COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 12.9.2018

COM(2018) 632 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

cu privire la evaluarea Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR)








O contribuție a Comisiei Europene la reuniunea liderilor organizată la


Salzburg în perioada 19-20 septembrie 2018

Cuprins

1.    Introducere    

2.    Context    

3.    Evaluarea EUROSUR    

3.1.Domeniul de aplicare al evaluării

3.2.Stadiul punerii în aplicare a EUROSUR

3.3.Rezultatele evaluării

3.3.1.Relevanță

3.3.2.Eficacitate

3.3.3.Eficiență

3.3.4.Coerență

3.3.5.Valoare adăugată pentru UE

3.4.Respectarea și impactul asupra drepturilor fundamentale

3.4.1.Țări terțe și nereturnare

3.4.2.Gestionarea datelor cu caracter personal

3.4.3.Îmbunătățiri sugerate

4.    Chestiuni care necesită o atenție suplimentară    

4.1.Îmbunătățirea funcționării EUROSUR

4.1.1.Consolidarea competențelor centrelor naționale de coordonare

4.1.2.Îmbunătățirea guvernanței EUROSUR

4.1.3.Reducerea cerințelor tehnice

4.1.4.Valorificarea serviciilor de fuziune EUROSUR

4.2.Extinderea domeniului de aplicare al EUROSUR

4.2.1.Includerea verificărilor la punctele de trecere a frontierei

4.2.2.Supravegherea frontierelor aeriene

4.2.3.Cooperarea cu țările terțe vecine

4.2.4.EUROSUR și gestionarea integrată a frontierelor

5.    Concluzii și acțiuni subsecvente    

0.Introducere

O gestionare eficientă a frontierelor externe ale Uniunii reprezintă o prioritate esențială și o condiție pentru punerea în aplicare și menținerea în mod adecvat a spațiului Schengen de liberă circulație, care constituie una dintre cele mai importante realizări ale integrării europene.

Adoptat în 2013, Regulamentul (UE) nr. 1052/2013 de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR) 1 oferă un cadru comun pentru schimbul de informații și pentru cooperarea între autoritățile de supraveghere a frontierelor din statele membre și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), denumită în continuare „agenția”. Cadrul EUROSUR este operațional de la 2 decembrie 2013. Regulamentul prevede o evaluare generală a EUROSUR de către Comisie din patru în patru ani, însoțită, dacă este necesar, de propuneri adecvate de modificare a regulamentului.

Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european 2 , adoptat la 14 septembrie 2016, a constituit Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european (EBCG) ca responsabilitate partajată între agenție și statele membre, a extins mandatul agenției și a definit componentele gestionării europene integrate a frontierelor. Având în vedere că agenția joacă un rol semnificativ în punerea în aplicare a EUROSUR, noutățile introduse de Regulamentul EBCG au un impact major asupra punerii în aplicare de zi cu zi a EUROSUR și trebuie luate în considerare la dezvoltarea viitoare a EUROSUR.

Pentru a se ține seama de punerea în aplicare integrală a Regulamentului EBCG și de impactul acestuia asupra EUROSUR, evaluarea EUROSUR, care a fost prevăzută inițial pentru luna decembrie 2016, a fost amânată pentru luna septembrie 2018.

1.Context

EUROSUR instituie un mecanism pentru schimbul de informații și cooperare, care permite diferitelor autorități naționale care desfășoară activități de supraveghere a frontierelor să facă schimb de informații și să coopereze la nivel tactic, operațional și strategic în și între statele membre, precum și cu agenția.

Scopul EUROSUR este de a detecta, a preveni și a combate imigrația ilegală și criminalitatea transfrontalieră și de a contribui la protecția și salvarea vieților migranților. EUROSUR vizează îmbunătățirea conștientizării situației și creșterea capacității de reacție la frontierele externe ale statelor membre 3 .

EUROSUR se aplică supravegherii frontierelor terestre și maritime externe. În mod voluntar, acesta poate fi aplicat și supravegherii frontierelor aeriene, precum și verificărilor la punctele de trecere a frontierei. Activitățile de supraveghere ale EUROSUR includ monitorizarea, detectarea, identificarea, urmărirea, prevenirea și interceptarea trecerilor neautorizate ale frontierei.

EUROSUR nu se aplică niciunei măsuri legale sau administrative întreprinse după ce autoritățile responsabile ale unui stat membru au interceptat activități infracționale transfrontaliere sau treceri neautorizate ale frontierelor externe de către persoane și, în special, nu acoperă aspectele legate de urmărirea penală.

Principalele componente ale EUROSUR sunt următoarele:

·centre naționale de coordonare, care funcționează în fiecare stat membru ca centre de cooperare între agenții și de schimb de informații în domeniul supravegherii frontierelor;

·o rețea de comunicații, care sprijină schimbul de informații în cadrul EUROSUR, inclusiv informații sensibile și clasificate UE și care găzduiește un serviciu de video conferințe gestionat de agenție;

·serviciile de fuziune EUROSUR asigurate de agenție, care furnizează statelor membre și agenției servicii de supraveghere la frontierele externe și în zona prefrontalieră, pe baza unei combinații de activități de supraveghere și surse de informații, cum ar fi imagini din satelit, servicii de raportare a navelor și servicii meteo și de mediu;

·diferite tablouri situaționale, care conțin informații referitoare la evenimente și resurse de patrulare, precum și informații analitice. Fiecare stat membru își gestionează propriul tablou situațional național. Agenția gestionează tabloul situațional european, care acoperă teritoriul statelor membre, precum și tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră, care acoperă regiunea situată în afara frontierelor externe 4 .

Regulamentul prevede, de asemenea, o capacitate sporită de reacție, în special prin stabilirea de către statele membre a secțiunilor de frontiere externe. Pe baza unei analize de risc și în acord cu statul membru în cauză, agenția atribuie diferite niveluri de impact (redus, mediu, ridicat) acestor secțiuni de frontiere. Nivelurile de impact atribuite determină măsuri de răspuns corespunzătoare din partea statelor membre și a agenției.

Regulamentul prevede, de asemenea, schimbul de informații și cooperarea cu țările terțe vecine în scopul EUROSUR cu privire la aspecte precum schimbul de date cu caracter personal, care este strict limitat de Regulamentul (UE) nr. 1052/2013.

2.Evaluarea EUROSUR

2.0.Domeniul de aplicare al evaluării

Evaluarea acoperă întregul domeniu de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 1052/2013, concentrându-se asupra punerii sale în aplicare de către statele membre și de către agenție. În conformitate cu articolul 22 alineatul (2) din acest regulament și cu orientările privind o mai bună legiferare, aceasta include o evaluare a:

·relevanței EUROSUR și a validității continue a principiilor sale de bază;

·eficacității EUROSUR printr-o evaluare a rezultatelor obținute în raport cu obiectivele stabilite;

·eficienței EUROSUR, inclusiv o evaluare cost-beneficiu;

·coerenței EUROSUR cu alte politici și acte normative și

·valorii adăugate europene a regulamentului printr-o verificare a subsidiarității.

Evaluarea include și o evaluare independentă, de către Agenția pentru Drepturi Fundamentale, a respectării și impactului asupra drepturilor fundamentale.

2.1.Stadiul punerii în aplicare a EUROSUR 

EUROSUR cuprinde atât un cadru de guvernanță, cât și un sistem de schimb de informații. În general, punerea în aplicare a cadrului EUROSUR a avut loc în conformitate cu prevederile regulamentului:

·Toate statele membre și-au înființat propriul centru național de coordonare ca punct de convergență pentru supravegherea frontierelor la nivel național, care funcționează de regulă 24 de ore din 24 și 7 zile din 7. În funcție atât de separarea competențelor, cât și de situația geografică a statului membru, centrul național de coordonare este utilizat fie pentru comanda și controlul polițiștilor de frontieră, fie doar ca „centru” de coordonare a activităților de supraveghere a frontierelor. Toate centrele naționale de coordonare cooperează și fac schimb de informații cu centrele din alte state membre și cu agenția și aproape toate cu alte autorități naționale aparținând aceluiași stat membru. Cu toate acestea, câteva state membre trebuie încă să își armonizeze pe deplin centrele cu cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1052/2013, astfel cum au fost identificate în cadrul mecanismului de evaluare Schengen.

·Toate statele membre au stabilit un tablou situațional național al situației lor la frontieră, comunicând incidentele de la frontieră (stratul de evenimente) și rapoartele analitice (stratul de analiză). Cu toate acestea, în prezent, doar jumătate din statele membre transmit la nivel național pozițiile resurselor lor de patrulare prin intermediul stratului operațional. Jumătate din statele membre comunică, de asemenea, informații din tabloul lor situațional național statelor membre vecine.

·Toate statele membre și-au definit secțiunile de frontieră cărora agenția le-a atribuit și adaptat niveluri de impact în acord cu statele membre în cauză. Agenția a acordat sprijin pentru secțiunile de frontieră cu un nivel ridicat de impact tuturor statelor membre în cauză, precum Italia și Grecia.

·Toate statele membre au raportat Comisiei cu privire la cooperarea lor cu țările terțe vecine. O astfel de cooperare are loc, de obicei, în cadrul rețelelor de cooperare regională sau prin acorduri bilaterale. În cadrul evaluării, statele membre au comunicat Comisiei textele acordurilor bilaterale selectate încheiate cu țări terțe.

·Agenția furnizează în prezent treisprezece servicii de fuziune EUROSUR. Aceste servicii oferă servicii de informații cu valoare adăugată ridicată tuturor centrelor naționale de coordonare prin intermediul rețelei de comunicații EUROSUR și, în mod direct, operațiunilor comune coordonate de agenție. Aceste servicii sunt utilizate pentru a susține operațiunile de la frontiere, pentru a detecta și a analiza activitățile infracționale transfrontaliere, cum ar fi traficul ilegal de migranți, arme, droguri, țigări și alte obiecte de contrabandă și pentru a detecta migranții aflați în pericol. Acestea sunt, de asemenea, utilizate pentru a sprijini activitățile de patrulare ale statelor membre.

Serviciile de fuziune EUROSUR sunt rezultatul cooperării zilnice a agenției cu Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA), cu Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA) și cu Centrul Satelitar al Uniunii Europene și au fost extinse cu sprijinul financiar al programului spațial al UE COPERNICUS. Un nou serviciu denumit Multipurpose Aerial Surveillance (Supraveghere aeriană multifuncțională – M.A.S.) este în curs de testare în cadrul cooperării europene la îndeplinirea funcțiilor de gardă de coastă și al acordului de lucru tripartit dintre EMSA, EFCA și agenție.

·Rețeaua de comunicații EUROSUR este desfășurată și operată de agenție. Din luna decembrie 2013, au fost raportate și comunicate peste 184 000 de evenimente legate de frontiere prin intermediul tabloului situațional european. În luna ianuarie 2018, agenția a finalizat oficial acreditarea de securitate a acestei rețele, ceea ce i-a permis să facă schimb de informații RESTRICȚIONAT UE cu centrele naționale de coordonare.

Pentru a face schimbul de informații mai ușor de utilizat, disponibilitatea rețelei și interfața acesteia cu utilizatorul mai necesită încă îmbunătățiri. Acest lucru ar permite statelor membre să utilizeze mai rapid și mai bine informațiile disponibile. Și deși există deja un anumit grad de eterogenitate a informațiilor raportate în EUROSUR, atât cu privire la tipul de incidente, cât și la perioadele de timp pentru raportarea în tablourile situaționale, utilizarea informațiilor disponibile în scopuri analitice ar putea fi încă îmbunătățită prin permiterea unei mai bune gestionări automate a informațiilor.

·Rețeaua de comunicații EUROSUR dintre centrele naționale de coordonare și agenție a fost implementată alături de un alt sistem de informații administrat de agenție, care este dedicat aplicației de raportare a operațiunilor comune (JORA) din cadrul agenției, care îndeplinește funcții similare. Această redundanță a constituit o sursă de confuzie pentru statele membre și a avut un impact negativ asupra calității raportării la frontierele externe. Situația s-a îmbunătățit din momentul în care agenția a fuzionat treptat JORA și rețeaua de comunicații EUROSUR, care ar trebui să devină, pe termen mediu, un singur instrument.

·În 2015, Comisia a adoptat Manualul EUROSUR 5  care conține linii directoare de natură tehnică și operațională, recomandări și bune practici, inclusiv cu privire la cooperarea cu țările terțe.

2.2.Rezultatele evaluării 

2.2.0.Relevanță

Criza migrației, în special pe ruta Balcanilor de Vest în 2015/2016, precum și atacurile teroriste care au avut loc în Europa reprezintă cele două principale situații de criză cu care UE a fost nevoită să se confrunte de la adoptarea EUROSUR. Ambele situații de criză au demonstrat în mod clar necesitatea punerii în aplicare a unui cadru robust și cuprinzător de schimb de informații și de cooperare pentru Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european. EUROSUR ar trebui dezvoltat în continuare în acest sens.

EUROSUR este relevant pentru prevenirea imigrației ilegale și pentru combaterea criminalității transfrontaliere. Au fost raportate numeroase exemple de cazuri în care schimbul de informații prin intermediul EUROSUR cu agenția și între statele membre a prevenit cazuri de contrabandă cu droguri, arme, țigări și alte bunuri ilicite, precum și cazuri de trafic de ființe umane și a condus la reținerea traficanților care au fost apoi aduși în fața instanței.

În mai multe cazuri, EUROSUR a contribuit direct la salvarea a sute de vieți ale migranților, mai întâi prin detectarea lor pe mare și apoi prin declanșarea mecanismelor de căutare și salvare. EUROSUR a salvat, în mod indirect, mult mai multe vieți prin instituirea și asigurarea cooperării și a schimbului de informații între polițiștii de frontieră și garda de coastă care lucrează în cadrul centrelor naționale de coordonare și al centrelor de coordonare a salvării pe mare.

2.2.1.Eficacitate 

Cadrul EUROSUR este eficace pentru promovarea schimbului de informații și a cooperării.

Crearea centrelor naționale de coordonare a adus valoare adăugată prin îmbunătățirea cooperării și a schimbului de informații între agenții la nivel național și regional, cu statele membre vecine și cu agenția. Rolul centrelor naționale de coordonare ar putea fi consolidat în continuare prin asigurarea unei mai bune coordonări cu nivelurile locale și regionale de gestionare a frontierelor și ar putea acoperi alte aspecte ale gestionării integrate a frontierelor, cum ar fi monitorizarea mișcărilor secundare.

Calitatea informațiilor transmise reciproc între agenție și statele membre prin intermediul tabloului situațional european ar putea fi îmbunătățită. După cum s-a menționat deja anterior, ar trebui fuzionate diferitele sisteme de informații utilizate de agenție precum aplicația de raportare a operațiunilor comune (JORA) și rețeaua de comunicații EUROSUR. Automatizarea și acceptarea de către utilizatori trebuie îmbunătățite cu ajutorul celor mai moderne tehnologii. Agenția trebuie să monitorizeze și, dacă este necesar, să consolideze calitatea serviciului și a informațiilor transmise în cadrul EUROSUR.

În general, pentru a fi mai eficace, EUROSUR trebuie să evolueze de la un sistem la un cadru de guvernanță mai general pentru schimbul de informații și cooperare.

2.2.2.Eficiență 

Costurile aferente punerii în aplicare a EUROSUR, care sunt susținute de bugetele naționale, de instrumentele de finanțare UE și de agenție, se estimează că vor ajunge la aproximativ 130 de milioane EUR; acestea se situează în limitele sumei de 208 milioane EUR estimate în evaluarea impactului care însoțește propunerea legislativă EUROSUR 6 din 2011.

UE acordă sprijin financiar statelor membre pentru punerea în aplicare a EUROSUR prin intermediul Fondului pentru frontierele externe (EBF) pentru perioada 2007-2013 și al Fondului pentru securitate internă (ISF)/componenta Frontiere și viză din actualul cadru financiar multianual atât în cadrul gestiunii partajate, cât și în cadrul gestiunii directe. Aceste instrumente fac obiectul unor evaluări specifice cu privire la punerea lor în aplicare.

EUROSUR a creat o sarcină administrativă limitată. O sursă a sarcinii administrative evidențiată de părțile interesate consultate este intervenția manuală pentru schimbul de informații.

Potrivit părților interesate, avantajele îmbunătățirii conștientizării situației și a capacității de reacție aduse de EUROSUR depășesc costurile legate de punerea în aplicare a EUROSUR: EUROSUR a contribuit la consolidarea sinergiilor la nivel european, limitând astfel costurile la nivel național.

2.2.3.Coerență 

EUROSUR stimulează sinergiile și, prin urmare, coerența cu alte politici: centrul național de coordonare este un punct central pentru cooperarea operațională cu alți actori politici în domenii precum afacerile maritime, securitatea și controlul vamal. El este, de asemenea, un bun exemplu pentru cooperarea civilă/militară, deoarece mai multe centre naționale de coordonare găzduiesc și actori militari, cum ar fi ofițerii de marină.

La nivelul UE, serviciile de fuziune EUROSUR reprezintă un instrument care poate fi utilizat pentru alte funcții ale gărzii de coastă, cum ar fi controlul pescuitului. Există, de asemenea, avantaje reciproce pentru securitatea externă cum ar fi, de exemplu, produsele de informare EUROSUR care au fost partajate prin intermediul agenției cu operațiunea PSAC EUNAVFOR Med Sophia.

Serviciile de fuziune EUROSUR sunt, de asemenea, un instrument de operaționalizare a proiectelor și programelor de cercetare și reprezintă un rezultat concret al programului spațial al UE Copernicus.

EUROSUR trebuie modificat pentru a se adapta la noutățile introduse de Regulamentul EBCG și pentru a reflecta atât noul mandat al agenției, cât și punerea în aplicare a gestionării integrate a frontierelor la nivelul UE.

2.2.4.Valoare adăugată pentru UE

Valoarea adăugată pentru UE a EUROSUR este recunoscută pe deplin de comunitatea de gestionare a frontierelor din UE. Eliminarea cadrului EUROSUR nu poate fi concepută, deoarece majoritatea statelor membre depind în prezent de acesta pentru supravegherea frontierelor.

Serviciile de fuziune EUROSUR aduc o valoare adăugată reală utilizatorilor finali implicați în supravegherea frontierelor. Nicio organizație națională de poliție de frontieră nu și-a putut permite singură serviciile de supraveghere spațială și alte platforme pe distanțe lungi oferite de serviciile de fuziune EUROSUR.

2.3.Respectarea și impactul asupra drepturilor fundamentale 

Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA) a evaluat EUROSUR. În raportul său 7 , FRA concluzionează că EUROSUR respectă atât principiile privind drepturile fundamentale, cât și principiile privind protecția datelor, sugerând în același timp câteva eventuale îmbunătățiri.

2.3.0.Țări terțe și nereturnare 

În cadrul cooperării cu țări terțe în domeniul gestionării frontierelor, FRA a acordat o atenție specială chestiunii nereturnării și nu a detectat nicio neconformitate:

Majoritatea celor 20 de state membre care au încheiat acorduri bilaterale cu țări terțe în domeniul supravegherii frontierelor utilizează o evaluare generală a situației drepturilor fundamentale în țările terțe, în timp ce 11 state membre au inclus în acordurile lor clauze de salvgardare privind drepturile fundamentale.

FRA a revizuit șapte acorduri bilaterale selectate în mod aleatoriu, dintre care niciunul nu conținea dispoziții care contravin dispozițiilor privind drepturile fundamentale consacrate de Carta UE și în considerentul 15 și articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1052/2013. În special, conform evaluării FRA, majoritatea acordurilor includ o trimitere generală conform căreia acordurile trebuie puse în aplicare în conformitate cu obligațiile internaționale ale părților și ar putea fi clarificate cu garanții exprese pentru a promova o punere în aplicare compatibilă cu drepturile fundamentale.

2.3.1.Gestionarea datelor cu caracter personal 

În general, datele cu caracter personal sunt gestionate în mod adecvat în cadrul EUROSUR prin instruire și îndrumare corespunzătoare în Manualul EUROSUR.

Cu excepția numerelor de identificare a navelor, nu au loc schimburi de date cu caracter personal între agenție și statele membre în contextul EUROSUR. Numai șase state membre prelucrează date cu caracter personal în contextul punerii în aplicare a EUROSUR la nivel național.

2.3.2.Îmbunătățiri sugerate 

FRA a sugerat în raportul său câteva evoluții posibile ale EUROSUR, cum ar fi includerea unor clauze specifice potrivit cărora acordul trebuie aplicat în conformitate cu drepturile fundamentale, cu respectarea pe deplin a principiului nereturnării și reflectând principalele garanții privind protecția datelor în viitoarele acorduri cu țări terțe. Ca o alternativă posibilă, aceasta a sugerat dezvoltarea unor soluții tehnice și procedurale pentru a documenta mai bine evenimentele legate de căutare și salvare, precum și evenimentele care implică grupuri vulnerabile de persoane, cum ar fi copiii. FRA consideră că acest lucru ar putea atenua riscul încălcării drepturilor omului.

3.Chestiuni care necesită o atenție suplimentară

Următoarele îmbunătățiri pot fi realizate prin modificarea planificată a Regulamentului EUROSUR.

3.0.Îmbunătățirea funcționării EUROSUR

Din stadiul de sistem, EUROSUR trebuie să evolueze către un cadru de guvernanță care să promoveze schimbul de informații și cooperarea la nivel național, regional și UE, precum și cu terțe părți.

3.0.0.Consolidarea competențelor centrelor naționale de coordonare

Înființarea centrelor naționale de coordonare (CNC) în statele membre reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale Regulamentului EUROSUR. În cazul în care mai multe autorități naționale sunt implicate în controlul la frontieră, centrul național de coordonare este adesea utilizat ca „platformă” pentru promovarea cooperării între agenții în rândul mai multor organizații aparținând unor ministere diferite.

Centrul național de coordonare a contribuit, de asemenea, la structurarea cooperării între agenții dincolo de nivelul național, precum și la promovarea cooperării bilaterale și multilaterale în domeniul supravegherii frontierelor. Modelul centrului național de coordonare este în prezent exportat în țări terțe și permite dezvoltarea de rețele regionale de cooperare.

Orice dezvoltare ulterioară a EUROSUR în vederea promovării gestionării integrate a frontierelor la nivel european trebuie să țină seama de diversitatea structurilor administrative și a culturilor din statele membre. Consolidarea și clarificarea rolului și competențelor centrului național de coordonare ar permite menținerea unui grad de flexibilitate necesar în punerea în aplicare, sporind totodată schimbul de informații și cooperarea.

3.0.1.Îmbunătățirea guvernanței EUROSUR

Regulamentul EUROSUR trebuie să definească mai bine rolurile și responsabilitățile diferiților actori, astfel încât să îmbunătățească schimbul de informații și să consolideze încrederea în rândul părților interesate.

De exemplu, raportarea evenimentelor și furnizarea serviciilor de informații în EUROSUR trebuie clarificate mai detaliat, în special în definirea entităților responsabile, precum și a celor care dețin informațiile și care este intervalul de timp pentru raportarea incidentelor.

Trebuie stabilite standarde pentru a realiza convergența procedurilor de raportare, a tipului de evenimente raportate și a interfețelor tehnice pentru stimularea conexiunii între mașini. Trebuie instituit un mecanism automat pentru controlul și consolidarea calității informațiilor schimbate în cadrul EUROSUR.

3.0.2.Reducerea cerințelor tehnice 

Dezvoltarea rapidă a tehnologiei este un factor care permite de asemenea o implementare nouă și mai eficientă a soluțiilor de schimb de informații.

Deși a fost esențial să se prevadă cerințe tehnice stricte, de exemplu în ceea ce privește structura tablourilor situaționale, pentru crearea EUROSUR într-un timp foarte scurt, aceste cerințe se pot transforma rapid într-un obstacol în calea schimbului rapid și eficient de informații, împiedicând astfel noi îmbunătățiri.    

De exemplu, pe lângă schimbul de informații între nivelul național și cel al UE descris în Regulamentul EUROSUR, informațiile tactice și operaționale ar putea fi schimbate mai rapid la nivel local între statele membre pe bază bilaterală sau multilaterală în cadrul „global” al EUROSUR.

Același lucru este valabil și pentru schimbul de informații din cadrul operațiunilor comune prin intermediul sistemului JORA al agenției, care constituie, de asemenea, o sursă primară pentru a furniza informații EUROSUR.

3.0.3.Valorificarea serviciilor de fuziune EUROSUR

Serviciile de fuziune EUROSUR sunt o gamă de servicii de informații generate printr-o cooperare strânsă între agenții la nivelul UE. Există un acord general asupra faptului că acest mecanism aduce o valoare adăugată reală la nivelul UE operațiunilor de gestionare a frontierelor.

Odată cu evoluția supravegherii frontierelor, se dezvoltă noi instrumente, cum ar fi Supravegherea aeriană multifuncțională. EUROSUR trebuie să permită o desfășurare rapidă a acestor noi servicii, asigurând, în același timp, respectarea cerințelor privind drepturile fundamentale și protecția datelor.

3.0.Extinderea domeniului de aplicare al EUROSUR

Pe baza experiențelor dobândite și a succesului EUROSUR drept cadru juridic pentru schimbul de informații și cooperarea între statele membre și agenție, domeniul de aplicare al regulamentului ar putea fi extins progresiv pentru a aborda câteva aspecte ale gestionării frontierelor.

3.0.0.Includerea verificărilor la punctele de trecere a frontierei

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1052/2013, informațiile referitoare la verificările la punctele de trecere a frontierei și la supravegherea frontierelor aeriene sunt transmise în mod voluntar de un număr considerabil de state membre. În situația actuală, numeroase incidente care au loc la aceste frontiere pot „să scape” tabloului situațional european, deoarece acestea nu sunt raportate de toate statele membre.

Prin urmare, este necesară includerea sistematică a incidentelor la punctele de trecere a frontierei.

3.0.1.Supravegherea frontierelor aeriene 

Pe lângă problemele legate de aeroporturi, care sunt abordate mai sus, chestiunea supravegherii frontierelor aeriene merită o atenție specială. Sunt raportate noi activități infracționale cu ajutorul unor aeronave de mici dimensiuni, inclusiv a sistemelor de aeronave pilotate de la distanță (Remotely Piloted Aircraft Systems) pentru contrabanda cu droguri și țigări. Atât soluțiile tehnice, cât și cele organizaționale ar putea fi abordate în elaborarea ulterioară a cadrului EUROSUR.

3.0.2.Cooperarea cu țările terțe vecine 

Schimbul de informații și cooperarea mai strânsă cu țările terțe vecine sunt esențiale pentru gestionarea fluxurilor de migrație și prevenirea criminalității la frontierele externe.

Articolele 54 și 55 din Regulamentul EBCG oferă agenției posibilități noi și mai complexe în acest sens decât articolul 20 din Regulamentul EUROSUR.

Este necesar să se îmbunătățească coerența cadrului pentru schimbul de informații și cooperarea cu țările terțe în cele două regulamente, astfel încât să se evite suprapunerile și să se asigure complementaritatea cu alte acte legislative precum Regulamentul OLI 8 .

3.0.3.EUROSUR și gestionarea integrată a frontierelor 

Regulamentul EBCG definește gestionarea europeană integrată a frontierelor ca fiind responsabilitatea partajată a statelor membre și a agenției EBCG. În acest scop, gestionarea integrată a frontierelor nu dispune de un cadru general comun pentru schimbul de informații și cooperare.

EUROSUR a pus în aplicare cu succes un astfel de cadru în domeniul supravegherii frontierelor. Trebuie luată în considerare posibilitatea de a extinde conceptul de cadru comun de gestionare integrată a frontierelor, care să includă monitorizarea deplasărilor secundare.

5.Concluzii și acțiuni subsecvente

În lumina rezultatelor evaluării SWD(2018) 410 și a discuțiilor cu experții statelor membre și ai agenției, Comisia formulează următoarele concluzii:

Deși cadrul EUROSUR a înregistrat progrese în atingerea obiectivelor sale, funcționarea acestuia ar putea fi îmbunătățită prin trecerea de la un sistem de informații tehnice la un cadru de guvernanță pentru schimbul de informații și cooperare, care să acopere controlul la frontiere și, eventual, alte componente selectate ale gestionării europene integrate a frontierelor.

Acțiuni subsecvente:

Prin urmare, în conformitate cu articolul 22 alineatul (3) din Regulamentul EUROSUR, Comisia alătură prezentului raport privind evaluarea EUROSUR o propunere de modificare a Regulamentului EUROSUR și de includere a EUROSUR în propunerea de modificare a Regulamentului privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european.

(1)       Regulamentul (UE) nr. 1052/2013 .

(2)      Regulamentul (UE) nr. 2016/1624.

(3)      30 de state membre aplică Regulamentul EUROSUR, și anume 26 de state membre ale UE (fără Regatul Unit și Irlanda) și cele patru țări asociate spațiului Schengen (Islanda, Norvegia, Liechtenstein și Elveția).

(4)      În cadrul EUROSUR, schimbul și distribuirea informațiilor sunt realizate în mod descentralizat de către fiecare stat membru și de către agenție. Nu se face schimb de date cu caracter personal prin rețeaua de comunicații EUROSUR și doar câteva state membre fac schimb de date cu caracter personal prin intermediul centrelor lor naționale de coordonare.

(5)      Recomandarea Comisiei din 15.12.2015 de adoptare a Manualului practic pentru punerea în aplicare și gestionarea Sistemului european de supraveghere a frontierelor (Manualul EUROSUR)

(6)      COM(2011) 873 final.

(7)    Agenția pentru Drepturi Fundamentale: Modul în care Regulamentul Eurosur afectează drepturile fundamentale, http://fra.europa.eu/en/publication/2018/evaluation-impact-eurosur-fundamental-rights

(8)      Regulamentul (CE) nr. 377/2004 al Consiliului din 19 februarie 2004 privind crearea unei rețele de ofițeri de legătură în materie de imigrație.