uniunii Europene;

—

pronunțarea unei decizii definitive, de admitere a concluziilor PT Musim Mas formulate în fața Tribunalului și, în consecință, anularea taxei antidumping instituite în privința recurentei potrivit Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1138/2011 (1) al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere cu titlu definitiv a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumiți alcooli grași și amestecurile lor, originari din India, Indonezia și Malaysia, și potrivit Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1241/2012 (2) al Consiliului din 11 decembrie 2012 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare nr. 1138/2011,

—	obligarea Consiliului și a intervenienților ca, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, să suporte integral cheltuielile efectuate de recurentă atât în cadrul prezentei proceduri cât și în cadrul procedurii care s-a aflat pe rolul Tribunalului.

Motivele și principalele argumente

Recurenta susține că hotărârea atacată ar trebui anulată pentru cele patru motive de recurs ce vor fi rezumate în continuare.

În primul rând, Tribunalul a încălcat articolul 2 alineatul (10) litera (i) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 (denumit în continuare „Regulamentul de bază”) aplicând în mod greșit noțiunea de entitate economică unică (EEU) și concluzionând că recurenta și ICOFS nu formează o EEU.

În al doilea rând, Tribunalul a încălcat articolul 2 alineatul (10) litera (i) din Regulamentul de bază statuând în mod eronat că Consiliul a demonstrat corespunzător cerințelor legale că atribuțiile exercitate de ICOFS erau similare celor ale unui agent care lucrează pe bază de comisioane. Tribunalul a efectuat un raționament insuficient și discriminatoriu pe baza materialului probator disponibil.

În al treilea rând, Tribunalul a încălcat primul paragraf al alineatului (10) al articolului 2 din Regulamentul de bază statuând în mod eronat că Consiliul nu a afectat în mod nejustificat simetria dintre valoarea normală și prețul de export.

În al patrulea rând, Tribunalul a aplicat în mod greșit principiul bunei administrări acceptând în mod eronat faptul că Consiliul s-a folosit doar de propriul material probator, ignorând probe pertinente și informații prezentate de recurentă pe durata investigației antidumping.

---

(1)  JO 2011 L 293, p. 1.

(2)  JO 2012 L 352, p. 1.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/28

---

Ordonanța președintelui Curții din 8 iulie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Amtsgericht Hannover – Germania) – Michael Ihden, Gisela Brinkmann/TUIfly GmbH

(Cauza C-257/15) (1)

(2015/C 354/30)

Limba de procedură: germana

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 279, 24.8.2015.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/29

---

Ordonanța președintelui Camerei a noua a Curții din 16 iulie 2015 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal de première instance de Bruxelles – Belgia) – Daniele Striani, Mad Management SPRL, Franck Boucher și alții, RFC. Seresien ASBL/Union européenne des Sociétés de Football Association (UEFA), Union Royale Belge des Sociétés de Football – Association (URBSFA)

(Cauza C-299/15) (1)

(2015/C 354/31)

Limba de procedură: franceza

Președintele Camerei a noua a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 270, 17.8.2015.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/30

---

Hotărârea Tribunalului din 10 septembrie 2015 – Laverana/OAPI (BIO INGRÉDIENTS VÉGÉTAUX PROPRE FABRICATION)

(Cauza T-30/14) (1)

([„Marcă comunitară - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative BIO INGRÉDIENTS VÉGÉTAUX PROPRE FABRICATION - Motiv absolut de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])

(2015/C 354/32)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Laverana GmbH & Co.KG (Wennigsen, Germania) (reprezentanți: J. Wachinger și M. Zöbisch, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: A. Schifko, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 11 noiembrie 2013 (cauza R 1749/2013-4) privind o cerere de înregistrare a semnului figurativ BIO INGRÉDIENTS VÉGÉTAUX PROPRE FABRICATION ca marcă comunitară.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Laverana GmbH & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 85, 22.3.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/30

---

Hotărârea Tribunalului din 10 septembrie 2015 – EE/OAPI (Reprezentarea unor puncte albe pe un fond gri)

(Cauza T-77/14) (1)

([„Marcă comunitară - Cerere de înregistrare a unei mărci comunitare figurative care reprezintă puncte albe pe un fond gri - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])

(2015/C 354/33)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: EE Ltd (Hatfield, Regatul Unit) (reprezentant: P. Brownlow, solicitor)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: P. Geroulakos, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 24 octombrie 2013 (cauza R 704/2013-1) privind o cerere de înregistrare ca marcă comunitară a unui semn figurativ care reprezintă puncte albe pe un fond gri.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă EE Ltd la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 135, 5.5.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/31

---

Hotărârea Tribunalului din 10 septembrie 2015 – Schniga/OCSP – Brookfield New Zealand (Gala Schnitzer)

(Cauzele conexate T-91/14 și T-92/14) (1)

((„Soiuri de plante - Cerere de protecție comunitară a soiurilor vegetale pentru soiul de mere Gala Schnitzer - Examinare tehnică - Distincție - Principii directoare ale examinării - Putere de apreciere a președintelui OCSP”))

(2015/C 354/34)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Schniga GmbH (Bolzano, Italia) (reprezentanți: G. Würtenberger și R. Kunze, avocați)

Pârât: Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante (OCSP) (reprezentanți: M. Ekvad și F. Mattina, agenți)

Celelalte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OCSP, interveniente la Tribunal: Brookfield New Zealand Ltd (Havelock North, Noua Zeelandă) și Elaris SNC (Angers, Franța) (reprezentant: M. Eller, avocat)

Obiectul

Două acțiuni formulate împotriva a două decizii ale Camerei de recurs a OCSP din 20 septembrie 2013 (cauzele A 004/2007 și A 003/2007) privind acordarea protecției comunitare a soiurilor de plante pentru soiul de mere Gala Schnitzer

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunile.

2)	Obligă Schniga Srl la suportarea, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, a cheltuielilor de judecată ale Brookfield New Zealand Ltd și ale Elaris SNC. Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante (OCSP) suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 151, 19.5.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/32

---

Hotărârea Tribunalului din 10 septembrie 2015 – EE/OAPI (Reprezentarea unor puncte albe pe un fond bleu)

(Cauza T-94/14) (1)

([„Marcă comunitară - Cerere de înregistrare a unei mărci comunitare figurative care reprezintă puncte albe pe un fond bleu - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])

(2015/C 354/35)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: EE Ltd (Hatfield, Regatul Unit) (reprezentant: P. Brownlow, solicitor)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: S. Bonne, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 20 noiembrie 2013 (cauza R 495/2013-1) privind o cerere de înregistrare ca marcă comunitară a unui semn figurativ care reprezintă puncte albe pe un fond bleu.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă EE Ltd la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 135, 5.5.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/32

---

Hotărârea Tribunalului din 10 septembrie 2015 – EE/OAPI (Reprezentarea unor puncte albe pe fond galben)

(Cauza T-143/14) (1)

([„Marcă comunitară - Cerere de înregistrare a unei mărci comunitare figurative reprezentând puncte albe pe fond galben - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])

(2015/C 354/36)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: EE Ltd (Hatfield, Regatul Unit) (reprezentant: P. Brownlow, solicitor)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: M. Rajh, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 27 noiembrie 2013 (cauza R 703/2013-2) privind o cerere de înregistrare ca marcă comunitară a unui semn figurativ reprezentând puncte albe pe fond galben

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă EE Ltd la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 135, 5.5.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/33

---

Hotărârea Tribunalului din 10 septembrie 2015 – EE/OAPI (Reprezentarea unor puncte albe pe fond de culoarea fildeșului)

(Cauza T-144/14) (1)

([„Marcă comunitară - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative reprezentând puncte albe pe fond de culoarea fildeșului - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])

(2015/C 354/37)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: EE Ltd (Hatfield, Regatul Unit) (reprezentant: P. Brownlow, solicitor)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: S. Bonne, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 7 ianuarie 2014 (cauza R 705/2013-1) privind o cerere de înregistrare a unui semn figurativ reprezentând puncte albe pe fond de culoarea fildeșului ca marcă comunitară

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă EE Ltd la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 135, 5.5.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/33

---

Hotărârea Tribunalului din 10 septembrie 2015 – Volkswagen/OAPI (STREET)

(Cauza T-321/14) (1)

([„Marcă comunitară - Cerere de marcă comunitară verbală STREET - Motive absolute de refuz - Caracter descriptiv - Absența caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])

(2015/C 354/38)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Volkswagen AG (Wolfsburg, Germania) (reprezentant: U. Sander, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: A. Poch, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei întâi de recursuri a OAPI din 13 martie 2014 (cauza R 2025/2013-1), privind o cerere de înregistrare a semnului verbal STREET ca marcă comunitară

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Volkswagen AG la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 212, 7.7.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/34

---

Hotărârea Tribunalului din 10 septembrie 2015 – Laverana/OAPI (BIO FLUIDE DE PLANTE PROPRE FABRICATION)

(Cauza T-568/14) (1)

([„Marcă comunitară - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative BIO FLUIDE DE PLANTE PROPRE FABRICATION - Motiv absolut de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])

(2015/C 354/39)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Laverana GmbH & Co.KG (Wennigsen, Germania) (reprezentanți: J. Wachinger, M. Zöbisch și D. Chatterjee, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: A. Schifko, agent)

Obiectul

Acţiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 27 mai 2014 (cauza R 120/2014-4), privind o cerere de înregistrare a semnului figurativ BIO COMPLEXE DE PLANTES ENRICHI EN PROTÉINES PROPRE FABRICATION ca marcă comunitară

Dispozitivul

1)	Respinge acţiunea

2)	Obligă Laverana GmbH & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 361, 13.10.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/35

---

Hotărârea Tribunalului din 10 septembrie 2015 – Laverana/OAPI (BIO COMPLEXE DE PLANTES ENRICHI EN PROTÉINES PROPRE FABRICATION)

(Cauza T-569/14) (1)

([„Marcă comunitară - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative BIO COMPLEXE DE PLANTES ENRICHI EN PROTÉINES PROPRE FABRICATION - Motiv absolut de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])

(2015/C 354/40)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Laverana GmbH & Co.KG (Wennigsen, Germania) (reprezentanți: J. Wachinger, M. Zöbisch și D. Chatterjee, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: A. Schifko, agent)

Obiectul

Acţiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 27 mai 2014 (cauza R 122/2014-4), privind o cerere de înregistrare a semnului figurativ BIO COMPLEXE DE PLANTES ENRICHI EN PROTÉINES PROPRE FABRICATION ca marcă comunitară

Dispozitivul

1)	Respinge acţiunea.

2)	Obligă Laverana GmbH & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 361, 13.10.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/35

---

Hotărârea Tribunalului din 10 septembrie 2015 – Laverana/OAPI (BIO MIT PFLANZENFLUID AUS EIGENER HERSTELLUNG)

(Cauza T-570/14) (1)

([„Marcă comunitară - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative BIO MIT PFLANZENFLUID AUS EIGENER HERSTELLUNG - Motiv absolut de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])

(2015/C 354/41)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Laverana GmbH & Co. KG (Wennigsen, Germania) (reprezentanți: J. Wachinger, M. Zöbisch și D. Chatterjee, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: A. Schifko, agent)

Obiectul

Acţiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 27 mai 2014 (cauza R 124/2014-4), privind o cerere de înregistrare a semnului figurativ BIO MIT PFLANZENFLUID AUS EIGENER HERSTELLUNG ca marcă comunitară

Dispozitivul

1)	Respinge acţiunea.

2)	Obligă Laverana GmbH & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 361, 13.10.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/36

---

Hotărârea Tribunalului din 10 septembrie 2015 – Laverana/OAPI (BIO PROTEINREICHER PFLANZENKOMPLEX AUS EIGENER HERSTELLUNG)

(Cauza T-571/14) (1)

([„Marcă comunitară - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative BIO PROTEINREICHER PFLANZENKOMPLEX AUS EIGENER HERSTELLUNG - Motiv absolut de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])

(2015/C 354/42)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Laverana GmbH & Co.KG (Wennigsen, Germania) (reprezentanți: J. Wachinger, M. Zöbisch și D. Chatterjee, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant(ți): A. Schifko, agent)

Obiectul

Acţiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 27 mai 2014 (cauza R 125/2014-4), privind o cerere de înregistrare a semnului figurativ BIO PROTEINREICHER PFLANZENKOMPLEX AUS EIGENER HERSTELLUNG ca marcă comunitară

Dispozitivul

1)	Respinge acţiunea.

2)	Obligă Laverana GmbH & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 361, 13.10.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/36

---

Hotărârea Tribunalului din 10 septembrie 2015 – Laverana/OAPI (BIO CON ESTRATTI VEGETALI DI PRODUZIONE PROPRIA)

(Cauza T-572/14) (1)

([„Marcă comunitară - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative BIO CON ESTRATTI VEGETALI DI PRODUZIONE PROPRIA - Motiv absolut de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])

(2015/C 354/43)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Laverana GmbH & Co.KG (Wennigsen, Germania) (reprezentanți: J. Wachinger, M. Zöbisch și D. Chatterjee, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: A. Schifko, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 27 mai 2014 (cauza R 527/2014-4), privind o cerere de înregistrare a semnului figurativ BIO CON ESTRATTI VEGETALI DI PRODUZIONE PROPRIA ca marcă comunitară

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Laverana GmbH & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 361, 13.10.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/37

---

Hotărârea Tribunalului din 10 septembrie 2015 – Laverana/OAPI (ORGANIC WITH PLANT FLUID FROM OUR OWN PRODUCTION)

(Cauza T-608/14) (1)

([„Marcă comunitară - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative ORGANIC WITH PLANT FLUID FROM OUR OWN PRODUCTION - Motiv absolut de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])

(2015/C 354/44)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Laverana GmbH & Co. KG (Wennigsen, Germania) (reprezentanți: J. Wachinger, M. Zöbisch și D. Chatterjee, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: D. Walicka și D. Botis, agenți)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 2 iunie 2014 (cauza R 121/2014-4) privind o cerere de înregistrare a semnului figurativ ORGANIC WITH PLANT FLUID FROM OUR OWN PRODUCTION ca marcă comunitară.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Laverana GmbH & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 361, 13.10.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/38

---

Hotărârea Tribunalului din 10 septembrie 2015 – Laverana/OAPI (ORGANIC PROTEIN RICH PLANT COMPLEX FROM OUR OWN PRODUCTION)

(Cauza T-609/14) (1)

([„Marcă comunitară - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative ORGANIC PROTEIN RICH PLANT COMPLEX FROM OUR OWN PRODUCTION - Motiv absolut de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])

(2015/C 354/45)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Laverana GmbH & Co.KG (Wennigsen, Germania) (reprezentanți: J. Wachinger, M. Zöbisch și D. Chatterjee, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: D. Walicka și D. Botis, agenți)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 2 iunie 2014 (cauza R 123/2014-4) privind o cerere de înregistrare a semnului figurativ ORGANIC PROTEIN RICH PLANT COMPLEX FROM OUR OWN PRODUCTION ca marcă comunitară.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Laverana GmbH & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 361, 13.10.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/38

---

Hotărârea Tribunalului din 10 septembrie 2015 – Laverana/OAPI (BIO organic)

(Cauza T-610/14) (1)

([„Marcă comunitară - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative BIO organic - Motiv absolut de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”])

(2015/C 354/46)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Laverana GmbH & Co.KG (Wennigsen, Germania) (reprezentanți: J. Wachinger, M. Zöbisch și D. Chatterjee, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentanți: D. Walicka și D. Botis, agenți)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 2 iunie 2014 (cauza R 301/2014-4) privind o cerere de înregistrare a semnului figurativ BIO organic ca marcă comunitară.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Laverana GmbH & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 361, 13.10.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/39

---

Ordonanța Tribunalului din 1 septembrie 2015 – Makhlouf/Consiliul

(Cauza T-441/13) (1)

((„Acțiune în anulare - Politică externă și de securitate comună - Măsuri restrictive adoptate împotriva Siriei - Îngheţarea fondurilor - Obligația de motivare - Dreptul la apărare - Dreptul la o protecție jurisdicțională efectivă - Eroare de apreciere - Dreptul de proprietate - Dreptul la respectarea vieții private - Proporționalitate - Autoritate de lucru judecat - Termen de introducere a acțiunii - Admisibilitate - Acțiune vădit nefondată”))

(2015/C 354/47)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Eyad Makhlouf (Damasc, Siria) (reprezentanți: C. Rygaert și G. Karouni, avocați)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: G. Étienne și R. Liudvinaviciute-Cordeiro, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei 2013/255/PESC a Consiliului din 31 mai 2013 privind măsuri restrictive împotriva Siriei (JO L 147, p. 14) în ceea ce îl privește pe reclamant

Dispozitivul

1)	Respinge cererea ca vădit nefondată.

2)	Obligă pe domnul Eyad Makhlouf la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 325, 9.11.2013.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/40

---

Ordonanța Tribunalului din 27 august 2015 – Squeeze Life/OAPI – Evolution Fresh (SQUEEZE LIFE)

(Cauza T-523/14) (1)

((„Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Retragerea cererii de înregistrare - Rectificarea deciziei prin care se finalizează calea de atac în fața camerei de recurs - Nepronunțare asupra fondului”))

(2015/C 354/48)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Squeeze Life, SL (Alicante, Spania) (reprezentanți: J.-B. Devaureix și L. Montoya Terán, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: V. Melgar, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă în faţa Tribunalului: Evolution Fresh, Inc. (San Bernardino, California, Statele Unite)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a OAPI din 14 aprilie 2014 (cauza R 595/2014-2) privind o procedură de opoziție între Squeeze Life, SL și Evolution Fresh, Inc.

Dispozitivul

1)	Nu mai este necesară pronunțarea asupra fondului acțiunii.

2)	Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de Squeeze Life, SL.

---

(1)  JO C 329, 22.9.2014.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/40

---

Acțiune introdusă la 27 august 2015 – Sociedad agraria de transformación no 9982 Montecitrus/OAPI – Spanish Oranges (MOUNTAIN CITRUS SPAIN)

(Cauza T-495/15)

(2015/C 354/49)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Sociedad agraria de transformación no 9982 Montecitrus (Pulpí, Spania) (reprezentant: N. Fernández Fernández-Pacheco, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Spanish Oranges, SL (Castellón, Spania)

Datele privind procedura în fața OAPI

Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: marca comunitară figurativă care cuprinde elementul verbal „MOUNTAIN CITRUS SPAIN” – Cererea de înregistrare nr. 11 290 293

Procedura care s-a aflat pe rolul OAPI: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a OAPI din 26 iunie 2015 în cauza R 871/2014-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	respingerea cererii de înregistrare a mărcii în discuție pentru toate produsele acoperite din clasele 29 și 31;

—	obligarea celeilalte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/41

---

Acțiune introdusă la 31 august 2015 – LG Electronics/OAPI – Cyrus Wellness Consulting (VIEWTY SMILE)

(Cauza T-499/15)

(2015/C 354/50)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: LG Electronics, Inc. (Seoul, Republica Coreea) (reprezentant: M. Graf, lawyer)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Cyrus Wellness Consulting GmbH (Berlin, Germania)

Datele privind procedura în fața OAPI

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: marca comunitară verbală „VIEWTY SMILE” – cererea de înregistrare nr. 9 125 601

Procedura care s-a aflat pe rolul OAPI: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a OAPI din 11 iunie 2015 în cauzele conexate R 1565/2014-2 și R 1939/2014-2

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/42

---

Acțiune introdusă la 31 august 2015 – LG Electronics/OAPI – Cyrus Wellness Consulting (VIEWTY PRO)

(Cauza T-500/15)

(2015/C 354/51)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: LG Electronics, Inc. (Seul, Republica Coreea) (reprezentant: M. Graf, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Cyrus Wellness Consulting GmbH (Berlin, Germania)

Datele privind procedura în fața OAPI

Titularul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: marca comunitară verbală „VIEWTY PRO” – Cererea de înregistrare nr. 9 125 071

Procedura care s-a aflat pe rolul OAPI: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a OAPI din 11 iunie 2015 în cauza R 1940/2014-2

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/43

---

Acțiune introdusă la 1 septembrie 2015 – Aranynektár/OAPI – Naturval Apícola (Natür-bal)

(Cauza T-503/15)

(2015/C 354/52)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Aranynektár Termékgyártó és Kereskedelmi kft (Dunavarsány, Ungaria) (reprezentant: I. Molnár, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Naturval Apícola, S.L. (Monserrat, Spania)

Datele privind procedura în fața OAPI

Solicitantul: reclamanta

Marca în litigiu: marca comunitară verbală „Natür-bal” – cererea de înregistrare nr. 11 374 841

Procedura care s-a aflat pe rolul OAPI: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a OAPI din 17 iunie 2015 în cauza R 1158/2014-2

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	admiterea prezentei acțiuni;

—	modificarea deciziei atacate, respingerea căii de atac a părții care a formulat opoziția împotriva deciziei diviziei de opoziție (Decizia nr. 2 156 383 din 5 martie 2014) și confirmarea deciziei menționate a diviziei de opoziție;

—	obligarea părții care a formulat opoziția la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	Încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/43

---

Acțiune introdusă la 2 septembrie 2015 – Rafhaelo Gutti/OAPI – Transformados del Sur (CAMISERIA LA ESPAÑOLA)

(Cauza T-504/15)

(2015/C 354/53)

Limba în care a fost formulată acțiunea: spaniola

Părțile

Reclamantă: Rafhaelo Gutti, SL (Loja, Spania) (reprezentant: I. L. Sempere Massa, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Transformados del Sur, SA (Sevilla, Spania)

Datele privind procedura în fața OAPI

Titularul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: marca comunitară figurativă care cuprinde elementele verbale „CAMISERIA LA ESPAÑOLA” – Cererea de înregistrare nr. 11 641 818

Procedura care s-a aflat pe rolul OAPI: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a OAPI din 2 iulie 2015 în cauza R 2424/2014-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Camerei a patra de recurs în cauza R 2424/2014-4, la rândul său, anulând opoziția nr. B 2 226 655 și admițând cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 11 641 818 CAMISERIA LA ESPAÑOLA pentru produsele din clasa 25 pentru care i-a fost respinsă înregistrarea;

—	obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/44

---

Acțiune introdusă la 2 septembrie 2015 – Polonia/Comisia

(Cauza T-507/15)

(2015/C 354/54)

Limba de procedură: polona

Părțile

Reclamantă: Republica Polonă (reprezentant: B. Majczyna, agent)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2015/1119 a Comisiei din 22 iunie 2015 [notificată cu numărul C(2015) 4076] de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO L 182, p. 39), în măsura în care prin aceasta sunt excluse de la finanțarea de către Uniunea Europeană cheltuieli în cuantum de 1 42  446,05 euro și de 5 5 3 75  053,74 euro, efectuate de agenția de plăți acreditată de Republica Polonă;

—	obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă două motive.

1.

Primul motiv întemeiat pe încălcarea articolului 52 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1306/2013 (1) și pe încălcarea principiului securității juridice și a principiului protecției încrederii legitime, ca urmare a aplicării unei corecții financiare întemeiate pe o constatare factuală incorectă și pe o interpretare juridică eronată, în condițiile în care cheltuielile au fost efectuate de autoritățile poloneze în conformitate cu reglementările Uniunii.

2.	Al doilea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 52 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1306/2013, ca urmare a aplicării unei corecții forfetare vădit excesive în raport cu riscul unor eventuale pierderi financiare pentru bugetul Uniunii.

---

(1)  Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO L 347, p. 549).

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/45

---

Acțiune introdusă la 3 septembrie 2015 – Kessel medintim/OAPI – Janssen-Cilag (Premeno)

(Cauza T-509/15)

(2015/C 354/55)

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: Kessel medintim GmbH (Mörfelden-Walldorf, Germania) (reprezentanți: A. Jacob și U. Staudenmaier, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Janssen-Cilag GmbH (Neuss, Germania)

Datele privind procedura în fața OAPI

Titularul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: marca comunitară verbală „Premeno” – cererea de înregistrare nr. 6 408 926

Procedura care s-a aflat pe rolul OAPI: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a OAPI din 2 iulie 2015 în cauza R 349/2015-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate și respingerea opoziției;

—	în subsidiar, trimiterea opoziției la OAPI pentru rejudecare;

—	obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată, potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului.

Motivele invocate

—	Încălcarea articolului 75 teza a doua din Regulamentul nr. 207/2009;

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/46

---

Acțiune introdusă la 7 septembrie 2015 – Mengozzi/OAPI – Consorzio per la Tutela dell’Olio Extravergine di Oliva Toscano (TOSCORO)

(Cauza T-510/15)

(2015/C 354/56)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamant: Roberto Mengozzi (Monaco, Monaco) (reprezentant: T. Schuffenecker, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Consorzio per la Tutela dell’Olio Extravergine di Oliva Toscano IGP (Florența, Italia)

Datele privind procedura în fața OAPI

Titularul mărcii în litigiu: reclamantul

Marca în litigiu: marca comunitară verbală „TOSCORO”/marca comunitară nr. 2 752 509

Procedura care s-a aflat pe rolul OAPI: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a OAPI din 5 iunie 2015 în cauza R 322/2014-2

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	menținerea în parte a deciziei atacate și anularea acesteia în măsura în care a anulat înregistrarea mărcii comunitare pentru produsele „Uleiuri comestibile; uleiuri vegetale comestibile, în special uleiuri de măsline”, precum și „creme de măsline verzi și negre”;

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv cele suportate de reclamant în fața camerei de recurs;

—	obligarea celeilalte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv cele suportate de reclamant în fața camerei de recurs, în cazul în care aceasta devine intervenient în prezenta cauză.

Motivele invocate

—	Încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (k) din Regulamentul nr. 207/2009 și a articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012;

—	Încălcarea articolului 13 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 1151/2012;

—	Încălcarea articolului 15 din Acordul TRIPS.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/47

---

Acțiune introdusă la 4 septembrie 2015 – Sun Cali/OAPI – Abercrombie & Fitch Europe (SUN CALI)

(Cauza T-512/15)

(2015/C 354/57)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Sun Cali, Inc. (Denver, Statele Unite) (reprezentant: C. Thomas, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Abercrombie & Fitch Europe SA (Mendrisio, Elveția)

Datele privind procedura în fața OAPI

Titularul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: marca comunitară figurativă care cuprinde elementele verbale „SUN CALI” – marca comunitară nr. 5 482 369

Procedura care s-a aflat pe rolul OAPI: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a OAPI din 3 iunie 2015 în cauzele R 1260/2014-5 și R 1281/2014-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată efectuate în procedura în fața Curții și obligarea (eventualului) intervenient la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cadrul procedurii administrative desfășurate la camera de recurs;

—	stabilirea unei date pentru ședință, în cazul în care Tribunalul nu se poate pronunța în lipsa unei ședințe.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 92 alineatul (3) din Regulamentul nr. 207/2009 în cauza T-1260/2014-5;

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 în cauza T-1281/2014-5.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/48

---

Acțiune introdusă la 7 septembrie 2015 – Gruppe Nymphenburg Consult/OAPI (Limbic® Map)

(Cauza T-513/15)

(2015/C 354/58)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Gruppe Nymphenburg Consult AG (München, Germania) (reprezentanți: R. Kunze și G. Würtenberger, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

Datele privind procedura în fața OAPI

Marca în litigiu: marca comunitară verbală „Limbic® Map” – cererea de înregistrare nr. 12 316 411

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a OAPI din 23 iunie 2015 în cauza R 1973/2014-1

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate referitoare la cererea de înregistrare a mărcii comunitare 012 316 411 „Limbic® Map”;

—	obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—	Încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 207/2009;

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009;

—	încălcarea articolului 63, a articolului 75 prima teză și a articolului 76 din Regulamentul nr. 207/2009.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/48

---

Acțiune introdusă la 7 septembrie 2015 – Gruppe Nymphenburg Consult/OAPI (Limbic® Types)

(Cauza T-516/15)

(2015/C 354/59)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Gruppe Nymphenburg Consult AG (München, Germania) (reprezentanți: R. Kunze și G. Würtenberger, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

Datele privind procedura în fața OAPI

Marca în litigiu: marca comunitară verbală „Limbic® Types” – cererea de înregistrare nr. 12 316 469

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a OAPI din 23 iunie 2015 în cauza R 1974/2014-1

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate cu privire la cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 012 316 469 „Limbic® Types”;

—	obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—	Încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009;

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 207/2009;

—	încălcarea articolului 63, a articolului 75 prima teză și a articolului 76 din Regulamentul nr. 207/2009.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/49

---

Acțiune introdusă la 7 septembrie 2015 – Gruppe Nymphenburg Consult/OAPI (Limbic® Sales)

(Cauza T-517/15)

(2015/C 354/60)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Gruppe Nymphenburg Consult AG (München, Germania) (reprezentanți: R. Kunze și G. Würtenberger, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

Datele privind procedura în fața OAPI

Marca în litigiu: marca comunitară verbală „Limbic® Sales” – cererea de înregistrare nr. 12 316 493

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a OAPI din 23 iunie 2015 în cauza R 1972/2014-1

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate în ceea ce privește cererea de înregistrare a mărcii comunitare 012 316 493 „Limbic®Sales”;

—	obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—	Încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009;

—	Încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 207/2009;

—	Încălcarea articolului 63, a articolului 75 prima teză și a articolului 76 din Regulamentul nr. 207/2009.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/50

---

Acțiune introdusă la 2 septembrie 2015 – Franța/Comisia

(Cauza T-518/15)

(2015/C 354/61)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Republica Franceză (reprezentanți: G. De Bergues, D. Colas, R. Coesme și A. Daly, agenți)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea în parte a Deciziei C(2015) 4076 final a Comisiei din 22 iunie 2015 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), în măsura în care exclude de la finanțarea de către Uniune a cheltuielilor efectuate de Republica Franceză în cadrul ajutorului denumit „indemnizaţii compensatorii pentru dezavantaje naturale” și al primei pentru pășuni referitoare la axa 2 a Programului de dezvoltare rurală a Hexagonului privind exercițiile financiare din 2011, din 2012 și din 2013 pentru cuantumul ajutoarelor plătite pentru cererile formulate în cursul campaniilor agricole din 2011, din 2012 și din 2013;

—	cu titlu subsidiar, anularea în parte a acestei decizii în măsura în care include în baza privind corecția forfetară cheltuielile aferente ovinelor și caprinelor care nu au făcut obiectul unei cereri de ajutor pentru animale;

—	cu titlu mai subsidiar, anularea în parte a acestei decizii în măsura în care aplică o corecție forfetară majorată cu 10 % pentru motivul că eșecul reproșat autorităților franceze în materie de numărare a animalelor era recurent;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive.

1.

Primul motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 4 alineatul (1), a articolului 10 alineatul (1) și a articolului 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.o65/2011 (1), precum și a articolului 11 alineatul (1) din Regulamentul nr. 885/2006 (2), întrucât Comisia a considerat că reclamanta nu și-a îndeplinit obligațiile în materia controlului privind rata densității animalelor pentru motivul că nu a procedat la numărarea animalelor cu ocazia controalelor la fața locului și pentru motivul că animalele nu erau „supuse unui calcul de plauzibilitate” în cursul controalelor la fața locului.

2.	Al doilea motiv, invocat cu titlu subsidiar, este întemeiat pe faptul că, în decizia în litigiu, Comisia ar fi inclus în mod nelegal în baza privind corecția forfetară cheltuielile aferente ovinelor și caprinelor care nu au făcut obiectul unei cereri de ajutor pentru animale.

3.

Al treilea motiv, invocat cu titlu mai subsidiar, este întemeiat pe nerespectarea normelor prevăzute în anexa 2 la documentul VI/5330/97 (3) și în Comunicarea AGRI/60637/2006 (4), întrucât Comisia ar fi aplicat o corecție forfetară majorată cu 10 % pentru motivul că eșecul reproșat autorităților franceze în materie de numărare a animalelor era recurent.

---

(1)  Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a ecocondiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală (JO L 25, p. 8).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 885/2006 al Comisiei din 21 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 în ceea ce privește autorizarea agențiilor de plăți și a altor entități precum și lichidarea conturilor FEGA și FEADR (JO L 171, p. 90, Ediție specială, 14/vol. 2, p. 37).

(3)  Documentul Comisiei nr. VI/5330/97 din 23 decembrie 1997 referitor la orientările privind calculul consecințelor financiare cu ocazia pregătirii deciziei privind lichidarea conturilor FEOGA-secțiunea „Garantare”.

(4)  Comunicarea Comisiei nr. AGRI/60637/2006 final cu privire la soluționarea de către Comisie, în cadrul lichidării conturilor FEOGA, secțiunea „Garantare”, a cazurilor de insuficiențe recurente ale sistemelor de control.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/51

---

Recurs introdus la 7 septembrie 2015 de Filip Mikulik împotriva Hotărârii din 25 iunie 2015 a Tribunalului Funcției Publice în cauza F-67/14, Mikulik/Consiliul

(Cauza T-520/15 P)

(2015/C 354/62)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: Filip Mikulik (Praga, Republica Cehă) (reprezentant: M. Velardo, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Recurentul solicită Tribunalului:

—	anularea hotărârii pronunțate la 25 iunie 2015 în cauza F-67/14, Filip Mikulik/Consiliul Uniunii Europene, și pronunțarea asupra cauzei de Tribunal însuși;

—	în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Funcției Publice;

—	obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată efectuate în fața celor două instanțe.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurentul invocă opt motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului Uniunii și a principiilor superioare de drept, precum principiul bunei administrări și principiul egalității de tratament, în măsura în care Ghidul de notare referitor la dispozițiile generale de punere în aplicare privind notarea nu ar fi aplicabile prin analogie procedurii de evaluare a prestațiilor unui funcționar stagiar cu ocazia titularizării sale.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe denaturarea situației de fapt și a mijloacelor de probă, întrucât Tribunalul Funcției Publice (denumit în continuare „Tribunalul”) a considerat că poziția societății terțe al cărei consultant a fost implicat în procesul de evaluare a funcționarului nu a fost consolidată în cadrul Consiliului.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului Uniunii, în special a jurisprudenței referitoare la articolul 34 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene (denumit în continuare „statutul”) și a obligației de solicitudine, întrucât TFP a considerat că stagiul și evaluarea s-au desfășurat în condiții normale, deși reclamantul a fost încadrat și evaluat de consultanți externi și nu a putut beneficia de mentorat.

4.	Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului egalității de tratament, întrucât Consiliul nu ar fi aplicat în speță normele în materie de mentorat prevăzute de orientările interne.

5.	Al cincilea motiv, întemeiat pe denaturarea situației de fapt și a mijloacelor de probă, întrucât TFP a considerat că mentoratul și micromanagementul nu ar fi două noțiuni distincte pe baza orientărilor interne.

6.	Al șaselea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului Uniunii, în special a articolului 34 din statut, întrucât TFP a considerat că netransmiterea primului aviz către ierarhie nu era contrară articolului menționat.

7.	Al șaptelea motiv, întemeiat pe denaturarea situației de fapt și a mijloacelor de probă, întrucât TFP nu a verificat dacă avizul comitetului de raportare fusese comunicat la timp către ierarhie.

8.	Al optulea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 34 din statut, întrucât TFP a considerat că nu putea să se substituie instituției în aprecierea prestațiilor reclamantului.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/52

---

Acțiune introdusă la 10 septembrie 2015 – CCPL și alții/Comisia

(Cauza T-522/15)

(2015/C 354/63)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamante: CCPL – Consorzio Cooperative di Produzione e Lavoro SC (Reggio Emilia, Italia), Coopbox group SpA (Reggio Emilia, Italia), Poliemme Srl (Reggio Emilia, Italia), Coopbox Hispania, SL (Lorca, Spania), Coopbox Eastern s.r.o. (Nové Mesto nad Váhom, Slovacia) (reprezentanți: S. Bariatti și E. Cucchiara, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—	anularea amenzii aplicate reclamantelor; sau

—	în subsidiar, reducerea cuantumului acesteia; și, în orice caz,

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prezenta acțiune este îndreptată împotriva Deciziei C(2015) 4336 final a Comisiei din 24 iunie 2015 în cazul AT.39563 – Ambalaje alimentare pentru vânzarea cu amănuntul, având ca obiect încălcarea articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă cinci motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe abuzul de putere constând în lipsa cercetării și a motivării cu privire la existența unor efecte care decurg din încălcare — În această privință se arată că comportamentele imputate sunt practic lipsite de efecte, astfel cum rezultă din documentele de cercetare și așa cum recunoaște și Comisia în decizia atacată. O asemenea împrejurare ar fi trebuit să fie luată în considerare la evaluarea generală a gravității încălcărilor și, prin urmare, la cuantificarea amenzii aplicabile. Totuși decizia atacată nu ține seama de acest aspect, fără a oferi nicio motivare în această privință.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiilor proporționalității și adecvării la stabilirea cuantumului de bază al sancțiunii — În această privință se afirmă că la calculul cuantumului de bază al sancțiunii decizia atacată a luat în considerare valoarea vânzărilor realizate în ultimul an de participare la încălcare, deși valoarea respectivă nu era nicidecum reprezentativă pentru forța reală pe care o aveau pe piață reclamantele și celelalte părți din procedură.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 — În această privință, se afirmă că valoarea pe care Comisia a luat-o în considerare pentru a calcula limita de 10 % prevăzută la articolul 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 este vădit eronată, întrucât: — include totalitatea volumului de vânzări ale grupului CCPL, deși Comisia nu a făcut dovada așa-numitei parental liability a societății-mamă din cadrul grupului; — include volumul de vânzări al unor entități care nu mai făceau parte din grup la momentul adoptării deciziei; — nu ia în considerare în niciun mod anumite împrejurări specifice ale structurii volumului de vânzări atribuit grupului CCPL.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea principiilor proporționalității și egalității de tratament la stabilirea cuantumului sancțiunii — În această privință, se arată că decizia atacată nu ar fi luat deloc în considerare grava situație de criză în care se afla sectorul ambalajelor și că amenda aplicată reclamantelor ar fi vădit și nejustificat de disproporționată față de cea aplicată celorlalte părți.

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisia Europeană a obligației de motivare prevăzute la articolul 296 TFUE, întrucât a ținut seama numai în parte de elementele furnizate de grupul CCPL, referitoare la lipsa capacității contributive — Decizia atacată, chiar dacă recunoștea situația de criză foarte gravă în care se aflau reclamantele, nu ar fi ținut seama de ea la stabilirea sancțiunii.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/53

---

Acțiune introdusă la 10 septembrie 2015 – Italmobiliare și alții/Comisia

(Cauza T-523/15)

(2015/C 354/64)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamante: Italmobiliare SpA (Milano, Italia), Sirap-Gema SpA (Verolanuova, Italia), Sirap France SAS (Noves, Francia), Petruzalek GmbH (Tattendorf, Austria), Petruzalek kft (Budapesta, Ungaria), Petruzalek s.r.o. (Bratislava, Slovacia), Petruzalek s.r.o. (Břeclav, Republica Cehă) (reprezentanți: M. Siragusa, avocat, F. Moretti, avocat, A. Bardanzellu, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—	cu titlu preliminar, dispunerea unei expertize din oficiu pentru efectuarea unei analize economice a cauzei;

—	anularea deciziei în măsura în care s-a acordat societății Linpac beneficiul imunității la sancțiuni prevăzut în Comunicarea Comisiei privind imunitatea la amenzi și reducerea cuantumului amenzilor în cauzele referitoare la înțelegeri (în continuare „Comunicarea”);

—	anularea deciziei în măsura în care comportamentele sancționate au fost reproșate de asemenea societății Italmobiliare, aceasta fiind obligată în solidar la plata amenzilor;

—	reducerea cuantumului sancțiunilor aplicate;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor cu procesul.

Motivele și principalele argumente

Prezenta acțiune se îndreaptă împotriva aceleiași decizii atacate în cauza T-522/15, CCPL și alții/Comisia.

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă patru motive.

1.	Primul motiv: încălcarea Comunicării și a principiului egalității de tratament ca urmare a acordării de către Comisie a beneficiului imunității societății Linpac, chiar dacă nu au fost îndeplinite condițiile necesare prevăzute de comunicarea respectivă.

2.

Al doilea motiv: încălcarea articolului 101 TFUE, a principiului securității juridice, a caracterului personal al pedepselor și a prezumției de nevinovăție, prevăzute la articolul 6 alineatul (2) și la articolul 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (în continuare „Convenția”) și la articolele 48 și 49 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (în continuare „Carta de la Nisa”), încălcarea dreptului fundamental la proprietate prevăzut la articolul 1 din Protocolul adițional la Convenție, precum și la articolele 17 și 21 din Carta de la Nisa, precum și încălcarea principiilor nediscriminării și egalității de tratament, ca urmare a stabilirii în mod eronat de către Comisie a răspunderii solidare în sarcina Italmobiliare, în calitate de societate-mamă, pentru acte săvârșite de societăți controlate.

3.

Al treilea motiv: încălcarea articolului 101 TFUE, a articolului 23 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO L 1, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 167), a Orientărilor privind calcularea amenzilor aplicate în temeiul articolului 23 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 (în continuare „Orientările”), precum și a principiilor proporționalității și egalității de tratament în legătură cu determinarea următoarelor elemente/parametri de calcul al sancțiunilor: (i) valoarea vânzărilor; (ii) cuantumul pentru gravitate; (iii) entry fee; (iv) adaptări ale cuantumului de bază (în special neluarea în considerare a stării de criză a sectorului); (v) pragul de sancționare maxim potrivit articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1/2003; și (vi) reducerea insuficientă a sancțiunilor ca urmare a duratei lungi a procedurii; precum și, în sfârșit, încălcarea articolului 101 TFUE, a Orientărilor și a obligației de motivare în legătură cu neadmiterea cererii de aplicare a punctului 35 din Orientările menționate.

4.

Al patrulea motiv: reclamanții solicită ca, în temeiul articolului 31 din Regulamentul nr. 1/2003, Tribunalul Uniunii Europene să își exercite competența de fond și, chiar și în cazul respingerii motivelor precedente ale acțiunii, să substituie propria apreciere celei a Comisiei și să reducă cuantumul total al amenzilor aplicate în decizie.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/55

---

Acțiune introdusă la 16 iulie 2015 – ZZ/Comisia Europeană

(Cauza F-103/15)

(2015/C 354/65)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamant: ZZ (reprezentant: C. Falagiani, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Obiectul și descrierea litigiului

Anularea deciziei Comisiei de a reține suma de 14  207,60 euro din pensia reclamantului cu titlu de rambursare a cheltuielilor referitoare la îngrijirile medicale acordate soției acestuia ca urmare a hotărârii Tribunalului Funcției Publice prin care a fost anulată decizia inițială a Comisiei de a imputa toate costurile medicale considerate excesive.

Concluziile reclamantului

—	Constatarea și declararea faptului că, contrar celor statuate în Hotărârea din 16 mai 2013 a Tribunalului Funcției Publice și pentru motivele expuse în prezenta acțiune, Comisia Europeană a prelevat ilegal din pensia reclamantului suma de 14  207,60 euro;

—	obligarea Comisiei la plata către reclamant, cu titlu de restituire a sumelor reținute fără drept, a sumei de 12  407,60 euro și, în plus, a dobânzilor de întârziere;

—	obligarea Comisiei Europene la plata tuturor cheltuielilor legale și procedurale aferente prezentei proceduri.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/55

---

Acțiune introdusă la 31 iulie 2015 – ZZ/Comisia

(Cauza F-111/15)

(2015/C 354/66)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: ZZ (reprezentanți: J.-N. Louis și N. Montigny, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Obiectul și descrierea litigiului

Anularea deciziei Comisiei de a refuza reclamantului și soției acestuia rambursarea cheltuielilor privind trei facturi pentru intervenții medicale și tratamente legate de cancer, de care suferă aceasta.

Concluziile reclamantului

—	Anularea deciziei prin care se refuză deconturile 67, 68 și 72 referitoare la îngrijirile medicale acordate soției reclamantului;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/56

---

Acțiune introdusă la 20 august 2015 – ZZ/Europol

(Cauza F-119/15)

(2015/C 354/67)

Limba de procedură: neerlandeza

Părțile

Reclamant: ZZ (reprezentanți: W.J. Dammingh și N.D. Dane, avocați)

Pârât: Oficiul European de Poliție (Europol)

Obiectul și descrierea litigiului

Anularea deciziei Europol, adoptată pentru punerea în executare a unei hotărâri a Tribunalului, prin care se confirmă refuzul de a acorda reclamantului un contract pe perioadă nedeterminată și i se oferă o sumă forfetară de o valoare care, potrivit reclamantului, nu este suficientă pentru a compensa prejudiciul pe care pretinde că l-a suferit ca urmare a neexecutării hotărârilor Tribunalului

Concluziile reclamantului

—

Anularea deciziei Europol din 29 iulie 2014, în măsura în care această decizie nu acordă reclamantului un contract pe perioadă nedeterminată și în măsura în care îi oferă o valoare de compensare de 10  000 de euro, precum și a deciziei din 22 mai 2015, în măsura în care respinge reclamația introdusă de acest reclamant împotriva deciziei din 29 iulie 2014;

—	obligarea Europol la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a onorariilor avocațiale.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/56

---

Acțiune introdusă la 20 august 2015 – ZZ/Europol

(Cauza F-120/15)

(2015/C 354/68)

Limba de procedură: neerlandeza

Părțile

Reclamantă: ZZ (reprezentanți: W.J. Dammingh și N.D. Dane, avocați)

Pârât: Oficiul European de Poliție (Europol)

Obiectul și descrierea litigiului

Anularea deciziei Europol, adoptată pentru executarea unei hotărâri a Tribunalului, prin care s-a confirmat refuzul de a i se acorda reclamantei un contract pe perioadă nedeterminată și i s-a oferit acesteia o sumă forfetară având o valoare care, potrivit reclamantei, nu este suficientă pentru a compensa prejudiciul pe care aceasta pretinde că l-a suferit ca urmare a neexecutării hotărârilor Tribunalului

Concluziile reclamantei

—

anularea deciziei Europol din 29 iulie 2014, în măsura în care prin decizia respectivă nu i se acordă reclamantei un contract pe perioadă nedeterminată și în măsura în care i se oferă acesteia o compensație în valoare de 10  000 de euro, precum și a deciziei din 22 mai 2015, în măsura în care prin aceasta se respinge contestația formulată de reclamantă împotriva deciziei din 29 iulie 2014;

—	obligarea Europol la plata cheltuielilor de judecată, care includ și onorariile avocaților.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/57

---

Acțiune introdusă la 21 august 2015 – ZZ/Comisia

(Cauza F-121/15)

(2015/C 354/69)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: ZZ (reprezentant: M. Casado García-Hirschfeld, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Obiectul și descrierea litigiului

Anularea deciziei de respingere a candidaturii reclamantului pentru postul care a făcut obiectul anunțului pentru ocuparea unui post vacant COM/2014/2036, întemeiată pe nerespectarea condiției întreruperii contractului pentru o durată de șase luni înaintea recrutării unui agent care a fost anterior angajat cu un contract în gradul AT2c, în temeiul Notei D(2005)18064 din 28 iulie 2005 a DG HR, precum și repararea prejudiciului moral și material pretins a fi fost suferit.

Concluziile reclamantului

—	Anularea deciziei din 22 mai 2014 în care DG HR se opunea recrutării reclamantului;

—	anularea, în măsura în care este necesar, a deciziei din 14 noiembrie 2014 de respingere a reclamației;

—	dispunerea reparării prejudiciului financiar și moral al reclamantului, care decurge din aceste decizii, estimat, sub rezerva unei reevaluări, la suma de 3 26  275 de euro, indemnizația acordată urmând a fi însoțită de dobânzi de întârziere indexate;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

---

26.10.2015

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/57

---

Acțiune introdusă la 22 august 2015 – ZZ/Comisia

(Cauza F-122/15)

(2015/C 354/70)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: ZZ (reprezentanți: S. Orlandi și T. Martin, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Obiectul și descrierea litigiului

Anularea deciziei de transfer al drepturilor de pensie ale reclamantului în sistemul de pensii al Uniunii, care aplică noile dispoziții generale de aplicare (DGA) a articolului 11 alineatul (2) din anexa VIII la statut.

Concluziile reclamantului

—	declararea nelegalității articolului 9 din dispozițiile generale de aplicare a articolului 11 alineatul (2) din anexa VIII la statut;

—	anularea deciziei din 6 ianuarie 2015 de confirmare a transferului drepturilor de pensie dobândite anterior încadrării sale în muncă în temeiul dispozițiilor generale de aplicare a articolului 11 alineatul (2) din anexa VIII la statut din 3 martie 2011;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

---