COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 30.6.2022

COM(2022) 316 final

2022/0206(NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind căile către succesul școlar

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SWD(2022) 176 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

„Îmi doresc ca Europa să fie mai ambițioasă în ceea ce privește echitatea socială și prosperitatea,  
care este promisiunea fondatoare a Uniunii noastre” 
Președinta Ursula von der Leyen, Orientări politice

Sistemele de educație și formare pot și ar trebui să joace un rol major în transformarea societăților europene în societăți mai echitabile, mai favorabile incluziunii și mai prospere. Educația poate consolida coeziunea socială și poate spori reziliența economiei UE: cercetările relevă faptul că accesul copiilor și tinerilor care provin din grupuri cu venituri reduse la o educație de calitate contribuie la combaterea șomajului și la stoparea moștenirii sărăciei de la o generație la alta. Totuși, aceste obiective pot fi atinse numai dacă sistemele de educație și formare sunt cu adevărat echitabile și favorabile incluziunii. Școlile trebuie să se asigure că toți cursanții au posibilitatea de a reuși și de a-și atinge potențialul, indiferent de caracteristicile lor personale 1 , de mediul lor familial, cultural și socioeconomic. Acest lucru se reflectă și în principiile 1 și 11 ale Pilonului european al drepturilor sociale 2 .

Rezultatele în domeniul educației, în ceea ce privește cunoștințele, competențele și atitudinile dezvoltate în timpul școlarizării, constituie indicatori puternici ai unei vieți echilibrate, sănătoase și de succes în rândul adulților. Măsurate în termeni de „realizări educaționale” 3 și „nivel de instruire” 4 , acestea pun bazele continuării studiilor, ale viitorului loc de muncă și ale unei vieți împlinite. Dobândirea competențelor de bază (abilitatea de a citi și de a scrie, matematică și științe) 5  este esențială pentru dezvoltarea academică și personală a cursanților, în timp ce aptitudinile și competențele dobândite în învățământul secundar superior sunt considerate din ce în ce mai mult ca fiind credențiale minime pentru ocuparea unui loc de muncă sau baza pentru continuarea învățării și pentru o viață împlinită. Cu toate acestea, modelele socioeconomice și stratificarea exercită o influență puternică asupra experiențelor educaționale și a rezultatelor persoanelor; cursanții care provin din medii defavorizate sunt suprareprezentați în rândul persoanelor cu rezultate slabe la învățătură și sunt mai susceptibili de a părăsi sistemul de educație și formare fără a absolvi învățământul secundar superior. Acesta este motivul pentru care reducerea ponderii persoanelor cu rezultate slabe la învățătură în ceea ce privește competențele de bază și combaterea părăsirii timpurii a școlii 6 sunt obiective-cheie ale cooperării europene în domeniul educației și formării profesionale. Comunicarea Comisiei privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025 7 prezintă inițiativa „Căi către succesul școlar”, o inițiativă emblematică menită să încurajeze dimensiunea favorabilă incluziunii a educației, obiectiv care a fost împărtășit și de Conferința privind viitorul Europei în raportul său final din mai 2022, solicitând „un spațiu european al educației incluziv, în care toți cetățenii să aibă acces egal la educație de calitate...”. Inițiativa „Căi către succesul școlar” pune accentul pe reducerea rezultatelor slabe în ceea ce privește competențele de bază și pe creșterea nivelului de absolvire a învățământului secundar. Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030) 8 sprijină această acțiune și stabilește obiective la nivelul UE pentru 2030: proporția tinerilor în vârstă de 15 ani cu competențe scăzute de citire, matematică și științe ar trebui să fie mai mică de 15 % 9 , iar proporția persoanelor care părăsesc timpuriu sistemele de educație și formare ar trebui să fie sub 9 % 10 .

În acest context, Comisia prezintă o propunere de recomandare a Consiliului privind căile către succesul școlar. Recomandarea care face obiectul propunerii va abroga și va înlocui Recomandarea Consiliului din 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii 11 , valorificând în același timp experiența dobândită în punerea în aplicare a acesteia din urmă. De la adoptarea Recomandării Consiliului din 2011, țările europene s-au confruntat cu noi situații, provocări și oportunități care influențează profund sistemele de educație și formare, printre care numărul tot mai mare de migranți de vârstă școlară din afara UE, inclusiv refugiați 12 , care vin în UE, precum și pandemia de COVID-19. Preocupările cu privire la tendința de scădere a performanței competențelor de bază (astfel cum reiese din rezultatele PISA 2018) au apărut în mod vizibil în discursul politic. Cercetarea în domeniul educației a oferit noi perspective, iar cooperarea în materie de politici la nivelul UE a evidențiat lacune și domenii în care se impun acțiuni suplimentare, ceea ce face necesară revizuirea, actualizarea și îmbunătățirea Recomandării Consiliului din 2011. Noua propunere are un domeniu de aplicare mai larg, deoarece abordează simultan cele două obiective la nivelul UE privind competențele de bază și părăsirea timpurie a sistemelor de educație și formare. Acest aspect reflectă complementaritatea celor două provocări, factorii declanșatori și măsurile de abordare a acestora. În plus, propunerea extinde perspectiva pentru a aborda alte aspecte care nu au fost abordate anterior și care au un impact puternic asupra rezultatelor în domeniul educației, cum ar fi bunăstarea la școală.

•Provocări care trebuie abordate în propunerea de recomandare a Consiliului

De la adoptarea, în 2011, a Recomandării Consiliului privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii, la nivel european și în statele membre au fost întreprinse numeroase acțiuni. O evaluare independentă a punerii în aplicare a recomandării 13 prezintă o imagine generală pozitivă a impactului acestei recomandări și al instrumentelor de politică conexe ale UE (mecanisme de monitorizare și de raportare în cadrul semestrului european; învățarea reciprocă și cooperarea între statele membre în cadrul ET2020; finanțare, în special prin Erasmus+ și prin fondurile structurale și de investiții europene; investiții în cercetare și comunicare). Evaluarea concluzionează că punerea în aplicare a recomandării Consiliului a contribuit la o scădere a ratei persoanelor care au părăsit timpuriu sistemul de educație și formare profesională (ELET) la nivelul UE (de la 13,4 % 14 în 2011 la 9,7 % în 2021 și a încurajat schimbări în cadrul instituțiilor și politicilor de învățământ.

Totuși, în pofida acestor progrese semnificative, părăsirea timpurie a sistemului de educație și formare rămâne o provocare politică în Europa, care este deosebit de gravă într-o serie de țări și regiuni și pentru grupuri-țintă specifice. În prezent, peste 3,2 milioane de tineri din UE (cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani) părăsesc timpuriu sistemul de educație și formare și doar 84,3 % (dintre cei cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani) au absolvit învățământul secundar superior. Există încă diferențe considerabile între țări și în interiorul acestora și persistă inegalități în rândul anumitor grupuri de populație: proporția medie a persoanelor care părăsesc timpuriu sistemul de educație și formare este cu 3,5 puncte procentuale mai mare în rândul tinerilor (11,4 %) decât în rândul tinerelor (7,9 %) 15 și există dezavantaje frapante pentru tinerii și cursanții născuți în străinătate care locuiesc în suburbii specifice, în zone rurale și în zone îndepărtate 16 . În general, mediul socioeconomic al cursanților are un impact puternic asupra părăsirii timpurii a sistemelor de educație și formare 17 .

Cu toate acestea, evaluarea a evidențiat, de asemenea, unele lacune și domenii în care sunt necesare eforturi suplimentare:

–măsurile și acțiunile se bazează adesea pe proiecte și sunt pe termen scurt, abordând doar o singură problemă sau neluând în considerare toate dimensiunile școlii, având, prin urmare, un impact limitat; sunt necesare abordări mai sistemice, atât la nivel de școală, cât și la nivel de sistem, dat fiind că cele actuale sunt încă insuficient dezvoltate;

–în multe țări, măsurile de politică puse în aplicare nu sunt monitorizate și evaluate suficient;

–cooperarea între diferite domenii de politică (cum ar fi educația și formarea, sănătatea, serviciile sociale, ocuparea forței de muncă, locuințele, justiția, incluziunea migranților, inclusiv a refugiaților, nediscriminarea) și nivelurile de guvernare (național, regional, local), precum și dialogul cu părțile interesate sunt încă prea limitate și fragmentate;

–deși măsurile de compensare sunt bine stabilite, în multe țări acțiunile de prevenire și de intervenție timpurie sunt insuficient dezvoltate ori nu sunt puse în aplicare/nu se asigură respectarea acestora;

–de prea multe ori, nevoile unor grupuri specifice nu sunt abordate în mod corespunzător (cum ar fi grupurile de cursanți cu dizabilități vizibile și invizibile, cursanții cu nevoi educaționale speciale sau probleme de sănătate mintală, cursanții proveniți din familii de migranți, inclusiv refugiații, cursanții care aparțin minorităților etnice, cum ar fi romii, victimele hărțuirii); acest aspect este deosebit de grav pentru cursanții cu nevoi complexe (cum ar fi copiii cu un părinte în închisoare, victimele violenței domestice, copiii aflați în îngrijire etc.);

–măsurile care vizează abordarea dificultăților de învățare sunt insuficient integrate în măsuri de promovare a bunăstării la școală sau în măsuri care vizează comportamentul agresiv (bullying) și sănătatea mintală;

–adesea, cursanții, familiile și principalele părți interesate (inclusiv părinții excluși din punct de vedere social, comunitățile de migranți și ONG-urile) nu sunt suficient de implicați în elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor;

–adesea, directorii unităților de învățământ, cadrele didactice, formatorii și alte categorii de personal didactic nu sunt suficient de pregătite pentru a aborda rezultatele slabe la învățătură și părăsirea timpurie a sistemului de educație și formare, pentru a ține seama de diversitate, pentru a oferi un sprijin adecvat copiilor cu dificultăți sau aflați în pericol sau cursanților cu nevoi în materie de bunăstare și sănătate mintală.

În ultimul deceniu au fost depuse eforturi semnificative pentru a reduce gradul de părăsire timpurie a sistemului de educație și formare, în special în urma adoptării Recomandării Consiliului din 2011. Mai recent, rezultatele slabe în ceea ce privește competențele de bază au dobândit o atenție sporită în cadrul dezbaterii politice la nivelul UE, în special de la publicarea concluziilor Programului OCDE pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA) 2018 18 , care indică o tendință de deteriorare la nivelul UE în perioada 2009-2018 19 . În special, PISA 2018 arată că:

–în prezent, unul din cinci europeni în vârstă de 15 ani înregistrează rezultate slabe la învățătură (22,5 % nu pot îndeplini sarcini elementare la citire, 22,9 % la matematică și 22,3 % la științe). Media UE nu s-a îmbunătățit și există diferențe mari între statele membre, deși unele țări au reușit să își îmbunătățească performanțele de-a lungul timpului.

–Mediul socioeconomic afectează puternic performanța elevilor și așteptările lor academice în majoritatea țărilor UE. În plus, în țările în care ponderea elevilor cu rezultate slabe la învățătură este însemnată, tendința este, de asemenea, în sensul existenței unor diferențe mari de performanță între elevii care provin din medii socioeconomice favorizate și cei care provin din medii defavorizate.

–Ponderea persoanelor cu rezultate slabe la citire este mult mai mare în rândul elevilor care provin din familii de migranți (potrivit definiției OCDE din cadrul PISA) 20 decât în rândul elevilor care nu provin din familii de migranți în multe state membre ale UE 21 .

–În general, în țările care înregistrează ponderi scăzute ale elevilor cu rezultate slabe la învățătură, există tendința existenței unor ponderi ridicate ale elevilor cu performanțe de top, ceea ce sugerează că excelența și echitatea sistemelor de învățământ pot merge mână în mână 22 .

–Fetele au rezultate mult mai bune decât băieții în ceea ce privește competențele de citire, existând o disparitate de gen persistentă în favoarea fetelor și în ceea ce privește științele 23 . Acest aspect este confirmat de datele naționale, potrivit cărora este mai probabil ca băieții să absenteze de la școală decât fetele 24 .

De asemenea, rezultatele Studiului internațional privind competențele în domeniul informatic (ICILS) 25 din 2018 relevă faptul că o cincime dintre tinerii din UE nu dețin competențe digitale de bază, dezvăluind, în același timp, impactul statutului socioeconomic asupra alfabetizării digitale: în medie, studenții care provin din medii cu un statut socioeconomic superior înregistrează punctaje semnificativ mai mari în materie de alfabetizare informatică, iar studenții care au un părinte ce a obținut o diplomă de licență sau de absolvire a unei instituții de învățământ superior au un punctaj mai mare decât cei ai căror părinți nu dețin o diplomă universitară.

În Strategia europeană privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 care are drept scop sprijinirea punerii în aplicare de către statele membre a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, la care toate sunt părți 26 , Comisia subliniază decalajul dintre tinerii cu handicap și cei fără handicap în ceea ce privește nivelul de instruire, din cauza faptului că sistemul educațional nu este caracterizat de incluziune și de accesibilitate. Mulți copii și tineri cu handicap sunt înscriși în școli speciale, care nu oferă întotdeauna punți eficiente către învățământul de masă.

Cele mai recente rezultate ale PISA au evidențiat, de asemenea, deficiențele suplimentare și la fel de îngrijorătoare la nivelul sistemelor de învățământ, care pot influența rezultatele școlare: bunăstarea elevilor la școală 27 (măsurată ca sentimentul de apartenență al elevilor la școală) este în scădere, iar fenomene precum comportamentul agresiv/hărțuirea pe internet sunt larg răspândite și în creștere 28 . Cercetările evidențiază faptul că fenomenul de bullying în școli are consecințe devastatoare asupra bunăstării cursanților și asupra realizărilor academice ale acestora și crește riscul de abandon școlar timpuriu 29 . Cercetările confirmă, de asemenea, că îmbunătățirea bunăstării cursanților, inclusiv prin educație socio-emoțională 30 și prevenirea bullying-ului, este esențială pentru îmbunătățirea rezultatelor școlare 31 . Bunăstarea emoțională și sănătatea mintală a copiilor și a tinerilor a devenit, de asemenea, o problemă majoră în Europa, aproximativ 10-20 % dintre copiii de vârstă școlară confruntându-se cu probleme de sănătate mintală în cursul anilor de școlarizare și jumătate dintre aceștia dezvoltând probleme înainte de a împlini 14 ani, în special anxietate și depresie. Aceasta este o problemă majoră care afectează rezultatele școlare în sens negativ. Dacă școlile nu pot rezolva singure aceste probleme, ele pot contribui la abordarea problemelor de bunăstare și sănătate mintală în colaborare cu comunitatea locală și cu profesioniștii și agențiile externe 32 .

Sărăcia și factorii socioeconomici reprezintă un element de legătură care stă la baza acestor provocări: mediul socioeconomic al cursanților și al familiilor acestora continuă să fie cel mai puternic factor determinant al rezultatelor școlare, indicând un risc permanent de moștenire intergenerațională a dezavantajelor și reducerea mobilității sociale ascendente pentru cursanții care provin din medii mai defavorizate.

Constatările cercetării realizate la nivel internațional și feedbackul primit în urma procesului de consultare care precedă prezenta propunere confirmă necesitatea de a aborda în comun rezultatele școlare și nivelul de educație. Rezultatele slabe în ceea ce privește competențele de bază și digitale și părăsirea timpurie a sistemelor de educație și formare sunt aspecte interconectate, declanșate de o combinație de factori (individuali, familiali, sociali și economici etc.). Factorii declanșatori ai acestora nu au caracter pur educațional; cu toate acestea, anumite caracteristici ale sistemelor de educație și de formare (cum ar fi accesul limitat la educația și îngrijirea timpurie de calitate, atribuirea timpurie a diferitelor direcții educaționale, segregarea, repetenția, școlarizarea specială etc.) 33 pot agrava și mai mult incidența acestora, având un impact deosebit de negativ asupra persoanelor care aparțin unor grupuri mai defavorizate.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a sporit caracterul semnificativ al acestor provocări. Chiar dacă evaluarea impactului pe termen lung al întreruperii prelungite a procesului educațional asupra învățării și a progresului academic necesită mai mult timp și eforturi suplimentare, o serie de studii preliminare sugerează faptul că este posibil ca respectiva criză să fi împiedicat evoluția cursanților și să fi crescut probabilitatea abandonului școlar în cazul persoanelor expuse riscului de întrerupere a studiilor. De asemenea, potrivit acestor studii, criza a avut consecințe negative asupra bunăstării cursanților, printre altele din cauza nivelului crescut de stres și anxietate cauzate de izolare și lipsa contactului cu colegii, a expunerii sporite la violența domestică și a accesului redus la serviciile esențiale. Copiii marginalizați din punct de vedere socioeconomic, care aveau deja rezultate sub medie înainte de pandemie, sunt cei care erau susceptibili de a avea cel mai mult de suferit în contextul restricțiilor de deplasare a persoanelor 34 , inclusiv din cauza lipsei accesului la internet și/sau la dispozitivele electronice necesare învățământului virtual 35 . Prin urmare, este posibil ca ponderea cursanților cu rezultate slabe la învățătură în Europa să fi crescut considerabil în timpul pandemiei. În mod similar, se preconizează că rata abandonului prematur al sistemului de educație și formare va crește în următorii ani, chiar dacă această situație va fi reflectată în statistici doar peste câțiva ani.

Acest aspect presupune un efort reînnoit de promovare a unor rezultate școlare mai bune și a unui mediu școlar favorabil incluziunii pentru toți cursanții, indiferent de caracteristicile lor personale, familiale, culturale și socioeconomice, cu un accent mai puternic pe îmbunătățirea performanțelor în ceea ce privește competențele de bază.

Trebuie să se acorde o atenție sporită bunăstării în școli, ținând seama de lecțiile învățate din punerea în aplicare a Recomandării Consiliului din 2011 privind reducerea părăsirii timpurii a școlii, de informațiile recente din domeniul cercetării și din procesul de consultare, precum și de noile provocări evidențiate de criza provocată de pandemia de COVID-19.

Pe baza învățămintelor desprinse din Recomandarea Consiliului din 2011, propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind căile către succesul școlar a stabilit un cadru reînnoit de acțiune pentru ca statele membre să își dezvolte propria strategie integrată de sporire a șanselor de reușită școlară, la nivelul adecvat, în funcție de structura fiecărui sistem de educație și formare, și susținută de colectarea și monitorizarea eficace a datelor. Cadrul actualizat prezintă un set de măsuri de politică, printre care se numără monitorizarea, prevenirea, intervenția și compensarea 36 , dar cu un accent mai puternic pe prevenire și intervenție timpurie. Statele membre pot aplica și combina măsurile de politică în funcție de circumstanțele și nevoile lor specifice.

•Obiectivele propunerii de recomandare a Consiliului

Propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind căile către succesul școlar are drept obiective:

–decuplarea nivelului de instruire și de absolvire de statutul social, economic și cultural;

–reducerea ponderii persoanelor cu rezultate slabe la învățătură și a celor care părăsesc timpuriu sistemul de educație și formare la nivelul UE pentru a atinge obiectivele Spațiului european al educației pentru 2030;

–promovarea educației și formării favorabile incluziunii, care înglobează echitatea, calitatea, performanța academică, implicarea, bunăstarea la școală, sănătatea mintală și fizică și respectarea diversității;

–dezvoltarea în continuare, prin învățare reciprocă, a înțelegerii comune a factorilor favorizanți pentru a promova rezultatele școlare și bunăstarea, fiind vizați în special cursanții care provin din medii defavorizate.

•Dimensiunea internațională

Propunerea vine în completarea activității la nivel internațional. Acesta contribuie la acțiunile de sprijinire a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU pentru 2030 (ODD) 37 , în special ODD 4, Educație de calitate. Propunerea respectă Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap 38 , al cărei articol 24 prevede sisteme de educație favorabile incluziunii. Aceasta reflectă Raportul global al ONU de monitorizare a educației pe 2020 privind incluziunea. Propunerea sprijină activitățile UNESCO privind violența și hărțuirea în școli 39 . Inițiativa „Căi către succesul școlar” este în conformitate cu cadrul OCDE „Busola învățării 2030” 40 .

Rezultatele Programului OCDE pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA) stau la baza propunerii și permit comparații internaționale, care pot fi analizate în continuare în contextul Grupului de lucru privind școlile din cadrul strategic al SEE.

 •Instrumente de sprijinire a punerii în aplicare 

Propunerea de recomandare a Consiliului va fi sprijinită de o serie de instrumente diferite:

–raportarea și monitorizarea, în special în cadrul Semestrului european, al tabloului de bord social și al cadrului strategic al SEE;

–învățarea reciprocă, schimburile de informații și de experiență între statele membre, în special prin intermediul Grupului de lucru privind școlile din cadrul strategic al SEE;

–finanțare din partea UE (în special prin Erasmus+, Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul social european+, Fondul european de dezvoltare regională, programul Europa digitală, Orizont Europa, Instrumentul de sprijin tehnic, Fondul pentru azil, migrație și integrare etc.) prin intermediul programelor/planurilor adoptate;

–un set european de instrumente școlare, practic și actualizat în vederea schimbului de resurse și practici 41 ;

–un grup de experți privind strategiile de creare a unor medii de învățare favorabile pentru grupurile expuse riscului de eșec școlar și care să sprijine bunăstarea la școală;

–cercetarea prin intermediul programului Orizont Europa;

–înființarea (în decembrie 2022) a laboratorului de învățare privind investiții în educație și formare de calitate, care va consolida evaluarea și monitorizarea politicilor și investițiilor în domeniul educației la nivel european.

•Complementaritatea cu alte inițiative

Recomandarea vine în completarea altor acțiuni ale Comisiei prezentate în cadrul Comunicării privind Spațiul european al educației și al Planului de acțiune pentru educația digitală. Printre aceste acțiuni se numără:

–Recomandarea din 2019 a Consiliului privind o abordare globală a predării și învățării limbilor 42 ;

–Recomandarea din 2019 a Consiliului privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor 43 ;

–Recomandarea din 2018 a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării 44 ;

–Propunerea de recomandare din 2021 a Consiliului privind învățarea mixtă pentru un învățământ primar și secundar de înaltă calitate și favorabil incluziunii 45 ;

–un dialog structurat privind factorii favorizanți pentru o educație digitală de succes și elaborarea unor orientări comune pentru profesori și personalul din instituțiile de învățământ pentru a încuraja alfabetizarea digitală și pentru a combate dezinformarea;

–Agenda pentru competențe în Europa 46 ;

–Recomandarea din 2020 a Consiliului privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență 47 , care propune o viziune de modernizare a politicii UE privind EFP, inclusiv digitalizarea acesteia și utilizarea învățării mixte și

–Recomandarea din 2020 a Consiliului privind „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret” și de înlocuire a Recomandării din 2013 a Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret 48 .

Propunerea de recomandare a Consiliului va contribui, de asemenea, la punerea în aplicare a următoarelor: Pilonul european al drepturilor sociale și planul său de acțiune, Strategia UE privind egalitatea de gen 2020-2025 (2020) 49 , Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor 2020-2030 (2020) 50 și Recomandarea Consiliului în acest sens (2021) 51 ; Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025 (2020) 52 ; Planul de acțiune al UE privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027 (2020) 53 ; Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 (2021) 54 ; Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025 (2020) 55 ; Strategia UE privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești (2021) 56 ; Strategia UE privind drepturile copilului (2021) 57 : Garanția europeană pentru copii (2021) 58 ; Anul european al tineretului (2022) 59 ; noua strategie a UE pentru un internet mai bun pentru copii (2022) 60 și campania „HealthyLifeStyle4All” (2021) 61 .

Programul Erasmus+ sprijină această inițiativă: organizațiile și participanții cu mai puține oportunități se află în centrul priorității generale a programului „Incluziune și diversitate”, fiindu-le puse la dispoziție mecanisme și resurse specifice. Programul Erasmus+ sprijină, de asemenea, cadrele didactice și întregul personal didactic în contextul dobândirii de noi competențe și al elaborării de strategii și programe de învățământ favorabile incluziunii, prin acțiuni precum noile academii Erasmus+ pentru cadrele didactice.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Propunerea este în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE).

Statele membre sunt responsabile de conținutul educației și de organizarea sistemelor lor de educație și formare. În același timp, dovezile arată că acestea se confruntă cu o serie de probleme comune legate de rezultatele școlare și de bunăstarea la școală.

Prezenta propunere respectă pe deplin responsabilitatea statelor membre față de conținutul învățământului și de organizarea sistemului educațional, precum și diversitatea lor culturală și lingvistică, reflectând rolul de completare și de sprijin al UE, precum și caracterul voluntar al cooperării europene în cadrul educației și formării. În contextul Spațiului european al educației, inițiativa va sprijini eforturile statelor membre de a elabora și de a pune în aplicare politici și mecanisme, în funcție de sistemele și structurile lor naționale.

Inițiativa nu propune nicio extindere a competenței de reglementare a UE sau a angajamentelor cu caracter obligatoriu care revin statelor membre. Valoarea sa adăugată europeană constă în principal în capacitatea UE de a mobiliza angajamentul politic la nivel național și de a sprijini sistemele de educație și formare prin orientări de politică, unelte și instrumente comune (Erasmus+, Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul social european+, Fondul european de dezvoltare regională, programul Europa digitală, Orizont Europa, Instrumentul de sprijin tehnic, Fondul pentru azil, migrație și integrare etc.), respectând totodată pe deplin subsidiaritatea.

•Proporționalitatea

Prezenta propunere respectă principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 alineatul (4) din TUE.

Nici conținutul, nici forma prezentei propuneri de recomandare a Consiliului nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor sale. Angajamentele pe care și le vor asuma statele membre au un caracter voluntar și fiecare stat membru rămâne liber să decidă cu privire la abordarea pe care trebuie să o adopte.

•Alegerea instrumentului

Pentru a contribui la realizarea obiectivelor menționate la articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, tratatul menționat prevede adoptarea recomandărilor de către Consiliu, pe baza unei propuneri din partea Comisiei.

O recomandare a Consiliului este un instrument adecvat în domeniul educației și formării, în cadrul căruia UE are o responsabilitate de susținere, și este un instrument care a fost utilizat în mod frecvent pentru acțiunile europene în domeniile respective. Ca instrument juridic, aceasta semnalează angajamentul statelor membre față de măsurile prezentate și furnizează o bază politică mai solidă pentru cooperarea din acest domeniu, respectând pe deplin, în același timp, autoritatea statului membru în domeniul educației și formării.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

O evaluare independentă a punerii în aplicare a Recomandării Consiliului din 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii a fost publicată în 2019 62 . Studiul a cuprins 37 de țări din UE și din afara UE. Acesta a vizat:

–situația și tendințele la nivel european și național, precum și modalitățile naționale de monitorizare și evaluare a părăsirii timpurii a sistemului de educație și formare;

–prezentarea generală și exemple ale măsurilor puse în aplicare la nivel național pentru prevenire, intervenție și compensare, precum și dovezi ale eficacității;

–o analiză a rolului și a influenței recomandării din 2011 și a instrumentelor de politică conexe ale UE în ceea ce privește relevanța, eficacitatea, eficiența și sustenabilitatea acestora;

–necesitatea furnizării în viitor a sprijinului la nivelul UE pentru a combate părăsirea timpurie a sistemelor de educație și formare, precum și natura acestui sprijin.

•Consultarea părților interesate

Propunerea se bazează pe contribuțiile colectate în cursul unui amplu proces consultativ 63 . Printre acestea se numără:

–o consultare publică deschisă cu durata de 14 săptămâni cu privire la noua inițiativă, desfășurată în perioada 24 iunie-30 septembrie 2021;

–discuții în cadrul reuniunilor directorilor generali pentru învățământul preuniversitar;

–o serie de ateliere online dedicate, desfășurate în perioada mai-septembrie 2021, cu participarea reprezentanților ministerelor și ai organizațiilor părților interesate (inclusiv reprezentanți ai profesorilor și formatorilor, cursanți, părinți și tineri, parteneri sociali și ONG-uri reprezentând diverse părți interesate), precum și experți în domeniu.

•Obținerea și utilizarea expertizei

Propunerea se bazează pe:

–lecțiile învățate din punerea în aplicare a cadrului strategic pentru cooperarea în materie de politici Educație și formare 2020 (rapoarte ale grupurilor de lucru, practici colectate și partajate prin intermediul Setului european de instrumente școlare etc.);

–o evaluare independentă a punerii în aplicare a Recomandării Consiliului din 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii (a se vedea mai sus);    

–o gamă largă de rapoarte și studii existente și solicitate recent cu privire la: impactul preconizat al crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra unor aspecte precum: rezultatele școlare, echitatea, sistemele favorabile incluziunii, hărțuirea în școli (bullying), educația socio-emoțională, bunăstarea la școală, implicarea părinților, calitatea vieții școlare, reformele de politică ce explică poveștile PISA de succes etc.;

–cartografierea proiectelor Erasmus+ legate de promovarea unor rezultate școlare mai bune, combaterea rezultatelor slabe la învățătură și a părăsirii timpurii a sistemelor de educație și formare, precum și sprijinirea bunăstării în școli.

–expertiza cadrelor universitare și a altor experți externi care au contribuit cu cunoștințe și consiliere bazate pe probe prin intermediul Rețelei de experți care se ocupă de dimensiunea socială a educației și a formării profesionale (NESET) 64 și al comitetului de redacție al Setului european de instrumente școlare.

–analiza rapoartelor și studiilor OCDE, UNESCO și ale Consiliului Europei, precum și activitatea Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, Cedefop și Eurydice.

Aceste informații sunt incluse în documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei.

•Evaluarea impactului

Dată fiind abordarea complementară a activităților față de inițiativele statelor membre, caracterul voluntar al activităților propuse și amploarea efectelor preconizate, nu a fost efectuată o evaluare a impactului. Elaborarea propunerii s-a bazat pe studii anterioare 65 , pe consultarea cu statele membre și pe o consultare publică.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Nu se aplică.

•Drepturile fundamentale

Prezenta propunere de recomandare a Consiliului este conformă cu drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special dreptul la protecția datelor cu caracter personal prevăzut la articolul 8, libertatea academică consacrată la articolul 13, dreptul la educație prevăzut la articolul 14 și dreptul la nediscriminare prevăzut la articolul 21.

Măsurile vor fi puse în aplicare în conformitate cu legislația UE privind protecția datelor cu caracter personal, în special cu Regulamentul (UE) 2016/679 66 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date (Regulamentul general privind protecția datelor).

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Această inițiativă nu va necesita resurse suplimentare de la bugetul UE.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și modalități de monitorizare, evaluare și raportare

Pentru a sprijini punerea în aplicare, Comisia propune să se elaboreze, în cooperare cu statele membre, activități de învățare reciprocă și identificarea bunelor practici, precum și materiale de cercetare, orientare, manuale și alte livrabile concrete bazate pe dovezi. Comisia intenționează să dezvolte în continuare Setul european de instrumente școlare în cadrul noii Platforme europene pentru educația școlară, pentru a comunica constatările, exemplele de succes și orice alte resurse relevante.

Comisia intenționează să raporteze cu privire la utilizarea Recomandării Consiliului în contextul punerii în aplicare a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale pentru Spațiul european al educației și dincolo de acesta.

•Documente explicative (pentru directive)

Nu se aplică.

•Prezentare generală a propunerii de recomandare a Consiliului și a documentului de lucru al serviciilor Comisiei

Pe baza experienței acumulate în urma Recomandării Consiliului din 2011, propunerea de recomandare a Consiliului îmbină noutatea cu continuitatea, oferind noi soluții și extinzând și actualizând unele componente ale textului pe care îl va abroga.

În continuarea Recomandării din 2011, propunerea subliniază necesitatea de a îmbina măsurile de prevenire, intervenție și compensare. Cu toate acestea, pune un accent mai puternic pe măsurile de prevenire și recunoaște că nevoile/categoriile diferite de public necesită tipuri diferite de acțiuni. Propunerea include aspecte care nu au fost abordate (sau nu au fost abordate în mod suficient) în textul din 2011, cum ar fi guvernanța la nivel de școală și mecanismele de asigurare a calității; conceptul de abordare privind școala în ansamblul său și de colaborare și parteneriat în școli și în jurul acestora; rolul-cheie al asigurării bunăstării, al învățării socio-emoționale, precum și medii de învățare mai sigure, mai sănătoase și mai favorabile.

Aceasta propune orientări și acțiuni care pot fi urmărite de statele membre pentru a promova rezultate școlare mai bune pentru tinerii europeni și prevede angajamentul Comisiei Europene de a sprijini și completa acțiunile statelor membre în acest domeniu.

Documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei prezintă dovezile în materie de cercetare, opiniile și experiențele părților interesate acumulate în etapa de consultare, oferind exemple de politici și proiecte existente care stau la baza politicii promovate în propunerea de recomandare a Consiliului.

2022/0206 (NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind căile către succesul școlar

(Text cu relevanță pentru SEE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 165 alineatul (4) și articolul 166 alineatul (4),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Pilonul european al drepturilor sociale 67 subliniază, în primul și al unsprezecelea său principiu, importanța asigurării unei educații de calitate și favorabile incluziunii pentru toți, de la o vârstă fragedă. Punerea în aplicare efectivă a acestor principii depinde de hotărârea și de acțiunea statelor membre. Acțiunile la nivelul UE pot completa acțiunile naționale, iar Comisia și-a prezentat contribuția în cadrul Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale 68 .

(2)La 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025, în care incluziunea este considerată drept una dintre cele șase dimensiuni ale acestuia 69 . La 18 februarie 2021, Consiliul a adoptat Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030) 70 .

(3)În discursul său din 2021 privind starea Uniunii Europene, președinta Comisiei Europene a propus ca anul 2022 să fie Anul European al Tineretului, pentru a le oferi tinerilor mai multe oportunități de a modela viitorul Europei și de a se implica în deciziile care le afectează viața.

(4)În raportul final al Conferinței privind viitorul Europei, cetățenii solicită Uniunii să instituie, până în 2025, un Spațiu european al educației favorabil incluziunii, în cadrul căruia toți cetățenii să aibă acces egal la educație de calitate și la învățare pe tot parcursul vieții, inclusiv cei din zonele rurale și îndepărtate 71 . Comunicarea Comisiei din 2020 prevede că incluziunea și egalitatea de gen reprezintă o dimensiune cheie a spațiului european al educației, care trebuie realizată până în 2025, și solicită decuplarea nivelului de instruire de statutul socioeconomic. Consiliul a convenit că, până în 2030, proporția tinerilor în vârstă de 15 ani cu competențe scăzute de citire, matematică și științe ar trebui să fie mai mică de 15 % și s-a angajat să reducă proporția persoanelor care părăsesc timpuriu sistemele de educație și formare sub 9 %.

(5)Deși rata abandonului prematur s-a îmbunătățit semnificativ la nivelul UE, scăzând cu 3,9 puncte procentuale în perioada 2010-2021, un număr mare de cursanți continuă să părăsească timpuriu sistemul de învățământ. Proporția persoanelor care părăsesc timpuriu sistemul de educație și formare a fost, în medie, de 9,7 % în 2021 în întreaga Uniune, cu puțin sub obiectivul de 10 % stabilit pentru 2020 la nivelul UE în cadrul ET2020. În continuare, peste 3,2 milioane de tineri din UE (cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani) părăsesc timpuriu sistemul de educație și formare, fiind astfel privați de o șansă echitabilă de a avea o carieră profesională de succes. Există încă diferențe considerabile pe teritoriul țărilor și între acestea, cu inegalități persistente între grupuri specifice (de exemplu, migranții, tinerii, minoritățile etnice, cum ar fi romii, tinerii din zonele rurale și îndepărtate înregistrează rezultate mai slabe).

(6)Rezultatele Programului OCDE pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA) 2018 indică o tendință de scădere a numărului de persoane cu rezultate slabe în ceea ce privește competențele de bază în perioada 2009-2018. În prezent, unul din cinci europeni în vârstă de 15 ani nu deține competențe adecvate de citire, matematică sau științe. În plus, rezultatele Studiului internațional privind competențele în domeniul informatic (ICILS) din 2018 relevă faptul că o cincime dintre tinerii din UE nu dețin competențe digitale de bază, dezvăluind, în același timp, discrepanțe grave în materie de performanță în ceea ce privește statutul socioeconomic, ceea ce reprezintă un risc de adâncire a decalajului digital 72 .

(7)Datele confirmă faptul că mediul socioeconomic este cel mai puternic indicator al rezultatelor școlare. Cursanții care provin din medii defavorizate sunt suprareprezentați în rândul celor care părăsesc sistemul de educație și formare fără a absolvi învățământul secundar superior în majoritatea țărilor UE. PISA 2018 a relevat faptul că ponderea elevilor cu rezultate slabe la citire în majoritatea țărilor UE este mult mai mare în sfertul inferior al indicelui socioeconomic și cultural (economic, social and cultural status index – ESCS) comparativ cu elevii care provin din sfertul superior al ESCS, de peste 40 de puncte procentuale în unele țări din UE. Literatura de specialitate confirmă faptul că elevii care provin dintr-un mediu socioeconomic inferior tind să se confrunte cu mai multe dificultăți în dezvoltarea competențelor academice și lingvistice. Aceștia prezintă mai des probleme de comportament legate de învățare, prezintă o motivație mai scăzută de a învăța, părăsesc sistemul de educație și formare mai devreme și obțin niveluri inferioare de calificare și competențe insuficiente pentru participarea deplină în cadrul societății.

(8)În ultimii ani, statele membre au integrat un număr mare de migranți din țări terțe (inclusiv refugiați 73 ) de vârstă școlară în sistemele lor de învățământ. Provocări suplimentare apar în cazul persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina, o mare parte dintre acestea fiind copii de vârstă școlară care necesită sprijin specific pentru învățare (inclusiv însușirea limbii de școlarizare) și sprijin psihosocial.

(9)PISA 2015 și 2018 au evidențiat, de asemenea, scăderea sentimentului de apartenență la școală al elevilor și răspândirea și intensificarea fenomenelor precum comportamentul agresiv/hărțuirea pe internet. Cercetările evidențiază importanța bunăstării emoționale, sociale și fizice în școli pentru a spori șansele copiilor și tinerilor de a avea succes în educație și în viață. Acestea confirmă faptul că problemele de sănătate mintală, precum și violența și hărțuirea, rasismul, xenofobia și alte forme de intoleranță au efecte devastatoare asupra bunăstării emoționale a copiilor și a tinerilor, precum și asupra rezultatelor școlare ale acestora. De asemenea, potrivit cercetărilor, grupurile defavorizate sunt mai expuse riscului de hărțuire, iar cursanții din școlile defavorizate din punct de vedere socioeconomic au un sentiment mai scăzut de apartenență decât colegii lor mai înstăriți.

(10)Pandemia de COVID-19 a sporit importanța abordării acestor provocări. O serie de studii sugerează faptul că respectiva criză poate crește probabilitatea abandonului școlar în cazul persoanelor expuse riscului de întrerupere a studiilor, având efecte negative asupra sănătății mintale și a bunăstării cursanților în general.

(11)În 2011, Consiliul a adoptat o Recomandare privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii 74 . Au fost desfășurate activități ample la nivel european și național pentru punerea în aplicare a recomandării, în special prin învățare reciprocă și schimburi de bune practici între statele membre în cadrul ET 2020 pentru cooperarea în materie de politici 75 . O gamă largă de resurse, exemple de măsuri de succes și resurse materiale sunt disponibile online prin intermediul Setului european de instrumente școlare 76 și al setului de instrumente EFP al Cedefop pentru combaterea părăsirii timpurii a școlii. O evaluare independentă a punerii în aplicare a recomandării, publicată în 2019 77 , oferă indicii clare că această recomandare a Consiliului și setul aferent de instrumente de politică ale UE au încurajat transformările la nivelul instituțiilor de învățământ și al politicilor educaționale și au sprijinit reducerea părăsirii timpurii a sistemelor de educație și formare. Aceasta evidențiază, de asemenea, domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare.

(12)Programul Erasmus+ a sprijinit o serie de proiecte transnaționale privind incluziunea în diverse sectoare educaționale, abordând rezultatele slabe la învățătură și părăsirea timpurie a sistemelor de educație și formare. Pentru perioada 2021-2027, incluziunea constituie una dintre prioritățile generale ale programului Erasmus+. Programul include, de asemenea, o prioritate de politică specifică pentru a aborda dezavantajele legate de învățare, părăsirea timpurie a școlii și nivelul scăzut de competențe de bază, permițând părților interesate de finanțare prin programul Erasmus+ să pună în aplicare recomandările de politică.

(13)Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) 2014-2020 au mobilizat un volum considerabil de investiții pentru a combate părăsirea timpurie a sistemelor de educație și formare, sprijinind numeroase proiecte la scară largă în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 2011. Fondul social european+ sprijină persoanele, regiunile și statele membre care se confruntă cu provocări distincte – de la redresarea în urma pandemiei de COVID-19 la îndeplinirea obiectivelor UE în materie de ocupare a forței de muncă, incluziune socială, educație și climă. Utilizarea pentru programarea intervențiilor în cadrul fondurilor ESI și al fondurilor politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 se bazează, printre altele, pe recomandările specifice fiecărei țări emise în cadrul semestrului european.

(14)Instrumentul de sprijin tehnic oferă statelor membre posibilitatea de a primi sprijin, la cerere, pentru reforme adaptate într-o varietate de domenii, cum ar fi, de exemplu, îmbunătățirea rezultatelor școlare ale copiilor, îmbunătățirea educației și îngrijirii timpurii, stabilirea de strategii și planuri de acțiune naționale privind abordarea și prevenirea părăsirii timpurii a sistemelor de educație și formare, dezvoltarea instrumentelor de sprijinire a recrutării și dezvoltării profesionale a cadrelor didactice sau elaborarea și punerea în aplicare a reformei programei școlare. Instrumentul de sprijin tehnic și Programul de sprijin pentru reforme structurale, premergător acestuia, au fost utilizate de mai multe state membre pentru a sprijini reformele privind prevenirea părăsirii timpurii a sistemelor de educație și formare, în special în ceea ce privește copiii care provin din medii vulnerabile.

(15)Copiii și adolescenții au nevoie de un set echilibrat de competențe cognitive, sociale și emoționale pentru a obține rezultate pozitive la școală și în viață. Recomandarea Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții 78 definește competențele personale, sociale și de a învăța să înveți. Este inclusă capacitatea de a face față incertitudinii și situațiilor complexe, de a susține bunăstarea fizică și emoțională, de a menține o bună stare de sănătate fizică și mintală, de a dezvolta relații de colaborare pozitive și de a duce o viață care ține seama de aspecte legate de sănătate și orientată spre viitor, gestionând conflicte într-un context favorabil incluziunii și sprijinirii.

(16)Concluziile Consiliului privind cadrele didactice și formatorii europeni pentru viitor 79 recunosc faptul că profesorii, formatorii și directorii unităților de învățământ reprezintă o forță motrice indispensabilă pentru educație și formare, subliniind necesitatea perfecționării și actualizării competențelor acestora. Comunicarea privind Spațiul european al educației și rezoluția Consiliului au confirmat rolul esențial al cadrelor didactice și al formatorilor.

(17)Recomandarea Consiliului privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor 80 subliniază că accesul tuturor copiilor la servicii de calitate de educație și îngrijire timpurie contribuie la dezvoltarea sănătoasă, la reușita lor școlară și la reducerea inegalităților sociale și a decalajului de competențe dintre copiii provenind din medii socioeconomice diferite.

(18)Recomandarea Consiliului privind învățarea mixtă pentru un învățământ primar și secundar de înaltă calitate și favorabil incluziunii 81 promovează abordări bazate pe învățarea mixtă, combinând mediile de învățare în școli și la distanță, precum și instrumente de învățare digitale și nedigitale, în vederea construirii unor sisteme de educație și formare mai reziliente și mai favorabile incluziunii. Astfel de practici permit abordări și instrumente diversificate pentru o mai bună susținere a elevilor cu nevoi specifice sau care provin din grupuri defavorizate și pentru a le spori motivația de a învăța.

(19)Agenda pentru competențe în Europa 82 definește acțiuni de consolidare a competitivității durabile și a rezilienței pentru a furniza un răspuns la crize și pentru a ajuta cetățenii și întreprinderile să dezvolte mai multe competențe de mai bună calitate, pe baza lecțiilor învățate în timpul pandemiei de COVID-19. Recomandarea Consiliului privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență 83 propune o viziune de politică reînnoită a UE privind EFP, care are un rol esențial în prevenirea și combaterea părăsirii timpurii a educației și formării și în promovarea egalității de șanse.

(20)Planul de acțiune pentru educația digitală 84 stabilește acțiuni vizând intensificarea aptitudinilor și competențelor digitale pentru transformarea digitală, asigurarea faptului că niciun cursant nu este lăsat în urmă și că absolvenții au competențele necesare pe piața forței de muncă. Acesta prevede elaborarea unor orientări comune pentru profesori și personalul din instituțiile de învățământ pentru a încuraja alfabetizarea digitală și pentru a combate dezinformarea, actualizarea Cadrului european al competențelor digitale și planificarea unei propuneri de recomandare a Consiliului privind îmbunătățirea ofertei de competențe digitale în educație și formare. Planul de acțiune încurajează, de asemenea, eliminarea disparității de gen în domeniul STIM.

(21)Recomandarea Consiliului de instituire a unei Garanții europene pentru copii invită statele membre să garanteze copiilor aflați în dificultate (și anume expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, în special de etnie romă) accesul efectiv și gratuit la educație și activități școlare. Strategia UE privind drepturile copilului solicită construirea unei educații de calitate și favorabile incluziunii. Noua strategie a UE pentru un internet mai bun pentru copii prevede construirea unui mediu digital în care copiii să fie protejați, capacitați și respectați și subliniază că cei aflați în situații vulnerabile ar trebui să aibă șanse egale de a valorifica oportunitățile oferite de deceniul digital.

(22)O nouă generație de strategii ale UE privind egalitatea și de cadre de politică privind incluziunea adoptate în 2020 și 2021 85 a pus un accent puternic pe promovarea echității și a incluziunii și pe combaterea discriminării în educație, cu sprijin specific pentru persoanele cele mai defavorizate și discriminate.

(23)Recomandarea Consiliului privind „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret” 86  recomandă facilitarea reintegrării tinerilor în sistemele de educație și formare profesională prin diversificarea ofertei de continuare a educației, asigurând, după caz, validarea învățării nonformale și informale. În plus, inițiativa ALMA 87 (Aim, Learn, Master, Achieve – Țintește, Învață, Stăpânește, Obține) îi ajută pe tinerii defavorizați cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (not in employment, education or training – NEET) să își găsească drumul către piața muncii din țara lor de origine, îmbinând sprijinul pentru educație, formare profesională sau angajare cu un stagiu într-un alt stat membru al UE, pentru a-și îmbunătăți competențele, cunoștințele și experiența.

(24)Lecțiile învățate din punerea în aplicare a Recomandării Consiliului din 2011, noile informații din domeniul cercetării și din procesul de consultare a părților interesate impun o abordare mai amplă, mai incluzivă și sistemică a succesului școlar, abordând simultan obiectivul la nivelul UE privind competențele de bază și pe cel privind părăsirea timpurie a sistemelor de educație și formare și integrând deplin dimensiunea bunăstării. O astfel de abordare ar trebui să asigure dezvoltarea competențelor necesare pentru a prospera în educație și în viață și să conducă la o experiență utilă de învățare, la implicare, la o participare mai largă în comunitate și la tranziția către o maturitate stabilă.

(25)Obiectivul de reducere a rezultatelor slabe la învățătură și a părăsirii timpurii a sistemelor de educație și formare și de promovare a succesului școlar trebuie să fie abordat în mod sistematic prin educație și formare la nivelul UE. La nivel de sistem, coerența măsurilor de politică, coordonarea cu alte domenii de politică relevante (cum ar fi sănătatea, serviciile sociale, ocuparea forței de muncă, locuințele, justiția, migrația și integrarea) și cooperarea eficace între diverși actori de la toate nivelurile (național, regional, local, școlar) sunt necesare pentru un sprijin coordonat acordat copiilor, tinerilor și familiilor acestora. În paralel, la nivel școlar ar trebui promovate abordări care să îi implice pe toți actorii de la nivelul școlii, vizând toate domeniile de activitate (predare și învățare; planificare și guvernanță; etc.) și implicând toți actorii-cheie: cursanți, directori ai unităților de învățământ, personal didactic și nedidactic, părinți și familii, precum și comunități locale și mai vaste 88 .

(26)Prezenta Recomandare a Consiliului respectă pe deplin principiile subsidiarității și proporționalității,

RECOMANDĂ STATELOR MEMBRE:

1.Să elaboreze sau să consolideze în continuare, până în 2025, o strategie integrată și cuprinzătoare pentru promovarea succesului școlar, la nivelul corespunzător, în conformitate cu structura sistemului lor de educație și formare, în vederea decuplării rezultatelor școlare de statutul socioeconomic, a promovării incluziunii în educație (inclusiv prin abordarea segregării în educație), precum și în vederea reducerii în continuare a părăsirii timpurii a sistemelor de educație și formare și a rezultatelor slabe în ceea ce privește competențele de bază, astfel cum se propune în cadrul de politică din anexă. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită bunăstării în școli, ca o componentă-cheie a succesului școlar. O astfel de strategie ar trebui să includă măsuri de prevenire, intervenție și compensare (inclusiv măsuri oferite în contextul Garanției pentru tineret), să se bazeze pe elemente concrete și să îmbine măsuri universale cu dispoziții specifice și/sau individualizate pentru cursanții care necesită atenție sporită și sprijin suplimentar în contexte favorabile incluziunii (cum ar fi cursanții care provin din medii socioeconomice defavorizate, migranții – inclusiv refugiații – sau cei de etnie romă, cursanții cu dizabilități vizibile și invizibile, cei cu nevoi educaționale speciale sau cu probleme de sănătate mintală). O astfel de strategie ar trebui, de asemenea, să se bazeze pe o cooperare structurată între actorii care reprezintă domenii de politică, niveluri de guvernanță și niveluri educaționale diferite, să beneficieze de o finanțare adecvată și să fie însoțită de un plan concret de punere în aplicare și evaluare.

2.Să dezvolte și să consolideze în continuare sistemele de colectare și monitorizare a datelor la nivel național, regional și local care să permită colectarea sistematică de informații cantitative și calitative privind cursanții, precum și privind factorii care afectează rezultatele învățării, în special mediul socioeconomic. Aceste sisteme trebuie să respecte protecția datelor cu caracter personal și legislația națională. Sistemele ar trebui să se asigure că datele și informațiile defalcate cu privire la o gamă largă de aspecte sunt disponibile la diferite niveluri de politică și sunt utilizate pentru prevenire și intervenție timpurie, analiză și elaborarea politicilor, coordonarea, monitorizarea și evaluarea strategiilor de mai sus.

3.În contextul unei strategii integrate și cuprinzătoare, să îmbine măsurile de prevenire, intervenție și compensare cu cele prevăzute în cadrul de politică din anexă pentru a sprijini:

3.1.cursanții, îmbinând în mod sistemic diferite măsuri care plasează în centrul atenției interesele și nevoile cursanților;

3.2.directorii unităților de învățământ, cadrele didactice, formatorii și alți membri ai personalului, asigurându-se că aceștia dispun de cunoștințe, aptitudini și competențe, precum și de timp, spațiu și sprijin adecvat pentru a lucra în mod eficient cu cursanții expuși riscurilor de excluziune, de înregistrare a unor rezultate slabe la învățătură și de părăsire timpurie a școlii;

3.3.școlile, în dezvoltarea unei „abordări privind școala în ansamblul său” în vederea succesului școlar, în care toți membrii comunității școlare (directori ai unităților de învățământ, profesori, formatori și alte categorii de personal didactic, cursanți, părinți și familii și comunitatea locală), precum și părțile interesate externe se implică în mod activ și în spiritul colaborării pentru a promova reușita școlară pentru toți cursanții;

3.4.măsurile la nivel de sistem pentru îmbunătățirea echității și a incluziunii în educație și formare, precum și a reușitei școlare a tuturor cursanților, inclusiv prin abordarea structurilor și a mecanismelor care pot avea un impact extrem de negativ asupra cursanților care aparțin unor grupuri mai defavorizate.

4.Să optimizeze utilizarea resurselor naționale și ale UE pentru investiții în infrastructură, formare, instrumente și resurse în scopul de a spori incluziunea, egalitatea și bunăstarea în educație, inclusiv fondurile și expertiza UE pentru reforme și investiții în infrastructură, instrumente, pedagogie și crearea unor medii de învățare sănătoase, în special Erasmus+, Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul social european+, Fondul european de dezvoltare regională, programul Europa digitală, Orizont Europa, Instrumentul de sprijin tehnic, Fondul pentru azil, migrație și integrare etc., precum și să se asigure că utilizarea fondurilor este aliniată la strategia globală.

5.Să raporteze cu privire la strategia adoptată și măsurile întreprinse, la mecanismele relevante în materie de monitorizare și evaluare și la bugetul alocat în cadrul mecanismelor de raportare ale Spațiului european al educației și ale Semestrului european.

INVITĂ COMISIA:

1.Să sprijine punerea în aplicare a Recomandării Consiliului, precum și a inițiativelor conexe, cum ar fi Garanția europeană pentru copii, prin facilitarea învățării reciproce și a schimburilor între statele membre și toate părțile interesate relevante cu privire la reușita școlară pentru toți prin:

1.1.cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030), în care reducerea părăsirii timpurii a sistemelor de educație și formare, îmbunătățirea competențelor de bază și promovarea bunăstării cursanților, a cadrelor didactice și a formatorilor reprezintă domenii prioritare esențiale;

1.2.instituirea și promovarea activităților grupului de experți privind sprijinirea mediilor de învățare pentru grupurile expuse riscului de înregistrare a rezultatelor slabe la învățătură și pentru sprijinirea bunăstării în școli, în continuarea acțiunilor de identificare a bunelor practici în ceea ce privește dezvoltarea unor medii de învățare favorabile și sănătoase, promovarea sănătății mintale, a unor stiluri de viață sănătoase și a bunăstării fizice și emoționale (inclusiv prin abordarea stresului posttraumatic), precum și pentru prevenirea hărțuirii și a violenței în școli, dar și instituirea și promovarea de propuneri pentru adoptarea eficientă a practicilor de succes în școli și recomandări pentru activități de sensibilizare la nivelul UE și la nivel național;

1.3.implicarea activă a tinerilor în punerea în aplicare a Recomandării Consiliului, inclusiv prin intermediul dialogului UE cu tinerii, pentru a se asigura că opiniile, viziunile și nevoile tinerilor, inclusiv ale celor care provin din medii defavorizate, sunt pe deplin luate în considerare;

1.4.schimbul de practici de succes (inclusiv învățare reciprocă și mentorat inter pares), orientări și instrumente practice pentru a sprijini elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor și practicilor naționale, regionale și locale, inclusiv a celor care vizează cursanții din medii defavorizate, utilizând platformele și comunitățile online ale UE pentru educație și formare, printre care eTwinning, noua Platformă europeană pentru învățământul școlar, Erasmus+ pentru foști studenți, ambasadorii Cedefop pentru combaterea părăsirii timpurii a școlii, Spațiul învățării pentru materiale de învățare multilingve despre UE;

1.5.diseminarea și încurajarea utilizării oportunităților de promovare, sprijinire și facilitare a incluziunii, a echității și a bunăstării în educație în cadrul fondurilor UE, cum ar fi Erasmus+, Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul social european+, Fondul european de dezvoltare regională, programul Europa digitală, Orizont Europa, Instrumentul de sprijin tehnic, Fondul pentru azil, migrație și integrare etc.;

1.6.sprijinirea cercetării și a anchetelor la nivelul UE; încurajarea creării de rețele de cercetare și sprijinirea dialogului dintre cercetare și politici, precum și dintre cercetători și practicieni;

1.7.luarea în considerare a dialogului structurat privind educația și competențele digitale, inclusiv a propunerilor de recomandări ale Consiliului care decurg din acesta;

2.Să sprijinire elaborarea și diseminarea de materiale de orientare și de resurse privind reușita școlară pentru toți cursanții (inclusiv privind integrarea migranților și învățarea limbilor străine), în cooperare cu statele membre, inclusiv prin dezvoltarea și promovarea în continuare a Setului european de instrumente școlare „Promovarea educației favorabile incluziunii și combaterea părăsirii timpurii a școlii”, Compendiul de practici motivante privind educația incluzivă și civică și setul de instrumente EFP al Cedefop pentru combaterea părăsirii timpurii a școlii.

3.Să sprijine oportunitățile de dezvoltare profesională pentru personalul didactic și alte părți interesate prin:

3.1.schimbul de bune practici din cadrul schimburilor de experiență în rândul personalului, al proiectelor și al rețelelor Erasmus+, inclusiv prin intermediul comunității online eTwinning, al Academiilor Erasmus+ pentru profesori, precum și al centrelor de excelență profesională;

3.2.punerea la dispoziție a cursurilor online deschise și în masă (massive open online courses – MOOC) și a micro-certificatelor pentru profesori, formatori, directori de unități de învățământ și formatori de cadre didactice, găzduite de noua Platformă europeană pentru învățământul școlar și promovarea utilizării pe scară largă a acestor cursuri.

4.Să monitorizeze și să raporteze cu privire la punerea în aplicare a Recomandării Consiliului în cadrul Semestrului european (inclusiv prin intermediul tabloului de bord social revizuit) și al Spațiului european al educației.

5.Să monitorizeze și să raporteze periodic cu privire la progresele înregistrate în raport cu obiectivele de la nivelul UE în cadrul rapoartelor privind Spațiul european al educației; să analizeze modul în care poate fi consolidată monitorizarea la nivelul UE, în special prin evaluarea indicatorilor existenți la nivelul UE și prin propunerea de noi indicatori, în special în ceea ce privește incluziunea și echitatea, în funcție de necesități și oportunitate.

6.Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii se abrogă. [Prezenta recomandare abrogă și înlocuiește Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii, JO C 191, 1.7.2011]

Adoptată la Bruxelles,

(1)    A se vedea analiza completă în documentul de lucru al serviciilor Comisiei.

(2)     https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/economy-works-people/jobs-growth-and-investment/european-pillar-social-rights/european-pillar-social-rights-20-principles_ro  

(3)    Rezultatele școlare se axează pe progresele în materie de învățare ale cursanților și pe alfabetizarea funcțională reală, cum ar fi citirea, scrierea, competențele numerice și științifice (competențe de bază). 

(4)    Nivelul de instruire se referă la absolvirea cu succes a anumitor niveluri de învățământ, de exemplu învățământul primar, gimnazial sau liceal (secundar superior).

(5)    Competențele de bază trebuie înțelese în conformitate cu Programul OCDE pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA), care măsoară capacitatea tinerilor în vârstă de 15 ani de a-și utiliza cunoștințele și competențele de citire, matematică și științe pentru a face față provocărilor din viața reală. Persoanele cu rezultate insuficiente sunt așadar acei elevi în vârstă de 15 ani, înrolați încă în sistemul de învățământ, care nu ating nivelul 2 de competență în temeiul programului PISA derulat de OCDE, care este considerat a fi nivelul minim de competențe necesar pentru a participa cu succes la viața socială. Deși competențele digitale trebuie considerate a face parte dintre competențele de bază, acestea nu sunt abordate în mod direct în cadrul inițiativei „Căi către succesul școlar”, deoarece se află deja în centrul altor inițiative, cum ar fi Planul de acțiune pentru educația digitală.

(6)    Indicatorul UE privind „părăsirea timpurie a sistemelor de educație și formare profesională” (early leaving from education and training – ELET) măsoară ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult ciclul gimnazial (și anume nivelurile ISCED 0-2) și care nu mai sunt înrolate în sisteme de educație formală sau nonformală.

(7)    COM(2020) 625 final.

(8)    JO C 66, 26.2.2021.

(9)    Sursa datelor este Programul OCDE pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA).

(10)    Sursa datelor este Eurostat, Ancheta UE asupra forței de muncă. Acest indicator principal va fi completat de un indicator justificativ privind absolvirea învățământului secundar superior, măsurând, prin intermediul datelor puse la dispoziție de Eurostat, ancheta UE asupra forței de muncă, proporția persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani care au absolvit cel puțin învățământul secundar superior.

(11)    JO C 191, 1.7.2011, p. 1-6. 

(12)

   Termenul „refugiat” este utilizat în prezentul document într-un sens politic larg, și nu în cel definit în Convenția de la Geneva și în acquis-ul UE în materie de azil.

(13)    Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură (2019), Donlevy, V., Day, L., Andriescu, M., Downes, P., Assessment of the implementation of the 2011 Council recommendation on policies to reduce early school leaving: final report (Evaluarea punerii în aplicare a recomandării din 2011 a Consiliului privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii: raport final), Oficiul pentru Publicații.

(14)    UE28. Valoarea UE-27 este de 13,2 %.

(15)    Date din 2021.

(16)    Cursanții născuți în afara țării raportoare prezintă un risc și mai mare de a deveni ELET (22,4 %), în special dacă țara respectivă se afla în afara UE-27 (23,2 %). În medie, probabilitatea de părăsire timpurie a școlii este mai mare pentru tinerii născuți în afara UE-27 (25,2 %) decât pentru tinerele născute în afara UE-27 (20,9 %). Gradul de urbanizare joacă, de asemenea, un rol, orașele generând, în medie, cele mai mici procente de persoane care părăsesc timpuriu școala (8,6 %). În timp ce tinerii care provin din orașe și suburbii sunt mai susceptibili de a părăsi timpuriu școala (13,5 %) decât cei care provin din zonele rurale (11,7 %), tinerele expuse unui risc mai mare sunt, în fapt, cele care provin din zonele rurale (9,2 %) decât cele care provin din orașe și suburbii (8,7 %). Trebuie remarcat faptul că aceste medii ale UE ascund o imagine extrem de eterogenă la nivelul statelor membre. Aceste date se referă la anul 2020.

(17)    O analiză aprofundată a tendințelor se regăsește în documentul de lucru al serviciilor Comisiei și în Monitorul educației și formării 2021.

(18)    O dată la 3 ani, PISA măsoară capacitatea tinerilor în vârstă de 15 ani de a-și utiliza cunoștințele și competențele de citire, matematică și științe pentru a face față provocărilor din viața reală.

(19)    O analiză aprofundată a tendințelor se regăsește în documentul de lucru al serviciilor Comisiei și în Monitorul educației și formării 2021.

(20)    Noțiunea de „persoane din familii de migranți” include atât imigranții, cât și copiii lor născuți în țară (așa-numiți „a doua generație”). În vreme ce Comisia consideră că migranții sunt numai resortisanți ai țărilor terțe, definiția OCDE din cadrul PISA pentru elevii care provin din familii de migranți cuprinde toți elevii născuți în străinătate (atât în UE, cât și în afara UE), precum și elevii născuți în țară cu părinți de origine străină.

(21)    De obicei, situația este mai gravă pentru elevii născuți în străinătate decât pentru elevii născuți în țară cu părinți de origine străină. Un statut socioeconomic defavorizat se regăsește adesea coroborat cu un context de migrație.

(22)    Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură (2019), PISA 2018 and the EU: striving for social fairness through education (PISA 2018 și UE: eforturi în direcția realizării echității sociale prin educație), Oficiul pentru Publicații, https://data.europa.eu/doi/10.2766/964797 . Pentru o analiză detaliată, a se consulta documentul de lucru al serviciilor Comisiei.

(23)

   În ceea ce privește matematica, imaginea este mai eterogenă, datele PISA din 2018 arătând că, în medie, băieții au performanțe nesemnificativ mai mari decât fetele, însă decalajul se reduce constant: fetele au rezultate mai bune decât băieții în tot mai multe țări. A se vedea OCDE (2019) PISA 2018 results (volume II) – Where all students can succeed [Rezultatele PISA 2018 (volumul II) – Cum pot reuși toți elevii] PISA, OECD publishing. Disponibil la: https://www.oecd-ilibrary.org/education/pisa-2018-results-volume-ii_b5fd1b8f-en .

(24)    OCDE (2015). The ABC of Gender Equality in Education. Aptitude, Behaviour, Confidence (ABC-ul egalității de gen în educație: Aptitudinea, comportamentul, încrederea) PISA, OECD publishing. Disponibil la: https://www.oecd-ilibrary.org/docserver/9789264229945-en.pdf?expires=1610634769&id=id&accname=guest&checksum=66B1763A84CB2A7C21B3829FBC7B8E3B .

(25)    https://www.iea.nl/news-events/news/icils-2018-results.

(26)    COM(2021) 101 final: O Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030.

(27)    Conceptul de „bunăstare” în școli este complex și cuprinde mai multe dimensiuni (inclusiv sănătatea fizică, emoțională și mintală). Definițiile sunt furnizate în glosarul documentului de lucru al serviciilor Comisiei.

(28)    Conform PISA 2018, în 19 state membre ale UE, cel puțin 1 din 5 elevi au raportat că au fost victime ale bullying-ului de cel puțin câteva ori pe lună. În plus, procentul elevilor hărțuiți a crescut semnificativ în majoritatea țărilor în perioada 2015-2018.

(29)    A se vedea https://www.oecd-forum.org/posts/can-children-believe-in-us-to-invest-in-mental-health.

(30)    Învățarea socio-emoțională constituie una dintre cele opt competențe pentru învățarea pe tot parcursul vieții („competențe personale, sociale și de a învăța să înveți”) definite în Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, JO C 189, p. 1.

(31)    Dovezile furnizate în cadrul studiului internațional privind matematica și știința (TIMSS) din 2019 și în studiul PISA 2018 confirmă faptul că nivelurile mai ridicate de bunăstare (măsurate ca sentimentul de apartenență al elevilor la școală) sunt în general asociate cu aspirații educaționale superioare, nivel mai scăzut de absenteism și rezultate mai bune ale învățării la disciplina matematică.

(32)    Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură, Simões, C., Caravita, S., Cefai, C., A systemic, whole-school approach to mental health and well-being in schools in the EU: analytical report („O abordare sistemică, privind școala în ansamblul său, a sănătății mintale și a stării de bine în școlile din UE: raport analitic”), 2021,  https://data.europa.eu/doi/10.2766/50546 .

(33)    Comisia Europeană/EACEA/Eurydice (2020), Equity in school education in Europe: structures, policies and student performance („Echitatea în învățământul școlar din Europa. Structuri, politici și performanțele elevilor”), Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene.

(34)    Analiza detaliată și referințele se regăsesc în documentul de lucru al serviciilor Comisiei.

(35)    De exemplu, în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, comunitățile de romi excluse și defavorizate au fost expuse unor impacturi negative grave socioeconomice și asupra sănătății. Recomandarea Consiliului din 2021 privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor susține reducerea inegalităților structurale cu care se confruntă romii prin abordarea, după caz, a lipsei facilităților și a competențelor digitale care ar permite romilor să participe în mod activ la societate, inclusiv la învățământul la distanță, precum și prin eliminarea nivelurilor ridicate de precaritate economică, a gospodăriilor supraaglomerate și a așezărilor sau taberelor segregate.

(36)

   Măsurile de prevenire vizează crearea condițiilor necesare pentru evitarea lipsei de implicare a tinerilor, a rezultatelor slabe la învățătură și a părăsirii timpurii a școlii, a problemelor de sănătate mintală etc. înainte de debutul acestora, inclusiv prin promovarea și sprijinirea în mod activ a bunăstării și a sănătății mintale în școli. Măsurile de intervenție abordează dificultățile emergente într-un stadiu incipient, inclusiv în domeniul educației și îngrijirii timpurii, prin măsuri eficace de sprijin pentru grupuri sau indivizi. Măsurile de compensare oferă oportunități de sprijinire a persoanelor neperformante, dezinteresate sau care au abandonat studiile.

(37)     https://sdgs.un.org/ .

(38)     https://www.un.org/development/desa/disabilities/convention-on-the-rights-of-persons-with-disabilities/convention-on-the-rights-of-persons-with-disabilities-2.html .

(39)     https://en.unesco.org/themes/school-violence-and-bullying/action ; https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000374794?posInSet=4&queryId=N-EXPLORE-c62a920d-2b9e-49c7-92cd-fb700d28f564 .

(40)    Busola învățării 2030 a OCDE este un cadru de învățare în evoluție, care stabilește o viziune aspirațională asupra viitorului educației. Aceasta oferă o viziune amplă asupra tipurilor de competențe de care studenții vor avea nevoie pentru a se dezvolta în 2030 și ulterior. De asemenea, dezvoltă modalități de comunicare și percepții comune, având caracter relevant și informat la nivel mondial (https://www.oecd.org/education/2030-project/teaching-and-learning/learning/learning-compass-2030/).

(41)    https://www.schooleducationgateway.eu/ro/pub/resources/toolkitsforschools.htm.

(42)    JO C 189, 5.6.2019, p. 15.

(43)    JO C 189, 5.6.2019, p. 4.

(44)    JO C 195, 7.6.2018, p. 1.

(45)    COM(2021) 455 final.

(46)    COM(2020) 274 final/2.

(47)    JO C 417, 2.12.2020, p. 1.

(48)    JO C 372, 4.11.2020, p. 1.

(49)    COM(2020) 152 final.

(50)    COM(2020) 620 final.

(51)    COM(2020) 620 final.

(52)    COM(2020) 698 final.

(53)    COM(2020) 758 final.

(54)    COM(2021) 101 final.

(55)    COM(2020) 565 final.

(56)    COM(2021) 615 final.

(57)

   COM(2021) 142 final.

(58)    COM(2021) 137 final.

(59)    Decizia (UE) 2021/2316 a Parlamentului European și a Consiliului din 22 decembrie 2021 privind Anul european al tineretului (2022), JO L 462, 28.12.2021, p. 1.

(60)     https://www.betterinternetforkids.eu/en/home și COM(2012) 196 final.

(61)    Tartu Call for a Healthy Lifestyle, https://sport.ec.europa.eu/sites/default/files/ewos-tartu-call_en.pdf . 

(62)    Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură (2019), Donlevy, V., Day, L., Andriescu, M., Downes, P., Assessment of the implementation of the 2011 Council recommendation on policies to reduce early school leaving: final report (Evaluarea punerii în aplicare a Recomandării din 2011 a Consiliului privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii: raport final), Oficiul pentru Publicații.

(63)    Un scurt raport de sinteză este anexat la documentul de lucru al serviciilor Comisiei; raportul de sinteză complet este disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/13019-Pathways-to-school-success-tackling-underachievement-in-basic-skills-and-early-leaving-from-education-and-training/public-consultation_ro.

(64)    https://nesetweb.eu/en/.

(65)    Referințele complete sunt disponibile în documentul de lucru al serviciilor Comisiei.

(66)    JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

(67)    COM(2017) 250.

(68)    COM(2021) 102.

(69)    COM(2020) 625 final.

(70)    JO C 66, 26.2.2021, p. 1.

(71)    Conferința privind viitorul Europei – Raport privind rezultatul final, mai 2022, Propunerea 46, (p. 88).

(72)    Deși competențele digitale trebuie considerate a face parte dintre competențele de bază, acestea nu sunt abordate în mod explicit în cadrul inițiativei „Căi către succesul școlar”, deoarece se află deja în centrul altor inițiative, cum ar fi Planul de acțiune pentru educația digitală.

(73)    Termenul „refugiat” este utilizat în prezentul document într-un sens politic larg, și nu în cel definit în Convenția de la Geneva și în acquis-ul UE în materie de azil.

(74)    JO C 191, 1.7.2011, p. 1. 

(75)    A se vedea https://education.ec.europa.eu/levels/school/early-school-leaving.

(76)    https://www.schooleducationgateway.eu/ro/pub/resources/toolkitsforschools.htm.

(77)    Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură (2019), Donlevy, V., Day, L., Andriescu, M., Downes, P., Assessment of the implementation of the 2011 Council recommendation on policies to reduce early school leaving: final report (Evaluarea punerii în aplicare a recomandării din 2011 a Consiliului privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii: raport final), Oficiul pentru Publicații.

(78)    JO C 189, 4.6.2018, p. 1.

(79)    JO C 193, 9.6.2020, p. 11.

(80)    JO C 189, 5.6.2019, p. 4.

(81)    COM(2021) 455 final.

(82)    COM(2020) 274 final.

(83)    JO C 417, 2.12.2020, p. 1.

(84)    COM(2020) 624 final.

(85)    Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025 (2020), Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025 (2020), Cadrul strategic pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor 2020-2030 (2020) și Recomandarea Consiliului în acest sens (2021), Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025 (2020), Planul de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027 (2021), Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 (2021), Strategia UE privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești (2021).

(86)    JO C 372, 4.11.2020, p. 1.

(87)    A se vedea https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1549&langId=en

(88)    A se vedea definiția din documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 30.6.2022

COM(2022) 316 final

ANEXĂ

la

Propunere de Recomandare a Consiliului

privind căile către succesul școlar

{SWD(2022) 176 final}

ANEXĂ

Un cadru de politică pentru succesul școlar

Prezentul cadru de politică vizează îmbunătățirea succesului în școli pentru toți cursanții, indiferent de caracteristicile lor personale, de mediul lor familial, cultural și socioeconomic. Acesta stabilește condițiile-cheie și măsurile menite să reducă părăsirea timpurie a școlii și rezultatele slabe în ceea ce privește competențele de bază. Se bazează pe o abordare amplă și incluzivă a succesului școlar, care nu se referă numai la rezultatele școlare, ci ia în considerare și elemente precum dezvoltarea personală, socială și emoțională și bunăstarea cursanților la școală. Cadrul prezintă o serie de condiții generale (punctele 1 și 2) și un set de acțiuni care urmează să fie puse în aplicare la nivel de școală și de sistem.

(1)Urmărirea succesului școlar pentru toți cursanții, indiferent de caracteristicile personale, de mediul familial, cultural și socioeconomic, necesită o strategie integrată și cuprinzătoare pentru succesul școlar la nivelul politic corespunzător (național, regional, local), în funcție de structura sistemului de educație și formare. O astfel de strategie implică în special:

(a)asigurarea coordonării cu diferite domenii de politică (cum ar fi sănătatea, serviciile sociale, ocuparea forței de muncă, locuințele, justiția, incluziunea refugiaților și a altor migranți, nediscriminarea) și crearea unei cooperări susținute între diferitele niveluri de guvernanță a sistemului de educație și formare, precum și a unui dialog sistematic cu toate părțile interesate relevante (inclusiv cursanți, părinți și familii și persoane care reprezintă punctele de vedere ale grupurilor mai marginalizate), de la faza de proiectare până la punerea în aplicare și evaluare;

(b)implementarea unui set echilibrat, coerent și coordonat de măsuri de politică, care îmbină prevenirea, intervenția și compensarea, cu un accent puternic pe acțiunile de prevenire și intervenție;

(c)integrarea abordărilor strategice naționale, regionale și locale (după caz) pentru prevenirea părăsirii timpurii a sistemelor de educație și formare cu cele care vizează promovarea competențelor de bază, combaterea comportamentului agresiv (bullying) și a hărțuirii pe internet (cyber-bullying) (inclusiv hărțuirea pe criterii de gen și hărțuirea sexuală) și sprijinirea bunăstării;

(d)combinarea sistematică, în medii favorabile incluziunii, a măsurilor universale la nivelul întregului sistem de învățământ pentru toți cursanții cu măsuri specifice pentru unii cursanți sau unele grupuri de cursanți care au nevoi similare sau cu un risc moderat, precum și cu măsuri personalizate pentru cei cu nevoi complexe sau cronice și expuși cel mai mult riscului;

(e)acordarea unei atenții deosebite copiilor și tinerilor expuși riscului de dezavantajare sau de discriminare, asigurând o abordare intersecțională și incluzând măsuri adecvate pentru grupurile expuse riscurilor, cum ar fi copiii defavorizați din punct de vedere socioeconomic, migranții sau romii, refugiații, cursanții cu dizabilități vizibile și invizibile, inclusiv deficiențe fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale pe termen lung, cei cu nevoi educaționale speciale sau cu probleme de sănătate mintală;

(f)acordarea unei atenții deosebite identificării disparităților de gen în educație și formare, inclusiv printr-o monitorizare consolidată a performanțelor băieților și fetelor, precum și punerea în aplicare a unor acțiuni specifice, după caz;

(g)întemeierea pe elemente concrete, pe sisteme solide de colectare și monitorizare a datelor (a se vedea punctul 2 de mai jos) și susținerea de către cele mai recente cercetări cantitative și calitative, având în vedere practicile și instrumentele care au un succes demonstrabil în a contribui la asigurarea reușitei școlare pentru toți cursanții. Aceasta include inspirarea din resursele furnizate la nivel european, cum ar fi Setul european de instrumente școlare 1 , Compendiul de practici motivante privind educația incluzivă și civică 2 și setul de instrumente EFP al Cedefop pentru combaterea părăsirii timpurii a școlii 3 și inventarul sistemelor și practicilor de orientare de-a lungul vieții 4 ;

(h)alocarea de resurse proporționale, inclusiv utilizarea fondurilor naționale și ale UE, precum și alte forme de sprijin pentru reforme și investiții în instrumente educaționale, infrastructură și pedagogie [în special Erasmus+, Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul social european+, Fondul european de dezvoltare regională, programul Europa digitală, Orizont Europa, Instrumentul de sprijin tehnic, Fondul pentru azil, migrație și integrare, instrumentul de finanțare Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE2)];

(i)prevederea unui plan de punere în aplicare cu ținte și etape clare, a unui plan de monitorizare și evaluare și crearea unui mecanism sau a unei structuri de coordonare, la un nivel adecvat circumstanțelor naționale, pentru a facilita cooperarea, a sprijini punerea în aplicare și a permite monitorizarea, evaluarea și revizuirea politicilor.

(2)Pentru a fi eficientă, se impune ca o strategie integrată să se bazeze pe sisteme solide de colectare și monitorizare a datelor, care ar trebui:

(a)să permită analizarea, la toate nivelurile de politică (național, regional și local), a domeniului de aplicare, a incidenței și a posibilelor motive de înregistrare a rezultatelor slabe și de părăsire timpurie a sistemelor de educație și formare, inclusiv prin colectarea opiniilor cursanților și familiilor marginalizate;

(b)să fie utilizată pentru a concepe și a orienta elaborarea politicilor, a monitoriza punerea în aplicare și a evalua eficacitatea și eficiența măsurilor adoptate;

(c)să permită detectarea și identificarea timpurie a cursanților expuși riscului sau a celor care au părăsit timpuriu sistemul de educație și formare, pentru a oferi sprijin adecvat și în timp util, fără etichetarea sau stigmatizarea cursanților respectivi;

(d)să ofere o bază pentru elaborarea unor orientări și a unui sprijin eficace pentru școli.

Datele și informațiile ar trebui, în mod ideal, să acopere toate nivelurile (educația și îngrijirea timpurie, învățământul primar, secundar inferior, secundar superior) și tipurile de educație și formare, să fie disponibile la diferite niveluri de politică și să respecte legislația privind protecția datelor cu caracter personal. Informațiile cantitative și calitative ar trebui colectate, după caz, cu un nivel ridicat de dezagregare (de exemplu, privind genul, mediul socioeconomic, proveniența din familii de migranți, romi și diferențele regionale), precum și cu privire la o gamă largă de factori care au un efect negativ sau pozitiv asupra rezultatelor învățării (cum ar fi participarea la educația și îngrijirea timpurie, frecventarea cursurilor, implicarea în procesele de învățare, dobândirea competențelor de bază, bunăstarea la școală, sănătatea mintală, sentimentul de apartenență, aspectele comportamentale, experiența discriminării etc.).

(3)Pentru a sprijini cursanții au fost identificate următoarele bune practici, a căror punere în aplicare cu succes depinde în mod esențial de angajamentul tuturor actorilor relevanți (fie că este vorba de directori ai unităților de învățământ, profesori, formatori sau alte categorii relevante de personal), la nivel național, regional, local și școlar, în conformitate cu structura sistemului de educație și formare:

Măsuri de prevenire

(a)asigurarea identificării timpurii a problemelor de dezvoltare, a competențelor lingvistice și a nevoilor educaționale speciale, inclusiv a dificultăților sociale și emoționale, precum și detectarea timpurie a cursanților expuși riscului de înregistrare a rezultatelor slabe la învățătură și de abandon școlar, evitând în același timp etichetarea și stigmatizarea;

(b)elaborarea programelor de învățământ centrate pe cursant și bazate pe pedagogii relaționale și favorabile incluziunii și permiterea unor forme diversificate și personalizate de predare și învățare. Ar trebui avută în vedere co-crearea materialelor didactice cu copii și tineri, după caz, în special în ceea ce privește resursele pentru prevenirea hărțuirii, educația socio-emoțională, soluționarea conflictelor și depășirea prejudecăților;

(c)includerea educației socio-emoționale, a prevenirii bullying-ului, a sănătății mintale și fizice în programele școlare, începând de la educația și îngrijirea timpurie până la ciclul de învățământ secundar superior;

(d)consolidarea competențelor în limba (limbile) de școlarizare, valorificând și sprijinind în același timp diversitatea lingvistică a cursanților ca resursă pedagogică pentru aprofundarea învățării și pentru îmbunătățirea rezultatelor școlare. Aceasta poate include, de exemplu, evaluarea cunoștințelor lingvistice anterioare; un sprijin ferm în limba maternă și în limba de școlarizare a cursantului; accesul la învățământ în limbă maternă; mecanisme de sprijin pentru trecerea de la clasele de începători la cele de masă la diferite niveluri de educație;

(e)în special, sprijinirea însușirii limbii de școlarizare de către refugiați și migranții nou-sosiți prin imersiune timpurie în cadrul claselor și al programelor de învățământ de masă, oferind sprijin suplimentar personalizat, la un nivel adecvat, pentru a accelera învățarea socială și academică. Accesul continuu la sprijin lingvistic și academic și la orientare profesională, precum și implicarea părinților și educația interculturală pot juca, de asemenea, un rol-cheie;

(f)promovarea abordărilor pedagogice interactive și practice pentru a consolida autonomia și responsabilitatea cursanților în procesul lor de învățare și pentru a-i capacita să se implice în mod activ în dezvoltarea propriilor competențe. Astfel de abordări pot include oportunități de învățare mixtă (inclusiv resurse digitale, acces la biblioteci, laboratoare, muzee, centre comunitare și natură), luând în considerare nevoile cursanților cu handicap, organizarea flexibilă și eterogenă a timpului și a mediilor de învățare, predarea și învățarea transdisciplinară, învățarea în cooperare și sprijinul reciproc, precum și utilizarea tehnologiilor de asistență pentru cursanții cu handicap;

(g)promovarea practicilor de evaluare care reflectă și sprijină nevoile și traiectoriile de învățare personală, în special prin utilizarea pe scară largă a evaluării formative și continue și prin combinarea mai multor forme și instrumente digitale și nedigitale (de exemplu, portofolii, evaluare colegială și autoevaluare) care sunt favorabile incluziunii, adaptabile din punct de vedere cultural și participative.

Măsuri de intervenție

(h)punerea la dispoziția școlilor a cadrelor care să ofere sprijin specific tuturor cursanților care se confruntă cu dificultăți de învățare sau care riscă să înregistreze rezultate slabe la învățătură, printr-o abordare multidisciplinară de echipă (de exemplu, programe de mentorat, inclusiv mentorat inter pares; mobilizarea personalului de sprijin, timp suplimentar alocat învățării în cursul anului școlar și/sau în perioada vacanței; acces la medii de învățare suplimentare);

(i)în medii accesibile și favorabile incluziunii, oferirea sprijinului personalizat sporit cursanților cu nevoi complexe multidimensionale, inclusiv nevoi socio-emoționale și de sănătate mintală (de exemplu, tutoriat personal, planuri de învățare individuale, intervenții prin consiliere emoțională specializată, intervenții psihoterapeutice, echipe multidisciplinare, sprijin familial);

(j)furnizarea de soluții la nivel de școală sau în parteneriat cu alți actori pentru cursanții care întâmpină dificultăți în satisfacerea nevoilor de bază din cauza mediului lor socioeconomic (de exemplu, lipsa materialelor educaționale, dificultăți în materie de transport, foamete, deficiențe de alimentație și de somn);

(k)furnizarea schemelor de sprijin financiar specifice pentru cursanții defavorizați pentru a facilita trecerea acestora la nivelul secundar și terțiar de educație și formare și finalizarea cu succes a studiilor de nivel secundar superior care conduc la obținerea calificărilor relevante;

(l)punerea la dispoziția cursanților refugiați și migranți nou-sosiți a mecanismelor de finanțare pentru a asigura accesul la cursuri de predare sau de pregătire, acolo unde este necesar, precum și accesul fără probleme la sistemul de educație și formare la toate nivelurile.

Măsuri combinate de intervenție/compensare:

(m)furnizarea suportului socio-emoțional cursanților, în special celor care se confruntă cu experiențe negative din copilărie, cu traume și cu dificultăți grave de natură socială sau emoțională care îngreunează participarea lor la procesul educațional. Aceasta ar putea include consolidarea rolului consilierilor și mentorilor în rândul personalului, facilitarea accesului elevilor la profesioniști și servicii în domeniul sănătății mintale în școli și în jurul acestora, precum și intervenția timpurie în cazul victimelor și autorilor actelor de hărțuire (bullying). Crearea unor mecanisme de sprijin din partea colegilor și a comunității pentru a preveni fenomene precum comportamentul agresiv/hărțuirea pe internet și pentru a aborda orice formă de discriminare.

(n)asigurarea accesului la un sprijin echitabil, adaptabil și adecvat pentru refugiați și migranții nou-sosiți, inclusiv la suport socio-emoțional, ajutându-i să depășească provocările legate de stresul posttraumatic, de migrație sau de experiența integrării. În special, suportul socio-emoțional ar trebui să fie integrat într-un sistem transsectorial mai larg, care să țină seama de toate nevoile lor specifice, în colaborare cu serviciile sociale și de sănătate, cu agențiile de sănătate mintală și cu toate celelalte servicii și agenții relevante, implicând îndeaproape cursanții și familiile;

(o)facilitarea accesului la activități extracurriculare și extrașcolare (sport, artă, voluntariat sau activități pentru tineret etc.) și îmbunătățirea documentării și validării rezultatelor învățării;

(p)consolidarea orientării educaționale, a orientării profesionale și a consilierii, precum și a educației profesionale pentru a sprijini dobândirea aptitudinilor și competențelor de gestionare a carierei. Aceasta ar trebui să includă activități atât din sfera curriculară, cât și din afara acesteia, cum ar fi învățarea la locul de muncă, vizite la locul de muncă, experiențe practice de învățare, jocuri de rol sau întâlniri în scopul cunoașterii potențialilor angajatori.

(4)Directorii unităților de învățământ, profesorii, formatorii și alți membri ai personalului joacă un rol esențial în cadrul strategiei. În contextul responsabilității dificile ce le revine, aceștia au nevoie de sprijin și de mijloacele necesare pentru a înțelege și a combate inegalitatea în materie de educație, înregistrarea rezultatelor slabe la învățătură și lipsa de implicare a tinerilor. Pe lângă faptul că le oferă cunoștințele, aptitudinile și competențele necesare, se impun, de asemenea, condiții de muncă adecvate în ceea ce privește timpul, spațiul și mijloacele. Au fost identificate următoarele bune practici:

Măsuri de prevenire:

(a)integrarea incluziunii, a echității și a diversității, înțelegerea rezultatelor slabe și a lipsei de implicare a tinerilor, precum și abordarea bunăstării, a sănătății mintale și a bullying-ului, în cadrul tuturor programelor de formare inițială obligatorie a cadrelor didactice (ITT);

(b)asigurarea faptului că formarea inițială a cadrelor didactice, de înaltă calitate și bazată pe cercetare, precum și dezvoltarea profesională continuă (DPC) pregătesc directorii unităților de învățământ, cadrele didactice, formatorii și alte categorii de personal didactic pentru:

·înțelegerea factorilor de risc și de protecție care ar putea avea un impact asupra performanței academice, a lipsei de implicare a tinerilor sau a părăsirii timpurii a sistemelor de educație și formare, precum și a dificultăților de natură socio-emoțională și de comportament;

·înțelegerea aspectelor legate de bunăstare, dizabilitate și sănătate mintală, inclusiv stresul posttraumatic, și sprijinirea dezvoltării competențelor socio-emoționale ale cursanților;

·dezvoltarea competențelor de predare în medii multilingve și multiculturale;

·recunoașterea și combaterea stereotipurilor de gen în procesul de predare și învățare (inclusiv așteptările scăzute cu privire la realizările băieților) și dezvoltarea practicilor de predare care iau în considerare dimensiunea de gen și care sunt mai favorabile motivării și implicării băieților și fetelor;

·recunoașterea și abordarea diferitelor tipuri de dificultăți de învățare;

·utilizarea practicilor de colaborare și lucrul în echipe multidisciplinare din cadrul școlii, precum și cu parteneri externi;

·utilizarea unei varietăți de abordări, instrumente și medii de învățare, după caz, și punerea în aplicare în mod activ a învățării mixte, îmbinând activități desfășurate în interior și în aer liber, activități individualizate și de predare și învățare în grup, resurse digitale și nedigitale etc.;

·utilizarea metodelor și instrumentelor de evaluare formativă în procesul de predare și învățare;

·promovarea unui climat de învățare pozitiv, utilizând strategii de management al clasei, de prevenire a hărțuirii și de soluționare a conflictelor, precum și construirea unor relații de încredere cu cursanții, părinții, familiile și persoanele care asigură servicii informale de îngrijire, în special cu cei care provin din medii mai defavorizate;

(c)oferirea de stimulente profesorilor, formatorilor, directorilor unităților de învățământ și altor categorii de personal didactic pentru a lucra în cadrul școlilor cu un procent ridicat de elevi defavorizați din punct de vedere socioeconomic. Încurajarea studenților la pedagogie să efectueze stagii de practică în astfel de școli;

(d)asigurarea faptului că toți membrii personalului implicați în educația profesională și în orientarea școlară și profesională sunt instruiți și calificați și au acces la formare inițială și continuă;

(e)sprijinirea bunăstării cadrelor didactice, a formatorilor, a directorilor unităților de învățământ și a altor categorii de personal didactic, inclusiv prin asigurarea unor condiții de muncă adecvate, a unei educații inițiale de înaltă calitate și a dezvoltării profesionale continue, a accesului la sprijin și la profesioniști și servicii în domeniul sănătății mintale, a colaborării și a sprijinului reciproc.

Măsuri de intervenție:

(f)facilitarea schimburilor de personal, a învățării reciproce și a sprijinului inter pares în rândul cadrelor didactice, al formatorilor și al altor categorii de personal didactic și profesioniști în domeniul educației, prin colaborare în rețea, organizarea de seminare și comunități de învățare multiprofesionale, precum și prin accesul la centre de expertiză și la resurse adecvate care pot contribui la adaptarea predării și învățării la nevoile specifice ale tuturor cursanților. Asigurarea, în special, a accesului la centre specializate de resurse sau la echipe de consiliere, care pot oferi instrumentele și pedagogiile necesare pentru sprijinirea cursanților refugiați și migranți nou-sosiți și desfășurarea activităților în mai multe localități și școli;

(g)analizarea modului în care parcursurile alternative la profesia de cadru didactic pot favoriza o mai mare diversitate în rândul personalului didactic și pot facilita accesul la profesia de cadru didactic persoanelor care provin din medii diferite, inclusiv candidaților care s-au confruntat la rândul lor cu dificultăți de natură socioeconomică.

(5)În vederea promovării reușitei școlare pentru toți cursanții, s-au dovedit a fi deosebit de eficiente „abordările privind școala în ansamblul său”, în care toți membrii comunității școlare (directori ai unităților de învățământ, profesori, formatori și alte categorii de personal didactic, cursanți, părinți și familii), precum și o gamă largă de părți interesate (servicii sociale și de sănătate, servicii pentru tineret, lucrători în sistemul serviciilor de îngrijire de proximitate, psihologi, consilieri/terapeuți specializați în domeniul sănătății emoționale, asistenți medicali, logopezi, specialiști în orientare, autorități locale, ONG-uri, întreprinderi, sindicate, voluntari etc.) și comunitatea în general se implică în mod activ și în spiritul colaborării. Printre politicile de succes se pot număra:

Măsuri de prevenire:

(a)asigurarea unui nivel suficient de autonomie pentru luarea deciziilor de către directorii unităților de învățământ și consiliile de administrație, corelat cu un nivel strict de responsabilizare;

(b)asigurarea faptului că reușita școlară pentru toți și bunăstarea (inclusiv prevenirea bullying-ului, combaterea discriminării, sensibilitatea la dimensiunea de gen și problemele de sănătate) sunt integrate în procesele de planificare și de guvernanță școlară (planuri de dezvoltare școlară, declarații de misiune, planuri pedagogice anuale sau multianuale etc.) și încurajarea școlilor să conceapă, să monitorizeze și să evalueze planuri specifice de incluziune;

(c)asigurarea faptului că mecanismele interne și externe de asigurare a calității abordează reușita școlară pentru toți cursanții și bunăstarea la școală și includ obiective și indicatori privind și aspecte precum climatul de învățare, bullying-ul și bunăstarea. Asigurarea faptului că evaluările/inspecțiile externe oferă consiliere și sprijin școlilor inspectate, sprijină autoevaluarea școlilor și promovează o cultură a autoreflecției și a îmbunătățirii strategiilor și practicilor de incluziune și bunăstare;

(d)oferirea oportunităților și orientărilor în materie de dezvoltare profesională pentru a-i sprijini pe directorii unităților de învățământ în ceea ce privește gestionarea schimbărilor la nivel organizațional și promovarea practicilor favorabile incluziunii;

(e)încurajarea unui mediu școlar participativ și democratic, care să implice cursanții în procesul decizional la nivelul școlii și al clasei și să utilizeze metode participative adaptate copiilor și tinerilor, inclusiv celor care provin din medii marginalizate;

(f)promovarea unei culturi școlare care valorifică diversitatea, stimulează bunăstarea cursanților, promovează sentimentul lor de apartenență și creează un mediu sigur pentru un dialog pe teme controversate.

Măsuri combinate de prevenire și intervenție:

(g)încurajarea practicilor de colaborare și multidisciplinare în școli și a parteneriatelor cu serviciile locale, cu profesioniștii din domeniul social și din domeniul sănătății, cu întreprinderile și cu comunitatea în ansamblu;

(h)promovarea școlilor drept centre comunitare de învățare pe tot parcursul vieții în care educația și viața socială sunt strâns legate de vecinătate și în care comunitatea își asumă responsabilitatea comună pentru școală ca spațiu de învățare;

(i)promovarea colaborării școlilor în rețea, precum și a comunităților de învățare multiprofesionale la nivel local, regional, național și internațional, pentru a promova învățarea reciprocă. Încurajarea școlilor să utilizeze resursele disponibile în Setul european de instrumente școlare, în Compendiul de practici motivante privind educația incluzivă și civică și setul de instrumente EFP al Cedefop pentru combaterea părăsirii timpurii a școlii;

(j)promovarea „sensibilizării cu privire la importanța învățării limbilor” la nivelul școlii și în afara acesteia, încurajând reflectarea asupra normelor, valorilor și atitudinilor față de diversitatea lingvistică și culturală, inclusiv prin descoperirea tuturor limbilor vorbite în cadrul comunității școlare, implicând părinții și familiile, persoanele care asigură servicii informale de îngrijire și comunitatea mai largă în educația lingvistică, creând biblioteci cu resurse în diverse limbi sau facilitând activitățile de natură lingvistică după orele de școală;

(k)sprijinirea școlilor pentru a integra practici eficace în fiecare etapă a „procesului de învățare a limbilor străine” de către migranți nou-sosiți (inclusiv refugiați), printre care primirea și evaluarea (de exemplu, printr-o evaluare cuprinzătoare și multidimensională a competențelor scris-citit, a competențelor de limbă și a altor competențe-cheie), repartizarea și admiterea (de exemplu, prin asigurarea unor cursuri pregătitoare inițiale pe o perioadă limitată, acolo unde este necesar, și prin instituirea ajutorului social și școlar pentru a facilita o tranziție lină către învățământul de masă), precum și monitorizarea (pentru a preveni segregarea geografică a cursanților migranți prin aplicarea criteriilor de înscriere și admitere în școli);

(l)încurajarea comunicării și a cooperării eficace cu părinții, tutorii legali și familiile în ceea ce privește progresul educațional și bunăstarea copiilor lor, inclusiv cu ajutorul mediatorilor culturali din comunitatea locală. Implicarea părinților, a familiilor și a tutorilor legali în activități atât din sfera curriculară, cât și din afara acesteia (cum ar fi voluntariatul în clasă, cluburile de lectură și de teme, biblioteca școlară și programele după școală, precum și cluburile și târgurile de locuri de muncă, expunerea la locul de muncă, vizitele la centrele pentru cariere etc.);

(m)promovarea implicării active a părinților și a familiilor în procesul decizional școlar, inclusiv în ceea ce privește programa școlară, planificarea și evaluarea, programele de bunăstare și sănătate mintală, educația socio-emoțională, orientarea profesională, promovarea și sprijinirea participării părinților care provin din medii socioeconomice marginalizate;

(n)susținerea implicării părinților în dobândirea precoce a competențelor de citire și matematică de către copiii lor, de exemplu prin programe de împrumut al cărților pentru acasă, inițiative de alfabetizare familială etc. Creșterea oportunităților de învățare în familie și de educație a părinților, vizând în special persoanele cu un nivel scăzut de educație și expuși riscului de sărăcie, în parteneriat cu servicii locale și ONG-uri;

(o)furnizarea unui sprijin suplimentar școlilor situate în zone defavorizate din punct de vedere socioeconomic sau care primesc un număr mare de elevi proveniți din medii marginalizate. Aceasta ar putea include reducerea proporției elevi-profesori în cazul unor astfel de școli, acolo unde este necesar, precum și alocarea de resurse specifice pentru materiale, echipamente și infrastructură.

(6)În scopul de a promova reușita școlară pentru toți cursanții, este esențial să se intervină asupra unor caracteristici la nivel de sistem care pot afecta echitatea și incluziunea în sistemele de educație și formare în diferite moduri. În contextul elaborării unei strategii integrate și cuprinzătoare, pot fi avute în vedere următoarele măsuri structurale:

(a)asigurarea unui acces generalizat și echitabil la servicii de educație și îngrijire timpurie, de înaltă calitate și cu personal corespunzător, la prețuri accesibile, care să poată spori bunăstarea și dezvoltarea cognitivă și socio-emoțională a copiilor, oferind acestora bazele necesare pentru a prospera în educație și în viață;

(b)consolidarea educației și a formării profesionale de înaltă calitate, atractive și flexibile, care îmbină dobândirea de competențe profesionale cu competențe-cheie;

(c)promovarea politicilor active de combatere a segregării, în special prin adoptarea unor norme de admitere care să permită o componență eterogenă în școli și politici axate pe calitatea învățării, precum și sensibilizarea publicului cu privire la beneficiile diversității în sala de clasă pentru îmbunătățirea rezultatelor școlare ale tuturor cursanților;

(d)sprijinirea includerii cursanților cu handicap în sistemul de învățământ de masă, beneficiind de un sprijin eficace oferit de educatori instruiți și de alți membri ai personalului didactic/consilieri sau de profesioniști în domeniul sănătății. Aceasta ar trebui să fie însoțită de eliminarea obstacolelor fizice din mediul școlar, asigurând furnizarea de materiale didactice în formate adecvate, oferind abordări diversificate în materie de predare și învățare;

(e)evitarea pe cât posibil a situațiilor de repetenție și înlocuirea acestora cu instrumente care să monitorizeze și să semnaleze, într-un stadiu incipient, nevoile și dificultățile de învățare ale copiilor și tinerilor, oferind sprijin specific și personalizat, după caz;

(f)identificarea unor alternative la determinarea traiectului la o vârstă fragedă pentru a promova interacțiuni pozitive între cursanții prezentând niveluri diferite de capacitate în grupuri eterogene și pentru a reduce impactul mediului socioeconomic asupra performanței cursanților prin segregare școlară;

(g)sporirea flexibilității și a permeabilității parcursurilor educaționale, de exemplu prin modularizarea cursurilor, oferirea unor cursuri de formare profesională sau promovarea flexibilității în ceea ce privește durata și punctele de intrare; facilitarea tranzițiilor între nivelurile și tipurile de educație și între școală și viitorul loc de muncă, inclusiv prin mecanisme de recunoaștere și validare, prin orientare profesională oferită de practicieni calificați și prin colaborarea activă cu părțile interesate, inclusiv cu întreprinderile;

(h)oferirea unor posibilități de reintegrare în sistemul de educație și formare profesională de masă și asigurarea accesului gratuit la programe de calitate de tip „A doua șansă” tuturor celor care au părăsit timpuriu sistemul de educație și formare, ceea ce ar putea face obiectul propunerii și în cadrul Garanției pentru tineret.

(1)     https://www.schooleducationgateway.eu/ro/pub/resources/toolkitsforschools.htm .

(2)     https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/2edab132-7fbe-11eb-9ac9-01aa75ed71a1 .

(3)     https://www.cedefop.europa.eu/en/toolkits/vet-toolkit-tackling-early-leaving .

(4)     https://www.cedefop.europa.eu/en/publications-and-resources/country-reports/inventory-lifelong-guidance-systems-and-practices