52012DC0501

CUPRINS

1........... Cercetarea și inovarea în sprijinul politicii transporturilor................................................. 3

2........... Valorificarea potențialului de inovare neutilizat al sectorului european al transporturilor.... 4

3........... Viziunea asupra viitorului transporturilor și al mobilității................................................. 5

3.1........ Transporturi integrate axate pe utilizatori.......................................................................... 6

3.2........ Transporturi durabile de lung parcurs, interurbane și urbane............................................ 6

4........... Consolidarea sistemului european de cercetare și inovare în domeniul transporturilor....... 7

5........... Inițiative pentru a îmbunătăți capacitatea de inovare în sectorul transporturilor............... 8

5.1........ O mai bună orientare a cercetării și inovării în domeniul transporturilor............................ 8

5.2........ O mai bună coordonare a eforturilor.............................................................................. 10

5.3........ Depășirea „zonei de confort”: înlăturarea blocajului tehnologic...................................... 11

5.4........ O utilizare eficientă a soluțiilor inovatoare..................................................................... 11

6........... Oportunitățile și provocările utilizării tehnologiilor de transport.................................... 12

7........... Acțiuni viitoare............................................................................................................ 13

ANEXĂ: Arii de cercetare și inovare, domenii prioritare și relevanța lor politică....................... 14

1.           Cercetarea și inovarea în sprijinul politicii transporturilor

Cartea albă privind transporturile adoptată în 2011[1] pledează pentru transformarea sistemului european de transport într-un sistem durabil și competitiv, care să continue să îmbunătățească mobilitatea și să susțină creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Ea stabilește obiective ambițioase privind reducerea dependenței Europei de importurile de petrol, îmbunătățirea mediului, scăderea numărului accidentelor și reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceste obiective trebuie încadrate în contextul unei creșteri continue a cererii de transport, al diferențelor în ceea ce privește evoluția modurilor de transport, al schimbărilor demografice și al slăbirii capacității de investiții a autorităților publice.

Schimbările treptate nu vor fi suficiente pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă Europa și sectorul său de transporturi. Guvernele și sectorul transporturilor în ansamblu trebuie să renunțe la modul tradițional de a gândi. Pentru a se adapta la noua realitate sunt necesare noi idei, strategii inovatoare și spirit antreprenorial. Miza nu este numai viabilitatea sistemului european de transport, ci și, având în vedere impactul transporturilor asupra potențialului de creștere economică și de creare de locuri de muncă, realizarea unei economii europene inteligente, durabile și favorabile incluziunii, astfel cum se preconizează în strategia Europa 2020[2].

Prin urmare, este esențială mobilizarea capacităților de cercetare și inovare ale Europei pentru a susține obiectivele politicii de transport și obiectivele societale. Cartea albă propune instituirea unui „spațiu european unic al transporturilor” în serviciul celor 500 de milioane de cetățeni din cadrul pieței interne. Dimensiunea acestei piețe va permite testarea pe scară largă a unei diversități de tehnologii și servicii inovatoare, realizând economii de scară și de gamă și creând piețe interne puternice pentru industriile transportului din Europa care operează la nivel mondial. Această abordare corelează inovarea cu celelalte trei dimensiuni ale cărții albe: piața internă, dezvoltarea infrastructurii și cooperarea internațională.

În prezenta comunicare, Comisia rezumă rezultatele unui prim inventar privind cercetarea și inovarea în sectorul transporturilor din UE. Comunicarea examinează deficiențele sistemului european de inovare în domeniul transporturilor și prezintă propuneri inițiale privind modul în care acestea ar putea fi soluționate.

Ea va fi punctul de plecare pentru elaborarea unui plan strategic european privind tehnologiile de transport, care va constitui pilonul de cercetare și inovare al cărții albe. Scopul este de a asigura o abordare coerentă la nivelul diferitelor surse de finanțare a cercetării și inovării în domeniul transporturilor pentru următoarea perioadă de finanțare și după aceasta. Planul respectiv va trasa domeniile prioritare care au cea mai mare relevanță pentru cercetare și inovare, va aborda tema eficienței lanțului inovării și va propune acțiuni specifice pentru a elimina barierele în calea adoptării inovațiilor.

2.           Valorificarea potențialului de inovare neutilizat al sectorului european al transporturilor

Serviciile de transport și industria producătoare contribuie în mod semnificativ la competitivitatea Europei. Sectorul serviciilor de transport și de depozitare, inclusiv activitățile poștale și de curierat, reprezintă 5,1% din valoarea adăugată totală și 5,0% din ocuparea totală a forței de muncă (circa 11 milioane de angajați). Dacă se includ producerea echipamentelor de transport, comercializarea și repararea automobilelor și a motocicletelor, transportul reprezintă 7,9% din valoarea adăugată și 8,2% din ocuparea forței de muncă, sau 18 milioane de persoane. Multe IMM-uri producătoare din domeniul transporturilor fac investiții importante în cercetare și dezvoltare (C&D).

Sectorul transporturilor trebuie să facă față unui număr din ce în ce mai mare de concurenți la nivel mondial, dispuși să inoveze și să investească. În lumea de astăzi, caracterizată de o evoluție rapidă, Europa nu își permite să rămână în urmă, iar întreprinderile sale trebuie să poată integra tehnologiile și modelele de afaceri inovatoare care vor permite Europei să își mențină poziția de lider mondial în domeniul transporturilor.

O analiză a capacităților de inovare ale sectorului transporturilor[3] sugerează că în 2008 investițiile în cercetarea și dezvoltarea din domeniul transporturilor realizate de întreprinderile cu sediul în UE s-au ridicat la peste 39 miliarde EUR[4]. Aceasta înseamnă că transportul este sectorul care realizează cele mai mari investiții industriale în cercetare și dezvoltare din UE. O sumă suplimentară de 4,2 miliarde EUR a fost investită de statele membre și de UE. Societățile stabilite în UE realizează peste 40% din investițiile industriale mondiale în cercetare și dezvoltare legate de transporturi, ele situându-se înaintea societăților stabilite în Japonia și în SUA, care realizează fiecare câte un sfert din totalul investițiilor realizate.

În comparație cu sectorul privat și cu statele membre, investițiile actuale ale UE în cercetarea și dezvoltarea din domeniul transporturilor sunt modeste ca valoare monetară, dar efectul lor de levier este important. UE a investit circa 600 milioane EUR pe an în cadrul celui de-al șaptelea Program‑cadru pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (PC7). Finanțarea din programul privind rețeaua transeuropeană de transport, din Fondul de coeziune și din Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) sprijină adoptarea de către piață și utilizarea. De asemenea, UE joacă un important rol de coordonare, prin intermediul unei diversități de instrumente și parteneriate, precum platformele tehnologice europene și inițiativele tehnologice comune[5], și este un pionier în ceea ce privește propunerea unor angajamente politice și cerințe de reglementare cuprinzătoare. Până în prezent, acțiunile Marie Curie din cadrul PC7 au acordat cercetării legate de transport 43,5 milioane de EUR, oferind cercetătorilor oportunități atractive de dezvoltare a carierei.

În ceea ce privește capacitatea de inovare, transportul cuprinde subsectoare foarte eterogene, fiecare dintre acestea fiind expuse unor presiuni diferite din partea pieței, unor factori de inovare diferiți și unor cerințe diferite din partea utilizatorilor. În anumite subsectoare există incongruențe între actorii de pe piață care elaborează soluții și cei care le utilizează. Alte particularități sunt diferențele de organizare instituțională ale politicilor de transport din statele membre, precum și prioritățile divergente ale acestora în ceea ce privește cercetarea, inovarea și utilizarea în domeniul transporturilor. În consecință, Europa nu valorifică pe deplin beneficiile care ar putea rezulta dintr-o mai bună coordonare a eforturilor de cercetare și inovare între statele membre sau în cadrul diferitelor industrii de transport. Încă nu a fost realizat un veritabil spațiu european de cercetare și inovare în domeniul transporturilor.

Până în prezent, activitățile de cercetare și inovare finanțate de UE s-au concentrat în special asupra cercetării și mai puțin asupra activităților demonstrative, adoptării de către piață și utilizării depline a noilor soluții, deși angajamente care acoperă întregul ciclu există în cazuri precum ERTMS[6], SESAR[7] și Galileo[8]. Pentru a valorifica întregul potențial de inovare al sectorului transporturilor și a răspunde provocărilor prezentate mai sus, Comisia propune o nouă abordare. Va fi necesar un portofoliu diversificat de surse de finanțare publice și private, inclusiv noi instrumente financiare care să mărească efectul de levier al bugetelor publice și un pas suplimentar în direcția principiului „utilizatorul plătește”.

3.           Viziunea asupra viitorului transporturilor și al mobilității

O viziune asupra posibilităților de dezvoltare a transportului european poate fi utilă ca bază pentru reflecția în legătură cu cercetarea și inovarea și cu soluțiile necesare pentru a sprijini obiectivele cărții albe. Ea se bazează pe analiza[9] care a stat la baza Cărții albe privind transporturile și pe o evaluare științifică a tehnologiilor strategice din domeniul transporturilor[10].

Viziunea prezentată în continuare trebuie să țină cont de evoluția anticipată a industriei europene producătoare din domeniul transporturilor. Industria noastră își va continua trecerea de la un avantaj competitiv bazat pe costuri la unul bazat pe o valoare adăugată ridicată, legat de inovarea în ceea ce privește concepția, producția și exploatarea unor sisteme și servicii complexe ce implică un conținut mai scăzut de carbon. Această trecere va sprijini ocuparea forței de muncă și creșterea economică. Introducerea unor noi materiale și procese de producție va aduce noi parteneri tehnologici în sectorul producător din domeniul transporturilor. Pe lângă favorizarea sinergiilor dintre modurile de transport, aceasta va consolida caracterul inovator al sectorului, va duce la crearea unor produse mai ecologice și va mări valoarea mărcii europene pentru produse și servicii de înaltă calitate.

3.1.        Transporturi integrate axate pe utilizatori

În viitor, o mai mare integrare între transporturi, energie și tehnologiile și rețelele de informații și comunicații va îmbunătăți performanța de mediu și utilizarea eficientă a resurselor. Transporturile vor trece către o mobilitate bazată în mare măsură pe utilizarea combustibililor alternativi, a surselor de energie durabilă și pe o utilizare sporită a mijloacelor de transport ecologice și eficiente din punct de vedere energetic. Sistemele de propulsie alternativă și tehnologiile de comunicații inteligente se vor afla în centrul noii generații de vehicule nepoluante și „conectate”.

Sistemul de transport va deveni pe deplin integrat și intermodal, astfel încât călătorii și mărfurile să treacă de la un mod de transport la altul și să traverseze frontierele fără discontinuități. Creșterea cererii utilizatorilor finali și dezvoltarea pieței interne vor aduce noi servicii și o mai mare fiabilitate și flexibilitate pentru pasageri și proprietarii de mărfuri. Toate aeroporturile și porturile majore vor fi conectate la rețeaua feroviară. Acest lucru va fi sprijinit de sisteme și servicii intermodale de informare, rezervare și plată. Terminalele și platformele intermodale pentru pasageri și mărfuri vor fi concepute în mod inteligent și dotate cu echipamente avansate, de exemplu pentru a facilita transbordarea fără discontinuități a mărfurilor.

Noi abordări în privința reperării, urmăririi și gestionării mărfurilor vor duce la apariția unor servicii de logistică eficiente, abordabile și fără utilizare de hârtie, cu o amprentă de carbon redusă. Mărfurile vor fi livrate în termenele garantate. În domeniile siguranței și securității transportului, tehnologia va contribui la satisfacerea cererilor societății în ceea ce privește viziunile „zero decese” și „o securitate totală”.

Pe termen mediu, se va realiza o nouă arhitectură pentru un sistem de gestionare, informare și plată pentru transporturile europene, axat pe utilizator și bazat pe tehnologii de ultimă generație de poziționare, comunicare și monitorizare. Pe termen mai scurt, sistemele existente de gestionare și de informare la nivel modal vor fi optimizate, utilizate și, dacă va fi necesar, extinse prin interfețe cu alte moduri, care să permită servicii de transport și logistică fără discontinuități.

Infrastructura de transport se va schimba. Infrastructura modernă va încorpora din ce în ce mai mult noi componente care să o facă să devină inteligentă (informatizată, bazată pe TIC și automatizată), ecologică (materiale noi, ușoare și reciclabile) și intermodală (terminale automatizate, noduri de transport și echipamente). Ea va integra furnizarea de combustibili alternativi cu emisii scăzute de carbon, precum și sisteme inovatoare de gestionare și exploatare. Rețeaua transeuropeană de transport centrală va constitui o ilustrare importantă în acest context. Noua infrastructură va fi caracterizată de rezistență la schimbările climatice, de scurtarea timpului de inactivitate și de costuri de întreținere scăzute.

3.2.        Transporturi durabile de lung parcurs, interurbane și urbane

Mijloacele de transport pe care le folosim în prezent vor fi înlocuite de noi generații de autovehicule, aeronave, nave și trenuri nepoluante, sigure și silențioase. Cu toate acestea, ciclul de viață al aeronavelor, navelor și trenurilor este lung, ceea ce înseamnă că – exceptând modernizarea – va dura până când beneficiile își vor face apariția, chiar dacă ameliorările operaționale și tehnice vor fi puse în aplicare mai rapid. Aeronavele și navele din viitor, împreună cu o schimbare radicală a modului de organizare a gestionării traficului, vor aduce beneficii de mediu importante și vor mări eficiența unui sector a cărui piață va continua să crească puternic.

Transporturile navale și feroviare pe distanțe medii vor câștiga piețe ale transportului de pasageri și de marfă prin utilizarea unor mijloace de transport noi și specifice. Crearea unui lanț de aprovizionare mai ecologic va determina, de asemenea, o trecere modală a transportului de marfă pe distanțe mai lungi către transportul naval și feroviar. Transportul rutier de marfă pe distanțe medii și utilizarea autocarelor pentru transportul de pasageri vor utiliza din ce în ce mai mult noi tipuri de vehicule și „rețele de infrastructuri ecologice” special concepute.

Adoptarea treptată a unor reglementări mai stricte pentru noile autoturisme va menține mobilitatea și, în același timp, va favoriza utilizarea propulsiei alternative, în special în centrele urbane. Vor apărea noi moduri de transport personal, cu o utilizare minimă de resurse, alături de utilizarea crescută a bicicletelor și a deplasării pe jos în zone urbane reorganizate. Planificarea integrată în vederea unei mobilități durabile va fi inclusă în contextul dezvoltării urbane și teritoriale. Serviciile de logistică și de livrare și de distribuire a mărfurilor din zonele urbane vor fi silențioase și vor emite din ce în ce mai puțin dioxid de carbon. Vor fi puse în practică noi modele de transport al mărfurilor în zonele urbane.

Dezvoltarea serviciilor de transport public se va concentra asupra zonelor urbane, acestea fiind zonele în care transportul public își poate mări cota de piață. Transportul public va utiliza din ce în ce mai mult energia electrică. El va rămâne abordabil și accesibil pentru toți, indiferent de statutul social și locul de domiciliu (evitând situațiile de acces insuficient). Ar putea apărea modele de afaceri complet noi pentru serviciile de transport publice și private, precum coproprietatea asupra unor mijloace de transport. Ar putea lua naștere o nouă generație de mijloace de mobilitate personală, care ar putea să fie conectate și să devină sisteme „individualizate” de transport public. Transporturile personalizate și ecologice cu autobuze, autocare, microbuze sau taxiuri vor asigura „accesibilitatea la cerere (electronică)” în zonele rurale.

4.           Consolidarea sistemului european de cercetare și inovare în domeniul transporturilor

Viziunea descrisă mai sus nu va deveni realitate decât dacă sistemul european de cercetare și inovare în domeniul transporturilor va găsi soluțiile noi necesare. Pentru aceasta, va fi nevoie de acțiuni strategice în patru domenii.

În primul rând, este necesar să se consolideze integrarea cercetării și inovării în politica transporturilor. Inițiativa emblematică O Uniune a inovării[11], precum și documentul O agendă digitală pentru Europa[12] subliniază necesitatea unei abordări strategice a inovării. Propunerea Orizont 2020 a Comisiei[13], care încă nu a fost adoptată de autoritatea legislativă, pune accentul pe transportul inteligent, ecologic și integrat ca una dintre cele șase provocări societale majore în legătură cu care cercetarea și inovarea europene pot aduce îmbunătățiri reale. În plus, Cartea albă privind transporturile propune integrarea tuturor modurilor de transport în cadrul unui sistem european de transport unic, renunțând astfel la tendința actuală de a trata separat fiecare mod.

În al doilea rând, eforturile sectoarelor și părților interesate individuale ar trebui să fie mai bine coordonate. În timp ce, în general, existența unor eforturi de cercetare multiple mărește probabilitatea de a realiza inovații și extinde gama soluțiilor disponibile, particularitățile inovării din sectorul transporturilor sugerează că, în anumite domenii, unirea sau coordonarea eforturilor sectoarelor și ale părților interesate ar putea fi mai eficace. De exemplu, prestatorii de servicii de transport menționează deseori că oferta de soluții inovatoare este insuficientă sau prematură, în timp ce creatorii de soluții în domeniul transporturilor așteaptă frecvent semnale clare din partea pieței înainte de a elabora noi soluții și nu înțeleg întotdeauna pe deplin necesitățile utilizatorilor[14].

În al treilea rând, este important să se depășească blocajele tehnologice și tendințele instituționale de a lucra în izolare. Actualele structuri și înțelegeri între părțile interesate pun obstacole în calea realizării potențialului oferit de inovarea în domeniul transporturilor bazată pe alte moduri și sectoare. De exemplu, inovarea în sectorul transporturilor ar putea fi influențată mai puternic de progresele din alte sectoare, precum telecomunicațiile și energia. Operatorii de transport care ar putea beneficia de pe urma unor astfel de soluții inovatoare au frecvent marje de profit mici și stimulente insuficiente de a investi în noi soluții.

În ultimul rând, cerințele mari în materie de fonduri proprii, necesitățile majore de investiții și obstacolele importante cu care se confruntă companiile nou intrate pe piață împiedică sectorul transporturilor să aducă pe piață soluțiile transformatoare necesare. Problema existenței unei „văi a morții” între cercetare și dezvoltare, pe de o parte, și inovare și adoptarea de către piață, pe de altă parte, a fost deja scoasă în evidență în comunicarea privind inițiativa emblematică O Uniune a inovării. Ea se aplică în mod clar sectorului transporturilor.

5.           Inițiative pentru a îmbunătăți capacitatea de inovare în sectorul transporturilor

Comisia propune o serie de inițiative prin care să se realizeze acțiunile necesare. Ele vor contribui la îndeplinirea obiectivelor politice și vor ajuta să se răspundă provocării referitoare la transporturi din Orizont 2020[15].

5.1.        O mai bună orientare a cercetării și inovării în domeniul transporturilor

Procesul programării strategice și complete comune va oferi un instrument important de consolidare a sistemului de inovare. Prezenta comunicare reprezintă punctul de plecare al acestui proces, iar Comisia propune trei arii cuprinzătoare de cercetare și inovare în care trebuie să se obțină rezultate concrete și utilizabile în următorii douăzeci de ani.

· În privința mijloacelor de transport, o schimbare de paradigmă în direcția sistemelor de propulsie alternativă, a combustibililor alternativi și a tehnologiilor de comunicații inteligente ar trebui să permită conceperea unor vehicule feroviare și rutiere și a unor aeronave și nave care să fie nepoluante, inteligente și sigure, precum și a unei interfețe cu infrastructura mai eficace. Aceasta include evoluții în ceea ce privește componentele, materialele și tehnologiile generice. Este necesar să se răspundă mai bine necesităților utilizatorilor europeni și, de asemenea, să se mărească avantajul competitiv al industriei europene producătoare în domeniul transporturilor.

· În domeniul infrastructurii, sunt necesare progrese cu privire la realizarea unei infrastructuri inteligente, ecologice, rezistente la schimbările climatice și cu costuri de întreținere reduse, inclusiv furnizarea de combustibili alternativi, sisteme de informații și de gestionare a traficului modal care să poată sprijini serviciile pentru utilizatori, gestionarea cererii și alte soluții legate de optimizarea utilizării infrastructurii. Consolidarea capacității la nivel local, regional și național este necesară atât pentru autoritățile publice responsabile pentru furnizarea serviciilor respective, cât și pentru operatorii de transport.

· În domeniul serviciilor și operațiunilor de transport, sunt necesare progrese importante în ceea ce privește furnizarea unor servicii eficiente și fără discontinuități pentru transportul de pasageri și de marfă, care să permită o integrare mai puternică a tuturor modurilor de transport, în special în zonele urbane și interurbane, precum și o concepție adecvată a nodurilor și echipamente de transbordare eficiente. De asemenea, sunt necesare progrese în ceea ce privește gestionarea integrată multimodală a informațiilor, traficului și cererii la nivel european, servicii logistice fără discontinuități și soluții inovatoare în domeniul mobilității urbane, inclusiv un transport public de înaltă calitate.

Aspectele legate de siguranță și de securitate și aplicațiile TIC, precum și necesități ale utilizatorilor precum accesibilitatea, care au implicații asupra vehiculelor, infrastructurii și serviciilor, vor fi integrate în domeniile respective. De asemenea, va fi necesar să se realizeze activități de cercetare socioeconomică și exploratorie, inclusiv activități de cercetare în scopul înțelegerii comportamentului utilizatorilor.

Pentru a garanta utilizarea efectivă a unor noi soluții în sprijinul realizării obiectivelor politicii europene a transporturilor, activitățile europene de cercetare și inovare trebuie să fie bine orientate. Anexa 1 prezintă cele trei arii de inovare, cele zece domenii aferente identificate[16] și legătura lor cu obiectivele și țintele cărții albe. Având în vedere avizele de specialitate, Comisia consideră că cele zece domenii au un potențial semnificativ de a contribui la obiectivele cărții albe până în 2030, iar pentru anumite domenii până în 2050, și că ele țin cont de caracteristicile modurilor individuale de transport și de aspectele legate de multimodalitate. Ele nu reprezintă o poziție finală, nici o listă de priorități pentru programele viitoare de cercetare și inovare, și ar putea fi adaptate în cursul discuțiilor cu părțile interesate.

Domeniile identificate reprezintă un punct de plecare pentru organizarea procesului de stabilire a unor foi de parcurs, care urmează a fi lansat în septembrie 2012 în scopul de a orienta activitățile europene de cercetare și dezvoltare și finanțarea acestor activități asupra tehnologiilor utilizabile care contribuie efectiv la realizarea obiectivelor politice. Se va urmări, de asemenea, identificarea lacunelor și remedierea deficiențelor existente de‑a lungul lanțului inovării. Rezultatul final al procesului respectiv va fi reprezentat de una sau mai multe foi de parcurs pentru fiecare domeniu, care să identifice modalitățile de finanțare, instrumentele și actorii relevanți și să prevadă mecanisme de monitorizare și guvernanță care să poată fi adaptate unor contexte în schimbare. Se va pune un accent deosebit pe domeniile în care există disfuncționalități ale pieței sau în care eforturile comune sau coordonate pot accelera adoptarea noilor tehnologii.

Acest proces de stabilire a foilor de parcurs, bazat pe prezenta comunicare și pe documentul însoțitor al serviciilor Comisiei, va fi un proces de consultare care va implica părțile interesate în identificarea aspectelor pentru care acțiunea la nivel european poate avea cel mai mare impact. Pentru fiecare arie prioritară, se va urmări găsirea unui consens cu privire la cerințele care decurg din obiectivele politice și din stadiul actual al tehnologiei europene. Ori de câte ori va fi posibil, se vor utiliza drept punct de plecare foile de parcurs realizate de părțile interesate. Acest proces se va baza pe o abordare științifică, în cadrul căreia foile de parcurs vor fi analizate critic în scopul de a depăși fragmentarea, astfel încât să se poată adopta obiective mai ambițioase și să se atingă masa critică în ceea ce privește utilizarea soluțiilor. În anumite domenii, în special cele referitoare la aspecte intermodale pentru care nu există foi de parcurs, această sarcină va implica un efort mai mare.

Foile de parcurs care vor rezulta se vor afla în centrul planului strategic european privind tehnologiile de transport. Ele vor servi drept bază pentru activitatea viitoare a Comisiei, de exemplu pregătirea programelor de lucru pentru Orizont 2020, identificarea necesităților de finanțare, propunerile legislative care au potențialul de a stimula utilizarea etc.

5.2.        O mai bună coordonare a eforturilor

Comisia propune să se realizeze progrese în domeniul parteneriatelor și să se îmbunătățească guvernanța lanțului inovării. Actualele parteneriate public-privat legate de transporturi și platformele tehnologice europene au elaborat deja foi de parcurs și agende strategice de cercetare utile, în special în ceea ce privește aspectele modale. S-ar putea explora mecanisme suplimentare sau optimizate de coordonare între sectorul public și cel privat. Programarea în comun, sub forma parteneriatelor între statele membre, facilitată de Comisie, sau parteneriatele europene pentru inovare ar putea oferi, de asemenea, un potențial de explorat. Se va asigura crearea de legături cu alte strategii de cercetare și inovare, precum Planul SET[17].

Informațiile fiabile furnizate regulat factorilor de decizie politică și părților interesate din sectorul privat pot facilita monitorizarea și coordonarea elaborării și utilizării soluțiilor inovatoare. Pentru aceasta, Comisia intenționează să instituie un Sistem de monitorizare și informare pentru cercetarea și inovarea în sectorul transporturilor (TRIMIS - Transport Research and Innovation Monitoring and Information System). TRIMIS, care va utiliza fonduri puse le dispoziție de Orizont 2020, va deveni instrumentul Comisiei pentru cartografierea tendințelor tehnologiei și a capacităților de cercetare și inovare. El va putea fi legat de portalul consacrat de Comisie cercetării și inovării din sectorul transporturilor, care constituie o sursă suplimentară de informații.

În sfârșit, provocările mondiale privind mediul necesită un răspuns coordonat la nivel mondial. Cursa pentru o mobilitate durabilă are o amploare mondială. Aceasta înseamnă că integrarea unei dimensiuni internaționale în cercetarea și inovarea europeană este importantă pentru succesul Europei. În special, eforturile în vederea unor acorduri și a unor obiective mondiale de reducere a emisiilor cu efect de seră (de exemplu la nivelul OACI și OMI) pot asigura dezvoltarea, comercializarea și utilizarea unor soluții inovatoare la nivel mondial, care să contribuie la realizarea unei mobilități durabile. Europa va trebui să instituie parteneriate internaționale puternice, utile pentru interesele sale comerciale și de reglementare.

5.3.        Depășirea „zonei de confort”: înlăturarea blocajului tehnologic

Stimularea inovării în domeniul mobilității și al transportului va necesita nu numai mobilizarea segmentelor mature ale pieței transporturilor, ci și combinarea acestora cu actori existenți sau emergenți din sectoare precum telecomunicațiile, generarea de conținut, serviciile financiare și piața aprovizionării cu energie. Acest lucru ar putea determina o ciocnire între interese și culturi antreprenoriale, care ar favoriza o gândire neconvențională și inovatoare. Prin urmare, planul strategic pentru tehnologiile de transport va urmări și următoarele obiective:

· valorificarea convergențelor dintre sectoare distincte precum transporturile, energia, serviciile de informații și telecomunicații, dezvoltarea teritorială sau mediul, care pot aduce o valoare adăugată pentru mobilitatea întreprinderilor și a consumatorilor, precum și în contextul unor obiective politice mai ample, precum creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Acestea ar trebui urmărite printr-o abordare nouă bazată pe noi concepte sistemice și idei inovatoare;

· conceperea unui set de principii operative și de instrumente originale, precum și a unor abordări multidisciplinare care să stimuleze spiritul antreprenorial, de exemplu concursuri cu premii, noi mecanisme de furnizare de capital de risc, achiziții publice inteligente etc., cu ajutorul cărora sectorul public poate oferi răspunsuri rapide și adecvate la cerințele comunităților de utilizatori și la dinamica pieței;

· crearea unei noi dinamici a inovării în transporturi, care poate promova o renaștere a întregului sector, făcându-l să devină atractiv pentru noile generații de talente, inovatori și întreprinzători. Ar putea fi necesare investiții coordonate în formare și educație și regândirea competențelor pe care acestea le oferă. Competitivitatea IMM‑urilor din acest sector poate fi susținută printr-un acces mai bun la finanțare, facilitarea accesului la piețele europene și internaționale și reducerea birocrației.

5.4.        O utilizare eficientă a soluțiilor inovatoare

Măsurile de mai sus vor contribui la orientarea și coordonarea eforturilor, creând noi dinamici. Cu toate acestea, pentru a asigura o adoptare de către piață și o utilizare rapidă și pe scară largă a noilor tehnologii și servicii din domeniul transporturilor fără a periclita piața unică, intervenția sectorului public, dacă răspunsul oferit de piață este insuficient, poate lua forma unor reglementări, a unor standarde care să garanteze interoperabilitatea sau continuitatea serviciilor, a drepturilor de proprietate intelectuală, a achizițiilor și a stimulentelor financiare. UE poate atenua distorsiunile determinate de subvenții și de veniturile generate.

Planul strategic pentru tehnologiile de transport va sprijini punerea în aplicare a programelor de finanțare propuse de Comisie pentru următorul cadru financiar multianual, sub rezerva adoptării acestuia de către autoritatea legislativă. Cadrul include Orizont 2020, mecanismul Conectarea Europei[18], FEDER și Fondul de coeziune[19], precum și Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și IMM-uri[20]. Banca Europeană de Investiții va fi invitată să intensifice acordarea creditelor preferențiale prin intermediul mecanismului de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR), să extindă împrumuturile acordate sectorului transporturilor în cadrul noii sale politici privind împrumuturile[21] și să ofere mai multă asistență tehnică părților interesate din sectorul public și din cel privat. Va fi necesar ca finanțarea publică să fie oferită în deplină conformitate cu normele aplicabile ale UE privind ajutoarele de stat, inclusiv cele care reglementează activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare, finanțarea activităților de transport și investițiile în infrastructură.

6.           Oportunitățile și provocările utilizării tehnologiilor de transport

Atingerea obiectivelor noastre politice va necesita înlocuirea multora dintre sistemele și soluțiile de transport actuale cu altele noi, într-o perioadă de timp relativ scurtă. Se estimează că investițiile suplimentare în vehicule inovatoare, echipamente și infrastructuri de alimentare a vehiculelor necesare pentru a atinge obiectivele de reducere a emisiilor ale sistemului de transport european vor trebui să se ridice la un trilion de euro între 2010 și 2030[22]. Deși aceasta pare a fi o sumă mare, ea este aproximativ echivalentă cu valoarea cheltuielilor pentru transport realizate de gospodăriile din UE într-un an[23].

Analiza realizată de Comisia Europeană[24] arată că, deși costurile investițiilor nu sunt neglijabile, introducerea pe piață a unor soluții noi este împiedicată în principal de lipsa stimulenților economici în favoarea unor schimbări la nivelul sistemelor, atât pentru utilizatori, cât și pentru furnizori. Cu toate acestea, utilizarea unor noi soluții de transport ecologice, inteligente, cu nivel înalt de siguranță și eficiente reprezintă o oportunitate extraordinară de a realiza obiectivele noastre privind mediul și clima, precum și de a mări competitivitatea Europei.

Având în vedere caracterul urgent și diversitatea provocărilor care ne așteaptă, este necesară o dezbatere politică în legătură cu modul în care părțile interesate, statele membre și Comisia își pot lua și îndeplini angajamente în vederea găsirii și utilizării mai eficiente a unor soluții inovatoare. Ținând cont de presiunile pe care criza economică actuală și urmările ei le vor exercita asupra bugetelor publice, va fi necesar să se stabilească priorități și să se creeze instrumentele adecvate (precum stimulente financiare, reglementări, standarde, obiective industriale stabilite la nivel politic, angajamente voluntare și acțiuni de coordonare), pentru a stimula utilizarea în toate domeniile prioritare.

Sistemul de transport al Europei trebuie adaptat. Factorii de decizie trebuie să își declare poziția în ceea ce privește echilibrul dintre diferitele instrumente, ținând cont de urgența, probabilitatea de acceptare și costurile punerii în aplicare a soluțiilor inovatoare necesare pentru a atinge obiectivele noastre politice. Cetățenii ar trebui sensibilizați și ar trebui adoptate măsuri care să favorizeze modificări ale comportamentelor consumatorilor în concordanță cu inovațiile tehnologice, facilitând astfel adoptarea de către piață și creșterea cererii de produse și servicii avansate. În acest context, orice dezbatere privind costurile trebuie să țină cont și de costurile inacțiunii.

7.           Acțiuni viitoare

Comunicarea prezintă punctele de vedere ale Comisiei în legătură cu modul în care cercetarea și inovarea în domeniul transporturilor pot să contribuie la realizarea obiectivelor ambițioase ale Cărții albe privind transporturile și să sprijine punerea în aplicare a Orizont 2020, creând de asemenea legături cu strategiile privind specializarea inteligentă.

Comisia invită Consiliul și Parlamentul:

· să confirme obiectivul unei mai bune coordonări a cercetării și inovării în domeniul transporturilor cu obiectivele politice europene privind transporturile, ținând cont de realitatea economică și politică actuală și de obiectivele de sustenabilitate pe termen lung;

· să convină să concentreze eforturile asupra oferirii unor soluții de transport inovatoare și durabile la nivel european, național și local, prin tehnologii inovatoare, noi abordări în domeniul serviciilor și antreprenoriat;

· să analizeze opțiunile existente pentru a realiza un echilibru optim între diferitele instrumente necesare pentru adoptarea de către piață și utilizare;

· să susțină abordarea care include elaborarea unui plan strategic european privind tehnologiile de transport, precum și opțiunile privind acțiunile viitoare, în conformitate cu prezenta comunicare.

ANEXĂ: Arii de cercetare și inovare, domenii prioritare și relevanța lor politică

Tabelul de mai jos prezintă modul în care se preconizează că inovarea tehnologică din fiecare domeniu prioritar va contribui la realizarea obiectivelor cărții albe.

Arie de cercetare și inovare || Domeniu || Cele zece obiective ale cărții albe (prescurtate pentru facilitarea consultării)

Emisii scăzute ale activităților de transport și logistică din orașe || Combustibili cu emisii scăzute de CO2 în transportul aerian și maritim || Transport de marfă; schimbare modală de la transportul rutier || Rețea feroviară de mare viteză în întreaga UE || Rețea TEN-T centrală multimodală || Rețea globală pe termen lung || Sisteme de gestionare a traficului pentru toate modurile de transport || Informații privind transportul multimodal || Un număr cât mai apropiat de zero al deceselor din transportul rutier || Către principiile „utilizatorul plătește” și „poluatorul plătește”

Mijloace de transport nepoluante, eficiente, sigure, silențioase și inteligente || Vehicule rutiere nepoluante, eficiente, sigure, silențioase și inteligente || ¢ || || || || || || || || ¢ ||

Aeronave nepoluante, eficiente, sigure, silențioase și inteligente || || ¢ || || || || || ¢ || || ||

Nave nepoluante, eficiente, sigure, silențioase și inteligente || || ¢ || ¢ || || || || || || ||

Vehicule feroviare nepoluante, eficiente, sigure, silențioase și inteligente || || || ¢ || ¡ || || || || || ||

Infrastructură și sisteme inteligente || Infrastructură inteligentă, nepoluantă, cu costuri mici de întreținere și rezistentă la schimbările climatice || || || ¢ || ¢ || ¢ || ¡ || || || ¢ ||

Infrastructuri de distribuire a combustibililor alternativi la nivelul întregii Europe || ¢ || ¡ || ¡ || || || || || || ||

Sisteme modale de gestionare a traficului eficiente (inclusiv gestionarea capacității și a cererii) || || ¢ || ¢ || ¡ || ¡ || || ¢ || ¡ || ¡ || ¡

Servicii și operațiuni de transport pentru pasageri și mărfuri || Servicii intermodale de informare și gestionare integrate || || ¡ || ¡ || || ¡ || ¡ || || ¢ || ||

Logistică fără discontinuități || ¡ || ¡ || ¢ || || || || || ¡ || ||

Mobilitate urbană și transport integrate și inovatoare || ¡ || || || || || || || ¡ || ¢ ||

¢ Se preconizează că acest domeniu prioritar va aduce o contribuție majoră la atingerea obiectivelor cărții albe  

¡ Se preconizează că acest domeniu prioritar va aduce unele contribuții la atingerea obiectivelor cărții albe

[1]               Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punctul de vedere al resurselor, COM(2011) 144 final.

[2]               Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, COM(2010) 2020 final.

[3]               Documentul Mapping innovation in the European transport sector (O hartă a inovării în sectorul european al transporturilor), Centrul Comun de Cercetare al CE, EUR 24771 EN, 2011.

[4]               Această cifră se referă la investițiile în cercetare și dezvoltare finanțate din surse proprii; prin urmare, ea exclude, în măsura posibilului, activitățile de cercetare finanțate din fonduri publice, pentru a evita dubla contabilizare a investițiilor publice în cercetare și dezvoltare.

[5]               Inclusiv Inițiativa europeană pentru automobile ecologice, CleanSky și SESAR (Single European Sky ATM Research – Programul de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european), plus actualele platforme tehnologice europene pentru transport: ACARE (Advisory Council for Aviation Research and Innovation in Europe – Consiliul consultativ pentru cercetare și inovare în domeniul aeronauticii în Europa), ERRAC (European Rail Research Advisory Council – Consiliul consultativ european pentru cercetare în domeniul feroviar), ERTRAC (European Road Transport Research Advisory Council - Consiliul consultativ european pentru cercetare în transportul rutier) și WATERBORNE-TP (Technology Platform for the Maritime and Inland Navigation sectors – Platforma tehnologică pentru sectoarele de navigație maritimă și pe căi navigabile interioare).

[6]               Sistemul european de management al traficului feroviar (European Rail Traffic Management System).

[7]               Programul de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european (Single European Sky ATM Research).

[8]               Sistemul global de ultimă generație de navigație prin satelit al Europei.

[9]               Un viitor sustenabil pentru transporturi: către un sistem integrat, bazat pe tehnologie și ușor de utilizat, COM(2009) 279 final.

[10]             Evaluare științifică a tehnologiilor strategice din domeniul transporturilor (Scientific Assessment of Strategic Transport Technologies), Centrul Comun de Cercetare al CE, EUR 25211 EN, 2012.

[11]             Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020: O Uniune a inovării, COM(2010) 546 final.

[12]             Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: O agendă digitală pentru Europa, COM(2010) 245 final/2.

[13]             Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Orizont 2020 — Programul-cadru pentru cercetare și inovare, COM(2011) 808 final.

[14]             Summary Analysis of Responses to a Country Survey on Innovation in Transport, International Transport Forum (Forumul Internațional al Transporturilor) (2010).

[15]             Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2012-2020), COM(2011) 809 final.

[16]             Ariile de cercetare și inovare și domeniile prioritare sunt prezentate mai detaliat în documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat Preliminary Descriptions of Research and Innovation Areas and Fields (Descrieri preliminare ale ariilor și domeniilor de cercetare și inovare), SEC…..

[17]             Un plan strategic european pentru tehnologiile energetice (planul SET) – „Către un viitor cu emisii reduse de carbon”, COM(2007) 723 final.

[18]             Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a mecanismului Conectarea Europei, COM(2011) 665 final.

[19]             http://ec.europa.eu/regional_policy/what/future/proposals_2014_2020_ro.cfm

[20]             Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și întreprinderile mici și mijlocii (2014-2020), COM(2011) 834 final.

[21]             Politica BEI privind împrumuturile acordate sectorului transporturilor: http://www.eib.org/projects/publications/eib-transport-lending-policy.htm

[22]             Evaluare a impactului de însoțire a Cărții albe privind transporturile, SEC(2011) 358 final, p. 84.

[23]             13,6 % din cheltuielile gospodăriilor. Sursa: Eurostat.

[24]             Documentul Mapping innovation in the European transport sector (O hartă a inovării în sectorul european al transportului), Centrul Comun de Cercetare al CE, EUR 24771 EN, 2011.