COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 16.12.2025

COM(2025) 991 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Strategia europeană pentru construcția de locuințe: o industrie a construcțiilor mai competitivă și mai productivă

1Consolidarea competitivității ecosistemului construcțiilor 

Europa se confruntă cu o provocare structurală în ceea ce privește accesibilitatea locuințelor. Strategia europeană pentru construcția de locuințe este o parte esențială – pilonul industrial – a pachetului Comisiei privind locuințele la prețuri accesibile, care urmărește să facă locuințele mai accesibile pentru toți europenii. Strategia se axează pe consolidarea competitivității, a productivității și a inovării în industria construcțiilor. Deși normele armonizate privind produsele și serviciile pentru construcții de pe piața unică contribuie la un cadru al UE, locuințele țin, în principal, de competența statelor membre, a regiunilor și a orașelor și intră în sfera de responsabilitate a acestora. Prin urmare, un efort concertat din partea instituțiilor UE, a administrațiilor naționale, regionale și locale, a instituțiilor financiare și a părților interesate din industrie este esențial pentru abordarea problemei locuințelor.

Criza locuințelor este determinată de mai mulți factori, inclusiv de o serie de factori din industria construcțiilor. Modificările în ceea ce privește cererea, oferta limitată de locuințe, creșterea costurilor de construcție și decalajele persistente în materie de productivitate au contribuit la o penurie de locuințe. Într-o treime din regiunile UE, construcțiile nu au reușit să țină pasul cu cererea demografică în creștere. Previziunile Comisiei sugerează că numărul gospodăriilor va crește și mai mult în aceste zone. Pentru a face față acestei presiuni demografice în următorul deceniu, Europa are nevoie de încă 650 000 de locuințe pe an, pe lângă cele 1,6 milioane construite în prezent 1 . De asemenea, este necesară o dublare a ratei actuale de renovare și o îmbunătățire generală a performanței energetice a parcului imobiliar rezidențial, cu 16 % până în 2030, pentru a contribui la asigurarea unor locuințe la prețuri accesibile, durabile, reziliente și de calitate.

Penuria de locuințe se reflectă în creșterea prețurilor atât pentru locuințele închiriate, cât și pentru cele ocupate de proprietari. Începând din 2013, prețurile locuințelor în termeni nominali au crescut cu peste 60 % în întreaga UE, într-un ritm mai rapid decât cel al veniturilor, cu implicații directe pentru incluziunea socială și mobilitatea forței de muncă. Multe zone metropolitane și destinații turistice sunt zone care se confruntă cu dificultăți în materie de locuințe, în care se resimt cele mai puternice presiuni.

Pentru a răspunde acestei provocări a accesibilității locuințelor, Uniunea Europeană trebuie să abordeze decalajul dintre cererea și oferta de locuințe, alături de alte măsuri, astfel cum sunt incluse în Planul privind locuințele la prețuri accesibile 2 . Trebuie să creăm condițiile-cadru pentru a ne asigura că sectorul construcțiilor își poate îndeplini rolul de factor favorizant pentru locuințe la prețuri accesibile, durabile, reziliente și de înaltă calitate. Creșterea productivității, a capacității și a competitivității întregului ecosistem al construcțiilor 3 va permite stimularea ofertei de locuințe și îndeplinirea obiectivelor economice, sociale și de mediu ale Uniunii.

Pe lângă rolul său important în furnizarea de locuințe de calitate pentru cetățenii europeni, ecosistemul construcțiilor are o contribuție importantă la economia și creșterea europeană; acesta se numără printre cele mai mari trei ecosisteme industriale din UE. Înaintea sa se află ecosistemul IMM-urilor, în principal microîntreprinderile, care reprezintă 99 % din întreprinderile active. Ecosistemul construcțiilor acoperă un lanț valoric complex și interdependent, de la materii prime și produse pentru construcții până la proiectare, inginerie, construcții, renovare și întreținerea clădirilor. O parte semnificativă a ecosistemului funcționează în sfera publică, prin achiziții publice de lucrări, construcții civile și investiții în locuințe sociale. Fiind alcătuit din 6,6 milioane de companii, acesta oferă locuri de muncă pentru peste 27 de milioane de persoane și contribuie cu 12 % la valoarea adăugată brută în cadrul UE 4 .

Cu toate acestea, performanța actuală a ecosistemului rămâne sub potențialul său. Dintre toate sectoarele industriale, sectorul construcțiilor a înregistrat cea mai mare scădere a productivității din 2019. Costurile de construcție au crescut mai rapid decât inflația, determinate fiind de costurile ridicate ale materialelor și ale forței de muncă, care nu au fost compensate de îmbunătățiri în materie de eficiență. În plus, acest ecosistem industrial rămâne cel mai puțin digitalizat din Europa, doar 55 % dintre întreprinderi utilizând tehnologii digitale avansate, comparativ cu o medie de 76 % în celelalte ecosisteme 5 . Mai puțin de 10 % dintre întreprinderi planifică investiții pe termen lung în transformarea digitală. Productivitatea muncii pe oră în construcții a scăzut cu 8 % din 2019 6 , în timp ce economia UE în ansamblu a înregistrat creșteri modeste. Acest decalaj de productivitate a subminat atât accesibilitatea locuințelor, cât și competitivitatea industrială.

În același timp, sectorul construcțiilor are un potențial imens de reducere a emisiilor. Acest sector produce peste 35 % din deșeurile generate în UE și 5-12 % din totalul emisiilor naționale de GES 7 . Utilizarea materialelor de construcție cu emisii scăzute de dioxid de carbon și a biomaterialelor poate contribui la reducerea cu aproximativ 40 % 8 a carbonului încorporat din clădiri 9 . Intensificarea renovării parcului nostru imobiliar existent este esențială pentru a ne reduce și mai mult dependența de combustibilii fosili, pentru a ne reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a ne îmbunătăți calitatea aerului.

Principala provocare care trebuie abordată constă în reducerea costurilor pentru toate părțile interesate care își desfășoară activitatea în ecosistemul construcțiilor. În acest scop, avem nevoie de măsuri de simplificare, realizate prin creșterea digitalizării de-a lungul lanțului valoric și prin reducerea sarcinii administrative pentru toți actorii implicați. În plus, avem nevoie de o armonizare suplimentară a normelor pentru a reduce costurile de asigurare a conformității, în special prin accelerarea standardizării. Comisia și autoritățile naționale de concurență vor rămâne vigilente în ceea ce privește orice practici anticoncurențiale din acest sector.

Există multe pârghii pentru creșterea competitivității ecosistemului construcțiilor. Reducerea sarcinii administrative și accelerarea procedurilor de autorizare pot crește ritmul de executare a lucrărilor de construcții atât pe piața locuințelor private, cât și pe piața locuințelor publice. Extinderea inovării și adoptarea de noi tehnologii vor atrage microîntreprinderile în fluxul digitalizării și al creșterii productivității. Pătrunderea sporită pe piață a produselor și metodelor inovatoare pentru construcții poate stimula productivitatea și permite extinderea. Dezvoltarea piețelor pentru materialele circulare și deșeurile din construcții va spori accesul la factorii de producție și reziliența. Cererea de lucrători calificați în lanțul valoric, inclusiv pentru competențele legate de digitalizare și automatizare, va conduce probabil la o imagine îmbunătățită a sectorului din punctul de vedere al locurilor de muncă, sporind astfel atractivitatea pentru femei și tineri. În cele din urmă, abordarea divergențelor persistente în materie de reglementare va sprijini crearea unei veritabile piețe unice a serviciilor de construcții și de instalare.

Trebuie să întreprindem acțiuni în patru domenii prioritare pentru a debloca întregul potențial de productivitate al ecosistemului construcțiilor:

·Simplificarea și digitalizarea procedurilor administrative și de autorizare a construcțiilor rezidențiale;

·Sprijinirea inovării și a extinderii în construcții pentru a implementa produse inovatoare și noi tehnologii la scară largă în cadrul pieței unice;

·Asigurarea accesului la materii prime și materiale secundare pentru a garanta o aprovizionare stabilă, la prețuri accesibile și durabilă cu materiale;

·Asigurarea accesului la servicii și competențe prin abordarea deficitelor, eliminarea barierelor din calea furnizării de servicii transfrontaliere și promovarea mobilității profesioniștilor și a lucrătorilor.

Această strategie se bazează pe recenta modernizare a Regulamentului privind produsele pentru construcții (RPC) 10 . Standardele adoptate în temeiul RPC, în conformitate cu Planul de lucru privind RPC pentru perioada 2026-2029, publicat astăzi 11 , vor fi esențiale pentru sprijinirea armonizării în întreaga piață unică. Acesta îndeplinește obiectivele Strategiei privind piața unică 12 și recomandările căii de tranziție pentru construcții 13 în vederea realizării unui ecosistem al construcțiilor mai verde, mai digitalizat, mai rezilient și mai competitiv.

2Simplificarea și digitalizarea ecosistemului

Pentru a debloca întregul potențial al ecosistemului construcțiilor, trebuie mai întâi să analizăm modul în care putem să facilităm și să accelerăm funcționarea acestuia pentru toți actorii implicați. Complexitatea și caracterul restrictiv al cadrului juridic și gradul scăzut de adoptare a digitalizării trebuie abordate cu prioritate.

Dezvoltarea și construcția de locuințe fac obiectul unor norme, care se prezintă sub multe forme, inclusiv coduri pentru construcție, politici privind utilizarea terenurilor și zonarea, precum și standarde de mediu. Majoritatea normelor care influențează oferta de locuințe sunt stabilite de statele membre, inclusiv la nivel regional și local. Aceste norme ne mențin siguranța și calitatea vieții, promovează obiectivele sociale și economice și ne protejează mediul și patrimoniul cultural. Cu toate acestea, acumularea, complexitatea și fragmentarea lor conduc adesea la restricții, cheltuieli, întârzieri și incertitudini importante, care cresc costul total al construcțiilor. Complexitatea administrativă conduce adesea la restricții neprevăzute în ceea ce privește oferta de locuințe.

Procedurile de autorizare complexe, restrictive, lente și incerte contribuie și mai mult la creșterea costurilor de construcție a locuințelor și la limitarea realizărilor de ansamblu din acest domeniu, atât pentru clădirile noi, cât și pentru cele renovate 14 . Deși autorizațiile de construcție îndeplinesc un rol de reglementare esențial prin asigurarea conformității cu cadrul de reglementare pe mai multe niveluri 15 , complexitatea, fragmentarea și multiplicarea lor creează ineficiențe, descurajează investițiile și împiedică adoptarea unor metode de construcție inovatoare, cum ar fi fabricarea în afara amplasamentului și imprimarea 3D 16 .

Prin urmare, provocarea constă în găsirea unui echilibru adecvat între supravegherea, condițiile și restricțiile necesare și eficiența procedurală.

Dezvoltatorii de proiecte din întreaga UE se confruntă cu provocări multiple în cursul procesului de solicitare a autorizației pentru clădirile rezidențiale 17 . Reglementările naționale și locale sunt adesea fragmentate și complexe, fără termene clare de răspuns pentru autoritățile publice. Solicitanților li se cere frecvent să obțină mai multe „subautorizații” separate, iar interpretarea normelor naționale și locale este adesea inconsecventă. Etapa de depunere a cererilor poate dura oricât între trei și 24 de luni, cu variații mari atât între statele membre, cât și în interiorul acestora. O fază de contestare poate prelungi și mai mult procesul. Aceste întârzieri cresc în mod semnificativ costurile și incertitudinea, în special pentru IMM-uri, ceea ce face ca proiectele de locuințe să fie mai riscante și mai puțin atractive pentru investitori. În pofida unui consens larg cu privire la necesitatea unei reforme, nu există o imagine de ansamblu cuprinzătoare a autorizării în întreaga UE și nicio bază de referință solidă și comparabilă pentru monitorizarea progreselor și orientarea politicilor.

În ceea ce privește digitalizarea și în comparație cu alte ecosisteme, ecosistemul european al construcțiilor a rămas în urmă în fiecare parte a ciclului de viață al clădirilor și al lucrărilor de construcții. Aceasta include proiectarea, planificarea și autorizarea, construirea, exploatarea, renovarea și posibilitățile la sfârșitul ciclului lor de viață. Progresele în materie de digitalizare la nivelul UE rămân inegale, deoarece statele membre adoptă abordări diferite în materie de guvernanță și își desfășoară activitatea la diferite niveluri de maturitate tehnologică 18 . În plus, lipsa integrării și a interoperabilității între sisteme îngreunează colectarea și analizarea unor date fiabile privind clădirile și materialele, care sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor în materie de construcții durabile și de economie circulară, precum și pentru intensificarea activităților. Există un potențial neexploatat de creare a unui cadru coerent care să reunească autorizarea digitală, pașaportul digital al produsului (în temeiul noului Regulament privind produsele pentru construcții) și registrele digitale ale clădirilor.

Modernizarea procedurilor administrative și reducerea restricțiilor, în special a celor legate de autorizarea atât a construcțiilor, cât și a renovărilor, ar putea acționa ca un catalizator puternic pentru îmbunătățirea productivității ca urmare a digitalizării mai ample în acest sector, în special pentru IMM-uri. Aceasta nu numai că ar face autorizarea mai rapidă și mai eficientă, ci ar contribui, de asemenea, la îmbunătățirea schimbului de date și a transparenței de-a lungul întregului lanț valoric al construcțiilor.

2.1Simplificarea procedurilor de autorizare

Simplificarea cerințelor de autorizare și digitalizarea proceselor de autorizare ar putea aduce mai multă certitudine și, prin urmare, beneficii economice substanțiale. Potrivit estimărilor dintr-un studiu de caz din Praga, un proces îndelungat de obținere a autorizației de construcție pentru clădiri rezidențiale adaugă aproximativ 16,5 % la costurile de construcție a locuințelor 19 . Instrumentele digitale, cum ar fi modelarea informațiilor privind clădirile (Building Information Modelling - BIM) 20 , și-au demonstrat deja potențialul de a reduce sarcinile administrative și de a scurta termenele de luare a deciziilor atât în proiectele de locuințe publice, cât și în cele private. În statele membre care se află deja într-un stadiu avansat în acest domeniu, beneficiile concrete sunt deja clare. Sistemele de autorizare bazate pe BIM implementate în Finlanda 21 au contribuit la reducerea timpului de prelucrare, la creșterea transparenței și la îmbunătățirea calității datelor.

Primii pași în direcția simplificării procesului de autorizare sunt făcuți prin simplificarea sarcinilor administrative în legislația de mediu 22 , inclusiv prin propunerea legislativă privind accelerarea evaluărilor de mediu 23 . Statele membre sunt încurajate să utilizeze la maximum dispozițiile din acest pachet, pentru a accelera procesele de planificare, zonare și autorizare a proiectelor de locuințe și a infrastructurii conexe.

Pentru a aborda provocările care afectează în mod specific proiectele de locuințe, Comisia va efectua un studiu pentru a oferi o evaluare cuprinzătoare a procedurilor de autorizare a clădirilor în cele 27 de state membre. Acest exercițiu, care se va desfășura din decembrie 2025 până în octombrie 2026, va evalua gradul de digitalizare în cadrul procedurilor naționale de autorizare și va examina modul în care cerințele legislative și tehnice afectează oferta de locuințe, fie pentru clădirile noi, fie pentru renovarea clădirilor existente sau schimbarea destinației acestora. Studiul va evalua suprapunerile existente ale reglementărilor aplicabile și principalele ineficiențe și blocaje din cadrul procedurilor. De asemenea, Comisia va analiza modul în care aceste cerințe afectează competitivitatea sectorului construcțiilor în întreaga UE27 și va identifica inițiativele naționale relevante menite să simplifice, să accelereze sau să digitalizeze procesele de autorizare. Se va acorda atenție obstacolelor cu care se confruntă întreprinderile mici și microîntreprinderile.

Studiul va contribui la activitatea viitoare a Comisiei, inclusiv la pregătirea unui pachet de simplificare în materie de locuințe în 2027 și a legii privind locuințele la prețuri accesibile. În plus, pe baza rezultatelor acestei evaluări, Comisia poate elabora, de asemenea, orientări și bune practici pentru a ajuta statele membre, cu respectarea subsidiarității, să introducă sisteme de autorizare raționalizate și complet digitale în întreaga piață unică. Comisia va colabora cu statele membre pentru continuarea procesului de simplificare și va monitoriza progresele înregistrate în statele membre, inclusiv, după caz, prin intermediul viitoarei Alianțe europene pentru locuințe.

Statele membre pot beneficia de sprijinul UE în eforturile lor de raționalizare și digitalizare a procedurilor de autorizare. Instrumentul de sprijin tehnic (IST) 24 poate oferi asistență tehnică și financiară pentru a ajuta statele membre să își consolideze capacitatea administrativă necesară și să realizeze reformele necesare. „Setul de instrumente privind autorizațiile digitale de construcție destinat autorităților publice” din 2024 oferă sprijin practic și promovează adoptarea autorizațiilor bazate pe BIM și oferă instrumente concrete pentru administrațiile locale.

2.2Stimularea digitalizării în ecosistemul construcțiilor

Simplificarea ecosistemului construcțiilor trebuie să aibă loc prin digitalizare, pentru a spori previzibilitatea și viteza pentru toți actorii implicați. Comisia Europeană se angajează să sprijine în continuare adoptarea sporită a tehnologiilor digitale în ecosistemul construcțiilor. 

Deși există deja multe instrumente digitale, iar altele sunt în curs de dezvoltare, interoperabilitatea acestora este încă sub nivelul optim. Îmbunătățirea interoperabilității va debloca câștiguri majore în materie de eficiență. Aceasta va facilita sistemele de date bazate pe principiul înregistrării unice și schimbul de informații de-a lungul ciclului de viață al proiectului de construcție, de la etapa de proiectare până la procedurile de autorizare, etapa de instalare la fața locului, etapa de utilizare și sfârșitul ciclului de viață. Această interoperabilitate nu numai că îmbunătățește eficiența procesului de autorizare, ci permite și o aplicare mai coerentă a normelor, sprijină obiectivele de eficiență energetică și circularitatea. Reutilizarea datelor validate între sisteme reduce sarcina administrativă pentru arhitecți, ingineri și dezvoltatori. Totodată, autoritățile vor fi în măsură să monitorizeze mai eficient respectarea cerințelor în materie de siguranță, accesibilitate, eficiență energetică, reziliență în domeniul apei și sustenabilitate.

Noul Regulament privind produsele pentru construcții (RPC) reprezintă o piatră de temelie în sprijinul acordat pentru sporirea fluxurilor de date digitale în construcții. RPC prevede ca toate informațiile referitoare la produsele pentru construcții (inclusiv informațiile tehnice, performanța la foc, informațiile privind siguranța, impactul asupra mediului și alte informații relevante) să fie furnizate într-o declarație de performanță și de conformitate interoperabilă digitală.

Pașaportul digital al produsului (Digital Product Passport – DPP), care devine obligatoriu în temeiul noului RPC începând din 2028 25 , va permite utilizarea acestor informații pentru diferite aplicații, cum ar fi proiectarea clădirilor, supravegherea pieței sau în registrele digitale ale clădirilor pentru renovări ulterioare. Prin înlocuirea documentelor pe suport de hârtie, a bazelor de date naționale și a documentelor în format PDF dispersate cu un sistem digital unificat la nivelul UE, DPP va pune la dispoziția tuturor părților interesate date fiabile și verificate privind produsele, într-un format prelucrabil automat. Ca atare, acest lucru va simplifica procedurile, va reduce costurile administrative și va spori transparența 26 . DPP va permite proiectanților, contractanților și autorităților publice să găsească informații comparabile cu privire la performanța tehnică și de mediu a produselor. DPP va spori circularitatea în sectorul construcțiilor, deoarece va fi mai ușor să se facă schimb de informații privind posibilitățile de reutilizare și reciclare a materialelor în cadrul auditurilor în etapele anterioare demolării. Îmbunătățirea schimbului de informații privind amprenta de carbon a materialelor de construcții va sprijini dezvoltarea unor piețe-lider pentru produsele pentru construcții cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv pentru bioproduse.

În completarea DPP și pe baza celor mai bune practici și a materialelor colectate, Comisia va promova introducerea armonizată a registrelor digitale ale clădirilor 27 (Digital Building Logbooks - DBL) în întreaga UE. DBL-urile au potențialul de a deveni o sursă unică de informații cu privire la clădiri, de la proiectare și construcție până la renovare și demolare, ceea ce va duce la îmbunătățirea procesului decizional în fiecare etapă a ciclului lor de viață. Pentru a realiza un ecosistem digital interconectat, Comisia va lucra la o solicitare de standardizare pentru un standard privind DBL. În plus, Comisia va promova un mecanism pentru schimbul de date și agregarea datelor între toate DBL-urile pentru a facilita și mai mult eficiența energetică și utilizarea eficientă a apei, construcțiile circulare și renovarea.

Obiectivul final este de a conecta pe deplin instrumentele digitale, cum ar fi DPP-ul pentru produsele pentru construcții, DBL-urile, sistemele digitale de autorizare și auditurile în etapele anterioare demolării, pentru a asigura interoperabilitatea deplină și a debloca toate beneficiile potențiale ale digitalizării în ecosistemul construcțiilor. În viitor, întreprinderile care își desfășoară activitatea în ecosistemul construcțiilor ar beneficia, de asemenea, de funcționalitățile oferite de portofelul pentru afaceri pentru a-și facilita și accelera și mai mult operațiunile, de exemplu, prin utilizarea acestuia – în sinergie cu pașaportul digital al produsului – pentru formulare și autorizații care să permită proceduri interoperabile fără sincope pe piața unică. Acest lucru trebuie realizat în deplină conformitate cu normele privind protecția datelor și ținând seama de standardele ridicate de securitate cibernetică.

Pentru a accelera tranziția digitală a sectorului, Comisia promovează o abordare de tip „IA pe primul loc” în cadrul strategiei privind aplicarea IA 28 . Această abordare încurajează adoptarea tehnologiilor IA în toate sectoarele producției, ingineriei și construcțiilor pentru a îmbunătăți proiectarea, planificarea construcțiilor și procesele de scoatere din uz. Printre principalele aplicații prioritare se numără soluțiile de modelare informatică a clădirilor (BIM) generate de IA pentru clădirile existente, verificarea automată a conformității pentru autorizațiile de construcție și optimizarea planificării și proiectării amplasamentelor asistată de IA.

În plus, Comisia continuă să colaboreze îndeaproape cu grupul operativ al UE privind BIM și cu comunitatea de „BIM și achiziții publice” în cadrul inițiativei privind achizitorii publici 29 . Aceste colaborări se axează pe creșterea gradului de utilizare a BIM de către autoritățile publice, deoarece au un rol esențial în stabilirea standardelor digitale prin practici de achiziții publice și de autorizare.

Comisia invită statele membre și părțile interesate să utilizeze în mod optim multiplele instrumente de finanțare 30 disponibile care sprijină reformele digitale în sectorul construcțiilor, cum ar fi crearea de sisteme digitalizate de emitere a autorizațiilor de construcție, modernizarea infrastructurilor de date din sectorul public, implementarea spațiilor de date și a instrumentelor de IA care pot sta la baza verificării automatizate a conformității și a gemenilor digitali pentru clădiri – toate acestea contribuind la un ecosistem al construcțiilor mai eficient, bazat pe date și mai durabil.

3Accelerarea inovării și modernizarea pieței construcțiilor

Potrivit sondajului privind investițiile realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) în 2024 31 , doar 24 % dintre firmele de construcții au raportat introducerea de noi produse, procese sau servicii în 2023, cu mult sub media UE de 32 % pentru alte sectoare. Sectorul se situează, de asemenea, pe ultimul loc în rândul tuturor celor 14 ecosisteme industriale ale UE, atât în ceea ce privește investițiile recente, cât și investițiile preconizate pe termen lung în transformarea digitală 32 . Ponderea ridicată a IMM-urilor în ecosistemul construcțiilor din UE este un factor, deoarece IMM-urile se confruntă, de regulă, cu mai multe constrângeri în ceea ce privește capitalul financiar și uman pentru a impulsiona transformarea digitală 33 .

Acest deficit în materie de inovare frânează productivitatea și limitează capacitatea sectorului de a răspunde nevoilor tot mai mari în materie de locuințe, precum și obiectivelor în materie de climă și energie. Fără un ecosistem de inovare mai puternic, UE riscă să piardă teren în fața concurenților mondiali în domenii precum construcțiile modulare, materialele cu emisii scăzute de dioxid de carbon (inclusiv biomaterialele, materialele reutilizate și reciclate) și tehnologiile inteligente de construcție.

Deblocarea ofertei: necesitatea de a extinde inovarea industrială și digitală

Stimularea adoptării tehnologiilor avansate în sectorul construcțiilor poate îmbunătăți în mod radical viteza, eficiența din punctul de vedere al costurilor și durabilitatea. Printre inovațiile-cheie se numără automatizarea și utilizarea sistemelor robotice în sectorul construcțiilor, imprimarea 3D, construcțiile în afara amplasamentului și cele modulare, materialele cu emisii scăzute de dioxid de carbon (inclusiv biomaterialele) și aplicațiile de IA pentru proiectare, gestionarea proiectelor și exploatarea instalațiilor, multe dintre acestea provenind de la întreprinderile digitale în curs de extindere și de la IMM-uri.

Printre acestea, soluțiile de construcții în afara amplasamentului, de construcții modulare și de renovare oferă cel mai clar potențial de creștere rapidă a ofertei de locuințe 34 35 . Prin transferarea unor părți mari ale procesului de construcție în medii controlate din fabrică 36 , rata de eroare scade, producția este raționalizată, iar termenele de construcție sunt mai mici. Acest lucru face ca soluțiile de construcții în afara amplasamentului să fie deosebit de atractive pentru locuințele sociale și la prețuri accesibile, în cazul cărora viteza, calitatea și eficiența din punctul de vedere al costurilor sunt esențiale 37 . În plus, componentele modulare pot fi adesea demontate și reutilizate, contribuind la circularitate și la utilizarea eficientă a resurselor. În cadrul noului Bauhaus european, Comisia va elabora un model de catalog care va sprijini schimbul de bune practici și va urmări să faciliteze autorizarea.

Pe lângă asigurarea de locuințe pe plan intern, sistemele modulare și prefabricate sunt din ce în ce mai solicitate pentru eforturile de reconstrucție în regiunile de criză, cum ar fi Ucraina și Gaza, precum și în zonele afectate de fenomene meteorologice și climatice extreme sau de alte dezastre naturale. Întreprinderile din UE dispun deja de capacități tehnologice solide și ar putea deveni lideri mondiali pe această piață în expansiune, dacă se reduc barierele și se armonizează standardele 38 .

Cu toate acestea, aplicarea acestor soluții inovatoare pe o scară mai largă rămâne dificil de realizat. Coexistența a 27 de coduri naționale pentru construcții și a unor reglementări regionale diferite fragmentează piața și limitează scalabilitatea. Lipsa unor standarde armonizate subminează fiabilitatea, sporește riscul și crește costurile de finanțare pentru producători și dezvoltatorii de proiecte. Investițiile inițiale ridicate necesare pentru instalațiile din afara amplasamentului, combinate cu o cerere incertă și o acoperire limitată a asigurărilor, limitează și mai mult creșterea 39 . Pentru a-și atinge întregul potențial, estimat la o creștere anuală de 4,5 % pentru clădirile rezidențiale 40 , trebuie reduse barierele din calea construcțiilor în afara amplasamentului.

Stimularea cererii: crearea unei piețe pentru construcții durabile și reziliente

Pentru a completa inovarea în ceea ce privește oferta, UE trebuie, de asemenea, să consolideze cererea de pe piață pentru produse durabile, reziliente și inovatoare. Tranziția către neutralitatea climatică sporește nevoia de materiale cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cum ar fi cimentul cu emisii scăzute de dioxid de carbon, betonul cu emisii scăzute de dioxid de carbon, oțelul cu emisii scăzute, conținutul reciclat din produse, bioproduse și produsele reutilizate.

Comisia va consolida această schimbare prin introducerea unor cerințe de durabilitate și reziliență pentru achizițiile publice de produse cu emisii scăzute de dioxid de carbon fabricate în UE în Actul legislativ privind accelerarea activității industriale. Aceste măsuri vor recompensa inovarea, respectând în același timp standardele sociale și de mediu ale UE. Criteriile, definițiile și etichetele produselor pentru construcții vor fi definite în RPC.

În paralel, viitoarea revizuire a Directivei privind achizițiile publice, prin facilitarea durabilității licitațiilor, va contribui la crearea unei cereri stabile de produse pentru construcții cu emisii scăzute de dioxid de carbon (inclusiv bioproduse) și de metode inovatoare, cum ar fi noile soluții modulare de construcție, adesea produse de IMM-uri. Procesul de revizuire va lua în considerare, printre alte elemente, chestiunea subcontractării, inclusiv responsabilitățile și calificările contractanților și transparența lanțurilor de aprovizionare, care pot contribui la combaterea abuzurilor și pot sprijini angajatorii de bună credință din sectorul construcțiilor. Valorificarea vastei piețe a achizițiilor publice din UE poate reduce riscurile investițiilor private, poate accelera capacitatea de producție și poate reduce costurile prin economii de scară 41 . În cele din urmă, inițiativele din cadrul strategiei în domeniul bioeconomiei 42 vor sprijini construcțiile ca una dintre piețele-lider pentru bioproduse.

În conformitate cu obiectivele strategiei în domeniul bioeconomiei, în cadrul de certificare pentru absorbțiile de carbon și agricultura carbonului va fi elaborată o certificare a stocării de lungă durată a carbonului biogenic în clădiri. Acest lucru va oferi mai multă vizibilitate beneficiilor ecologice ale biosoluțiilor în acest sector, sporind cererea acestora pe piață.

3.1Modernizarea cadrului de reglementare pentru a spori gradul de utilizare a inovării

Noul Regulament privind produsele pentru construcții marchează un pas important către un cadru de reglementare mai modern și mai favorabil inovării. Noul cadru juridic poate aborda toate nevoile tehnice și de reglementare, inclusiv aspectele de mediu și digitalizarea.

Prin procesul privind acquis-ul RPC 43 , Comisia urmărește să actualizeze, până în 2033, toate standardele armonizate elaborate în ultimii 25 de ani și să extindă acoperirea la toate familiile de produse relevante. Procesul oferă o bază cuprinzătoare pentru a garanta o dezvoltare eficientă și rapidă a standardizării. Standardele pentru materiale esențiale, cum ar fi cimentul, sunt elaborate în mod prioritar pentru a permite livrarea la timp. Acest proces va accelera armonizarea standardelor pentru produse în cadrul pieței unice, reducând astfel sarcinile administrative și facilitând accesul pe piață al produselor mai durabile, ceea ce este esențial în special pentru IMM-urile din ecosistemul construcțiilor.

Noile standarde vor contribui la construirea de clădiri sigure, accesibile și ecologice, vor consolida piața unică și vor reduce costurile prin economii de scară. În mod esențial, RPC va sprijini trecerea de la coduri naționale prescriptive în domeniul construcțiilor la standarde bazate pe performanță, permițând astfel o mai mare flexibilitate în ceea ce privește metodele inovatoare de construcție. Pentru a permite implementarea transfrontalieră a sistemelor de construcții în afara amplasamentului și de construcții modulare, Comisia va acorda prioritate elaborării de standarde specifice pentru produsele prefabricate, seturi pentru construcții și unitățile modulare, creând o piață unică pentru aceste produse. IMM-urile sunt reprezentate în mod corespunzător în procesul de elaborare a standardelor, iar Comisia se va asigura că standardele armonizate și actele delegate aplicabile nu vor reprezenta o sarcină excesivă pentru IMM-uri.

Pentru a transpune regulamentul în practică, Comisia va emite orientări privind construcțiile modulare și construcțiile în afara amplasamentului. Aceasta va include cele mai bune practici și demonstrații de succes ale validării conceptului în ceea ce privește creșterea siguranței, a accesibilității, a durabilității, a dezmembrării rapide și a prețurilor abordabile prin concepte modulare și va sprijini adoptarea pe scară mai largă atât a construcțiilor noi, cât și a lucrărilor de renovare 44 . În ceea ce privește construcțiile modulare și construcțiile în afara amplasamentului, aceste orientări se vor baza pe proiectele de succes dezvoltate în cadrul subprogramului LIFE „Tranziție către o energie curată” 45 . Aceste eforturi vor intra, de asemenea, în domeniul de aplicare al pilonului internațional al noului Bauhaus european, care include proiecte dedicate reconstrucției Ucrainei și diseminării celor mai bune practici pentru o redresare durabilă și rezilientă în urma războiului.

În plus, Comisia se va asigura că Eurocodurile de a doua generație 46 sprijină inovarea, de exemplu, prin includerea de instrumente pentru evaluarea și reutilizarea structurilor existente și pentru utilizarea de materiale inovatoare, cum ar fi structurile din materiale compozite pe bază de polimeri armate cu fibre și structurile arhitecturale tensionate cu membrană.

Împreună, aceste acțiuni vor crea un cerc virtuos între inovare și cerere: o piață unică armonizată pentru produsele sustenabile pentru construcții va oferi inovatorilor încrederea de a investi, în timp ce achizițiile ecologice și politicile industriale vor genera impulsul de piață necesar pentru stimularea producției. Prin modernizarea atât a bazei de reglementare, cât și a bazei în sectorul construcțiilor, Europa poate oferi locuințe mai accesibile ca preț, mai durabile și de înaltă calitate, într-un ritm mult mai rapid decât înainte.

3.2 Creșterea gradului de utilizare a materialelor și produselor inovatoare pentru construcții

Pentru a răspunde cererii tot mai mari de clădiri construite mai rapid, mai ecologice și mai accesibile ca preț, sectorul european al construcțiilor trebuie să accelereze urgent investițiile în materiale, produse și tehnologii inovatoare. Acest lucru va contribui la o creștere eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, eficientă din punctul de vedere al costurilor și inovatoare, asigurând în același timp o utilizare durabilă a resurselor naturale limitate.

Progresele rămân lente, fiind limitate de costurile ridicate de dezvoltare, de reglementările fragmentate și de finanțarea prudentă. Prin urmare, decalajul dintre nevoile actuale ale pieței și rezultatele pe care industria le poate oferi în prezent se adâncește. Acest lucru afectează în primul rând IMM-urile, din cauza capacității lor reduse de investiții în comparație cu întreprinderile mari.

Pentru a acoperi acest decalaj, Banca Europeană de Investiții a anunțat un „pachet de împrumuturi” în valoare de 400 de milioane EUR destinat întreprinderilor, inclusiv IMM-urilor, care va acoperi întregul lanț de valori al sectorului locuințelor, de la producătorii de materiale la firmele de construcții și producătorii de echipamente. Această inițiativă va fi implementată cu sprijinul programului InvestEU și va finanța noi tehnologii care au potențialul de a aborda costurile ridicate de construcție și dezvoltare și de a accelera completarea fondului locativ cu locuințe noi. Inițiativa va sprijini inovațiile în domeniul digitalizării, al automatizării și al aplicațiilor de IA pentru a îmbunătăți calitatea în timpul planificării și al construcției. Sfera de cuprindere va include tehnici de construcție inovatoare, soluții inovatoare pentru eficiența energetică și energia din surse regenerabile, inovații în domeniul materialelor (sticlă, ciment, beton, oțel pentru construcții, ceramică, produse din lemn etc.) și investiții în cercetare, dezvoltare și inovare ale producătorilor de echipamente, inclusiv robotică și utilaje de construcții inteligente.

Pe lângă pachetul de împrumuturi al BEI, noua platformă paneuropeană de investiții în locuințe sustenabile și la prețuri accesibile, care cuprinde Grupul BEI, băncile naționale de promovare, BDCE, BERD și alte instituții financiare, va include o abordare bazată pe lanțul valoric, de la inovarea în domeniul construcțiilor la sfera de aplicare mai largă a dezvoltării imobiliare, maximizând investițiile publice pentru a mobiliza investiții private suplimentare. Platforma va spori vizibilitatea oportunităților de investiții în locuințe sociale, durabile și la prețuri accesibile, pentru a atrage mai mulți investitori și promotori de proiecte.

Deblocarea investițiilor private necesită, de asemenea, eliminarea barierelor de reglementare care împiedică în prezent extinderea noilor tehnologii la nivel transfrontalier. Pentru a aborda acest aspect, Comisia va lansa, în cadrul instrumentului de coordonare a competitivității, un proiect-pilot axat pe construcția în afara amplasamentului și pe construcția modulară. Proiectul-pilot va viza promovarea proiectelor multinaționale transfrontaliere și abordarea fragmentării în materie de reglementare care împiedică soluțiile de construcție în afara amplasamentului și de construcție modulară să câștige o amploare suficientă.

Acesta va ajuta statele membre participante să își alinieze cadrele de reglementare, facilitând astfel libera circulație a produselor și componentelor pentru construcții în afara amplasamentului în cadrul pieței unice. În același timp, instrumentului de coordonare a competitivității va oferi sprijin financiar specific pentru a consolida lanțurile de aprovizionare și a stimula capacitatea industrială. În ceea ce privește cererea, acesta va introduce măsuri complementare pentru ca soluțiile inovatoare în domeniul construcțiilor să devină mai atractive și mai competitive pe piețele publice și private, contribuind, de asemenea, la asigurarea de locuințe la prețuri accesibile în întreaga UE într-un ritm mai susținut și la costuri competitive.

Programele existente ale UE vor continua să îndeplinească un rol esențial în accelerarea inovării în sectorul construcțiilor. Noul Bauhaus european 47  va continua să sprijine, prin politici, cunoștințe și finanțare, asigurarea de locuințe de înaltă calitate, durabile și la prețuri accesibile, permițând inovarea și oferind sprijin specific ecosistemului construcțiilor pentru a implementa soluții integrate și favorabile incluziunii. În paralel, programul Orizont Europa (prin intermediul mecanismului noului Bauhaus european și al parteneriatului Built4People) va continua să finanțeze proiecte de cercetare, dezvoltare și demonstrare axate pe materiale avansate, pe construcții circulare și pe transformarea digitală. Aceste instrumente vor contribui la aducerea inovațiilor din laborator la implementarea pe scară largă, consolidând poziția de lider a Europei în domeniul construcțiilor durabile.

În cele din urmă, politica de coeziune poate avea, de asemenea, un rol în accelerarea implementării materialelor și produselor inovatoare pentru construcții prin sprijinirea investițiilor specifice în ecosistemele regionale de inovare și prin facilitarea adoptării de soluții de vârf. Împreună, aceste măsuri vor stimula atât cererea, cât și oferta de soluții inovatoare în domeniul construcțiilor, permițând Europei să construiască mai rapid, mai inteligent și mai durabil, creând în același timp noi oportunități pentru întreprinderi și lucrători de-a lungul întregului lanț valoric al sectorului construcțiilor.

4Asigurarea unui acces stabil la materialele de construcție

Creșterea costurilor materialelor și barierele în calea utilizării materialelor secundare

Sectorul construcțiilor din Europa se confruntă cu o presiune tot mai mare din cauza volatilității aprovizionării cu materii prime, a creșterii costurilor și a accesului fragmentat la materiale secundare. Prețurile principalelor produse pentru construcții au crescut dramatic între 2020 și 2024, de exemplu cu 28 % pentru beton și cu 45 % pentru ceramică, cum ar fi cărămida și țigla pentru acoperișuri 48 . Întrucât costurile materialelor reprezintă 30-40 % din totalul costurilor de construcție a locuințelor, aceste tendințe determină în mod direct creșterea prețurilor locuințelor și fac ca planificarea construcțiilor să fie imprevizibilă. Perturbările lanțului de aprovizionare, penuria de factori de producție critici și lipsa unor informații cuprinzătoare privind disponibilitatea materialelor amplifică și mai mult problema, ceea ce îngreunează anticiparea de către dezvoltatori a deficitelor sau a creșterilor bruște ale prețurilor.  49

Provocarea se extinde la materialele secundare: mai multe acte legislative, cum ar fi noul RPC, Directiva privind performanța energetică a clădirilor 50 (EPBD) și alte acte legislative axate pe climă 51 , încurajează producția și utilizarea de produse reciclate sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În special, potențialul de încălzire globală pe durata ciclului de viață al clădirilor noi va fi calculat pe baza unui cadru al UE 52 , pornind de la datele prevăzute în RPC, ceea ce va consolida cererea de produse pentru construcții durabile. În pofida creșterii stimulentelor economice, gradul de utilizare rămâne limitat: doar 0,7 % din deșeurile din construcții și demolări sunt pregătite pentru reutilizare, iar ratele de reciclare rămân scăzute pentru materialele esențiale, de exemplu, 10 % pentru ipsos și 6 % pentru sticlă 53 . Două dintre principalele obstacole sunt reprezentate de informațiile insuficiente privind materialele eliberate pe șantierele de demolare de pe piețele europene, care împiedică dezvoltarea unor piețe secundare solide, și de criteriile de stabilire a încetării statutului de deșeu 54 fragmentate sau lipsă, care creează obstacole administrative care blochează circulația transfrontalieră a materialelor secundare.

Măsuri de consolidare a disponibilității materialelor primare și secundare

Asigurarea unui acces stabil la materiale de construcție primare este esențială pentru a răspunde cererii tot mai mari de locuințe și ambițiilor UE în materie de climă. Comisia răspunde printr-o abordare pe mai multe niveluri. Inițiativele existente, inclusiv Regulamentul privind materiile prime critice 55 , Planul de acțiune pentru energie la prețuri accesibile 56 , Planul de acțiune european privind oțelul și metalele 57 și Planul de acțiune ReSourceEU 58 , vizează reducerea costurilor de producție și îmbunătățirea previzibilității materialelor de construcție.

În ultimii 15 ani, cartografierea și urmărirea materiilor prime critice pentru sectoarele strategice ale UE au permis anticiparea deficitelor și luarea de măsuri pentru a atenua riscurile de întreruperi ale aprovizionării 59 . Mai multe dintre aceste materiale, inclusiv feldspatul, borul, agregatele, ghipsul, nisipul silicios, calcarul și perlitul, sunt deosebit de relevante pentru construcții. Prin intermediul Observatorului european al construcțiilor 60 , Comisia va urmări aceste materiale și produse, precum și alte materiale și produse relevante – cum ar fi oțelul – în mod mai detaliat și va raporta cu privire la disponibilitatea și prețul acestora 61 .

În ceea ce privește materialele secundare, Comisia depune eforturi pentru a crea o piață unică funcțională pentru produsele reutilizate și reciclate. Criteriile armonizate de stabilire a încetării statutului de deșeu vor transforma materialele din deșeuri în produse valoroase, facilitând comerțul transfrontalier și permițând utilizarea acestora atât în construcții noi, cât și în renovări. Centrul Comun de Cercetare elaborează în prezent criterii de stabilire a încetării statutului de deșeu pentru agregatele provenite din deșeurile de la construcții și demolări. În plus, actul legislativ privind economia circulară va aborda fragmentarea criteriilor de încetare a statutului de deșeu, facilitând utilizarea materialelor secundare și în produsele pentru construcții.

Statele membre au obligația, în temeiul Directivei-cadru privind deșeurile 62 , de a promova reutilizarea deșeurilor de la construcții și demolări. În acest scop, multe state membre au pus deja în aplicare audituri obligatorii în etapele anterioare demolării și renovării, colectând date privind materialele disponibile. Auditurile în etapele anterioare demolării sporesc transparența și facilitează apariția unor piețe pentru materialele secundare, punând în legătură oferta de materiale de pe șantierele de demolare cu cererea din partea producătorilor. Cu toate acestea, întregul potențial al acestor informații este deblocat numai atunci când sunt furnizate prin mijloace digitale și făcute publice, permițând industriei să colecteze, să achiziționeze și să preconizeze disponibilitatea materialelor secundare.

Sub rezerva rezultatelor unei evaluări a impactului aflate în curs, prin intermediul actului legislativ privind economia circulară, Comisia va dezvolta o platformă europeană digitală de evaluare a resurselor pentru construcții (DECRA), menită să conecteze bazele de date naționale care oferă informații cu privire la auditurile în etapele anterioare demolării. Platforma va furniza date relevante într-un format prelucrabil automat și care conține funcționalități de căutare. Creșterea transparenței va permite producătorilor să identifice rapid sursele secundare de materiale, ceea ce va reduce dependența de resursele virgine și va scădea costurile de producție. Pentru statele membre care nu dispun încă de un sistem de audituri în etapele anterioare demolării, platforma va reprezenta o investiție care va fi compensată în mare măsură de beneficiile utilizării sporite a materialelor secundare în construcții. De asemenea, până în al treilea trimestru al anului 2026, Comisia va analiza avantajele caracterului obligatoriu al unor astfel de audituri, prin introducerea unui set minim de puncte de date obligatorii și voluntare care să fie disponibile în format digital, menținând în același timp sarcina administrativă la un nivel minim.

În cele din urmă, noul RPC va elimina lacunele rămase prin integrarea considerațiilor privind conținutul reciclat și circularitatea (potențialul de reparare, reutilizarea, reciclarea și prelungirea duratei de viață) în standardele produselor, asigurându-se astfel că produsele reutilizate și reciclate pot concura pe picior de egalitate cu materialele noi în întreaga UE. Împreună, aceste măsuri vor stabiliza aprovizionarea cu materiale, vor debloca potențialul resurselor secundare, vor reduce costurile și vor contribui la creșterea durabilității, rezilienței și circularității în sectorul construcțiilor.

Integrarea deplină a considerațiilor privind circularitatea va debloca economii pentru întreprinderi, va limita dependența de țările terțe pentru materiile prime de care are nevoie sectorul și va contribui la decarbonizarea acestuia, prin reducerea extracției și prelucrării materiilor prime primare.

5Asigurarea accesului la servicii și îmbunătățirea competențelor 

Integrarea pieței unice a UE în sectorul serviciilor de construcții și de instalare rămâne scăzută. Construcțiile rămân, în principal, o activitate internă, 90 % dintre întreprinderi, de obicei IMM-uri, furnizând servicii de construcții numai la nivel local. Deși ecosistemul construcțiilor reprezintă aproximativ 12 % din valoarea adăugată brută a UE, operațiunile transfrontaliere în domeniul serviciilor de construcții sunt limitate: se estimează că integrarea comercială pentru serviciile din sectorul construcțiilor se ridică la doar 1 %. Printre motivele care determină nivelul scăzut de integrare a serviciilor de construcții se numără reglementările naționale restrictive privind autorizațiile pentru întreprinderi, numărul mare de profesii reglementate din acest sector și procedura complexă de recunoaștere a calificărilor profesionale, a certificatelor și a atestării competențelor. Aceste bariere limitează oportunitățile de afaceri și posibilitățile de alegere ale clienților și împiedică fluxul transfrontalier al serviciilor de construcții către locurile care înregistrează cea mai mare cerere pentru astfel de servicii. Reducerea barierelor din calea serviciilor de construcții va crește în mod semnificativ valoarea adăugată brută a UE 63 .

În ceea ce privește forța de muncă, deficitul de forță de muncă și de competențe continuă să reprezinte o problemă structurală de lungă durată pentru construcții, împiedicând producția din acest sector. Ponderea întreprinderilor care indică deficitul de forță de muncă drept factor de limitare a producției lor totale s-a menținut constant la un nivel ridicat în ultimii ani, între 25 % și 30 % de la începutul anului 2023 64 . În plus, ecosistemul construcțiilor este afectat de o percepție publică generală nefavorabilă legată de nivelul scăzut de securitate și stabilitate a locurilor de muncă, de condițiile de muncă dificile și de riscurile pentru sănătate și siguranță, iar construcțiile sunt privite în continuare prin prisma stereotipului de „activitate destinată în mod tradițional bărbaților” 65 . Acest lucru provoacă incertitudine și duce la costuri ridicate ale forței de muncă pentru întreprinderile de construcții, ceea ce se reflectă în creșterea costurilor pentru construcția de locuințe.

Atât cererea tot mai mare de locuințe, cât și tranziția verde și cea digitală sporesc substanțial cererea de locuri de muncă specializate și care necesită calificare înaltă în domeniul serviciilor 66 . În același timp, această tranziție în ceea ce privește competențele necesare, cu o nevoie sporită de competențe legate de utilizarea IA, a roboților și a proiectării modulare, are potențialul de a atrage tinerii și de a îmbunătăți echilibrul de gen. Eforturile continue de sprijinire a programelor de ucenicie sunt esențiale în acest sens, inclusiv atragerea țintită a femeilor. Perfecționarea și recalificarea lucrătorilor din construcții având competențele specifice cel mai solicitate și finalizarea pieței unice a serviciilor de construcții vor contribui la sprijinirea ofertei de forță de muncă și vor asigura capacitățile necesare pentru construcția de locuințe.

În plus, în completarea eforturilor de valorificare a talentelor din interiorul Uniunii, mobilitatea legală specifică din țări terțe îndeplinește, de asemenea, un rol important. Rezerva de talente la nivelul UE recent adoptată urmărește să faciliteze recrutarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă din țări din afara UE și îndrumarea lor spre ocupații care înregistrează deficite de forță de muncă în întreaga Uniune Europeană, la toate nivelurile de competențe, sectorul construcțiilor fiind unul dintre sectoarele cu cele mai mari deficite 67 . Alte modalități de consolidare a căilor legale către UE sunt parteneriatele pentru atragerea de talente 68 , Directiva UE revizuită privind permisul unic și prima strategie a UE privind politica în domeniul vizelor 69 .. Ca parte a pachetului privind mobilitatea echitabilă a forței de muncă (3T2026), Comisia va propune în continuare norme comune pentru proceduri mai simple de gestionare a recunoașterii calificărilor și a validării competențelor resortisanților țărilor terțe, cu scopul de a spori coerența și transparența și, astfel, de a spori claritatea pentru lucrători, precum și pentru angajatori și autorități.

5.1Înlăturarea barierelor din calea serviciilor de construcții existente pe piața unică

Comisia se angajează să reducă barierele din calea furnizării transfrontaliere de servicii de construcții. Obiectivul este de a maximiza potențialul pieței unice pentru serviciile de construcții și instalații și de a contribui la creșterea productivității sectorului. Acest lucru se aplică în special pentru regiunile frontaliere, unde IMM-urile din sectorul construcțiilor sunt împiedicate să își exploateze piața de proximitate dincolo de granițe. În plus, comunicarea privind uniunea competențelor 70 a anunțat inițiativa privind portabilitatea competențelor pentru a oferi mai multe oportunități lucrătorilor și întreprinderilor de a valorifica pe deplin potențialul pieței unice. Una dintre acțiunile-cheie ale inițiativei – care urmează să fie prezentată ca parte a pachetului privind mobilitatea echitabilă a forței de muncă – va consta în extinderea recunoașterii automate pentru alte profesii reglementate prin intermediul unor cadre comune de formare și modernizarea și raționalizarea proceselor de recunoaștere pentru profesiile reglementate, în special prin mobilizarea instrumentelor digitale, inclusiv pentru a facilita și a reduce durata procedurilor.

O a doua acțiune va consta în examinarea opțiunilor de sporire a transparenței și a comparabilității calificărilor pentru profesiile nereglementate și de promovare a unui cadru al UE coordonat și interoperabil pentru un proces sigur de recunoaștere transfrontalieră.

Actul legislativ privind serviciile din domeniul construcțiilor urmărește să promoveze libera circulație a serviciilor de construcții și de instalare pe piața unică, prin asigurarea faptului că întreprinderile, antreprenorii și profesioniștii care sunt autorizați în statul lor membru de origine pot furniza mai ușor servicii în alte state membre, respectând în același timp drepturile sociale. Inițiativa vizează promovarea unui mediu de afaceri previzibil și stabil pentru întreprinderi și antreprenori și va sprijini, de asemenea, funcționarea transfrontalieră a IMM-urilor.

5.2Abordarea deficitului de competențe în ecosistemul construcțiilor

Comisia se angajează să sprijine ecosistemul construcțiilor în dezvoltarea competențelor adecvate pentru a răspunde cererii tot mai mari de forță de muncă și de competențe în materie de locuințe și de alte lucrări de construcții. De exemplu, Parteneriatul la scară largă pentru competențe în domeniul construcțiilor 71 a instituit un model de angajament comun: actorii majori din ecosistemele industriale, inclusiv asociațiile și autoritățile publice relevante, se angajează să coopereze și să investească în perfecționare și recalificare. În special, se stabilesc sinergii pentru a permite o participare ridicată a angajaților IMM-urilor la astfel de cursuri de formare. Prin activitățile sale, Parteneriatul la scară largă pentru competențe va promova perfecționarea și recalificarea a 30 % din forța de muncă în fiecare an până în 2030 în întreaga industrie, cu un obiectiv de 3 milioane de persoane formate anual în cadrul forței de muncă din sectorul construcțiilor din UE până în 2030.

Alianța pentru planul privind „Modernizarea formării profesionale în sectorul construcțiilor” 72  va elabora acțiuni de formare pentru a răspunde nevoilor urgente în materie de competențe în 2026 și nevoilor pe termen lung în materie de competențe în 2028, inclusiv inițiative de îmbunătățire a imaginii ecosistemului și de creștere a atractivității pentru tinerele talente și femei, inclusiv prin consolidarea ofertei de programe de ucenicie. Alături de prezenta comunicare, Comisia a publicat un raport analitic care cartografiază nevoile actuale și viitoare în materie de competențe și de forță de muncă în sectorul construcțiilor 73 , cu o perspectivă pentru 2030. Raportul va îmbunătăți informațiile fragmentate privind competențele și va furniza dovezi pentru viitoarele politici legate de competențe din ecosistemul construcțiilor.

Acțiunile respective vor fi sprijinite de alte activități ale Comisiei pentru elaborarea, implementarea și schimbul de bune practici în ceea ce privește renovarea aprofundată, modelarea informațiilor privind clădirile și construcțiile circulare. Acestea sunt puse în aplicare prin diverse inițiative ale Comisiei, cum ar fi „BUILD UP Skills” (formarea competențelor), centrele de excelență profesională în sectorul construcțiilor și Alianța europeană pentru ucenicii. Comisia încurajează statele membre să utilizeze în mod optim Fondul social european+ și finanțarea publică națională pentru a organiza cursuri de formare adaptate exigențelor viitorului pentru recalificare și perfecționare.

Academia noului Bauhaus european va accelera perfecționarea și recalificarea în ecosistemul construcțiilor pentru a sprijini tranziția către un sistem mai regenerativ și mai circular de utilizare a materialelor. Extinderea și consolidarea Academiei noului Bauhaus european vor sprijini în continuare dezvoltarea cunoștințelor, a competențelor și a inovării, inclusiv sprijinirea startupurilor și a spațiilor de testare pentru produsele inovatoare.

6Colaborarea în vederea punerii în aplicare

Revigorarea ecosistemului construcțiilor pentru a stimula competitivitatea Europei necesită transformarea acestuia dintr-un sector fragmentat și cu utilizare intensivă a resurselor într-un ecosistem industrial modern, competitiv, digital și durabil. Un ecosistem al construcțiilor mai productiv se traduce printr-o intensitate sporită a construcțiilor, inclusiv printr-o ofertă de locuințe la prețuri mai accesibile.

Comisia va monitoriza în permanență situația din sector, reziliența, productivitatea și decarbonizarea în curs ale acestuia, în strânsă cooperare cu toți actorii relevanți. Forumul la nivel înalt în domeniul construcțiilor 74 va oferi principala platformă pentru continuarea comunicării cu privire la acțiunile stabilite în strategie, precum și pentru monitorizarea performanței economice a sectorului și a contribuției acestuia la reducerea deficitului în ceea ce privește oferta de locuințe. Forumul la nivel înalt în domeniul construcțiilor va asigura sinergii cu Alianța europeană pentru locuințe anunțată în Planul european privind locuințele la prețuri accesibile. Alianța va pune la dispoziție o platformă pentru monitorizarea punerii în aplicare a măsurilor naționale legate de procedurile de autorizare și de cele administrative.

Acest efort este unul colectiv. Statele membre, autoritățile regionale și locale, industria, partenerii sociali și instituțiile financiare au cu toții un rol de îndeplinit. Lucrând împreună, Europa își poate transforma ecosistemul construcțiilor într-un adevărat motor al competitivității, care clădește nu numai locuințe, ci și reziliență, oportunități și încredere în viitorul Europei.

(1)

A se vedea Balouktsi et al. (2025) “Housing investment needs in the EU” (Nevoile de investiții în locuințe în UE). Nota informativă a JRC privind știința în sprijinul politicilor.

(2)

COM(2025) 1025 – Homes for all (Locuințe pentru toți) – Planul european privind locuințele la prețuri accesibile.

(3)

Definiție și detalii privind structura ecosistemului: swd-annual-single-market-report-2021_en.pdf.

(4)

Tabloul de bord al indicatorilor ecosistemelor industriale (pe baza datelor Eurostat).

(5)

  Sondajul privind investițiile 2024, Prezentare generală a Uniunii Europene (BEI 2024) .

(6)

Banca Centrală Europeană.

(7)

  Buildings and construction - Internal Market, Industry, Entrepreneurship and SMEs (Clădiri și construcții – Piața internă, industria, antreprenoriatul și IMM-urle).

(8)

  Paving the way for lowering embodied carbon emissions in the building and construction sector (Pregătirea terenului pentru reducerea emisiilor de carbon încorporate în sectorul imobiliar și al construcțiilor) | Clean Technologies and Environmental Policy .

(9)

  Proiectul BioBuild – Soluții termice pentru clădiri verzi .

(10)

Regulamentul (UE) 2024/3110 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2024 de stabilire a unor norme armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011, JO L, 2024/3110, 18.12.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/3110/oj .

(11)

COM(2025) 772.

(12)

 Piața unică: piața internă europeană într-o lume nesigură – O strategie pentru crearea unei piețe unice simple, solide și pe deplin integrate – Comunicare a Comisiei Europene, COM(2025) 500.

(13)

 Transition Pathway for Construction (Calea de tranziție pentru construcții), document de lucru al serviciilor Comisiei, Comisia Europeană (2023) – DocsRoom – Comisia Europeană .

(14)

Inițiativa B-Ready in the EU.

(15)

Se pot aplica și alte proceduri de autorizare: o autorizație de zonare care să permită dezvoltarea unei funcții specifice, o autorizație de parcelare pentru împărțirea unui teren în parcele, o autorizație de mediu pentru proiecte mari de dezvoltare sau o autorizație de funcționare care să permită desfășurarea unei activități economice specifice.

(16)

  https://doi.org/10.1080/09613218.2024.2400467 .

(17)

„Questionnaire on building permit process and digital building permits – summary report” (Chestionar privind procesul de acordare a autorizațiilor de construcție și autorizațiile de construcție digitale – raport de sinteză), Comisia Europeană, 2025 + cerere de contribuții.

(18)

În timp ce unele țări utilizează un sistem descentralizat, în cadrul căruia autoritățile municipale eliberează autorizații de construcție (de exemplu, Austria), altele au dezvoltat platforme naționale centralizate (de exemplu, Estonia). În plus, numai unele state membre (de exemplu, Estonia, Finlanda) se bazează pe sisteme de autorizare online și integrează tot mai mult modelarea informațiilor despre clădiri (BIM) în procesele lor.

(19)

Lukavec, M., Čáp, V., & Čermáková, K. (2024). How permitting process length influences development costs and real estate prices (Modul în care durata procesului de autorizare influențează costurile de dezvoltare și prețurile proprietăților imobiliare). Economics and Environment, 89(2), 768-768.

(20)

Autorizarea bazată pe BIM se referă la utilizarea modelării informațiilor privind clădirile (BIM) în procesul de acordare a autorizației de construire. Solicitanții prezintă un model BIM 3D, care permite verificări automatizate în raport cu codurile și reglementările din domeniul construcțiilor, corelând eventual modelul cu un geamăn digital al clădirilor și infrastructurii înconjurătoare. Acest sistem permite trecerea de la un proces de verificare a conformității manual la unul semiautomat.

(21)

Potrivit unei estimări a orașului Järvenpää, durata medie de efectuare a controalelor automatizate poate fi redusă la 1-5 minute pentru o clădire de apartamente medie, în comparație cu 1-2 zile pentru efectuarea controalelor manuale din desenele 2D în format pdf. Utilizarea verificărilor automate și a modelelor IFC cu conținutul de date necesar reduce timpul mediu de tratare a cererii complete de autorizații de construcție de la aproximativ 40 de zile lucrătoare la 10 zile lucrătoare.

(22)

COM(2025) 980 Simplifying for sustainable competitiveness (Simplificare pentru o competitivitate sustenabilă).

(23)

COM(2025) 984 – această comunicare a Comisiei include modificări ale legislației și o propunere de accelerare și raționalizare a evaluărilor de mediu, de exemplu, prin evitarea evaluărilor multiple în cazul unor modificări sau extinderi de mică amploare, inclusiv pentru planificarea și construirea de noi clădiri rezidențiale accesibile din punctul de vedere al prețurilor sau sociale, precum și pentru infrastructura socială conexă care deservește în mod direct clădirile rezidențiale respective.

(24)

IST este programul UE care oferă statelor membre ale UE expertiză tehnică personalizată pentru a elabora reforme și pentru a le pune în aplicare. IST a fost utilizat recent pentru a pune în aplicare BIM în domeniul achizițiilor publice, inclusiv pentru a lansa proiecte-pilot în Grecia și Spania.

(25)

Se preconizează că sistemul orizontal DPP va fi instituit la începutul anului 2027. Va urma un act delegat privind RPC referitor la punerea în aplicare a DPP, iar DPP va fi obligatoriu pentru produsele pentru construcții care fac obiectul standardelor armonizate și al documentelor de evaluare europene 18 luni mai târziu, până în 2028. Primele produse vor fi cimentul și produsele metalice structurale, urmate de ferestre și uși.

(26)

Ca parte a eforturilor de digitalizare în temeiul RPC revizuit, este prevăzută introducerea unui sistem de informații online, în care vor fi stocate declarația de performanță, declarația de conformitate și instrucțiunile de utilizare a tuturor produselor armonizate. Acest sistem va facilita accesul la declarații, reducând timpul de care au nevoie utilizatorii produselor pentru construcții pentru a găsi informații. Se preconizează că acest lucru va reduce sarcina administrativă cu 310 milioane EUR.

(27)

Un registru digital al clădirilor este un depozit digital centralizat care stochează toate informațiile relevante cu privire la o clădire, de la proiectarea și construcția acesteia până la întregul său ciclu de viață, inclusiv exploatarea, întreținerea și potențiala renovare. Prin crearea unei surse unice de date adevărate privind clădirile, scopul DBL-urilor este de a îmbunătăți gestionarea informațiilor, de a spori transparența și de a facilita luarea de decizii în cunoștință de cauză de către părțile interesate, cum ar fi proprietarii, ocupanții, instituțiile financiare și autoritățile publice.

(28)

„Strategia privind aplicarea IA”, COM/2025/723 final.

(29)

  https://public-buyers-community.ec.europa.eu/communities/bim-and-public-procurement .

(30)

Mecanismul de redresare și reziliență, Europa digitală, Fondul european de dezvoltare regională și Orizont Europa.

(31)

  Sondajul privind investițiile 2024, Prezentare generală a Uniunii Europene (BEI 2024) .

(32)

Raportul anual privind piața unică pentru 2022, Comisia Europeană.

(33)

  https://ec.europa.eu/eurostat/web/interactive-publications/digitalisation-2025 .

(34)

În special în țări precum Irlanda și Regatul Unit, care se confruntă cu deficite grave în materie de locuințe, metodele de construcție în afara amplasamentului se transformă într-o opțiune viabilă de a construi locuințe rapid și la un preț accesibil.

(35)

Comisia Europeană: DG Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri, Market potential of offsite construction for housing supply – Report (Potențialul comercial al construcției în afara amplasamentului în ceea ce privește oferta de locuințe – Raport), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2025.

(36)

Trecerea la producția în fabrică va deschide calea către noi profiluri profesionale și va spori atractivitatea sectorului, contribuind la abordarea deficitului de forță de muncă, inclusiv la un grad mai mare de participare a femeilor.

(37)

 Market potential of offsite construction for housing supply (Potențialul comercial al construcției în afara amplasamentului în ceea ce privește oferta de locuințe) – Ecorys – raport comandat de DG GROW, 2025.

(38)

Reconstrucția în curs a Ucrainei oferă învățăminte utile: practica de construcție a locuințelor noi include adesea inovații în ceea ce privește tratarea și reutilizarea deșeurilor provenite din demolări, reutilizarea materialelor de construcție și construcțiile modulare. În multe cazuri, aceste învățăminte ar putea fi reproduse pentru reconstrucția altor zone devastate de război, cum ar fi Gaza. Numeroase inovații s-ar putea dovedi utile și în cadrul practicii UE în domeniul construcțiilor și ar putea oferi sprijin pentru reducerea deficitului în ceea ce privește oferta de locuințe în UE.

(39)

Cerere de contribuții.

(40)

  Monitoring industrial ecosystems – Construction Analytical Report 2024 (Monitorizarea ecosistemelor industriale – Raport analitic privind sectorul construcțiilor pentru 2024) (Comisia Europeană).

(41)

De exemplu, actul legislativ privind materialele avansate, planificat pentru T4 2026, va sprijini cercetarea și inovarea, va extinde capacitățile de producție în cadrul UE și va raționaliza procesele de reglementare pentru materialele avansate. Acesta se va concentra în mod specific asupra materialelor care sunt esențiale pentru tranziția verde și digitală în toate sectoarele, inclusiv în sectorul construcțiilor. Strategia în domeniul bioeconomiei stabilește măsuri de reducere a barierelor tehnice și, prin urmare, de intensificare a adoptării comerciale a biosoluțiilor inovatoare în domeniul construcțiilor.

Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete, COM(2023) 62.

(42)

Un cadru strategic pentru o bioeconomie a UE competitivă și durabilă – SWD(2025) 895.

(43)

Procesul privind acquis-ul RPC este un efort de colaborare al Comisiei, al statelor membre, al părților interesate și al organizațiilor de standardizare menit să sprijine elaborarea cererilor de standardizare și a actelor juridice necesare pentru punerea în aplicare eficientă a RPC.

(44)

Pentru mai multe proiecte în curs, a se vedea: https://joint-research-centre.ec.europa.eu/projects-and-activities/iresist-home/ongoing-projects_en.

(45)

De exemplu: Proiectul „Giga Regio Factory”- https://www.energiesprong.org/projects/giga-regio-factory.

(46)

Eurocodurile sunt o serie de 10 standarde europene voluntare, EN 1990 – EN 1999, care oferă o abordare comună pentru proiectarea clădirilor și a altor lucrări de inginerie civilă și produse pentru construcții.

(47)

  https://new-european-bauhaus.europa.eu/index_en . 

(48)

 Sursă: Eurostat.

(49)

Cerere de contribuții.

(50)

Directiva (UE) 2024/1275 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind performanța energetică a clădirilor (reformare), JO L, 2024/1275, 8.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1275/oj .

(51)

Cum ar fi schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii pentru țările cu un nivel ridicat al emisiilor (ETS1), Directiva privind eficiența energetică (DEE) și taxonomia UE și legislația națională legată de foile de parcurs pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

(52)

Regulamentul delegat al Comisiei de modificare a anexei III la Directiva (UE) 2024/1275 și de stabilire a unui cadru al Uniunii pentru calcularea la nivel național a potențialului de încălzire globală pe durata ciclului de viață.

(53)

  Arhiva publicațiilor JRC – Techno-economic and environmental assessment of construction and demolition waste management in the European Union (Evaluarea tehnico-economică și de mediu a gestionării deșeurilor din construcții și demolări în Uniunea Europeană).

(54)

Pentru ca materialele provenite de pe șantierele de demolare a construcțiilor cu statut juridic de „deșeuri” să devină din nou disponibile pentru o utilizare ulterioară, trebuie îndeplinite așa-numitele criterii de stabilire a încetării statutului de deșeu. Directiva-cadru privind deșeurile stabilește anumite elemente care trebuie incluse în astfel de criterii (criterii de calitate, material de intrare, procese de tratare etc.) pe care statele membre le pot stabili. Atunci când nu există criterii de stabilire a încetării statutului de deșeu sau dacă acestea diferă de la un stat membru la altul sau de la o regiune la alta, acest lucru împiedică reutilizarea și circulația materialelor secundare.

(55)

 Regulamentul privind materiile prime critice (2024) urmărește să asigure accesul la o aprovizionare sigură și durabilă cu materii prime critice pentru sectoarele strategice ale UE, cum ar fi energia curată și tehnologiile digitale.

(56)

Întrucât prețurile la energie sunt un factor principal de creștere a prețurilor materialelor, Planul de acțiune pentru energie la prețuri accesibile (2025) urmărește să facă costurile energiei mai previzibile și mai accesibile, reducând costurile materialelor și stimulând competitivitatea.

(57)

 Planul de acțiune european privind oțelul și metalele (2025) se axează pe crearea unei piețe-lider pentru oțelul cu emisii scăzute de dioxid de carbon, pe creșterea circularității, pe crearea unor condiții de concurență echitabile la nivel internațional și pe mobilizarea investițiilor în aceste sectoare.

(58)

COM(2025) 945 RESourceEU Action Plan Accelerating our critical raw materials strategy to adapt to a new reality (Planul de acțiune RESourceEU – Accelerarea strategiei noastre privind materiile prime critice în vederea adaptării la o nouă realitate).

(59)

Regulamentul (UE) 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice.

(60)

https://single-market-economy.ec.europa.eu/sectors/construction/european-construction-observatory-eco_en.

(61)

Se va acorda o atenție deosebită importurilor, producției, exporturilor și prețurilor pentru fiecare dintre materialele selectate. Astfel, vor fi identificate familiile de produse care utilizează aceste materii prime și industriile cele mai expuse fluctuațiilor acestor materiale.

(62)

Directiva (UE) 2018/851 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile.

(63)

Institutul IFO: Building a Stronger Single Market: Potential for Deeper Integration of the Services Sector within the EU (Construirea unei piețe unice mai puternice: un potențial de integrare mai aprofundată a sectorului serviciilor în cadrul UE); Raportul de politică EconPol nr. 52/2024.

(64)

Eurostat.

(65)

Ponderea femeilor care lucrează în sectorul construcțiilor (secțiunea F din clasificarea NACE) este de 10,6 % în 2024 (Eurostat).

(66)

  The greening of the EU construction sector (Ecologizarea sectorului construcțiilor din UE) | CEDEFOP . 

(67)

Odată creată, aceasta va fi prima platformă online la nivelul UE deschisă oricărui resortisant dintr-o țară terță care dorește să lucreze în mod legal în Uniune, pe care statele membre participante vor putea înregistra locurile de muncă vacante ale angajatorilor stabiliți pe teritoriul lor.

(68)

Până în prezent, au fost instituite parteneriate pentru atragerea de talente cu Maroc, Tunisia, Egipt, Pakistan și Bangladesh. Aceste parteneriate oferă un cadru de politică și de finanțare pentru consolidarea cooperării dintre Uniunea Europeană, statele membre și principalele țări partenere în ceea ce privește mobilitatea și dezvoltarea competențelor.

(69)

Planificată pentru ianuarie 2026, aceasta va include măsuri de sprijinire pentru aducerea de lucrători calificați din țări terțe.

(70)

https://commission.europa.eu/topics/eu-competitiveness/union-skills_ro.

(71)

Ca parte a parteneriatului privind Pactului pentru competențe - https://pact-for-skills.ec.europa.eu/about/industrial-ecosystems-and-partnerships_en.

(72)

  Blueprint for sectoral cooperation on skills (Planul de cooperare sectorială în materie de competențe) – Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune.

(73)

 An analytical report on skills in the European construction sector (Raport analitic privind competențele în sectorul european al construcțiilor) – Observatorul european al construcțiilor.

(74)

  https://single-market-economy.ec.europa.eu/sectors/construction/construction-transition-pathway_en .