COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 22.5.2018

COM(2018) 272 final

2018/0128(NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind o abordare globală a predării și învățării limbilor

{SWD(2018) 174 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

·Motivele și obiectivele propunerii

În urma discuțiilor din cadrul Summitului de la Göteborg pentru creștere și locuri de muncă echitabile, care a avut loc în noiembrie 2017, șefii de stat sau de guvern și-au exprimat dorința de a întreprinde mai multe acțiuni în domeniul educației și culturii. Comisia și-a adus contribuția la dezbatere prin intermediul unei Comunicări privind „Consolidarea identității europene prin educație și cultură” 1 , care prezintă o viziune pentru un Spațiu european al educației ce urmează să fie creat până în 2025. Comunicarea descrie o Europă în care educația incluzivă, formarea și cercetarea de înaltă calitate să nu fie îngrădite de frontiere; în care a devenit ceva obișnuit să petreci o perioadă de timp într-un alt stat membru pentru a studia, a învăța sau a lucra; în care situațiile când o persoană vorbește două limbi pe lângă limba maternă sunt mult mai frecvente, iar oamenii au un puternic sentiment al identității lor de europeni, fiind totodată conștienți de patrimoniul cultural al Europei și de diversitatea sa.

Ameliorarea învățării limbilor europene contribuie la înțelegerea reciprocă și la mobilitate în cadrul Uniunii și ajută la sporirea productivității, a competitivității și a rezilienței economice. Limba reprezintă baza dezvoltării cognitive și sociale a unui copil, iar avantajele competențelor multilingve influențează toate aspectele vieții.

Competențele lingvistice vor juca un rol esențial în crearea unui Spațiu european al educației. În consecință, șefii de stat sau de guvern au reafirmat, în Concluziile Consiliului European din 14 decembrie 2017 2 , ambiția „consolidării învățării limbilor, astfel încât să crească numărul tinerilor care vorbesc cel puțin două limbi europene în plus față de limba lor maternă”.

Lipsa competențelor lingvistice este o barieră în calea mobilității în interiorul Uniunii și la nivel mondial, în ceea ce privește educația și formarea, dar și accesul la piața europeană a forței de muncă. Din Raportul anual din 2017 privind mobilitatea forței de muncă în interiorul UE reiese că obstacolele lingvistice pot împiedica valorificarea oportunităților economice oferite de diferite piețe ale forței de muncă în zone transfrontaliere 3 . Documentul de reflecție privind valorificarea oportunităților legate de globalizare 4 arată, pe bună dreptate, că „o lume mai conectată aduce cu sine noi oportunități”. În ziua de azi, oamenii călătoresc, lucrează, studiază și trăiesc în țări diferite. Ei interacționează pe internet, își împărtășesc ideile, cultura și experiențele. Studenții au acces online la cursurile organizate de universități de vârf din întreaga lume”. Competențele lingvistice sunt elemente esențiale care fac posibil accesul la aceste noi oportunități. Pentru îmbunătățirea competențelor lingvistice ale tinerilor din întreaga Uniune este nevoie să reflectăm la modul în care pot fi ameliorate predarea și învățarea limbilor în toate domeniile învățământului obligatoriu.

Recomandarea de față se concentrează pe predarea și învățarea limbilor în cadrul învățământului obligatoriu (incluzând deopotrivă școlile generale și pe cele profesionale); competențele multilingve pot fi apoi dezvoltate în contextul învățării pe tot parcursul vieții.

În prezent, statele membre nu fac suficiente progrese în direcția îndeplinirii obiectivului convenit în cadrul Consiliului European de la Barcelona din 2002, al cărui mesaj este de a se lua mai multe măsuri pentru predarea „a cel puțin două limbi străine începând de la vârste foarte fragede” 5 . Deși majoritatea elevilor din Uniune încep să învețe prima limbă străină mai devreme decât în deceniile anterioare, nivelul de ambiție încă se menține scăzut în ceea ce privește a doua limbă străină. Proporția elevilor care încep să învețe prima limbă străină în școala primară este acum de 83,8 %, cifră cu 16,5 puncte procentuale mai mare decât cea din anul 2005. Există însă 11 țări în care nu este obligatorie o a doua limbă străină în învățământul general secundar, în timp ce în 16 sisteme de educație elevii din învățământul profesional învață semnificativ mai puține limbi străine decât colegii lor din învățământul general 6 .

Atunci când lucrurile sunt privite din altă perspectivă, și anume în loc să analizăm situația din perspectiva participării la procesul de învățare le vedem din cea a dobândirii efective de competențe, studiile 7 identifică un nivel în general scăzut de competență în rândul elevilor la sfârșitul ciclului de învățământ obligatoriu, precum și diferențe foarte mari între statele membre. În 2012, Comisia a prezentat o analiză a competențelor lingvistice în Europa 8 . Pornind de la prima anchetă europeană privind competențele lingvistice 9 , analiza a arătat că, în pofida investițiilor realizate în învățarea și predarea limbilor, sistemele de educație încă întâmpină dificultăți în procesul de ameliorare a competențelor lingvistice.

Deși există consens în privința faptului că evaluarea competențelor lingvistice ar putea contribui la promovarea multilingvismului și ar putea sprijini învățarea și predarea mai eficace ale limbilor străine în școală, nu există date comparabile privind competențele lingvistice în Uniune. Un studiu pe tema comparabilității testelor de limbă în statele membre a indicat că metodele actuale de evaluare și monitorizare a progreselor nu oferă nici ele o imagine completă a competențelor lingvistice individuale. Pentru o perspectivă mai exactă și mai comparabilă asupra nivelului competențelor lingvistice în Uniune ar fi nevoie de colectarea regulată a unor date suplimentare 10 .

Temele prezentei propuneri sunt a) necesitatea de a realiza investiții în învățarea limbilor prin concentrarea pe rezultatele învățării și b) posibilitățile de ameliorare a învățării limbilor în sistemul de învățământ obligatoriu prin sporirea gradului de sensibilizare cu privire la importanța învățării limbilor în educația școlară.

Școlile în care există sensibilizare cu privire importanța limbilor au inclus învățarea limbilor, atât a celor străine, cât și a celei de predare, într-o abordare pluridisciplinară, pe baza evaluării competențelor lingvistice ale cursanților lor și ajutându-i să își îmbunătățească competențele lingvistice în funcțiile de propriile nevoi, condiții, abilități și interese 11 .

Școlile și centrele de formare care dau dovadă de un grad ridicat de sensibilizare cu privire la importanța învățării limbilor ar putea constitui pietre de temelie pentru Spațiul european al educației, putând să stimuleze interesul față de alte țări, culturi și limbi și să pună bazele mobilității și colaborării în scopul învățării dincolo de frontiere. Prezenta propunere de recomandare prezintă posibilități concrete prin care învățarea limbilor să fie ameliorată și mai mulți tineri să vorbească două limbi la nivel de utilizator experimentat și să își însușească o a doua limbă străină la nivel de utilizator independent 12 .

În plus, propunerea de față pune problema introducerii unui criteriu de referință pentru învățarea limbilor în Uniune, element care poate stimula elaborarea unor strategii lingvistice eficace și eficiente și ameliorarea globală a competențelor lingvistice în întreaga Uniune.

·Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

Învățarea limbilor este un subiect abordat în domenii de politică diverse legate de educație și formare.

În 2006, Recomandarea Consiliului și a Parlamentului European privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții 13 a definit două competențe legate de învățarea pe tot parcursul vieții: „comunicarea în limba maternă” (limba maternă fiind adesea considerată ca echivalentă cu limba de predare) și „comunicarea în limbi străine”. O revizuire a acestei recomandări a fost anunțată în cadrul Unei noi agende pentru competențe în Europa 14 . Propunerea pentru o nouă Recomandare a Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, astfel cum a fost adoptată de Comisie la 17 ianuarie 2018 15 , propune definirea competențelor „scris-citit” și „lingvistice”, oferind o înțelegere mai flexibilă a raportului dintre limba maternă și limba de predare. Noua abordare răspunde ambelor provocări: cea legată de nivelul scăzut al competențelor scris-citit în Europa 16 și cea a lipsei de competențe lingvistice.

Deoarece există o legătură puternică între competența scris-citit și învățarea limbilor, trebuie înțeleasă necesitatea de a se consolida competențele în limba de predare, indiferent dacă limba de predare este limba maternă a cursantului sau este o limbă străină.

Ameliorarea învățării limbilor este coerentă și cu ideile exprimate în Propunerea Comisiei de Recomandare a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării 17 întrucât facilitează mobilitatea, schimburile și înțelegerea interculturale și sprijină înțelegerea valorilor comune.

În Comunicarea Comisiei privind planul de acțiune pentru educația digitală 18 se tratează aspectul utilizării tehnologiilor digitale într-un mod mai eficace pentru învățare, inclusiv pentru învățarea limbilor. Aceasta

a subliniat rolul tehnologiilor digitale în a „spori mai mult gradul de conectare elaborând conținut specific în mai multe limbi și folosind platforme-cheie ale UE precum School Education Gateway și Teacher Academy” 19 .

·Coerența cu alte politici ale Uniunii

Principalul scop al prezentei recomandări este complementar activității desfășurate în prezent de Comisie în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale în sensul că oferă un sprijin întărit dreptului „la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii și de înaltă calitate pentru a dobândi și a menține competențe care îi permit [oricărei persoane] să participe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă” 20 . Competențele lingvistice sunt considerate ca fiind abilități esențiale necesare în acest domeniu.

Comunicarea Comisiei privind stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE 21 pledează pentru promovarea multilingvismului la frontieră. Ea invită statele membre, autoritățile regionale și locale „să recurgă la oportunități de învățare pe tot parcursul vieții ca să își intensifice eforturile de promovare a bilingvismului în regiunile de frontieră”.

Orientările din 2018 privind ocuparea forței de muncă 22 cuprind următoarele propuneri: „Mobilitatea cursanților și a lucrătorilor ar trebui promovată în vederea îmbunătățirii capacităților de inserție profesională și a exploatării întregului potențial al pieței europene a muncii. Barierele din calea mobilității în domeniul educației și formării, al pensiilor ocupaționale și personale și al recunoașterii calificărilor ar trebui eliminate.” Lipsa competențelor lingvistice poate fi considerată o importantă barieră în calea mobilității, care poate fi eliminată prin intermediul educației și formării, inclusiv al învățământului obligatoriu.

Planul de acțiune din 2016 al Comisiei privind integrarea resortisanților din țările terțe 23 subliniază că educația și formarea sunt cele mai puternice instrumente pentru integrare. Se afirmă în acest plan următoarele:„Învățarea limbii din țara de destinație este esențială pentru ca resortisanții țărilor terțe să aibă succes în procesul lor de integrare. [...] Toți copiii, indiferent de apartenență culturală sau de familie și de gen, au dreptul la educație în vederea propriei dezvoltări. Copiii refugiați se poate să fi avut o pauză în educația lor sau, în unele cazuri, nu au fost în măsură să meargă la școală deloc și vor avea nevoie de sprijin adaptat, inclusiv cursuri de recuperare. Cadrele didactice au nevoie de competențele necesare pentru a le acorda asistență și ar trebui să fie sprijinite în activitatea desfășurată în clase din ce în ce mai diverse, de asemenea pentru a preveni eșecul școlar și segregarea educațională”.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

·Temei juridic

Prezenta recomandare este în conformitate cu articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Articolul 165 prevede că Uniunea contribuie la dezvoltarea unei educații de calitate, prin încurajarea cooperării dintre statele membre și, în cazul în care este necesar, prin sprijinirea și completarea acțiunii acestora, respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre față de conținutul învățământului și de organizarea sistemului lor educațional. La același articol se precizează și că Uniunea urmărește să dezvolte dimensiunea europeană a educației, în special prin învățarea și răspândirea limbilor statelor membre.

Articolul 166 prevede că Uniunea pune în aplicare o politică de formare profesională care sprijină și completează acțiunile statelor membre, respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre față de conținutul și organizarea formării profesionale. Articolul respectiv precizează totodată că Uniunea trebuie „să favorizeze mobilitatea formatorilor și a persoanelor care urmează un program de formare și, în special, a tinerilor”. Sprijinirea învățării și a predării limbilor contribuie la atingerea acestui scop.

Prezenta recomandare nu propune nicio extindere a competenței de reglementare a UE și nu impune statelor membre niciun fel de angajamente cu caracter obligatoriu. Statele membre vor decide, în funcție de situația de pe plan național, în ce mod vor pune în aplicare recomandarea Consiliului.

·Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Comisia întreprinde această acțiune pentru a încuraja, a sprijini și a completa activitățile statelor membre în domeniul învățării limbilor, respectând în același timp responsabilitatea generală a acestora pentru propriile sisteme de educație.

Învățarea limbilor în cadrul învățământului obligatoriu nu a înregistrat progrese în raport cu intențiile declarate în Concluziile președinției din cadrul Consiliului European de la Barcelona din 2002. O lipsă a competențelor este în continuare considerată un obstacol în calea liberei circulații, precum și a schimburilor comerciale și a serviciilor transfrontaliere 24 .

Valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE constă în capacitatea UE:

·de a înlesni schimbul și partajarea de bune practici între organizații din diferite țări în scopul de a se spori gradul de sensibilizare cu privire la importanța învățării limbilor și de a se ameliora învățarea și predarea limbilor și

·de a elabora inițiative care să sprijine și mai mult inițiative vizând învățarea limbilor în Spațiul european al educației, să sprijine cadrele didactice și directorii de școli în îndeplinirea atribuțiilor lor și să continue să elaboreze strategii lingvistice și abordări multilingve, promovând calitatea și caracterul incluziv al educației și al formării.

·Proporționalitatea

Propunerea oferă exemple de bune practici și sprijin statelor membre pentru partajarea de bune practici și de informații, precum și pentru elaborarea de politici la nivelul Uniunii și la nivel național. Întrucât angajamentele pe care și le vor asuma statele membre au un caracter voluntar și fiecare stat membru decide abordarea pe care să o adopte cu privire la ameliorarea învățării și a predării limbilor, măsura este considerată proporțională.

·Alegerea instrumentului

O recomandare a Consiliului este un instrument adecvat în domeniul educației și formării, în privința căruia Uniunea are o competență de sprijinire, și este un instrument care a fost utilizat în mod frecvent pentru acțiunile Uniunii în domeniul educației și formării. Ca instrument juridic, aceasta semnalează angajamentul statelor membre față de măsurile prevăzute în textul său și furnizează o bază politică mai solidă pentru cooperarea din acest domeniu, respectând pe deplin, în același timp, competența statului membru în domeniul educației și formării.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

·Evaluările ex post/verificarea caracterului adecvat al legislației existente

Nu se aplică.

·Consultările cu părțile interesate

Prezenta recomandare pornește de la elemente importante rezultate în urma consultării cu părțile interesate cu privire la aspectele lingvistice aferente din Recomandarea privind competențele-cheie 25 . În ceea ce privește competențele lingvistice, consultarea online, documentele de poziție și reuniunile/conferințele de consultare au evidențiat necesitatea de a se răspunde într-o manieră mai integrată nevoii de competențe în ceea ce privește competența scris-citit, limbile și comunicarea în societățile de astăzi, multilingve și caracterizate de diversitate culturală.

De asemenea, ar trebui să se pună mai mult accent pe competența scris-citit și pe dezvoltarea limbilor în general. Aceasta ar putea include o viziune mai amplă asupra a ce înseamnă în zilele noastre competența în domeniul limbilor, având în vedere limbajul specializat ori limba la nivel academic sau evoluțiile comunicării digitale.

În scopul de a obține contribuții pe scară largă și de a discuta unele idei inițiale dezvoltate ulterior în prezenta propunere, Comisia a organizat o reuniune cu părțile interesate la începutul lunii februarie 2018, la care au participat reprezentanți ai aproximativ 60 de organizații din partea societății civile și academice și părți interesate-cheie, precum și aproximativ 20 de reprezentanți ai Ministerelor Educației din statele membre.

Reuniunea consultativă a confirmat importanța globală a propunerii Comisiei de Recomandare a Consiliului privind o abordare globală a învățării limbilor în școli în Uniune. Mai mulți vorbitori au precizat faptul că s-a înregistrat un progres redus din 2002 încoace și că o recomandare ar trebui să propună inițiative care să aibă potențialul de a ameliora efectiv învățarea limbilor. Strategiile de la nivel de școală referitoare la învățarea limbilor au fost considerate utile, întrucât școlile trebuie să facă față unor provocări diverse și au nevoi diferite atunci când abordează învățarea limbilor (regiuni frontaliere, număr de elevi care provin din medii de migranți sau din rândul minorităților).

Mai mulți participanți și-au exprimat îngrijorarea cu privire la închiderea unor departamente de limbi străine moderne în universități, lucru care agravează deficitul de profesori de limbi străine calificați. Lipsa cadrelor didactice riscă să pună în pericol predarea limbilor străine moderne la nivelul învățământului obligatoriu.

Printre subiectele abordate s-au numărat:

–Pledoaria pentru crearea unor medii de învățare care să fie propice limbilor și care să sprijine cererea de învățare a limbilor și motivația aferentă, asigurându-se că metodele pedagogice au în centru cursantul și încurajează autonomia sa;

–Cadrele didactice și directorii de școli au nevoie de sprijin și de resurse; pregătirea și studiile urmate de cadrele didactice au fost considerate aspecte esențiale pentru ca percepția să se schimbe și învățarea limbilor în Europa să progreseze;

–Atenție acordată situației specifice a copiilor proveniți din medii de migranți sau din rândul minorităților; se include aici adoptarea unei noi perspective asupra evaluării competențelor lingvistice, care poate contribui la ameliorarea procesului de învățare, în special dacă se ia în considerare natura multilingvă a copiilor;

–Ar trebui sprijinită recunoașterea învățării și cunoștințelor lingvistice anterioare în limbi care nu sunt cuprinse în programa de învățământ; sprijinirea unei oferte variate de limbi în școli, care să nu se limiteze la limba engleză.

·Obținerea și utilizarea expertizei

Recomandarea pornește de la activitatea Grupului anterior de lucru privind limbile în sistemele de educație și formare din cadrul strategic pentru educație și formare profesională (ET 2020) 26 .

Mai recent, în 2016 și 2017, Comisia a organizat o serie de grupuri tematice de experți și două activități de învățare reciprocă urmărind două scopuri îngemănate: de a oferi o contribuție cu privire la competențele scris-citit și lingvistică în vederea revizuirii Cadrului privind competențele-cheie și de a examina modul în care statele membre îi ajută pe copiii migranți să stăpânească rapid limba de predare (o prioritate actuală a ET 2020) 27 .

Cel mai recent raport referitor la datele-cheie privind predarea limbilor în școlile din Europa a oferit și informații valoroase despre tendințele în ceea ce privește asigurarea predării limbilor pe teritoriul Europei, inclusiv (în premieră) date privind sprijinul lingvistic structurat destinat copiilor migranți 28 .

·Evaluarea impactului

Dată fiind abordarea complementară a activităților față de inițiativele statelor membre, caracterul voluntar al activităților propuse și amploarea efectelor preconizate, nu a fost efectuată o evaluare a impactului. Elaborarea propunerii s-a bazat pe studii anterioare, pe consultarea cu statele membre și pe o consultare publică.

Caracterul adecvat al reglementărilor și simplificarea

Nu se aplică.

·Drepturi fundamentale

Prezenta recomandare respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, inclusiv dreptul la educație, respectul pentru diversitatea culturală, religioasă și lingvistică și nediscriminarea. În special, recomandarea promovează drepturile copilului astfel cum sunt stabilite la articolul 24 și ține seama de Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, în special de articolul 29 alineatul (1) litera (c), care precizează că educația copilului trebuie să se facă în spiritul dezvoltării respectului față de părinții săi, față de limba sa, de identitatea şi valorile sale culturale, față de valorile naționale ale țării în care acesta locuiește, ale țării de origine, precum şi față de civilizații diferite de a sa 29 . Prezenta recomandare trebuie să fie pusă în aplicare în conformitate cu aceste drepturi și principii.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Acțiunile propuse în prezenta recomandare care au implicații bugetare vor fi sprijinite din resursele existente ale programului Erasmus+ și posibil și din cele ale programului Orizont 2020 sau din fondurile structurale și de investiții europene, cu condiția ca dispozițiile actelor de bază aplicabile să prevadă un astfel de sprijin. Această inițiativă nu aduce atingere negocierilor referitoare la viitorul cadru financiar multianual și la programele viitoare. Nu vor fi necesare resurse suplimentare din bugetul UE.

5.    ELEMENTE DIVERSE

·Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Pentru a sprijini punerea în aplicare, Comisia propune elaborarea, în cooperare cu statele membre, a unor orientări de sprijin care ar putea soluționa deficiențele identificate în ceea ce privește implementarea predării și a învățării bazate pe competențe.

Comisia intenționează să raporteze cu privire la utilizarea recomandării în contextul cooperării europene din domeniul educației, formării și învățării.

·Documente explicative (pentru directive)

Nu se aplică.

·Explicația detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Dispoziții privind statele membre

Pentru a-i ajuta pe toți copiii și tinerii să atingă un nivel de utilizator competent în cel puțin o altă limbă europeană și să încurajeze atingerea nivelului de utilizator independent în încă o limbă (a treia), propunerea recomandă statelor membre:

·Să aplice abordări globale pentru a ameliora predarea și învățarea limbilor la toate nivelurile și în toate sectoarele educației și formării;

·Să dezvolte școli în care să existe sensibilizare cu privire importanța limbilor în conformitate cu principiile prezentate în anexa la prezenta recomandare, asigurându-le astfel cadrelor didactice studiile și formarea de care au nevoie;

·Să promoveze mobilitatea de studiu în cadrul studiilor efectuate de toate cadrele didactice și să promoveze perioadele de învățare în străinătate;

·Să identifice și să promoveze metode pedagogice inovatoare, incluzive și multilingve, utilizând în acest scop instrumente și platforme europene ori de câte ori este nevoie;

·Să urmărească elaborarea unor metode de monitorizare a progresului în ceea ce privește competențele lingvistice în diferite stadii ale educației și formării.

Dispozițiile referitoare la Comisie

Recomandarea își propune să salute intenția Comisiei:

·De a sprijini punerea în aplicare a recomandării și a anexei sale prin facilitarea învățării reciproce între statele membre și dezvoltarea materialelor de referință și a instrumentelor adecvate;

·De a disponibiliza finanțare din partea Uniunii Europene care să sprijine predarea și învățarea limbilor și în special să consolideze componenta legată de mobilitate a cursanților Erasmus+, programul UE pentru educație, formare, tineret și sport;

·Să întărească cooperarea cu Consiliul Europei și cu al său Centru european pentru limbi moderne în domeniile acestora de specialitate.

2018/0128 (NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind o abordare globală a predării și învățării limbilor

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 165 și 166,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)În comunicarea sa intitulată „Consolidarea identității europene prin educație și cultură” 30 , Comisia Europeană descrie viziunea asupra unui Spațiu european al educației în care educația incluzivă, formarea și cercetarea de înaltă calitate să nu fie îngrădite de frontiere; în care a devenit ceva obișnuit să petreci o perioadă de timp într-un alt stat membru pentru a studia, a învăța sau a lucra; în care situațiile când o persoană vorbește două limbi pe lângă limba maternă sunt mult mai frecvente, iar oamenii au un puternic sentiment al identității lor de europeni, fiind totodată conștienți de patrimoniul cultural al Europei și de diversitatea sa.

(2)Într-o sesiune de lucru informală din cadrul Summitului de la Göteborg pentru creștere și locuri de muncă echitabile, șefii de stat sau de guvern au discutat rolul educației și al culturii pentru viitorul Europei. Concluziile Consiliului European din 14 decembrie 2017 31 invită statele membre, Consiliul și Comisia, fiecare în conformitate cu propriile competențe, să întreprindă acțiuni suplimentare în acest domeniu.

(3)Competențele lingvistice se află în centrul viziunii asupra unui Spațiu european al educației. Odată cu sporirea gradului de mobilitate în scopul de a beneficia de educație sau formare ori de a lucra în interiorul Uniunii, cu intensificarea migrației din țări terțe către Uniune și cu cooperarea de la nivel mondial în ansamblu, sistemele de educație și formare trebuie să reanalizeze provocările legate de predarea și învățarea limbilor și oportunitățile oferite de diversitatea lingvistică a Europei.

(4)Intensificarea și ameliorarea învățării limbilor ar putea consolida dimensiunea europeană a predării 32 . Aceasta ar putea impulsiona dezvoltarea unei identități europene în contextul marii diversități a Europei, care să vină în completarea identităților și a tradițiilor locale, regionale și naționale și să contribuie la o înțelegere mai bună a Uniunii și a statelor sale membre.

(5)Aproape jumătate dintre europeni spun că nu pot să susțină o conversație în nicio altă limbă decât limba lor maternă 33 . Lipsa competențelor lingvistice provoacă dificultăți, împiedicând schimburile importante dincolo de frontiere dintre administrațiile publice și persoane în Uniune 34 .

(6)Doar patru din zece elevi din învățământul secundar ating nivelul de „utilizator independent” în prima limbă străină, care indică competența de a susține o conversație simplă. Numai un sfert ajung la acest nivel în a doua limbă străină 35 . O analiză comparativă a limbilor în sistemele de educație și formare 36 a arătat că majoritatea statelor membre se confruntă cu probleme în a asigura rezultate adecvate ale învățării în domeniul limbilor. Deși există provocări în toate sectoarele educației, acestea sunt acute îndeosebi în sectorul educației și formării profesionale, unde se pune mai puțin accent pe învățarea limbilor.

(7)Competențele lingvistice limitate rămân unul dintre principalele obstacole care stau în calea valorificării oportunităților oferite de programele europene pentru educație, formare și tineret 37 . În schimb, competențele lingvistice solide le vor permite celor care le dețin să profite mai mult de oportunitățile oferite de piața internă, cum ar fi libera circulație a lucrătorilor, precum și să ia o decizie în mai multă cunoștință de cauză și corectă în legătură cu oportunitățile din celelalte țări ale UE.

(8)Competențele în materie de limbi străine conferă avantaje competitive atât pentru societăți, cât și pentru persoanele în căutarea unui loc de muncă dacă aceste competențe fac parte dintr-un set mai amplu de aptitudini utile 38 . Există o corelare pozitivă între competențele în materie de limbi străine și probabilitatea de a găsi un loc de muncă 39 . Cu toate acestea, rezultatele celei mai recente anchete referitoare la formarea profesională continuă (CVTS 2016) arată că doar 7,9 % dintre societăți (care oferă formare pentru angajații lor) își trimit angajații la cursuri de limbi străine (cifră care variază de la 22,1 % în Slovacia la 0,5 % în Irlanda).

(9)Pentru a menține nivelul de trai actual, pentru a susține rate ridicate ale ocupării forței de muncă și a promova coeziunea socială în perspectiva societății și a pieței forței de muncă de mâine, oamenii au nevoie de un set adecvat de aptitudini și competențe 40 . Acest lucru este esențial, de asemenea, pentru a se asigura integrarea completă a copiilor, elevilor, studenților și adulților imigranți 41 . Trebuie explorate noi moduri de învățare pentru o societate care devine din ce în ce mai mobilă și mai digitală 42 . Dobândirea unor competențe lingvistice superioare ar putea sprijini mobilitatea și cooperarea tot mai intense din Uniune. În special, progresele digitale permit învățarea și practicarea a tot mai multe limbi în afara clasei și a programei de învățământ. Procedurile actuale de evaluare nu reflectă pe deplin aceste progrese.

(10)Conform primului principiu al Pilonului european al drepturilor sociale 43 , orice persoană are dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții, incluzivă și de înaltă calitate, pentru a dobândi și a menține competențe care îi permit să participe pe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă. Competența lingvistică este una dintre competențele-cheie care ar putea contribui la capacitatea de inserție profesională, la împlinirea pe plan personal, la cetățenia activă și la incluziunea socială; această competență este definită ca fiind „capacitatea de a utiliza diferite limbi în mod corespunzător și eficient pentru comunicare” 44 .

(11)Mai mult de jumătate dintre statele membre recunosc în mod oficial limbi regionale sau minoritare în interiorul granițelor lor în scopuri juridice sau administrative, inclusiv limbaje prin semne de la nivel național. Mai multe dintre aceste limbi traversează frontierele naționale. Limbile aduse de populațiile imigrante completează tabloul lingvistic al Europei 45 .

(12)În școli există un grad tot mai mare de sensibilizare cu privire la necesitatea de a se asigura că toți copiii, indiferent de mediul din care provin și de prima lor limbă, ating un nivel foarte bun în limba de predare, dacă este nevoie prin intermediul unor măsuri speciale de sprijin. Se sprijină astfel echitatea și egalitatea de șanse, reducându-se riscul de părăsire timpurie a școlii 46 .

(13)Sensibilizarea, în școli, cu privire la importanța limbilor ar putea include conștientizarea și înțelegerea importanței pe care o au competențele lingvistice ale tuturor elevilor, inclusiv cele legate de limbi care nu se predau în școală. Școlile ar putea face diferența între diferite niveluri de competențe lingvistice care sunt necesare în funcție de context și scop și care să corespundă condițiilor, nevoilor, abilităților și intereselor fiecărui cursant în parte.

(14)Deficitul de cadre didactice pentru anumite discipline, inclusiv limbile străine moderne, este menționat ca o problemă în mai mult de jumătate dintre sistemele de educație ale Uniunii Europene 47 , iar mai multe state membre au introdus reforme sau stimulente prin care să elimine acest deficit de profesori de limbi străine. Aceste reforme și stimulente ar putea include burse prin care să fie atrași la catedră absolvenții de studii lingvistice cu altă experiență profesională sau programe reformate de pregătire a cadrelor didactice 48 .

(15)Inițiativele menite să amelioreze competențele-cheie în educația școlară 49 , inclusiv printr-o mai bună corelare a experienței concrete de viață cu procesul învățării, utilizând tehnologii digitale și sprijinind inovarea în școli, au intensificat accesul pus pe rezultatele învățării 50 . Inițiativele au contribuit, de asemenea, și la dobândirea de competențe lingvistice.

(16)Învățarea integrată a conținutului și a limbii, și anume predarea disciplinelor prin intermediul unei limbi străine, și instrumentele digitale și online pentru învățarea limbilor și-au dovedit eficiența pentru categorii variate de cursanți 51 . Profesorii de limbă din toată Europa ar putea profita de dezvoltarea profesională continuă actualizându-și competențele digitale și învățând totodată care este modul optim de a-și îmbunătăți practicile de predare cu ajutorul diferitor metodologii și tehnologii noi. Un inventar de resurse educaționale deschise 52 i-ar putea sprijini în acest sens.

(17)Diverse inițiative din Europa au sprijinit definirea și dezvoltarea competențelor lingvistice. Cadrul european comun de referință pentru limbi este un instrument de referință transparent, coerent și cuprinzător care servește la evaluarea și compararea nivelurilor de competență 53 . Acesta face o distincție între nivelurile de utilizator elementar, independent și experimentat, cel din urmă putând permite utilizatorului să lucreze sau să studieze în limba evaluată. În 2018, instrumentul a fost completat cu descriptori noi pentru mediere, pentru cursanți tineri și limbajele prin semne, cu scopul de a conferi cadrului un caracter mai accesibil din perspectiva publicului larg 54 .

(18)Certificatul lingvistic european 55 recompensează excelența și inovarea în predarea limbilor în toate țările participante. Certificatul oferă școlilor stimulente pentru ca acestea să utilizeze noi metodologii și strategii care să fie direcționate către prioritățile locale, regionale, naționale sau europene. Certificatul a contribuit la sensibilizarea cu privire la cooperarea europeană în domeniul predării și învățării limbilor și la intensificarea dinamicii multilingve în sectoarele educației 56 .

(19)Toate statele membre au recunoscut necesitatea ca multilingvismul să fie consolidat și competențele lingvistice să fie dezvoltate în Uniune 57 . Pentru a oferi o imagine mai precisă a competențelor lingvistice în Uniune, Comisia Europeană va lucra la o propunere pentru un nou criteriu de referință european referitor la competențele lingvistice, care să includă opțiuni de colectare a datelor.

(20)Deși recunoaște că competențele lingvistice se dobândesc pe tot parcursul vieții și ar trebui ca oamenii să aibă acces la tot felul de oportunități în acest sens în toate etapele vieții, prezenta recomandare are ca subiect îndeosebi învățământul și formarea obligatorii și respectă pe deplin principiile subsidiarității și proporționalității în acest domeniu.

RECOMANDĂ CA STATELE MEMBRE:

În conformitate cu legislația națională și europeană, cu resursele disponibile și condițiile de pe plan național și în strânsă cooperare cu toate părțile interesate relevante:

(1)Să caute modalități de a-i ajuta pe toți tinerii să atingă un nivel de utilizator competent, pe lângă limba de predare, în cel puțin o altă limbă europeană înainte de a finaliza învățământul și formarea secundare superioare și să încurajeze atingerea nivelului de utilizator independent în încă o limbă (a treia).

(2)Să aplice abordări globale în scopul de a îmbunătăți predarea și învățarea limbilor la nivel național, regional, local sau de școală, după caz, cu ajutorul exemplelor strategice expuse în anexă.

(3)Să se asigure că sunt vizate toate sectoarele învățământului și formării obligatorii, începând cât mai curând posibil și incluzând educația și formarea profesională inițială.

(4)Ca parte a acestor strategii globale, să sprijine sensibilizarea cu privire la importanța limbilor în școli și centre de formare:

(a)sprijinind activ mobilitatea cursanților, inclusiv prin valorificarea posibilităților pe care le oferă programele UE de finanțare în domeniu;

(b)permițând cadrelor didactice să țină seama de utilizarea unei limbi specifice în cadrul disciplinei lor;

(c)consolidând competența în limba de predare ca bază pentru a progresa în ceea ce privește învățarea și pentru reușita școlară a tuturor cursanților, în special a celor din familii de migranți sau din medii defavorizate;

(d)prețuind diversitatea lingvistică a cursanților și utilizând-o ca resursă pentru învățare, inclusiv implicând părinții și comunitatea locală mai extinsă în procesul de învățare a limbilor;

(e)oferind posibilități de a evalua și a valida competențe lingvistice care nu fac parte din programa de învățământ, ci au fost dobândite de către elevi altundeva, inclusiv prin extinderea gamei de limbi care pot fi adăugate la certificatele de absolvire ale elevilor.

(5)Să sprijine cadrele didactice, formatorii și directorii de școli să sporească gradul de sensibilizare prin:

(a)realizarea de investiții în studiile inițiale și în pregătirea continuă a profesorilor de limbă pentru a menține o ofertă amplă a limbilor în învățământul și formarea obligatorii;

(b)includerea pregătirii pentru diversitatea lingvistică din clasă în studiile inițiale și în dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice și a directorilor de școli;

(c)promovarea perioadelor de studii în străinătate pentru toți studenții care urmează studii în vederea obținerii unei diplome de cadru didactic, încurajând, totodată, mobilitatea pentru toți profesorii și formatorii;

(d)integrarea mobilității de studiu în studiile destinate tuturor profesorilor de limbă, astfel încât profesorii proaspăt absolvenți să beneficieze de o perioadă de cel puțin șase luni în care să capete experiență în ceea ce privește învățarea sau predarea în străinătate;

(e)recomandarea de a utiliza eTwinning 58 pentru îmbogățirea experiențelor de învățare în școli și dezvoltarea competențelor lingvistice ale profesorilor și elevilor.

(6)Să încurajeze cercetarea în domeniul metodelor pedagogice inovatoare, incluzive și multilingve și utilizarea lor, inclusiv folosirea instrumentelor digitale și a învățării integrate a conținutului și a limbii.

(7)Să elaboreze metode de monitorizare a competențelor lingvistice dobândite în diferite etape ale educației și formării, completând informațiile existente despre asigurarea învățării limbilor.

(8)Să raporteze, prin cadrele și instrumentele existente, cu privire la experiențele și progresele realizate în direcția promovării învățării limbilor.

SALUTĂ INTENȚIA COMISIEI:

1.De a sprijini realizarea de acțiuni ca urmare a prezentei recomandări prin facilitarea învățării reciproce între statele membre și prin elaborarea, în cooperare cu statele membre:

(a)a unor îndrumări cu privire la modul de corelare a predării limbilor cu evaluarea în raport cu Cadrul european comun de referință pentru limbi 59 ;

(b)a unor materiale de orientare bazate pe date concrete și privind noi forme de învățare și abordări de sprijinire;

(c)a unor instrumente digitale pentru învățarea limbilor și dezvoltarea profesională a personalului didactic, în domeniul învățării limbilor, precum cursuri online deschise și în masă, instrumente de autoevaluare 60 , rețele, inclusiv eTwinning și Teacher Academy din cadrul platformei School Education Gateway.

(d)a unor metodologii și instrumente de sprijin al monitorizării competențelor lingvistice în Uniunea Europeană.

2.De a consolida mobilitatea elevilor de școală și a cursanților care urmează o educație și formare profesională în cadrul programului Erasmus+ și de a sprijini în general utilizarea finanțării din partea Uniunii Europene, precum Erasmus+, Orizont 2020, Fondul pentru azil, migrație și integrare (AMIF) sau fondurile structurale și de investiții europene atunci când acest lucru este adecvat pentru punerea în aplicare a prezentei recomandări și a anexei sale, fără a aduce atingere negocierilor cu privire la cadrul financiar multianual.

3.De a consolida cooperarea cu Consiliul Europei și cu Centrul european pentru limbi moderne în domeniul învățării limbilor, pentru a stimula dezvoltarea de metode inovatoare de predare și învățare a limbilor și a spori gradul de sensibilizare cu privire la rolul crucial al învățării limbilor în societățile moderne.

4.De a raporta cu privire la monitorizarea punerii în aplicare a prezentei recomandări în principal prin intermediul cadrelor și al instrumentelor existente.

Adoptată la Bruxelles,

(1)    Comunicarea Comisiei privind consolidarea identității europene prin educație și cultură; COM(2017) 673 final  

(2)    Concluziile Consiliului European din 14 decembrie 2017. http://www.consilium.europa.eu/media/32223/14-final-conclusions-rev1-ro.pdf  

(3)    Raportul anual din 2017 al Comisiei Europene privind mobilitatea forței de muncă în interiorul UE (2017): http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=ro&pubId=8066&furtherPubs=yes  

(4)    Documentul de reflecție al Comisiei Europene privind valorificarea oportunităților legate de globalizare (2017): https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/reflection-paper-globalisation_ro.pdf  

(5)    Concluziile președinției Consiliului European de la Barcelona, martie 2002, http://ec.europa.eu/invest-in-research/pdf/download_en/barcelona_european_council.pdf .

(6)    Comisia Europeană/ EACEA/ Eurydice (2017), Date-cheie privind predarea limbilor în școlile din Europa, ediția 2017, https://webgate.ec.europa.eu/fpfis/mwikis/eurydice/images/0/06/KDL_2017_internet.pdf .

(7)    De exemplu: Competențele lingvistice necesare pentru capacitatea de inserție profesională, mobilitate și creștere, SWD(2012)372: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52012SC0372&from=EN ; Ancheta europeană privind competențele lingvistice a fost realizată în 2011, iar constatările la care s-a ajuns în urma acesteia au fost publicate în iunie 2012. http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/languages/library/studies/executive-summary-eslc_en.pdf

(8)    Competențele lingvistice necesare pentru capacitatea de inserție profesională, mobilitate și creștere, SWD(2012)372: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52012SC0372&from=EN  

(9)    Ancheta europeană privind competențele lingvistice a fost realizată în 2011, iar constatările la care s-a ajuns în urma acesteia au fost publicate în iunie 2012. http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/languages/library/studies/executive-summary-eslc_en.pdf  

(10)    Studiul privind comparabilitatea testelor de limbă în Europa al Comisiei Europene (2015), http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/education/library/reports/language-test-summary_en.pdf . Comisia a propus în 2014 un criteriu european de referință pentru competențele lingvistice, care a fost ulterior respins de Consiliu.

(11)    A se vedea, de exemplu, Carl James și Peter Garrett: Sensibilizare cu privire la importanța limbilor în clasă (Language awareness in the classroom) .

(12)    Pentru definițiile nivelurilor de utilizator experimentat și independent, a se vedea Cadrul european comun de referință – tabelul cu scala globală: https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=090000168045bc75  

(13)    Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (2006/962/CE)

(14)    Comunicarea Comisiei privind o nouă agendă pentru competențe în Europa, COM(2016)0381 , face mai multe referiri la importanța dobândirii de competențe lingvistice ca parte din politica globală europeană referitoare la competențe.

(15)    Propunere de Recomandare a Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții COM(2018)24  Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții SWD (2018)14  

(16)    Rezultatele testului PISA 2015, OCDE (2016), https://www.oecd.org/pisa/pisa-2015-results-in-focus.pdf .

(17)    Propunere de Recomandare a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării COM(2018)23 final    

(18)    Comunicarea Comisiei privind planul de acțiune pentru educația digitală, COM(2018)22

(19)    Teacher Academy: https://www.schooleducationgateway.eu/en/pub/teacher_academy.htm  

(20)    Pilonul european al drepturilor sociale în 20 de principii: https://ec.europa.eu/commission/priorities/deeper-and-fairer-economic-and-monetary-union/european-pillar-social-rights/european-pillar-social-rights-20-principles_ro    

(21)    Comunicarea Comisiei privind stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE COM(2017)534

(22)    Anexa la Propunerea de Decizie a Consiliului privind orientări pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, COM(2017)677 final  

(23)    Comunicarea Comisiei referitoare la un plan de acțiune privind integrarea resortisanților din țările terțe, COM(2016)377

(24)    Comunicarea Comisiei privind stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE COM(2017)534

(25)    Raportul Comisiei Europene (2017) privind rezultatele consultării părților interesate - https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/96e12ad1-8b9b-11e7-b5c6-01aa75ed71a1/language-en  

(26)    Toate rapoartele sunt disponibile la adresa: http://ec.europa.eu/education/library_ro

(27)    Toate rapoartele sunt disponibile la adresa: https://ec.europa.eu/education/policy/multilingualism/multilingual-classrooms_ro .

(28)    Comisia Europeană/ Eurydice (2017), Date-cheie privind predarea limbilor în școlile din Europa, https://webgate.ec.europa.eu/fpfis/mwikis/eurydice/images/0/06/KDL_2017_internet.pdf .

(29)    Convenția ONU (1989) cu privire la drepturile copilului, adoptată la 20.11.1989: http://www.ohchr.org/EN/ProfessionalInterest/Pages/CRC.aspx  

(30)    Comunicarea Comisiei privind consolidarea identității europene prin educație și cultură; COM(2017) 673 final  

(31)    Concluziile Consiliului European din 14 decembrie 2017: http://www.consilium.europa.eu/media/32223/14-final-conclusions-rev1-ro.pdf

(32)    Propunere de Recomandare a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării COM(2018)23 final

(33)    Europenii și limbile lor (Europeans and their languages) – o sinteză a raportului special Eurobarometru din 2012: http://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/archives/ebs/ebs_386_sum_en.pdf .

(34)    Comunicarea Comisiei privind Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE, COM(2017)534

(35)    European Commission (2012) – First European Survey on language competences (Prima anchetă europeană privind competențele lingvistice), rezumat : http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/languages/library/studies/executive-summary-eslc_en.pdf

(36)    Analiză comparativă a limbilor în sistemele de educație și formare - Comisia Europeană (2014): http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/languages/library/studies/lang-eat_en.pdf

(37)    Programul Erasmus+ oferă un sprijin lingvistic online pentru a compensa acest aspect. https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/resources/online-linguistic-support_ro .

(38)    Comisia Europeană(2015) Study on Foreign Language Proficiency and Employability (Studiu privind nivelul de competență în materie de limbi străine și capacitatea de inserție profesională) .

(39)     Limbile și capacitatea de inserție profesională , Comisia Europeană (2015).

(40)    A se vedea Documentul de reflecție al Comisiei Europene (2017) privind dimensiunea socială a Europei, https://ec.europa.eu/commission/publications/reflection-paper-social-dimension-europe_ro .

(41)    Comunicarea Comisiei referitoare la un Plan de acțiune privind integrarea resortisanților din țările terțe COM(2016) 377 .

(42)    Documentul de reflecție al Comisiei Europene (2017) privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare, https://ec.europa.eu/commission/publications/reflection-paper-harnessing-globalisation_ro .

(43)    Comunicarea Comisiei privind instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale, COM (2017)250

(44)    Propunere de Recomandare a Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții COM(2018)24  

(45)    Comisia Europeană/ EACEA/ Eurydice (2017), Date-cheie privind predarea limbilor străine în școlile din Europa, ediția 2017, https://webgate.ec.europa.eu/fpfis/mwikis/eurydice/images/0/06/KDL_2017_internet.pdf .

(46)    Monitorul educației și formării, Comisia Europeană (2017): http://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/et-monitor_ro  

(47)    Comisia Europeană/EACEA/Eurydice(2018) Teaching careers in Europe: Access, progression and support (Cariera de cadru didactic în Europa: acces, evoluție și sprijin: https://webgate.ec.europa.eu/fpfis/mwikis/eurydice/images/b/b9/220EN_teaching_careers_N_cert.pdf  

(48)    Analiză comparativă finală a limbilor în sistemele de educație și formare  - Comisia Europeană (2014), a se vedea nota de subsol 36.

(49)    Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, SWD (2018)14

(50)    Comunicarea Comisiei privind dezvoltarea școlilor și calitatea excelentă a predării , COM(2017)248 .

(51)    Raportul Comisiei Europene (2014) privind sporirea eficacității procesului de învățare a limbilor: http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/languages/library/studies/clil-call_en.pdf  

(52)    Centrul european pentru limbi moderne: ICT-Rev https://ict-rev.ecml.at/ .  

(53)    Consiliul Europei (2001) – Cadrul european comun de referință pentru limbi : https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=090000168045bc75

(54)    Consiliul Europei (2018) – CEFR: Documentul de completare cu noii descriptori: https://rm.coe.int/cefr-companion-volume-with-new-descriptors-2018/1680787989  

(55)    Certificatul lingvistic european se acordă în cadrul programului Erasmus+ al Comisiei Europene.

(56)    Eticheta lingvistică europeană: http://ec.europa.eu/education/initiatives/language-label_ro

(57)    Concluziile Consiliului privind multilingvismul și dezvoltarea competențelor lingvistice, mai 2014, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52014XG0614(06)

(58)    eTwinning este o comunitate de cadre didactice de la învățământul preșcolar până la învățământul secundar superior, găzduit pe o platformă de internet securizată: https://www.etwinning.net

(59)    Pe baza experiențelor și a cunoștințelor de specialitate dezvoltate de Consiliul Europei în ceea ce privește crearea și actualizarea cadrului și de către Centrul european pentru limbi moderne și Comisia Europeană în ceea ce privește aplicarea rezultatelor acestor activități în programele de studii ale cadrelor didactice prin proiecte finanțate în comun: https://relang.ecml.at/Home/tabid/4079/language/en-GB/Default.aspx

(60)    Actualmente, Europass oferă un instrument de autoevaluare pentru competența lingvistică, iar funcționalitatea și eficacitatea sa vor fi reexaminate ca parte din punerea în aplicare a noii Decizii Europass. https://europass.cedefop.europa.eu/ro/documents/european-skills-passport/language-passport  

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles,22.5.2018

COM(2018) 272 final

ANEXĂ

la

Recomandarea Consiliului

privind o abordare globală a predării și învățării limbilor

{SWD(2018) 174 final}

ANEXĂ
Sensibilizare față de importanța limbilor în școli –
dezvoltarea unei abordări globale a învățării limbilor

Abordările globale ale învățării limbilor ar putea sprijini punerea în aplicare a recomandării privind învățarea limbilor. Prezenta anexă enumeră o serie de principii pedagogice și bune practici care au în comun scopul de a spori gradul general de sensibilizare față de importanța limbilor în școli, cu obiectivul final de a ameliora rezultatele învățării limbilor.

Predarea limbilor este un element important pentru toate disciplinele dacă avem în vedere modalitățile diverse în care este folosită limba în sala de clasă și rolul crucial al limbilor în învățarea și înțelegerea conținutului. Atingerea unui nivel bun al limbii învățate în școală, pe de o parte, și îmbogățirea cunoștințelor despre disciplina respectivă și aprofundarea înțelegerii acesteia, pe de altă parte, sunt strâns legate una de alta.

Sensibilizarea față de importanța limbilor în școli și în centrele de formare ar putea contribui la înțelegerea faptului că învățarea limbilor este un proces dinamic și neîntrerupt– învățarea limbii materne și a diferitelor sale registre și stiluri continuă și este strâns legată de învățarea altor limbi, la diferite niveluri de competență, corespunzând condițiilor, nevoilor și intereselor fiecărui cursant.

Sensibilizarea față de importanța limbilor în școli și în centrele de formare ar putea da naștere unor reflecții despre dimensiunea lingvistică la toate nivelurile organizării, predării și practicilor din școli: în procesul de dezvoltare a competenței scris-citit, în învățarea limbilor străine, în predarea diferitor discipline, pentru conștientizarea importanței altor limbi pe care elevii le aduc cu ei, în comunicarea cu părinții și cu mediul școlar mai larg, etc.

Cooperarea strânsă dintre diferiți membri ai comunității școlare, în mod ideal în cadrul unui concept despre școală ca organizație dedicată învățării sau al unei abordări holistice a școlii, poate promova o astfel de înțelegere a sensibilizării cu privire la importanța limbilor.

Pentru a se sprijini sensibilizarea cu privirea la importanța limbilor în școli și în centrele de formare, au fost identificate exemplele de bune practici enumerate în continuare.

1. Multilingvismul în școli și în centrele de formare

·O atitudine pozitivă față de diversitatea lingvistică poate contribui la crearea unui mediu favorabil învățării și practicării limbilor, în care învățarea și utilizarea mai multor limbi sunt percepute ca bogăție și resursă. Sensibilizarea cu privire la importanța învățării limbilor și la avantajele educaționale, cognitive, sociale, interculturale, profesionale și economice ale utilizării în context mai larg a limbilor poate fi intensificată și încurajată.

·Dezvoltarea competențelor lingvistice și stimularea sensibilizării cu privire la importanța limbilor pot fi integrate transversal în programa de învățământ. Prin integrarea limbilor și a altor discipline, învățarea limbilor poate fi mai autentică și mai orientată către situații de viață.

·Motivația cursanților de a studia limbile poate fi stimulată prin conectarea conținutului educațional cu propriile vieți și interese, ținându-se seama de învățarea informală și încurajându-se sinergiile cu activitățile extrașcolare. Pot fi consolidate legăturile dintre practicarea limbilor în viața cotidiană și școli sau centre de formare recunoscându-se învățarea prealabilă a limbilor și oferindu-se posibilitatea de a adăuga, în certificatele de absolvire a școlii, competențele lingvistice dobândite în afara sistemului de educație formală.

·Toată gama de limbi cunoscute de cursant poate fi valorizată și sprijinită în școală și folosită ca resursă pedagogică pentru ca toți cursanții să facă progrese în privința învățării. Elevii se pot ajuta reciproc în procesul de învățare, pot să explice altora propriile limbi și să compare limbile între ele.

·Școlile ar putea oferi o paletă mai largă de limbi pe lângă principala limbă generală de comunicare. Abordarea poate fi diferită în funcție de numărul de limbi oficiale ale unei țări, una sau mai multe, sau de existența unui interes declarat de a promova limba unei țări vecine.

·Înființarea de grădinițe și școli bilingve în regiunile de frontieră va încuraja copiii să învețe limba vecinilor lor de la o vârstă mică și va contribui la estomparea barierelor lingvistice în regiunile transfrontaliere.

2. Predare eficientă și inovatoare pentru o mai bună învățare a limbilor

·Potențialul instrumentelor digitale ar putea fi valorificat la maximum pentru o mai bună învățare, predare și evaluare a limbilor. Tehnologia poate contribui într-o măsură foarte mare la extinderea ofertei lingvistice, poate oferi oportunități pentru expunerea la o anumită limbă și poate fi foarte utilă pentru sprijinirea învățării limbilor care nu sunt predate în școli. Dezvoltarea gândirii critice și a educației în domeniul mass-mediei și o utilizare adecvată a tehnologiei pot reprezenta un element esențial pentru învățare în acest context.

·Cooperarea în mediul virtual dintre școli prin eTwinning le poate permite tinerilor să își îmbunătățească învățarea limbilor, să colaboreze cu colegi din altă țară și să se pregătească să practice mobilitatea în scopul de a studia, de a urma formări sau de a desfășura activități ca voluntari în străinătate.

·Mobilitatea elevilor, inclusiv prin Erasmus+, ar putea deveni o parte obișnuită a procesului de învățare. Aceasta ar trebui să se extindă la mobilitatea în mediul virtual și la mobilitatea personalului în sens mai larg.

·Cadrele didactice, formatorii și cursanții pot folosi o combinație de evaluare diagnostică, formativă și sumativă pentru a monitoriza și a evalua progresul în învățarea limbii; se utilizează portofolii lingvistice individuale pentru a ține evidența progreselor înregistrate, de exemplu prin intermediul portofoliului lingvistic european sau al pașaportului lingvistic european.

3. Sprijin pentru cadrele didactice și formatori

·Profesorii de limbi moderne ar putea fi încurajați să ia parte la programe de schimburi cu țări în care se vorbește limba lor țintă, ca parte din studiile inițiale și/sau dezvoltarea profesională ulterioară. Fiecare profesor de limbă proaspăt absolvent ar putea să petreacă cel puțin șase luni peste hotare, pentru a învăța sau a preda.

·Cadrele didactice și formatorii care se ocupă de alte discipline decât limbile moderne ar putea să fie sensibilizați cu privire la importanța limbilor și să își îmbunătățească cunoștințele despre didactica limbilor, însușindu-și strategii prin care să îi sprijine pe cursanți.

·Asistenții didactici din domeniul limbilor ar putea fi incluși în predarea limbilor, utilizându-se oportunitățile pe care le oferă programele de schimburi dintre statele membre.

·Ar putea fi puse la dispoziția cadrelor didactice oportunități de dezvoltare profesională continuă (prin rețele, comunități de practici, cursuri de limbă online în masă, centre de expertiză, învățarea online prin cooperare, cercetare-acțiune, etc.), în scopul ca acestea să fie la curent cu cele mai recente inovări pedagogice și să își actualizeze competențele.

4. Parteneriate și legături în mediul școlar mai larg, pentru a sprijini învățarea limbilor

·Școlile și centrele de formare ar putea coopera cu părinții pentru a găsi modalitatea în care să-i sprijine pe copiii lor în procesul de învățare a limbilor, în special atunci când copiii cresc vorbind mai mult de o limbă sau utilizează acasă o altă limbă decât cea de predare. 

·Școlile și centrele de formare pot pune bazele unor parteneriate cu centre/laboratoare de limbă, biblioteci publice, centre culturale sau alte asociații culturale, universități și centre de cercetare pentru a crea medii de învățare mai antrenante, a optimiza însușirea limbilor și a îmbunătăți și a inova practicile de predare.

·Școlile, centrele de formare și administrațiile locale își pot pune resursele în comun pentru a înființa centre de limbă cu o ofertă bogată de învățare a limbilor, pentru a conserva limbile mai puțin vorbite și/sau limbile care nu se predau la școală.

·Prin cooperarea cu angajatorii din regiune sau din afara ei, importanța competențelor lingvistice în viața profesională poate fi mai bine înțeleasă și se poate asigura faptul că aceste competențe lingvistice dobândite contribuie în mod eficace la sporirea capacității de inserție profesională.

·Ar putea fi încurajate parteneriatele transfrontaliere dintre instituțiile de educație și formare din regiunile de frontieră. Mobilitatea studenților, a cadrelor didactice, a formatorilor și a personalului administrativ, precum și a candidaților la studii doctorale și a cercetătorilor ar putea fi facilitată prin oferte de cursuri de limbi vorbite în țările vecine. Promovarea multilingvismului în cadrul acestor parteneriate transfrontaliere îi pot pregăti pe absolvenți să pătrundă pe piața forței de muncă de ambele părți ale graniței.