COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 23.10.2018

COM(2018) 491 final

RAPORT AL COMISIEI

RAPORTUL ANUAL PE 2017





PRIVIND RELAȚIILE DINTRE COMISIA EUROPEANĂ ȘI
PARLAMENTELE NAȚIONALE

RAPORTUL ANUAL PE 2017
PRIVIND RELAȚIILE DINTRE COMISIA EUROPEANĂ ȘI
PARLAMENTELE NAȚIONALE

1.INTRODUCERE

În 2017, relațiile dintre parlamentele naționale și Comisia Europeană au continuat să fie intense și fructuoase, atât în ceea ce privește vizitele și reuniunile dintre membrii Comisiei și membrii parlamentelor naționale, cât și numărul de opinii ale parlamentelor naționale primite în cadrul mecanismului de control al subsidiarității sau al „dialogului politic”.

Parlamentele naționale au participat în mod activ la dezbaterea privind viitorul Europei, lansată odată cu Cartea albă a Comisiei în martie 2017 și cele cinci documente de reflecție ulterioare, cu privire la care Comisia a primit în total 23 de opinii până la sfârșitul anului 2017. Politicile care au declanșat cel mai mare număr de opinii ale parlamentelor naționale au inclus Uniunea energetică, mobilitatea transportului rutier și serviciile publice. De asemenea, securitatea, migrația și azilul au continuat să constituie subiecte importante ale opiniilor și ale dezbaterilor parlamentare, dar la fel de importante au fost și piața internă și afacerile sociale. Brexitul a făcut obiectul unei opinii comune a statelor din grupul de la Vișegrad și al unui număr de 16 opinii ale Camerei Lorzilor (House of Lords).

Rolul extrem de important al parlamentelor naționale, inclus deja în prioritatea nr. 10 „O uniune a schimbărilor democratice” a acestei Comisii, a fost subliniat în continuare de președintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii din septembrie 2017, când a făcut referire la rolul acestora în intensificarea lucrărilor privind viitorul Europei și a anunțat informarea deplină a acestora – și a parlamentelor regionale – chiar din prima zi, cu privire la negocierile pentru încheierea acordurilor comerciale. De asemenea, parlamentele regionale cu competențe legislative continuă să se implice în controlul subsidiarității și în dezbaterea aspectelor politice și instituționale relevante pentru acestea.

Propunerea de modalități pentru o mai bună implicare a parlamentelor naționale și a autorităților regionale și locale în elaborarea și punerea în aplicare a legislației Uniunii a reprezentat, de asemenea, unul dintre obiectivele principale ale Grupului de lucru privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient”, care a fost înființat de președintele Juncker în noiembrie 2017 și care, sub președinția prim-vicepreședintelui, a prezentat Comisiei raportul său la 10 iulie 2018 1 .

Raportul se concentrează asupra dialogului politic al Comisiei cu parlamentele naționale, inițiat în 2006. Mecanismul de control al subsidiarității, care conferă parlamentelor naționale dreptul de a evalua măsura în care propunerile legislative din domenii care nu țin de competența exclusivă a Uniunii Europene respectă principiul subsidiarității, este abordat în Raportul anual pe 2017 privind subsidiaritatea și proporționalitatea 2 . Raportul respectiv, publicat în paralel, trebuie considerat ca fiind complementar prezentului raport.

2.DIALOGUL POLITIC CU PARLAMENTELE NAȚIONALE

a. Observații generale cu privire la opiniile scrise 

În 2017, parlamentele naționale au adresat Comisiei 576 de opinii (inclusiv 52 de avize motivate). Aceasta reprezintă o ușoară scădere de 7 % față de 2016, când parlamentele naționale au emis 620 de opinii. Numărul de avize motivate prezentate în 2017 (52) a fost cu 20 % mai mic decât în 2016 (65 de avize motivate), însă procentul acestora a rămas similar (9-10,5 % din numărul total de opinii).

b. Participare și domeniu de aplicare

La fel ca în anii precedenți, numărul de opinii transmise Comisiei a diferit substanțial între parlamentele naționale. Cele mai active 10 camere au emis aproape 74 % din opinii (adică
424 de opinii), ceea ce reprezintă un procent foarte similar celui observat anterior (2016: 73 %, 2015: 70 %).

Camera care a prezentat cel mai mare număr de opinii în 2017 a fost Assembleia da República din Portugalia. Cele 64 de opinii ale acesteia au reprezentat aproximativ 11 % din numărul total de opinii primite. Celelalte parlamente sau camere naționale care au trimis cel mai mare număr de opinii în 2016 au fost și cele mai active în 2017: Senato della Repubblica din Italia (56 de opinii); Senát din Republica Cehă(53 de opinii), Camera dei Deputati din Italia (45 de opinii), Bundesrat din Germania (43 de opinii), Camera Deputaților din România (41 de opinii),
Cortes Generales din Spania (38 de opinii) 3 , Senatul din România (33 de opinii), Sénat din Franța (29 de opinii) și House of Lords din Regatul Unit (22 de opinii). Pentru informații detaliate, a se vedea anexa 1.

c. Principalele subiecte ale opiniilor în dialogul politic

Următoarele pachete legislative, precum și seria de documente de reflecție care au urmat
Cărții albe privind viitorul Europei, s-au aflat printre cele care au atras cea mai mare atenție din partea parlamentelor naționale (pentru mai multe detalii, a se vedea anexa 2):

-Cartea albă privind viitorul Europei și documentele de reflecție 4 – 23 de opinii;

-Pachetul „Energie curată pentru toți europenii” 5 – 62 de opinii cu privire la diferite elemente ale pachetului;

-Pachetul privind serviciile 6 – 22 de opinii; și

-Pachetul de mobilitate „Europa în mișcare” 7 – 21 de opinii.

·Cartea albă privind viitorul Europei și documentele de reflecție

La 1 martie 2017, Comisia a adoptat o Carte albă privind viitorul Europei 8 , care a prezentat o serie de cinci scenarii diferite privind modul în care UE-27 ar putea evolua până în 2025 și care vizează lansarea unui proces de reflecție, dezbatere și decizie cu privire la viitorul Uniunii. Această Carte Albă a fost completată de cinci documente de reflecție pe teme specifice:

·Documentul de reflecție privind dimensiunea socială a Europei 9 , adoptat la 26 aprilie 2017, prezintă opțiuni cu privire la modul în care dimensiunea socială a Europei ar putea fi dezvoltată în viitor;

·Documentul de reflecție privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare 10 , adoptat la 10 mai 2017, analizează modul în care Uniunea Europeană poate să valorifice la maximum oportunitățile oferite de globalizare și să răspundă provocărilor care vin odată cu ea;

·Documentul de reflecție privind aprofundarea uniunii economice și monetare 11 , adoptat la 31 mai 2017, urmărește să stimuleze dezbaterea privind uniunea economică și monetară, precum și arhitectura sa viitoare;

·Documentul de reflecție privind viitorul apărării europene 12 , adoptat la 7 iunie 2018, prezintă scenarii posibile privind viitorul apărării europene; și

·Documentul de reflecție asupra viitorului finanțelor UE 13 , adoptat la 28 iunie 2018, prezintă posibilități și opțiuni de reformă, conturând oportunitățile, riscurile și compromisurile pentru viitorul bugetului UE.

În 2017, 8 parlamente naționale 14 au prezentat în total 23 de opinii cu privire la Cartea albă și/sau la documentele de reflecție.

Cinci opinii 15 au făcut referire la Cartea albă. Acestea au subliniat în special necesitatea de a obține un sprijin mai larg pentru politicile Uniunii din partea cetățenilor, precum și de a menține unitatea Uniunii Europene și de a respinge o Europă cu mai multe viteze. Câteva au formulat idei cu privire la modul în care pot fi implicate mai bine parlamentele naționale în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii și în controlul subsidiarității. În răspunsurile sale, Comisia a explicat că scopul Cărții albe este într-adevăr acela de a lansa o dezbatere amplă cu cetățenii, pentru a aduce Uniunea Europeană mai aproape de aceștia și a făcut referire la organizarea dezbaterilor pe tema „Viitorul Europei”, precum și la rolul pe care trebuie să îl joace parlamentele naționale în această privință. De asemenea, aceasta a clarificat, astfel cum s-a precizat deja în Cartea albă, că punctul de plecare pentru fiecare dintre scenariile prevăzute în Cartea albă este acela că cele 27 de state membre avansează împreună ca o Uniune și că, deși tratatele actuale permit deja o multitudine de forme de cooperare în grupuri din toate statele membre, această posibilitate nu ar trebui prezentată sau înțeleasă ca ceva nou care subminează unitatea Uniunii.

Au fost prezentate două opinii 16 cu privire la Documentul de reflecție privind dimensiunea socială a Europei, una subliniind importanța dimensiunii sociale a Uniunii și rolul pe care aceasta ar trebui să îl joace în consolidarea competitivității Uniunii, iar cealaltă punând sub semnul întrebării alegerea scenariilor prezentate în cadrul documentului. În răspunsurile sale, Comisia a subliniat că „Europa socială” și investițiile sociale sunt prioritare pe ordinea sa de zi și a explicat faptul că scenariile posibile prezentate în document nu sunt menite să limiteze dezbaterea, ci doar să ilustreze posibilitățile. 

Cele trei opinii 17 prezentate cu privire la Documentul de reflecție privind valorificarea oportunităților de globalizare au subliniat în special importanța acordurilor comerciale în promovarea ocupării forței de muncă și a creșterii economice în Uniunea Europeană, a securității cibernetice și a creării unui mediu de afaceri care să stimuleze inovarea, precum și rolul fondurilor structurale și al celor de investiții în abordarea aspectelor negative ale globalizării. Comisia a răspuns la aceste chestiuni și a salutat aprecierea, din partea parlamentelor naționale, a eforturilor depuse la nivelul Uniunii pentru a aborda oportunitățile și provocările globalizării și pentru a o modela în beneficiul cetățenilor europeni.

Toate cele cinci opinii 18 prezentate cu privire la Documentul de reflecție privind aprofundarea uniunii economice și monetare au venit din partea statelor membre care nu aparțin în prezent zonei euro. Acestea au menționat calendarul diferitelor măsuri prezentate în documentul de reflecție, riscul unui decalaj între statele membre creat de un buget al zonei euro și necesitatea de a respecta integritatea pieței interne, implicarea parlamentelor naționale, precum și diferite aspecte tehnice. În răspunsurile sale, Comisia a clarificat în mod special succesiunea măsurilor avute în vedere în două etape, una luând sfârșit în 2019, iar cealaltă în 2025, și-a subliniat angajamentul față de unitatea Uniunii Europene și a făcut trimitere la propunerea sa de a furniza statelor membre care nu au adoptat încă moneda euro asistența tehnică și financiară necesară pentru a le permite să facă acest lucru, beneficiind astfel pe deplin de avantajele aderării la Uniune. 

Au fost prezentate patru opinii 19 cu privire la Documentul de reflecție privind viitorul apărării europene. Acestea au subliniat complementaritatea dintre Uniunea Europeană și NATO și au exprimat unele preocupări cu privire la accesul la și finanțarea Fondului european de apărare. În răspunsurile sale, Comisia a admis că suprapunerile cu NATO ar trebui să fie evitate și a explicat că programele și instrumentele elaborate în cadrul Fondului european de apărare ar fi favorabile incluziunii și deschise participării beneficiarilor din toate statele membre, inclusiv întreprinderilor mici și mijlocii, și nu ar afecta în mod negativ programele existente.

Cele patru opinii 20 cu privire la Documentul de reflecție asupra viitorului finanțelor UE conțineau puncte de vedere detaliate sau sugestii referitoare la mai multe aspecte ale viitorului cadru financiar multianual, cum ar fi cheltuielile, veniturile, tendința generală și volumul, precum și la durata preferată a parlamentelor naționale pentru acest cadru financiar multianual. Unele parlamente naționale au subliniat, de asemenea, complementaritatea bugetului european și a celor naționale în producerea de rezultate importante pentru toți cetățenii europeni. Comisia a salutat aceste contribuții care au stat la baza elaborării propunerilor sale din mai 2018 pentru următorul cadru financiar multianual.

·Pachetul „Energie curată pentru toți europenii”

După cum a anunțat în Strategia sa privind uniunea energetică, Comisia a prezentat, la 30 noiembrie 2016, un pachet intitulat „Energie curată pentru toți europenii”, care cuprinde o comunicare 21 și opt propuneri legislative 22 , dintre care patru se referă la furnizarea de energie electrică. Măsurile propuse de Comisie vizează accelerarea, transformarea și consolidarea tranziției economiei Uniunii către o energie curată, creând astfel locuri de muncă și creștere economică în noi sectoare economice și modele de afaceri. Propunerile incluse în pachet se referă la aspecte precum eficiența energetică, energia din surse regenerabile, organizarea pieței energiei electrice, securitatea aprovizionării cu energie electrică, precum și regulile de guvernanță pentru uniunea energetică. În plus, Comisia a propus o nouă cale de urmat pentru proiectarea ecologică, precum și o strategie pentru o mobilitate integrată și automatizată.

În 2017, parlamentele naționale au prezentat un număr de 62 de opinii 23 , inclusiv 19 avize motivate 24 , cu privire la documentele individuale ale pachetului. Acoperind o gamă largă de aspecte, opiniile majorității au exprimat sprijinul față de propunerile cuprinse în pachet. Cu excepția preocupărilor legate de subsidiaritate exprimate în special cu privire la propunerea privind piața internă a energiei electrice, camerele parlamentare s-au concentrat asupra necesității de a asigura o repartizare echitabilă între statele membre pentru realizarea obiectivului Uniunii privind energiile din surse regenerabile, presupusa interferență a propunerii privind energia din surse regenerabile cu libertatea statelor membre de a-și alege propriul mix energetic și contribuțiile naționale la îndeplinirea obiectivului UE. Alte preocupări din partea camerelor au fost legate de competențele atribuite Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei, noul proces decizional propus în cadrul Consiliului autorităților de reglementare din cadrul agenției și au pus sub semnul întrebării înființarea de centre operaționale regionale pe piața internă a energiei electrice. Unele camere au exprimat, de asemenea, preocupări cu privire la obligațiile impuse proprietarilor și locatarilor prin propunerea de revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor.

În răspunsurile sale, Comisia a răspuns diverselor argumente ale parlamentelor naționale și a respins argumentul potrivit căruia oricare dintre propunerile cuprinse în pachet ar submina prerogativele statelor membre de a decide cu privire la propriul lor mix energetic. În ceea ce privește propunerea privind eficiența energetică, Comisia a confirmat că propunerea urmărește să ofere statelor membre suficientă flexibilitate pentru a adopta măsuri care să permită o mai mare dezvoltare a surselor de energie regenerabilă în acest sector. În ceea ce privește centrele operaționale regionale, Comisia a declarat că este necesar să se înființeze entități regionale care să acționeze în interesul întregii regiuni, pentru a evita aplicarea unor soluții ineficiente la nivel regional din cauza lipsei de acord între operatorii de sisteme de transport.

·Pachetul privind serviciile

25 26 La 10 ianuarie 2017, în cadrul foii de parcurs prevăzute în Strategia privind piața unică, Comisia a prezentat propunerile din pachetul privind serviciile, vizând să elibereze întregul potențial al pieței unice. Pachetul privind serviciile include o Comunicare privind recomandările de reformă în domeniul reglementării serviciilor profesionale și patru inițiative legislative: propunere de regulament de introducere a unei cărți electronice europene de servicii, propunere de directivă privind cadrul juridic și operațional al cărții electronice europene de servicii, propunere de directivă privind efectuarea unui test de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesii și propunere de directivă privind îmbunătățirea notificării proiectelor de legi naționale privind serviciile. În timp ce propunerile pentru o carte electronică vizează facilitarea respectării formalităților administrative de către furnizorii de servicii, propunerile pentru o procedură de notificare revizuită și pentru o analiză a proporționalității urmăresc să asigure că noile măsuri introduse de statele membre sunt în concordanță cu normele UE și iau în considerare experiențele și cele mai bune practici din alte state membre. Toate propunerile se concentrează pe garantarea faptului că normele UE existente în domeniul serviciilor sunt aplicate mai bine, deoarece datele arată că punerea lor în aplicare la întregul potențial ar oferi un impuls semnificativ economiei UE.

27 În 2017, parlamentele naționale au prezentat în total 22 de opinii fie asupra pachetului în ansamblu, fie asupra unora dintre propunerile sale. Acestea au inclus 14 avize motivate. Cu excepția celor din urmă, majoritatea parlamentelor naționale au fost de acord cu evaluarea Comisiei potrivit căreia libertatea de a presta servicii trebuie să fie facilitată în continuare, birocrația trebuie redusă, iar piața unică europeană trebuie să fie aprofundată în continuare. S-au exprimat preocupări conform cărora nu este justificată, cu intenția de a stimula activitatea economică, eliminarea tuturor obstacolelor juridice în calea liberei circulații a profesioniștilor și a înființării de societăți, deoarece astfel de măsuri ar periclita existența anumitor profesii și sectoare, având în vedere specificitatea acestora.

În răspunsurile sale, Comisia a explicat că aproape 50 de milioane de persoane – 22 % din forța de muncă europeană – au lucrat în profesii la care accesul depinde de deținerea unor calificări specifice sau pentru care utilizarea unui anumit titlu a fost protejată, de exemplu farmaciști sau arhitecți. Reglementarea este adesea justificată în cazul mai multor profesii, de exemplu al celor din domeniul sănătății publice și al siguranței. Cu toate acestea, normele inutil de împovărătoare și depășite ar putea crea obstacole în calea mobilității profesioniștilor și a accesării acestor locuri de muncă de către candidați calificați, de asemenea în detrimentul consumatorilor.

·Pachetul de mobilitate „Europa în mișcare”

La 31 mai 2017, Comisia a prezentat un „Pachet de mobilitate” privind transportul rutier, care constă în opt propuneri legislative 28 destinate să îmbunătățească condițiile de concurență din acest sector, condițiile de muncă ale conducătorilor auto, precum și siguranța rutieră, să reducă emisiile și alte externalități negative ale transportului rutier, să simplifice și să clarifice normele existente, să eficientizeze penalizarea și să reducă sarcina administrativă.

29 30 În 2017, parlamentele naționale au prezentat în total 21 de opinii, inclusiv două avize motivate, fie asupra pachetului în ansamblu, fie asupra unora dintre propunerile sale. În timp ce majoritatea parlamentelor naționale au susținut obiectivele prevăzute în pachet, unele și-au exprimat îngrijorările cu privire la partea din pachet referitoare la reglementările sociale pentru conducătorii auto iar altele cu privire la liberalizarea operațiunilor de cabotaj. Au existat, de asemenea, unele preocupări cu privire la reducerea autonomiei și a intervenției politice discreționare a statelor membre în ceea ce privește tarifele de drum/taxarea rutieră.

În răspunsurile sale la preocupările specifice semnalate, Comisia a subliniat coerența pachetului și a evidențiat, în special, importanța unor reglementări sociale adecvate (în special a condițiilor de odihnă) pentru siguranța rutieră, precum și a unei abordări echilibrate între protecția drepturilor conducătorilor auto la un salariu adecvat și necesitatea de a asigura buna funcționare a pieței interne. De asemenea, aceasta a explicat că, în ceea ce privește cabotajul, propunerile nu urmăresc nici deschiderea pieței, nici închiderea acesteia față de statutul actual, ci mai degrabă facilitarea aplicării reglementărilor, precum și faptul că acestea nu limitează marja de manevră a statelor membre în domeniul impozitării.

d. Opinii comune din proprie inițiativă

În 2017, Comisia a primit patru opinii comune din proprie inițiativă din partea parlamentelor naționale, referitoare mai ales la principalele chestiuni instituționale ale Uniunii Europene.

31
Opinia din proprie inițiativă semnată de 26 de parlamente/camere cu privire la transparența procesului decizional politic în UE (în urma prezentării realizate de către Tweede Kamer din Țările de Jos în cadrul reuniunii plenare a COSAC) a susținut, în special, că documentele legislative ale Consiliului ar trebui să fie făcute publice fără întârziere, că Consiliul ar trebui să adopte norme specifice privind raportarea deliberărilor legislative și că reuniunile informale ale Consiliului European sau ale Consiliului (de exemplu, în cadrul reuniunilor în format Brexit UE-27) și reuniunile Eurogrupului ar trebui formalizate, inclusiv prin aplicarea Regulamentului 1049/2001 în ceea ce privește accesul la documente pe plan intern.

În răspunsul său, Comisia a explicat că îmbunătățirea transparenței este una dintre prioritățile sale principale, astfel cum a fost pusă în practică prin mai multe inițiative și măsuri luate pentru a deschide procesul legislativ pregătitor și a-l face mai transparent. Aceasta a încurajat eforturile depuse pentru o mai mare transparență a procesului legislativ și a sprijinit orice măsuri care ar putea fi decise de către colegiuitori în acest sens.

Alte opinii comune din proprie inițiativă primite în 2017 au fost:

-două opinii semnate de șase parlamente/camere ale țărilor din grupul de la Vișegrad, care conțin concluziile reuniunilor comune ale comitetelor pentru afaceri europene ale acestora cu privire la consolidarea rolului parlamentelor naționale în UE, Brexit, viitorul Europei, precum și la calitatea duală a produselor alimentare. 

-o Declarație comună privind viitorul politicii agricole comune pentru 2020,
co-semnată de Sénat din Franța, Dáil din Irlanda, Senato della Repubblica din Italia și Senat din Polonia.

3.ROLUL PARLAMENTELOR REGIONALE

32 Parlamentele regionale contribuie indirect la relațiile Comisiei cu parlamentele naționale. În conformitate cu Protocolul nr. 2 la Tratate privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, atunci când efectuează verificarea respectării principiului subsidiarității la nivelul proiectelor de acte legislative ale UE în vederea emiterii de avize motivate, parlamentele naționale se consultă, dacă este cazul, cu parlamentele regionale cu competențe legislative. Membrii parlamentelor regionale sunt reprezentați și în Comitetul Regiunilor care desfășoară activități de monitorizare prin intermediul rețelei de monitorizare a subsidiarității și al platformei sale online concepute pentru a sprijini participarea parlamentelor regionale cu competențe legislative în cadrul sistemului de avertizare timpurie privind subsidiaritatea (REGPEX). Activitatea Comitetului Regiunilor în ceea ce privește controlul subsidiarității este descrisă mai detaliat în Raportul anual pe 2017 privind subsidiaritatea și proporționalitatea.

În 2017, din totalul de 66 de contribuții prezentate de partenerii REGPEX, 30 de contribuții au provenit de la parlamentele regionale. Cele mai active parlamente regionale au fost Adunarea legislativă a Regiunii Emilia Romagna (nouă opinii) și Parlamentul de Stat din Turingia (șapte opinii). Propunerile care au primit cel mai mare număr de reacții din partea parlamentelor regionale au fost „Pachetul privind serviciile” (cinci) și propunerea privind „Echilibrul dintre viața profesională și cea privată pentru părinți și îngrijitori” (trei).

Deși în tratate nu există nicio dispoziție explicită privind o interacțiune directă între Comisie și parlamentele regionale, mai multe parlamente regionale, în special parlamentele de stat din Austria și Germania, au transmis Comisiei, în 2017, o serie de opinii conținând observații cu privire la subsidiaritate dar și la aspecte de politică ale diverselor propuneri ale Comisiei. Comisia a luat act de toate aspectele aduse în discuție și le-a abordat, în general, în răspunsurile sale adresate parlamentelor regionale.

În urma „Declarației de la Heiligendamm” 33 din 2015, părțile semnatare ale acesteia au adoptat două declarații în 2017. În „Declarația de la Feldkirch” 34 din 13 iunie 2017, președinții parlamentelor germane și austriece cu competențe legislative 35 subliniază rolul important al parlamentelor regionale în punerea în aplicare a politicilor Uniunii și în crearea de legături cu cetățenii Uniunii. Aceștia se angajează să consolideze dialogul cu instituțiile europene și solicită instituțiilor europene să implice într-o măsură mai mare parlamentele regionale în dezbaterile lor (inclusiv cu privire la viitorul Europei), furnizându-le, printre altele, documente în limba germană.

Același grup a adoptat „Declarația de la Bruxelles” 36 cu ocazia conferinței sale cu tema Viitorul Europei, care a avut loc la Bruxelles în noiembrie 2017, la care a participat șeful de cabinet al președintelui Juncker explicând activitatea Comisiei cu privire la viitorul Europei, subsidiaritate și proporționalitate. Declarația de la Bruxelles subliniază necesitatea respectării stricte a principiului subsidiarității și sugerează modificări ale procedurii de control al subsidiarității, inclusiv extinderea perioadei de control de opt săptămâni și reducerea pragului pentru generarea cartonașelor „galbene” și „portocalii”. Aceasta propune discutarea viitorului Europei nu în termeni abstracți, ci în raport cu politici concrete și enumeră o serie de domenii în care observă o valoare adăugată clară a acțiunii la nivelul Uniunii. În această declarație se solicită, de asemenea, consolidarea drepturilor instituționale ale organismelor legislative la nivel subnațional (printre altele, prin consolidarea rolului Comitetului Regiunilor) și rolul sporit al acestora în procesele de consultare ale Comisiei.

În discursul său privind starea Uniunii din 13 septembrie 2017, președintele Juncker a subliniat rolul important al parlamentelor naționale și regionale în contextul acordurilor comerciale, subliniind că acestea trebuie să fie pe deplin informate încă de la începutul negocierilor, la fel ca membrii Parlamentului European.

Acesta s-a întâlnit, în cursul anului, și cu reprezentanți ai mai multor guverne și parlamente regionale, inclusiv Baden-Württemberg, Saxonia Inferioară, Saxonia, Turingia (Germania), Austria Superioară, Tirol (Austria), Țara Bascilor, Comunitatea Valencia (Spania), Flandra, Federația Valonia-Bruxelles (Belgia) și Île de France (Franța). Alți membri ai Comisiei au avut întâlniri similare cu guvernele și parlamentele regionale din Belgia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Austria și Spania.

Hartă: Numărul total de vizite și reuniuni ale membrilor Comisiei cu parlamentele naționale
în 2017: 215

4.CONTACTE ȘI VIZITE BILATERALE

La fel ca în anii precedenți, membrii Comisiei au efectuat vizite în aproape toate parlamentele naționale în 2017. Mai multe camere au primit cel puțin o vizită din partea președintelui Juncker, a prim-vicepreședintelui Timmermans, a vicepreședinților sau a comisarilor. În plus, o serie de parlamente naționale au trimis delegații la Bruxelles pentru a se întâlni cu membrii Comisiei. În total, în 2017 au avut loc peste 190 de vizite și reuniuni. De asemenea, negociatorul-șef responsabil cu conducerea Grupului operativ al Comisiei pentru pregătirea și desfășurarea negocierilor cu Regatul Unit în temeiul articolului 50 din TUE, Michel Barnier, s-a întâlnit cu o serie de parlamente naționale pentru a le informa cu privire la negocieri.
Pe parcursul anului 2017, funcționarii Comisiei, în general la nivel înalt, au participat la peste
80 de reuniuni ale comisiilor parlamentelor naționale pentru a discuta propunerile legislative la un nivel mai tehnic. De asemenea, funcționarii Comisiei au fost invitați să prezinte inițiative cheie sau teme importante precum Brexitul în cadrul unui număr de 18 reuniuni ale reprezentanților permanenți ai parlamentelor naționale la Bruxelles. În plus, funcționarii responsabili de semestrul european, care își desfășoară activitatea în cadrul reprezentanțelor Comisiei în statele membre, au rămas în contact cu parlamentele naționale privind semestrul european și alte probleme economice.

5.PRINCIPALELE REUNIUNI ȘI CONFERINȚE

Comisia a continuat să colaboreze cu parlamentele naționale în cursul anului 2017, prin participarea la reuniuni și conferințe interparlamentare 37 importante, printre care Conferința comisiilor parlamentare specializate în chestiuni ale Uniunii (COSAC) 38 , Conferința președinților parlamentelor din Uniunea Europeană, Săptămâna parlamentară europeană 39 , Conferința interparlamentară privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța economică 40 și Conferințele interparlamentare privind politica externă și de securitate comună și politica de securitate și apărare comune (PESC/PSAC) 41 .

Conferința comisiilor parlamentare specializate în chestiuni ale Uniunii (COSAC)

Comisia a fost reprezentată la reuniunile COSAC în 2017 și a oferit un răspuns scris la contribuțiile adoptate de COSAC în cadrul celor două reuniuni plenare din cursul anului 42 . La reuniunea președinților COSAC, care a avut loc la Valetta (Malta) la 23 ianuarie 2017 și la care au participat prim-vicepreședintele Comisiei, delegații au discutat cu privire la programul de lucru al Comisiei pentru anul 2017, precum și la provocările legate de Brexit și modalitățile de a răspunde la aparenta lipsă de încredere a multor cetățeni în proiectul european.

Cea de a LVII-a reuniune plenară a COSAC din mai 2017, la care a participat și
prim-vicepreședintele, a continuat dezbaterea privind rolul parlamentelor naționale și modul în care creșterea transparenței de către Consiliu și Parlament în urma procesului Comisiei ar putea juca un rol în restabilirea încrederii cetățenilor în instituțiile UE. Alte dezbateri s-au concentrat pe stadiul de punere în aplicare a Brexitului, cu participarea negociatorului șef al Comisiei, precum și pe o politică maritimă integrată mai durabilă a UE.

Reuniunea președinților COSAC, care a avut loc la Tallinn (Estonia) la 10 iulie 2017, a oferit un forum de discuții privind prioritățile Președinției estone. Aceasta a dezbătut, de asemenea, sprijinul acordat de Uniune dezvoltării întreprinderilor nou înființate și a extinderilor.

În cadrul celei de a LVIII-a reuniuni plenare, care a avut loc la 26-28 noiembrie la Tallinn, COSAC a discutat o serie de subiecte, inclusiv viitorul Uniunii Europene, cu accent special pe consecințele Brexitului, din nou cu participarea negociatorului șef al Comisiei. De asemenea, aceasta a analizat modul în care parlamentele naționale pot face schimb de bune practici în mod mai eficient pentru a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi. Au avut loc dezbateri pe piața unică digitală, cu accent special pe experiențele Estoniei cu privire la tranziția țării către o economie și o administrație publică digitale și pe dimensiunea externă a migrației. Sir Julian King, comisar pentru uniunea securității, a prezentat inițiativele actuale ale Uniunii în acest domeniu. De asemenea, a fost discutată participarea parlamentelor naționale la Grupul de lucru privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient”.

Conferința președinților parlamentelor din Uniunea Europeană

Conferința președinților parlamentelor din Uniunea Europeană 43 a avut loc la Bratislava, în perioada 24-25 aprilie 2017. În discursul său în cadrul conferinței, vicepreședintele Katainen a încurajat ferm parlamentele naționale să colaboreze cu cetățenii lor și să își împărtășească opiniile cu privire la Cartea albă privind viitorul Europei. Conferința a adoptat modalitățile finale ale Grupului comun de control parlamentar al Europol. Grupul, care este alcătuit din membri ai parlamentelor naționale și ai Parlamentului European și care are drept scop asigurarea controlului democratic adecvat al activităților Europol, a ținut prima sa reuniune la 9 octombrie 2017.

6.CONCLUZII ȘI PERSPECTIVE

În dialogul politic dintre Comisie și parlamentele naționale din 2017, tendința din 2016 a continuat atât cu privire la numărul ridicat de opinii prezentate de parlamentele naționale, cât și la reuniunile frecvente dintre acestea și membrii colegiului. În ceea ce privește anii precedenți, numărul de avize motivate (52) comparativ cu numărul total de opinii prezentate (576) indică interesul continuu al parlamentelor naționale de a se implica în chestiuni care depășesc aspectele legate de subsidiaritate ale inițiativelor Comisiei și de a oferi o contribuție valoroasă referitor la conținutul acestor inițiative. Pe lângă implicarea în inițiative din cadrul programelor anuale ale Comisiei, parlamentele naționale s-au axat pe aspecte orizontale, în special reflecția asupra viitorului Uniunii Europene 27, precum și pe cele mai importante provocări cu care se confruntă Europa, cum ar fi securitatea, problemele economice și consecințele Brexitului. Anul 2017 a înregistrat, de asemenea, o creștere a eforturilor parlamentelor naționale în sensul prezentării punctelor lor de vedere în cadrul unor opinii comune care indică eforturi sporite în coordonarea contribuției lor la dialogul politic cu Comisia.

În ianuarie 2018, și-a început activitatea Grupul de lucru privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient”, cu participarea reprezentanților parlamentelor naționale și ai Comitetului Regiunilor. Acesta a declanșat un interes reînnoit din partea parlamentelor naționale și regionale de a dezbate, și la nivelul COSAC, rolul pe care îl dețin în controlul subsidiarității și în chestiunile UE în general, pentru a asigura o legătură mai strânsă între instituțiile Uniunii și cetățenii săi. De asemenea, Comisia a analizat identificarea domeniilor de politică în care, în timp, procesul decizional și/sau punerea în aplicare ar putea fi redelegate în totalitate sau parțial sau returnate definitiv statelor membre sau în care legislația existentă ar trebui revizuită sau chiar abrogată. În cadrul raportului final 44 care a fost prezentat președintelui Juncker la 10 iulie 2018, aceasta a formulat propuneri de îmbunătățiri în cadrul structurii existente pentru implicarea parlamentelor naționale și regionale și a autorităților regionale și locale în elaborarea și punerea în aplicare a legislației Uniunii și a subliniat îmbunătățirile care ar necesita modificarea tratatelor. În contextul reflecțiilor și al scenariilor pentru o Uniune Europeană de 27 de state membre și având drept orizont de acțiune anul 2025, președintele Juncker a oferit un prim răspuns activității Grupului de lucru într-o comunicare adoptată concomitent cu prezentul raport 45 , care prezintă viziunea sa pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor dintre Comisia Europeană și parlamentele naționale până la sfârșitul anului 2018.

(1)       https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/report-task-force-subsidiarity-proportionality-doing-less-more-efficiently_1.pdf  

(2)      COM(2018) 490.

(3)      Considerate ca 38 de opinii comune din partea ambelor camere.

(4)      COM(2017) 2025 final din 1 martie 2017 și COM(2017) 206 din 26 aprilie 2017; COM(2017) 240 din 10 mai 2017; COM(2017) 291 din 31 mai 2017; COM(2017) 315 din 7 iunie 2017; COM(2017) 358 din 28 iunie 2017.

(5)      COM(2016) 759, 761, 763, 765 și 767 și COM(2016) 861, 862, 863 și 864 din 30 noiembrie 2016.

(6)      COM(2016) 820, 821, 822, 823 și 824 din 10 ianuarie 2017.

(7)      COM(2016) 275, 276, 277, 278, 279, 280, 281 și 282 din 31 mai 2017.

(8)      COM(2017) 2025.

(9)      COM(2017) 206.

(10)      COM(2017) 240.

(11)      COM(2017) 291.

(12)      COM(2017) 315.

(13)      COM(2017) 358.

(14)      Bundesrat din Austria, Poslanecká sněmovna din Republica Cehă, Senát din Republica Cehă, Hrvatski Sabor din Croația, Senato Della Repubblica din Italia, Camera Deputaților din România, Senatul din România, Riksdag din Suedia.

(15)      Bundesrat din Austria, Senát din Republica Cehă, Hrvatski Sabor din Croația, Camera Deputaților din România, Riksdag din Suedia

(16)      Senát din Republica Cehă, Camera Deputaților din România.

(17)      Poslanecká sněmovna din Republica Cehă, Camera Deputaților din România, Riksdag din Suedia.

(18)      Poslanecká sněmovna din Republica Cehă, Senát din Republica Cehă, Camera Deputaților din România, Senatul din România, Riksdag din Suedia

(19)      Senát din Republica Cehă, Senato Della Repubblica din Italia, Camera Deputaților din România, Riksdag din Suedia.

(20)      Senát din Republica Cehă, Camera Deputaților din România, Senatul din România, Riksdag din Suedia.

(21)      Comunicarea „Energie curată pentru toți europenii”[COM(2016) 860 final].

(22)      Propunere de regulament privind guvernanța uniunii energetice [COM(2016) 759 final]; propunere de revizuire a Directivei privind eficiența energetică [COM(2016) 761 final]; propunere de revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor [COM(2016) 765 final]; propunere de reformare a Directivei privind energia din surse regenerabile [COM(2016) 767 final]; propunere de reformare a Directivei privind piața internă a energiei electrice [COM(2016) 861 final]; propunere de regulament privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și de abrogare a Directivei privind securitatea aprovizionării [COM(2016) 862 final]; propunere de reformare a Regulamentului de instituire a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei [COM(2016) 863 final]; și propunere de reformare a Regulamentului privind piața internă a energiei electrice [COM(2016) 864 final].

(23)      Opinii din partea Bundesrat din Austria (4 opinii), Senát din Republica Cehă (3 opinii), Poslanecká sněmovna din Republica Cehă (5 opinii), Sénat din Franța (4 opinii), Bundesrat din Germania (4 opinii), Bundestag din Germania (2 opinii), Congreso de los Diputados/Senato din Spania (4 opinii), Folketing din Danemarca
(1 opinie), Eerste Kamer din Țările de Jos (1 opinie), Tweede Kamer din Țările de Jos (1 opinie), Senato Della Repubblica din Italia (3 opinii), Camera Dei Deputati din Italia (7 opinii), Országgyűlés din Ungaria (2 opinii), Senat din Polonia (3 opinii), Sejm din Polonia (2 opinii), Assembleia da República din Portugalia (5 opinii), Senatul din România (4 opinii), Camera Deputaților din România (4 opinii), Národná rada din Slovacia
(3 opinii) și Riksdag (1 opinie) din Suedia.

(24)      Pentru informații privind avizele motivate referitoare la pachet, a se vedea Raportul anual pe 2017 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, COM(2018) 490 final, secțiunea 3.1. 

(25)      COM(2016) 820 din 10 ianuarie 2017.

(26)      COM(2016) 824, COM(2016) 823, COM(2016) 822 și, respectiv, COM(2016) 821 din 10 ianuarie 2017.

(27)      Pentru mai multe informații, a se vedea Raportul anual privind subsidiaritatea și proporționalitatea, punctul 3.2.

(28)      Propuneri privind taxarea rutieră [Propunere de directivă, COM(2017) 275 final], impozitarea vehiculelor [Propunere de directivă, COM(2017) 276 final], reglementările sociale pentru conducătorii auto [Propunere de regulament, COM(2017) 277 final], detașarea conducătorilor auto [Propunere de directivă, COM(2017) 278 final], monitorizarea și raportarea emisiilor de CO2 [Propunere de regulament, COM(2017) 279 final], interoperabilitatea sistemelor electronice de taxare rutieră [Propunere de directivă, COM(2017) 280 final], accesul pe piața transportului rutier internațional de mărfuri [Propunere de regulament, COM(2017) 281 final] și cadrului de utilizare a vehiculelor de marfă închiriate [Propunere de directivă, COM(2017) 282 final].

(29)      Opinii din partea Bundesrat din Austria (2 opinii), Senát din Republica Cehă (2 opinii), Poslanecká sněmovna din Republica Cehă (1 opinie), Sénat din Franța (1 opinie), Tweede Kamer din Țările de Jos (1 opinie), Senato Della Repubblica din Italia (1 opinie), Országgyűlés din Ungaria (1 opinie), Senat din Polonia (3 opinii), Assembleia da República din Portugalia (2 opinii), Senatul din România (7 opinii).

(30)      Din partea Bundesrat din Austria cu privire la COM(2017) 275 și a Senat din Polonia cu privire la COM(2017) 278.

(31)      A se vedea:  http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/relations/relations_other/npo/docs/netherlands/own_initiative/ oi_transparency_of_political_decision_making_in_the_eu/oi_transparency_of_political_decision_making_in_the_eu_tweedekamer_opinion_en.pdf  

(32)      Articolul 6 primul paragraf din Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității.

(33)      „Declarația de la Heiligendamm” din 16 iunie 2015 a fost adoptată în comun de președinții parlamentelor de stat germane și austriece și de către președintele parlamentului landului Tirolul de Sud. Declarația face apel la o mai bună includere a parlamentelor regionale cu competențe legislative în supravegherea și controlul principiului subsidiarității și solicită ca rezoluțiile adoptate de parlamentele regionale cu competențe legislative în domeniul de aplicare al sistemului de avertizare timpurie în ceea ce privește subsidiaritatea să fie menționate de Comisia Europeană în documente oficiale precum rapoartele sale anuale privind subsidiaritatea și proporționalitatea și privind relațiile cu parlamentele naționale.

(34)       https://www.bayern.landtag.de/aktuelles/presse/pressemitteilungen/pressemitteilungen-2017/landtagspraesidentenkonferenz-verabschiedet-europapolitische-erklaerung-von-feldkirch-barbara-stamm-gesetzgebende-regionen-staerker-in-bruessel-einbinden/

(35)      La aceasta au participat și Parlamentul de Stat din Tirolul de Sud și președintele comunității germanofone din Belgia.

(36)       http://www.pdg.be/PortalData/34/Resources/dokumente/diverses/Bruesseler_Erklaerung.pdf

(37)      Pentru mai multe detalii referitoare la aceste reuniuni, consultați Raportul Parlamentului European privind relațiile dintre Parlamentul European și parlamentele naționale în temeiul Tratatului de la Lisabona 2017: http://www.europarl.europa.eu/relnatparl/en/about/annual-reports.html

(38)      COSAC este singurul forum interparlamentar consacrat în tratate, în Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană. Acesta s-a reunit de două ori în fiecare stat membru care a deținut președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene în 2017. Comisia are statut de observator în cadrul COSAC.

(39)      La Săptămâna parlamentară europeană, care a avut loc la Parlamentul European la 30 ianuarie și 1 februarie 2017, au luat cuvântul Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei europene pentru Euro și dialog social, și Pierre Moscovici, comisar pentru afaceri economice și financiare, fiscalitate și vamă. Informații suplimentare: http://www.europarl.europa.eu/relnatparl/en/conferences/european-parliamentary-week.html

(40)      La această conferință, care a avut loc între 30 și 31 octombrie 2017 la Tallinn, au luat cuvântul Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei europene pentru Euro și dialog social, și Günther Oettinger, membru al Comisiei pentru buget și resurse umane. Informații suplimentare: http://www.ipex.eu/IPEXL-WEB/conference/getconference.do?id=082dbcc55d1a225d015d1c0237bc00f5  

(41)      Cea de a zecea și a unsprezecea sesiune comună a acestor conferințe au avut loc în perioada 26-28 aprilie 2017, la Valletta, și respectiv 7-9 septembrie 2017, la Tallinn. Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Comisiei, Federica Mogherini, a participat la ambele sesiuni. Informații suplimentare: http://www.ipex.eu/IPEXL-WEB/conference/getconference.do?id=082dbcc55898c90b01589adfe78c014b și http://www.ipex.eu/IPEXL-WEB/conference/getconference.do?id=082dbcc55d0fd5e3015d12272613017c

(42)      Site-ul web al COSAC, http://www.cosac.eu/en/ , conține rapoarte detaliate ale reuniunilor COSAC, precum și copii ale contribuțiilor COSAC și ale răspunsurilor Comisiei la acestea.

(43)      Conferința este organizată anual în statul membru care a deținut președinția prin rotație a Consiliului
Uniunii Europene în a doua jumătate a anului precedent. Pentru reuniunea din 2017, a se vedea http://www.ipex.eu/IPEXL-WEB/euspeakers/getspeakers.do?id=082dbcc55898c90b01589abbb37500fa

(44)       https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/report-task-force-subsidiarity-proportionality-doing-less-more-efficiently_1.pdf

(45)      COM(2018) 703.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 23.10.2018

COM(2018) 491 final

ANEXE

la

RAPORTUL COMISIEI

PRIVIND RELAȚIILE DINTRE COMISIA EUROPEANĂ ȘI
PARLAMENTELE NAȚIONALE

ANEXA 1

Numărul de opinii primite de Comisie în 2017 de la fiecare parlament național/cameră națională (dialogul politic și mecanismul de control al subsidiarității)

ANEXA 2

Documentele Comisiei care au generat cel mai mare număr de opinii 4 primite de Comisie în 2017 (dialogul politic și mecanismul de control al subsidiarității)

ANEXA 3

Numărul de opinii primite de Comisie în 2017 per serviciu coordonator al Comisiei (dialogul politic și mecanismul de control al subsidiarității)

(1)      Inclusiv opiniile și avizele motivate primite de la parlamentele naționale.

(2)      Pentru a fi considerată aviz motivat, în conformitate cu definiția din Protocolul nr. 2, opinia trebuie să indice în mod clar o încălcare a principiului subsidiarității și să fie prezentată Comisiei în termen de opt săptămâni de la transmiterea propunerii legislative către parlamentele naționale.

(3) Considerate împreună treizeci și opt de avize comune din partea a două camere.

(4)      Tabelul prezintă toate documentele Comisiei pentru care s-au primit cel puțin șapte opinii.

(5)      Inclusiv opiniile și avizele motivate primite de la parlamentele naționale.

(6)      Pentru a fi considerată aviz motivat, în conformitate cu definiția din Protocolul nr. 2, opinia trebuie să indice în mod clar o încălcare a principiului subsidiarității și să fie prezentată Comisiei în termen de opt săptămâni de la transmiterea propunerii legislative către parlamentele naționale.

(7)      Una dintre opiniile privind acest document al Comisiei, înaintată de Senát din Republica Cehă, a vizat în comun COM(2016) 864, COM(2016) 862, COM(2016) 863 și COM(2016) 861. O opinie înaintată de Assambleia da República din Portugalia a vizat în comun COM(2016) 864, COM(2016) 863 și COM(2016) 861.

(8)      Două opinii înaintate de Assambleia da República din Portugalia și de Camera Deputaților din România au vizat în comun COM(2017) 253 și COM(2017) 252.

(9)      Una dintre opiniile privind acest document al Comisiei, înaintată de Cortes Generales din Spania, a vizat în comun COM(2016) 864 și COM(2016) 767. O opinie înaintată de Senát din Republica Cehă a vizat în comun COM(2016) 864, COM(2016) 862, COM(2016) 863 și COM(2016) 861. O opinie înaintată de Assambleia da República din Portugalia a vizat în comun COM(2016) 864, COM(2016) 863 și COM(2016) 861.

(10)      Una dintre opiniile privind acest document al Comisiei, înaintată de Senát din Republica Cehă, a vizat în comun COM(2016) 759 și COM(2016) 767. O opinie înaintată de Poslanecká sněmovna din Republica Cehă a vizat în comun COM(2016) 759, COM(2016) 767, COM(2016) 761 și COM(2016) 760.

(11)      Una dintre opiniile privind acest document al Comisiei, înaintată de Poslanecká sněmovna din
Republica Cehă, a vizat în comun COM(2017) 10, COM(2017) 8 și COM(2017) 7.

(12)      Una dintre opiniile referitoare la acest document al Comisiei, înaintată de Assambleia da República din Portugalia, a vizat în comun COM(2016) 824, COM(2016) 823, COM(2016) 821, COM(2016) 822 și COM(2016) 820. O opinie înaintată de Cortes Generales din Spania a vizat în comun COM(2016) 824, COM(2016) 823 și COM(2016) 822.

(13)      Una dintre opiniile privind acest document al Comisiei, înaintată de Senát din Republica Cehă, a vizat în comun COM(2016) 864, COM(2016) 862, COM(2016) 863 și COM(2016) 861. O opinie înaintată de Assambleia da República din Portugalia a vizat în comun COM(2016) 864, COM(2016) 863 și COM(2016) 861. O opinie înaintată de Sénat din Franța a vizat în comun COM(2016) 863 și COM(2016) 861. O opinie înaintată de Bundesrat din Austria a vizat în comun COM(2016) 862 și COM(2016) 863.

(14)      Una dintre opiniile referitoare la acest document al Comisiei, înaintată de Assambleia da República din Portugalia, a vizat în comun COM(2016) 824, COM(2016) 823, COM(2016) 863, COM(2016) 822 și COM(2016) 820.

(15)      Două opinii înaintate de Bundesrat din Austria și de Assambleia da República din Portugalia au vizat în comun COM(2016) 765 și COM(2016) 761. O opinie înaintată de Senát din Republica Cehă a vizat în comun COM(2017) 277, COM(2016) 765 și COM(2016) 761.

(16)      Una dintre opiniile privind acest document al Comisiei, înaintată de Senát din Republica Cehă, a vizat în comun COM(2016) 759 și COM(2016) 767. O opinie înaintată de Poslanecká sněmovna din Republica Cehă a vizat în comun COM(2016) 759, COM(2016) 767, COM(2016) 761 și COM(2016) 860. O opinie înaintată de Sejm din Polonia a vizat în comun COM(2016) 759 și COM(2016) 860. O opinie înaintată de
Cortes Generales din Spania a vizat în comun COM(2016) 759 și COM(2016) 862.

(17)      Două opinii înaintate de Országgyűlés din Ungaria și de Assambleia da República din Portugalia au vizat în comun COM(2017) 277 și COM(2017) 278. O opinie înaintată de Sénat din Franța a vizat în comun COM(2017) 277, COM(2017) 278 și COM(2016) 281. O opinie înaintată de Senát din Republica Cehă a vizat în comun COM(2017) 282, COM(2017) 277, COM(2017) 278 și COM(2017) 281.

(18)      Inclusiv opiniile și avizele motivate primite de la parlamentele naționale.

(19)      SEAE nu este un serviciu al Comisiei, ci un organism independent.

(20)      Grupul operativ întemeiat pe articolul 50 nu este un serviciu al Comisiei, ci un organism independent.