COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 29.6.2018

COM(2018) 508 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

privind evaluarea intermediară a punerii în aplicare a programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” 2014-2020

{SWD(2018) 358 final}
{SWD(2018) 359 final}

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

privind evaluarea intermediară a punerii în aplicare a programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” 2014-2020

Programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” 1 a fost lansat într-o perioadă deosebit de dificilă pentru Uniunea Europeană, într-un moment în care efectele crizei economice duseseră la o reducere generală a cantității de resurse și fonduri naționale disponibile pentru probleme sociale și din domeniul drepturilor omului. Începând din 2014, scopul programului este să dezvolte în continuare o Europă a drepturilor și a egalității în conformitate cu Strategia Europa 2020 2 . 

Raportul de față prezintă rezultatele obținute de program la jumătatea perioadei, precum și aspectele calitative și cantitative ale punerii sale în aplicare, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului DEC pentru perioada 2014-2020 3 .

Perioada de referință pentru evaluarea intermediară este prima jumătate a perioadei de punere în aplicare a programului, între 2014 și mijlocul anului 2017. Evaluarea a vizat programele anuale de lucru pentru anii 2014, 2015 și 2016. În schimb, programul de lucru pentru anul 2017 a fost analizat în principal sub aspectul conceperii și al structurii, dar nu și sub aspectul execuției.

Prezentul raport se bazează pe constatările evaluării 4 realizate de Comisia Europeană, sprijinite de o evaluare desfășurată extern 5 .

1.Introducere și context

Programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” 2014-2020 a înlocuit programele în vigoare în perioada de programare 2007-2013, și anume programul Daphne III, programul „Drepturi fundamentale și cetățenie” și programul Progress 6 .

Programul actual a fost instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.

Conform regulamentului, obiectivul general al programului este:

·să contribuie la dezvoltarea în continuare a unui spațiu în care egalitatea și drepturile persoanelor, consacrate în TUE, în TFUE, în cartă și în convențiile internaționale privind drepturile omului la care Uniunea a aderat, sunt promovate, protejate și puse efectiv în aplicare.

Obiectivele specifice ale programului sunt următoarele:

·promovarea aplicării eficiente a principiului nediscriminării pe criterii de sex, apartenență rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală și respectarea principiului nediscriminării pe criteriile enunțate la articolul 21 din cartă;

·prevenirea și combaterea rasismului, a xenofobiei, a homofobiei și a altor forme de intoleranță;

·promovarea și protecția drepturilor persoanelor cu handicap;

·promovarea egalității între femei și bărbați și dezvoltarea abordării integratoare a acesteia;

·prevenirea și combaterea violenței împotriva copiilor, tinerilor și femeilor și a altor grupuri expuse riscurilor;

·promovarea și protecția drepturilor copilului;

·contribuția la asigurarea celui mai înalt nivel de protecție a vieții private și a datelor cu caracter personal;

·promovarea și îmbunătățirea exercitării drepturilor asociate calității de cetățean al UE;

·asigurarea exercitării de către cetățeni, în calitatea lor de consumatori sau de antreprenori pe piața internă, a drepturilor derivate din legislația Uniunii, având în vedere proiectele finanțate în cadrul Programului privind protecția consumatorilor.

Programul este pus în aplicare de Comisia Europeană prin gestiune centralizată directă.

Din punct de vedere geografic, toate statele membre ale UE sunt eligibile să participe la program. Țările membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb, țările candidate și potențial candidate pot, de asemenea, să participe la program, dacă sunt îndeplinite anumite condiții. Islanda s-a alăturat tuturor obiectivelor specifice ale programului, iar Liechtenstein participă numai la cele legate de nediscriminare, rasism, xenofobie, drepturile persoanelor cu handicap și egalitatea între femei și bărbați.

2.Principalele elemente ale programului și punerea sa în aplicare

În conformitate cu articolul 5 din regulament, programul sprijină o gamă largă de activități, de exemplu activități analitice, de învățare reciprocă, de cooperare, activități de sensibilizare și de diseminare, activități de formare și acțiuni de sprijin pentru principalii actori ale căror activități contribuie la realizarea obiectivelor specifice ale programului. Programul sprijină și organizațiile din toată Europa care activează în domeniul drepturilor sociale și ale omului, cum ar fi: rețele europene; organizații publice sau private, de regulă non-profit; autorități naționale, regionale și locale din statele membre ale UE; organizații neguvernamentale; universități și instituții de cercetare, precum și organizații internaționale.

În ceea ce privește grupurile țintă, adică grupurile care pot beneficia în mod direct din participarea la activitățile programului sau indirect din punerea acestuia în aplicare, printre beneficiarii programului se numără și autoritățile publice, organizațiile neguvernamentale și alte entități din domeniul cercetării care sunt interesate de urmărirea obiectivelor programului. În cadrul grupurilor țintă se regăsesc, de asemenea, toți cetățenii, deoarece obiectivele și inițiativele programului vizează promovarea, protejarea și asigurarea efectivă a egalității și a drepturilor persoanelor, în special a celor afectate de discriminare, de intoleranță sau de violență, inclusiv din rândul migranților și al minorităților.

Astfel cum se prevede în regulament, programul utilizează granturi pentru acțiuni, granturi de funcționare și acțiuni de achiziții ca mecanisme principale de finanțare pentru susținerea unor proiecte legate de obiectivele sale. În timp ce granturile pentru acțiuni durează de regulă doi ani, prin granturile de funcționare anuale programul finanțează rețele europene active în următoarele domenii: nediscriminarea; rasismul, xenofobia, homofobia sau alte forme de intoleranță; handicapurile; egalitatea între femei și bărbați; prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență și promovarea drepturilor copilului.

2.1.Obiectivele specifice ale programului

·Obiectivul specific nr. 1: Promovarea nediscriminării

Programul sprijină proiecte care vizează prevenirea și combaterea discriminării pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. De exemplu, promovarea integrării romilor reprezintă o temă centrală a acestui obiectiv specific. În acest sens, programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” sprijină platformele naționale pentru romi și se derulează în strânsă cooperare cu statele membre ale UE și cu punctele lor de contact naționale pentru romi, precum și cu organizațiile societății civile active în domeniul nediscriminării și al integrării romilor. Programul finanțează, de asemenea, activitățile Rețelei europene a organismelor de promovare a egalității. Sarcina principală a acestei rețele constă în consolidarea cooperării și a schimbului de informații între organismele naționale de promovare a egalității desemnate de statele membre pe teme legate de nediscriminare.

·Obiectivul specific nr. 2: Prevenirea și combaterea rasismului, a xenofobiei, a homofobiei și a altor forme de intoleranță

Proiectele finanțate în acest domeniu contribuie la o mai bună punere în aplicare a legislației UE existente în statele membre și la acordarea de asistență victimelor infracțiunilor motivate de ură și ale discursurilor de incitare la ură. De exemplu, activitățile finanțate ajută la protejarea refugiaților și a migranților împotriva intensificării populismului, a extremismului și a intoleranței.

·Obiectivul specific nr. 3: Promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Scopul operațional al acestui obiectiv specific este acela de a spori gradul de conștientizare și de respectare a drepturilor persoanelor cu handicap, ducând astfel la reducerea obstacolelor, la participarea deplină a acestora în societate și la exercitarea drepturilor lor. Aceasta se realizează preponderent prin granturi de funcționare care sprijină activitățile rețelelor de nivel european care pledează pentru drepturile persoanelor cu handicap și prin activități de achiziții axate pe culegerea de date, pe formare și pe demersuri de sensibilizare. Cu sprijinul programului DEC, în cadrul programului anual de lucru pentru 2014 a fost lansat cardul european pentru dizabilitate 7 , menit să faciliteze călătoriile transfrontaliere pentru persoanele cu handicap.

·Obiectivul specific nr. 4: Promovarea egalității între femei și bărbați

Programul promovează proiecte menite să sprijine statele membre și părțile interesate relevante în demersurile de sporire a echilibrului de gen în toate domeniile vieții, în special în luarea deciziilor economice, și în cele de promovare a independenței economice egale a femeilor și a bărbaților. Finanțarea acordată în cadrul acestui obiectiv are și scopul de a contribui la reducerea disparității de gen la nivelul salariilor, al veniturilor și al pensiilor.

·Obiectivul specific nr. 5: Prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență împotriva copiilor, a tinerilor și a femeilor și a altor grupuri expuse riscurilor

Programul finanțează în principal proiecte care ajută la protejarea și sprijinirea celor mai vulnerabile victime ale violenței, cum sunt femeile și copiii, precum și activitățile de conștientizare și prevenire a violenței, în colaborare cu organizațiile neguvernamentale care lucrează pe teren. De asemenea, se acordă finanțare pentru tratamentul persoanelor care comit acte de violență. Consolidarea sistemelor de protecție a copilului reprezintă una dintre prioritățile Comisiei, iar programul sprijină drepturile copiilor migranți prin finanțarea organizațiilor internaționale care lucrează direct pentru și cu acești copii.

·Obiectivul specific nr. 6: Promovarea drepturilor copilului

Drepturile copilului sunt promovate prin proiecte axate pe justiția în interesul copilului și pe protecția copiilor vulnerabili (cum ar fi cei care părăsesc sistemele de asistență maternală și minorii aflați în conflict cu legea), fiind sprijinite în special activitățile de formare destinate funcționarilor publici, organizațiilor neguvernamentale și avocaților care se ocupă de acești copii.

·Obiectivul specific nr. 7: Protecția vieții private și a datelor cu caracter personal

În domeniul protecției datelor, programul este principala sursă de finanțare din UE. Activitățile desfășurate în cadrul acestui obiectiv specific sunt strâns legate de reforma în materie de protecție a datelor 8 , adoptată în 2016. Prin acest obiectiv, programul vizează finanțarea de proiecte care să sprijine, de exemplu, transpunerea și punerea în aplicare a noii legislații privind protecția datelor de către statele membre, precum și instruirea autorităților de protecție a datelor și a responsabililor cu protecția datelor.

·Obiectivul specific nr. 8: Cetățenia UE

Programul finanțează proiecte (majoritatea constând în activități de sensibilizare) menite să încurajeze includerea cetățenilor UE în viața civică și politică a Uniunii. Prin urmare, sunt sprijinite proiectele care pot ajuta cetățenii să își cunoască mai bine drepturile care decurg din cetățenia Uniunii. Campaniile de informare privind drepturile asociate cetățeniei UE sunt finanțate prin acest obiectiv specific, punându-se un accent special pe drepturile electorale în perspectiva alegerilor europene din 2019.

·Obiectivul specific nr. 9: Drepturile consumatorilor sau ale antreprenorilor

Programul finanțează și proiecte care ajută persoanele fizice, în calitate de consumatori sau de antreprenori pe piața internă, să își exercite drepturile care decurg din dreptul Uniunii Europene. Fondurile UE din acest domeniu au scopul de a contribui la sporirea cunoștințelor și a sensibilizării privind drepturile consumatorilor, în special pe piața digitală.

2.2.Buget

Bugetul total al Programului pentru perioada 2014-2020 este de 439 473 000 EUR. Cea mai mare rată de angajare (94,91 %) a fost realizată în 2016 (a se vedea tabelul 1). Potrivit surselor disponibile, programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” alocă aproximativ 23 % din resursele disponibile acțiunilor de achiziții, deși distribuția între obiectivele sale specifice nu este omogenă 9 .

Tabelul 1: Angajamentul anual al programului DEC 2014-2016

Surse: Rapoartele de monitorizare anuale (rapoartele privind punerea în aplicare a programelor anuale de lucru și baza de date a proiectelor pentru 2016)

În general, au fost angajate majoritatea resurselor alocate pentru granturi (rata de angajament fiind de aproximativ 90 %).

În ceea ce privește sumele planificate, cel mai ambițios obiectiv specific este acela de prevenire a violenței împotriva copiilor, urmat de cel privind nediscriminarea. Împreună, aceste două obiective absorb mai mult de 20 % din bugetul angajat (26 %). La polul opus, tot din punctul de vedere al sumelor planificate, cele mai modeste obiective specifice sunt cele privind drepturile copilului, cetățenia UE, protecția consumatorilor și protecția datelor.

Concret, bugetul alocat granturilor a fost împărțit între obiectivele specifice ale programului astfel cum se ilustrează în figura 1 de mai jos.

 Figura 1: Bugetul angajat în funcție de tipologia intervenției, pe fiecare obiectiv specific

Sursa: Rapoartele anuale privind punerea în aplicare a programelor anuale de lucru pentru 2014 și 2015, plus extrase din proiectul pentru 2016. GA (granturi pentru acțiuni), GF (granturi de funcționare), ACHIZ (acțiuni de achiziții), DCOP (Promovarea drepturilor copilului), DCET (Promovarea drepturilor care decurg din cetățenia Uniunii), DCON (Respectarea drepturilor consumatorilor), DDAP (Prevenirea violenței împotriva copiilor, a tinerilor, a femeilor și a altor grupuri expuse riscurilor), DDAT (Asigurarea celui mai înalt nivel de protecție a datelor), DDIS (Promovarea nediscriminării), DHAN (promovarea drepturilor persoanelor cu handicap), DGEN (Promovarea egalității între femei și bărbați și abordarea integratoare a egalității de gen), DRAS (Combaterea rasismului, a xenofobiei, a homofobiei și a altor forme de intoleranță)

În timp ce obiectivul specific privind nediscriminarea este realizat printr-un amestec echilibrat de granturi pentru acțiuni, granturi de funcționare și activități de achiziții, obiectivul specific privind combaterea violenței este realizat mai ales prin granturi pentru acțiuni.

2.3.Cereri primite și proiecte selectate

Datele pentru 2014 și 2015 referitoare atât la granturile pentru acțiuni, cât și la granturile de funcționare au arătat că obiectivele specifice care au atras cel mai mare număr de propuneri sunt cele legate de promovarea nediscriminării și prevenirea violenței (a se vedea figura 2 de mai jos).

Figura 2: Numărul de granturi pentru acțiuni și granturi de funcționare acordate și numărul de propuneri depuse, pe obiective specifice și pe ani (2014-2015)

Sursa: Rapoartele anuale privind punerea în aplicare a programelor anuale de lucru pentru 2014 și 2015. DCOP (Promovarea drepturilor copilului), DCET (Promovarea drepturilor care decurg din cetățenia Uniunii), DDAP (Prevenirea violenței împotriva copiilor, a tinerilor, a femeilor și a altor grupuri expuse riscurilor), DDIS (Promovarea nediscriminării), DHAN (promovarea drepturilor persoanelor cu handicap), DGEN (Promovarea egalității între femei și bărbați și abordarea integratoare a egalității de gen), DRAS (Combaterea rasismului, a xenofobiei, a homofobiei și a altor forme de intoleranță)

În perioada vizată de programele anuale de lucru 2014-2016 au fost finanțate 352 de proiecte. În medie, analizând rata de finanțare în urma cererilor de propuneri din 2014 și 2015 10 , se constată că aceasta variază între 7 % și 27 % pentru aproape toate obiectivele specifice, deci este destul de scăzută. Numai în cadrul obiectivului privind promovarea drepturilor persoanelor cu handicap s-au acordat granturi pentru aproape toate propunerile depuse. Al doilea loc este ocupat de rata de finanțare observată în 2014 pentru obiectivul specific privind egalitatea de gen (aproape 58 %).

În 2016 s-a înregistrat o scădere a numărului de propuneri primite, care a coincis cu lansarea Portalului participanților 11 . Această tendință nu a determinat însă o reducere semnificativă a numărului de proiecte aprobate.

2.4.Principalele realizări ale programului

Introducerea unui sistem de indicatori pentru actualul program „Drepturi, egalitate și cetățenie” s-a dovedit a fi adecvată pentru măsurarea realizărilor sale.

Pentru obiectivul general al programului (și anume „dezvoltarea în continuare a unui spațiu în care egalitatea și drepturile persoanelor, consacrate în TUE, în TFUE, în cartă și în convențiile internaționale privind drepturile omului la care Uniunea a aderat, sunt promovate, protejate și puse efectiv în aplicare”) au fost stabilite ținte, pe baza a cinci indicatori 12 .

Dat fiind faptul că progresele înregistrate înspre obținerea realizărilor și a rezultatelor programului au fost bune până acum, este rezonabil să ne așteptăm ca programul să înregistreze progrese importante și înspre atingerea obiectivului său general. Cu toate acestea, principala dificultate analitică constă în urmărirea modificărilor înregistrate de indicatorii globali și în corelarea acestora cu intervențiile specifice ale programului.

Mai precis, se poate preconiza atingerea a două dintre cele cinci ținte stabilite în ceea ce privește obiectivul general al programului, și anume cele legate de diferența de remunerare dintre femei și bărbați și de cunoașterea drepturilor care decurg din cetățenia UE. Este de așteptat ca programul să contribuie substanțial mai ales la atingerea obiectivelor legate de cunoașterea drepturilor care decurg din cetățenia UE, deoarece programul are un impact direct prin accentul pus pe măsurile de sensibilizare menite să favorizeze o schimbare în acest sens.

În schimb, contribuția programului va fi probabil mai mult indirectă în ceea ce privește îndeplinirea țintelor privind ratele de ocupare ale femeilor, reprezentarea femeilor la nivelurile decizionale superioare și rata de ocupare a persoanelor cu handicap, deoarece schimbarea în aceste domenii presupune o schimbare structurală mai pronunțată a piețelor forței de muncă și a structurilor economice, care se află în afara sferei directe de influență a programului. Cu toate acestea, potrivit evaluării realizate, programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” are un rol important și în sprijinirea unor astfel de schimbări structurale.

În ceea ce privește progresele înregistrate în realizarea celor nouă obiective specifice, contribuția programului este directă și va duce probabil la atingerea țintelor stabilite pentru obiectivele specifice privind combaterea discriminării, conștientizarea drepturilor care decurg din cetățenia UE și drepturile consumatorilor.

În schimb, în cadrul altor obiective specifice contribuția sa este mai degrabă indirectă. Acest lucru este valabil în cazul obiectivului specific privind promovarea egalității de gen, majoritatea țintelor căruia nu vor fi probabil îndeplinite, deoarece este necesară o schimbare structurală mai pronunțată a piețelor forței de muncă și a structurilor economice, ceea ce nu se înscrie în sfera directă de influență a programului.

În general, potrivit rezultatelor evaluării, activitățile programului contribuie la realizarea obiectivelor sale specifice, dar impactul este destul de moderat, atât din cauza valorii limitate a resurselor programului (de exemplu, în domeniul egalității de gen și al drepturilor care decurg din cetățenia UE), cât și din cauza faptului că schimbarea este influențată de mulți alți factori și politici diferite.

2.5.Participanți și parteneriate

Datorită relaționării și interconectării dintre ele, parteneriatele transnaționale contribuie în mod esențial la eficacitatea programului. Într-adevăr, potrivit majorității respondenților, parteneriatele create în cadrul programului i-au ajutat să își îmbunătățească structurile organizatorice în ceea ce privește desfășurarea proiectelor, durabilitatea rezultatelor și capacitățile globale. Un număr mai mic de beneficiari au declarat, de asemenea, că parteneriatele au avut un impact pozitiv asupra capacităților lor de a strânge fonduri.

Evaluarea parteneriatelor formate a relevat și o reprezentare adecvată a beneficiarilor pe tipuri de organizații (39 % din totalul beneficiarilor sunt organizații non-profit și doar 5 % sunt entități private cu scop lucrativ), însă o compoziție geografică neuniformă a organizațiilor participante (la fel ca în cazul programelor anterioare).

Țările cu cel mai mare număr de organizații solicitante (în calitate fie de coordonatori, fie de parteneri) sunt Italia (în cea mai mare parte) și Spania (într-o măsură mai mică), urmate de Grecia, Regatul Unit, România și Bulgaria, iar aproximativ 50 % din granturile pentru acțiuni acordate s-au îndreptat către organizații din aceleași șase țări.

3.Ce a realizat programul DEC?

După cum reiese din evaluare, la jumătatea perioadei performanțele programului sunt în general bune în ceea ce privește obiectivele sale specifice legate de eficacitate, eficiență, relevanță, coerență/complementaritate/sinergii și valoare adăugată europeană. Sunt necesare și îmbunătățiri, în special în ceea ce privește echitatea programului.

3.1.Eficacitatea 13

Programul înregistrează progrese importante în atingerea obiectivelor sale generale și specifice. Cu toate acestea, uneori este dificil ca modificările indicatorilor globali să fie urmărite și corelate cu intervențiile programului în sine, deoarece unele modificări sunt influențate de mulți alți factori diferiți. Indicatorii de monitorizare selectați pentru măsurarea realizărilor programului sunt în general adecvați, dar ar putea fi realizate unele îmbunătățiri.

Rezultatul principal obținut la nivelul tuturor obiectivelor specifice constă în îmbunătățirea aptitudinilor și a competențelor profesioniștilor. O altă realizare importantă a programului o constituie contribuția la schimbarea sistemică prin rezultatele proiectelor, printre care se numără instrumentele, procedurile, serviciile și politicile mai bune dezvoltate în cadrul obiectivelor specifice.

În opinia majorității beneficiarilor, activitățile de comunicare întreprinse de Comisie pentru promovarea programului au fost în mare măsură reușite, ceea ce a făcut ca popularitatea programului să crească în comparație cu programele anterioare. Cu toate acestea, este nevoie să se mențină eforturile necesare pentru ca programul să ajungă la cunoștința tuturor potențialilor solicitanți de finanțare din toate statele membre.

Beneficiul programului a fost ridicat în comparație cu programele anterioare inclusiv în ceea ce privește cererile primite și granturile acordate.

O altă evoluție pozitivă a fost reprezentată de nivelul ridicat de execuție financiară a programului, deoarece nivelul finanțării cerute de solicitanți și acordate în raport cu fiecare obiectiv specific în anii 2014-2015 este ușor mai mare decât în ​​programele anterioare.

În plus, pe baza mai multor indicatori și potrivit părților interesate chestionate și intervievate, evaluarea a arătat că s-au înregistrat progrese în ceea ce privește îmbunătățirea nivelului de cunoaștere a legislației UE și a politicilor, drepturilor și valorilor UE. De asemenea, parteneriatele formate pe parcursul activităților programului au avut efecte pozitive asupra competențelor și capacităților beneficiarilor și ale participanților la program.

În ceea ce privește sustenabilitatea activităților programului după terminarea finanțării, majoritatea părților interesate chestionate au considerat că este foarte probabil ca acțiunile să fie durabile, în sensul că noile competențe și cunoștințe dobândite, gradul crescut de sensibilizare și instrumentele și procedurile create se vor menține și după încheierea proiectelor. Așteptarea ca activitățile de formare să continue după finalizarea proiectelor a fost puțin mai scăzută. În schimb, doar o treime dintre respondenți s-au așteptat ca parteneriatele finanțate pe parcursul proiectului să continue și după perioada de finanțare. În mod similar, puține părți interesate au considerat că parteneriatele formate pe parcursul proiectelor finanțate prin program le-au sporit capacitățile de strângere de fonduri. În general, există foarte puține dovezi cu privire la sustenabilitatea rezultatelor proiectului după terminarea finanțării.

În fine, peste 80 % dintre respondenții sondajului declară că Programul are o eficacitate (foarte) mare în satisfacerea nevoilor grupurilor țintă relevante. De asemenea, peste 70 % dintre beneficiarii programului chestionați în cadrul evaluării au considerat că programul a fost extrem de eficace în vizarea domeniilor corecte de politică și a celor mai relevante grupuri țintă.

I

3.2.Eficiența 14

Analiza eficienței se bazează pe o evaluare calitativă a percepției beneficiarilor asupra rentabilității acțiunilor, dat fiind că datele limitate disponibile în legătură cu costurile și beneficiile intervenției programului nu permit aplicarea metodologiilor cantitative standard pentru o analiză cost-beneficiu. Potrivit majorității beneficiarilor și a reprezentanților statelor membre, costurile programului sunt fie proporționale cu beneficiile, fie mai mari decât acestea. De exemplu, performanța proiectelor în ceea ce privește activitățile de formare depășește așteptările în cazul mai multor obiective specifice, de exemplu în cel de prevenire a violenței împotriva copiilor, a tinerilor și a femeilor, lucru cu atât mai remarcabil având în vedere cheltuielile mai reduse efectuate (aproximativ 60 % din cele estimate).

O altă realizare esențială a programului, în comparație cu cele anterioare, a fost diminuarea sarcinii suportate de beneficiari în ceea ce privește timpul și resursele financiare.

În plus, în opinia părților interesate, schimbările în conceperea Programului, față de perioada 2007-2013, constituie cel mai important factor al eficienței proiectelor în atingerea rezultatelor.

Beneficiarii consideră că instrumentele de finanțare actuale sunt adecvate pentru program. Cu toate acestea, ei sunt de părere că ar fi util să se utilizeze măsuri alternative, cum ar fi microcreditarea și împrumuturile mici.

În fine, câțiva beneficiari au subliniat faptul că durata relativ lungă dintre depunerea propunerii și începerea activităților proiectului este problematică pentru eficiența acestora, deoarece, în această perioadă îndelungată, factorii contextuali se pot schimba, impunând un efort suplimentar de adaptare a proiectului la noul context.

3.3 Relevanța 15

Programul este foarte relevant pentru nevoile părților interesate și ale beneficiarilor săi, de exemplu în ceea ce privește dezvoltarea cunoștințelor, formarea, sensibilizarea și sprijinul structural. În acest sens, părțile interesate chestionate în cadrul evaluării au avut o opinie foarte bună cu privire la relevanța acțiunilor programului în satisfacerea nevoilor acestora. Cu toate acestea, evaluarea a identificat și unele lacune, legate de nevoile câtorva cetățeni și părți interesate care ar putea beneficia de o mai mare atenție din partea programului, cum ar fi femeile supuse discriminării multiple (de exemplu, femeile migrante, cele cu handicap și cele în vârstă).

Nevoile identificate la momentul adoptării programului sunt încă relevante, deoarece, după cum demonstrează evaluarea realizată, îndeplinirea câtorva dintre obiective (în special în ceea ce privește egalitatea de gen sau drepturile persoanelor cu handicap) este puțin probabilă, deoarece progresul a fost lent.

Programul este, de asemenea, suficient de flexibil pentru a încorpora nevoile emergente. 

Un alt indiciu al relevanței continue a programului pentru nevoile actuale este creșterea numărului de cereri de finanțare aprobate față de programele anterioare, în special în ceea ce privește obiectivele specifice legate de violența împotriva copiilor, de nediscriminare și de combaterea rasismului.

3.4 Coerență, complementaritate, sinergii 16

Potrivit beneficiarilor, programul prezintă un nivel ridicat de coerență internă (între obiectivele specifice și intervenții) și un nivel ridicat de coerență externă și de complementaritate cu alte instrumente, programe și acțiuni ale UE.

În evaluare nu s-au constatat suprapuneri semnificative cu alte programe finanțate de UE. Acest lucru pare să confirme faptul că obiectivele specifice sunt mai raționalizate și mai clar definite în comparație cu programele anterioare.

În plus, programul este foarte coerent cu principiile convenite la nivel internațional, cum ar fi Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.

De asemenea, potrivit unui procentaj de aproximativ 90 % dintre beneficiari, programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” este în ansamblu consecvent, în privința obiectivelor, a țintelor și a tipurilor de acțiuni, cu politicile naționale din același domeniu.

3.5 Valoarea adăugată europeană 17

Dimensiunea „europeană” și transnațională inerentă programului se află la baza valorii adăugate europene a acestuia. În opinia majorității beneficiarilor, în lipsa activităților programului, nu ar fi avut loc proiecte similare sau acestea nu ar fi putut să aibă aceeași amploare în ceea ce privește numărul de beneficiari și de grupuri țintă, din cauza insuficienței resurselor disponibile la nivelul statelor membre. Acest lucru este deosebit de relevant pentru acțiunile de formare în domeniul prevenirii tuturor formelor de violență și în domeniul protecției datelor. În mod similar, finanțarea oferită de UE organizațiilor de la nivelul Uniunii este deosebit de importantă, deoarece rețelelor transnaționale le-ar fi și mai dificil să obțină finanțare pe plan național. În plus, proiectele finanțate prin program, potrivit părților interesate chestionate, par să aibă o calitate superioară și să fie mai inovatoare decât cele finanțate la nivel național. Ca mențiune specială, deoarece permit experimentarea unor abordări inovatoare, aceste proiecte pot fi folosite pentru a prezenta guvernelor naționale beneficiile activităților întreprinse. De exemplu, activitățile de formare care ilustrează comportamentul agresiv în școli nu aplică de obicei metode inovatoare, cum ar fi cele care îi implică atât pe agresori, cât și pe victime, iar un alt exemplu îl constituie proiectele care au ca scop testarea cardului european pentru dizabilitate. Acestea au fost sprijinite în cadrul obiectivului specific privind drepturile persoanelor cu handicap și au avut drept scop înființarea în țările respective a unor organizații naționale pentru cardul european pentru dizabilitate (entități guvernamentale sau neguvernamentale), precum și stabilirea pachetului național de beneficii pe care statele membre sunt gata să le pună în comun.

În fine, cererea de finanțare prin intermediul programului a fost constant ridicată pe toată durata desfășurării acestuia. Toate aceste constatări sugerează că există o cerere susținută de acțiuni la nivelul UE în domeniile vizate de program.

3.6 Echitatea 18

Programul a oferit sprijin specific promovării priorităților transversale privind egalitatea de gen, drepturile copilului și drepturile persoanelor cu handicap.

Problema abordării integratoare a egalității de gen este promovată printr-un obiectiv specific dedicat. În plus, au fost finanțate acțiuni cu implicații pentru egalitatea de gen și în cadrul altor obiective specifice. Acest lucru înseamnă că au fost dedicate resurse financiare semnificative în mod direct pentru promovarea egalității de gen și pentru abordarea integratoare a egalității de gen. Principiile și mecanismele acestei abordări se reflectă în toate etapele programului – programare, punere în aplicare și monitorizare –, dar sunt încă necesare o mai mare consolidare a protecției femeilor care se confruntă cu dezavantaje multiple și o mai mare implicare a organismelor de promovare a egalității în stabilirea priorităților programului.

În ceea ce privește protecția drepturilor copilului, programul are două obiective specifice care vizează direct promovarea drepturilor copilului. În plus, și alte obiective specifice ar putea finanța acțiuni potențial relevante pentru copii. De asemenea, respectarea drepturilor copilului este consolidată prin faptul că organizațiile care solicită finanțare, care vor lucra direct cu copiii pe parcursul desfășurării proiectului, trebuie să prezinte Comisiei o descriere a politicii lor de protecție a copilului. Cu toate acestea, ar putea fi îmbunătățită în continuare integrarea drepturilor copilului în toate etapele programului, în special prin implicarea organismelor care reprezintă interesul copiilor în stabilirea priorităților programului.

Programul prevede un obiectiv specific pentru promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și unul privind promovarea aplicării eficiente a principiului nediscriminării, inclusiv pe criterii de handicap. S-a acordat finanțare pentru toate propunerile depuse în cadrul acestui obiectiv specific. Integrarea drepturilor persoanelor cu handicap în toate etapele programului trebuie să fie sporită, în special printr-o legătură directă cu Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap și printr-o mai mare implicare a organismelor care reprezintă interesele persoanelor cu handicap în stabilirea priorităților programului.

Tot în legătură cu echitatea, programul nu pare să țină seama de nevoile persoanelor care suferă de dezavantaje multiple, deoarece obiectivele specifice nu oferă sprijin pentru sinergii și pentru acțiuni destinate grupurilor care se încadrează în două sau mai multe dintre ele.

În plus, cofinanțarea pare să constituie un obstacol pentru organizațiile neguvernamentale mici care doresc să participe la program.

În fine, în viitor programul ar trebui să încerce să-și distribuie resursele în mod mai echilibrat între diferitele grupuri țintă ale beneficiarilor și ale statelor membre.

Pentru a înțelege mai bine modul în care programul promovează echitatea prin activitățile finanțate, se vor colecta date privind participanții, defalcate pe sex, handicap sau vârstă, conform cerințelor regulamentului, dar acest lucru nu se realizează încă.

3.7 Oportunitatea simplificării 19

Conform evaluării, modul actual de gestiune directă este adecvat având în vedere dimensiunea și obiectivele programului. Cu toate acestea, în opinia majorității beneficiarilor ar fi oportună simplificarea în continuare a punerii în aplicare, a gestiunii și a modului de concepere a programului. Printre motivele prezentate, beneficiarii au indicat de exemplu că raportarea financiară este prea detaliată, în special în comparație cu cele aplicate în cadrul altor programe ale UE (de exemplu, „Orizont 2020” și Erasmus+), și au subliniat posibilitatea de a reduce sarcina administrativă actuală în ceea ce privește redactarea propunerilor și cerințele de monitorizare și de raportare.

O altă sugestie importantă din partea beneficiarilor se referă la granturile de funcționare, a căror durată ar putea fi extinsă, în opinia lor, la cel puțin doi ani (în loc de unul) pentru a reduce povara administrativă asociată procedurilor de depunere a propunerilor de proiecte și de gestionare a acestora. Pe de altă parte, granturile de funcționare anuale permit Comisiei să supravegheze activitățile organizațiilor finanțate și oferă o mai mare flexibilitate de adaptare a activității beneficiarilor la nevoile emergente din domeniile lor de competență.

În plus, lipsa costurilor standard duce uneori la negocieri îndelungate între partenerii de proiect cu privire la costurile diverselor activități.

În ceea ce privește aspectele pozitive, beneficiarii și funcționarii Comisiei au convenit că sistemul recent introdus de depunere a propunerilor (Portalul participanților) reprezintă un pas în direcția simplificării procesului de depunere și a îmbunătățirii colectării și agregării datelor de monitorizare. Cu toate acestea, ar fi oportună o simplificare mai mare a procesului, în special în ceea ce privește documentația administrativă care trebuie depusă.

În plus, o altă problemă esențială în opinia beneficiarilor este aceea că majoritatea fondurilor disponibile prin program sunt relativ inaccesibile micilor organizații neguvernamentale ale societății civile, din cauza sumelor de cofinanțare necesare pentru cuantumul stabilit al granturilor.

În sfârșit, un element care ține de povara administrativă, valabil pentru toți beneficiarii, este durata excesivă a perioadei dintre depunerea propunerilor și începerea activităților din cadrul proiectelor.

4. Concluzii și perspective

Rolul crucial al programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” în dezvoltarea unui spațiu european al egalității și al drepturilor a fost deosebit de important la începutul programului în sine, când efectele crizei economice și evoluțiile politice și societale conexe din Europa puteau fi încă resimțite în numeroase state membre.

Prezentul raport privind evaluarea intermediară a programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” 2014-2020 confirmă relevanța acestuia în ceea ce privește contribuția la promovarea valorilor UE relevante, cum ar fi respectarea demnității umane, drepturile fundamentale, nediscriminarea, toleranța, solidaritatea și egalitatea de gen, precum și la consolidarea și sprijinirea dezvoltării unei cetățenii a UE mai puternice. Structura actuală a programului pare a fi adecvată și suficient de flexibilă pentru atingerea obiectivelor sale generale și specifice. Ca mențiune specială, obiectivele specifice ale programului demonstrează un efort de soluționare a problemelor identificate în programele anterioare dintr-o perspectivă transversală. Acest efort a avut drept rezultat la un program mai raționalizat, poziționat la intersecția dintre egalitate și drepturile persoanelor, în care contribuția activităților la realizarea obiectivelor specifice este mai simplă.

În acești ani, programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” a demonstrat o mare valoare adăugată europeană, atât în ​​ceea ce privește impactul pozitiv asupra participanților și asupra grupurilor țintă, cât și rolul său de completare a altor instrumente de finanțare și inițiative în materie de politici ale UE.

În cadrul elaborării viitorului buget și a viitoarelor programe de finanțare ale UE, Comisia, pe baza rezultatelor evaluării intermediare, va aborda toate aspectele identificate ca necesitând îmbunătățiri, în special nevoia unei mai mari concentrări asupra nevoilor emergente, revizuirea indicatorilor de monitorizare și realizarea unui mai bun echilibru geografic între beneficiari.

(1)

Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 din 17 decembrie 2013 de instituire a programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” pentru perioada 2014-2020 (JO L 354, 28.12.2013).

(2)

 Pentru mai multe informații despre Strategia Europa 2020, a se vedea https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-and-fiscal-policy-coordination/eu-economic-governance-monitoring-prevention-correction/european-semester/framework/europe-2020-strategy_ro .

(3)

Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 din 17 decembrie 2013 de instituire a programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” pentru perioada 2014-2020 (JO L 354, 28.12.2013).

(4)

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul privind evaluarea intermediară a punerii în aplicare a programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” 2014-2020.

(5)

Evaluare intermediară a programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” 2014-2020, Ernst & Young Financial-Business Advisors, raport final, aprilie 2018, publicat.

(6)

Comisia Europeană (2015), Evaluare ex-post a cinci programe puse în aplicare în cadrul perspectivei financiare 2007-2013 – Raport final. Evaluarea unui program specific: Programul Daphne, http://ec.europa.eu/justice/grants1/files/expost_evaluations_2007_2013/daphne_programme_evaluation__final_report.pdf ; Evaluarea unui program specific: „Drepturi fundamentale și cetățenie”, http://ec.europa.eu/justice/grants1/files/expost_evaluations_2007_2013/frc_programme_evaluation_final_report.pdf ; Evaluare ex-post a Programului pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială – PROGRESS 2007-2013 și recomandări pentru programele ulterioare, până la PROGRESS 2014-2020 http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=12610&langId=en .

(7)

Pentru mai multe informații despre cardul european pentru dizabilitate, a se vedea     http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1139&langId=ro .

(8)

Pentru mai multe informații despre reforma în materie de protecție a datelor, a se vedea https://ec.europa.eu/info/law/law-topic/data-protection_ro .

(9)

Acțiunile de achiziții reprezintă 100 % din cheltuielile planificate ale obiectivului specific privind drepturile consumatorilor, 65 % din cele ale obiectivului specific referitor la cetățenie și mai puțin de 5 % din bugetul total planificat privind obiectivul specific privind prevenirea rasismului. Toate celelalte obiective specifice alocă activităților de achiziții între 11 % și 55 % din bugetul planificat.

(10)

Rata de finanțare din 2016 nu poate fi calculată pe baza informațiilor disponibile.

(11)

  Portalul participanților este o platformă electronică utilizată pentru gestionarea propunerilor primite în urma cererilor de propuneri publicate în cadrul programului „Drepturi, egalitate și cetățenie”. Conform rezultatelor evaluării, noul portal ar putea să aducă o simplificare chiar mai mare, în special în ceea ce privește documentația administrativă care trebuie depusă, pentru a încuraja participarea organizațiilor mai mici sau mai puțin experimentate.

(12)

Indicator de rezultat 1: rata de ocupare a femeilor din grupa de vârstă 20-64 ani: țintă: 75 % (atât pentru femei, cât și pentru bărbați); obiectiv principal în strategia Europa 2020: 71 % pentru femei. Indicator de rezultat 2: rata de ocupare a persoanelor cu handicap: țintă: 55 %. Indicator de rezultat 3: diferența de remunerare între femei și bărbați: țintă: 14 %. Indicator de rezultat 4: procentajul de femei în funcții de conducere neexecutive din consiliile de administrație ale societăților cotate la bursă: țintă: 40 %. Indicator de rezultat 5: procentajul europenilor care se consideră „bine” sau „foarte bine” informați despre drepturile pe care le au în calitate de cetățeni ai Uniunii: țintă: 51 %.

(13)

 Eficacitate: dacă și în ce măsură programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” și-a atins obiectivul general, precum și cele nouă obiective specifice, și care sunt factorii care au contribuit la aceste realizări.

(14)

 Eficiență: dacă și în ce măsură costurile programului au fost proporționale, având în vedere beneficiile obținute și parametrii/factorii care au contribuit la aceste rezultate.

(15)

 Relevanță: dacă și în ce măsură programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” răspunde nevoilor și problemelor grupurilor țintă identificate în evaluarea impactului din 2011 și în temeiul legal al programului, precum și problemelor emergente, și dacă obiectivele sale sunt încă relevante pentru nevoile și problemele beneficiarilor.

(16)

 Coerență/complementaritate/sinergii: dacă și în ce măsură programul este coerent cu alte intervenții la nivelul UE și la nivel internațional, de exemplu cu programele anterioare ale UE în domeniu, cu activități sprijinite prin alte instrumente ale Uniunii și, în general, cu prioritățile europene în domeniile vizate de program.

(17)

 Valoare adăugată europeană: măsura în care efectele acțiunilor întreprinse la nivelul UE se adaugă la valoarea care ar fi rezultat doar din acțiunile la nivel național.

(18)

 Echitate: dacă și în ce măsură programul a distribuit în mod echitabil resursele disponibile între beneficiarii din diferite state membre, a luat în considerare nevoile grupurilor țintă, a promovat o abordare integratoare a egalității de gen, drepturile copilului și drepturile persoanelor cu handicap.

(19)

 Oportunitatea simplificării: dacă și în ce măsură gestiunea programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” ar putea fi simplificată în continuare.