COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 25.4.2018

COM(2018) 235 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

FMT:BoldEvaluare /FMTFMT:Bold,Italicex post/FMTFMT:Bold a evenimentului „Capitale europene ale culturii” din 2016 (Donostia-San Sebastián și Wrocław)/FMT

{SWD(2018) 140 final}

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Evaluare ex post a evenimentului „Capitale europene ale culturii” din 2016 (Donostia-San Sebastián și Wrocław)

1.Introducere

Raportul de față este prezentat în temeiul articolului 12 din Decizia nr. 1622/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a unei acțiuni comunitare în favoarea evenimentului „Capitala europeană a culturii” pentru anii 2007 - 2019 1 , care prevede că, în fiecare an, Comisia asigură o evaluare externă și independentă a rezultatelor obținute de către evenimentul „Capitala europeană a culturii” în anul precedent, și prezintă un raport asupra acestei evaluări Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Regiunilor 2 .

Constatările și metodologia evaluării ex post sunt prezentate pe larg în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezentul document.

2.Contextul acțiunii

2.1.Acțiunea UE pentru evenimentul „Capitala europeană a culturii” (denumit în continuare CEC)

De la lansarea - la nivel interguvernamental - a evenimentului „Orașul european al culturii” în 1985 3 , programul a evoluat constant până în 1999, când a luat forma unei acțiuni a UE de sine stătătoare 4 . În prezent, acesta este reglementat de Decizia nr. 445/2014/UE 5 , însă orașele care au fost desemnate drept CEC pentru anii care urmează, până în 2019, au fost reglementate de Decizia nr. 1622/2006/CE.

Acțiunea CEC are scopul de a evidenția bogăția și diversitatea culturilor din Europa, precum și trăsăturile comune ale acestora, încurajând astfel o mai bună înțelegere reciprocă în rândul cetățenilor europeni. De asemenea, aceasta este menită să stimuleze o dezvoltare bazată pe cultură și pe termen lung a orașelor în sensul mai amplu al termenului, ceea ce implică efecte socio-economice, consolidarea cooperării între operatorii culturali, artiștii și orașele din Europa (precum și din străinătate), precum și implicarea și participarea cetățenilor la cultură.

2.2.Selectarea și monitorizarea evenimentului CEC din 2016

În conformitate cu Decizia nr. 1622/2006/CE, Spania și Polonia au fost desemnate cele două state membre cu drept de a găzdui un eveniment CEC în 2016.

Procesul de selecție în două etape (preselecția și recomandarea finală) a fost realizat în paralel de autoritățile competente ale acestor două state membre (și anume, ministerele culturii din statele respective). Un juriu format din treisprezece membri – dintre care șase numiți de statul membru în cauză și alți șapte de instituții și organisme ale Uniunii Europene – au examinat ofertele prezentate de orașele candidate, pe baza obiectivelor și a criteriilor stabilite în Decizia nr. 1622/2006/CE. Cincisprezece orașe din Spania și unsprezece orașe din Polonia au intrat în competiție în 2010, iar în 2011 juriul a recomandat ca titlul CEC 2016 să fie acordat orașelor Donostia-San Sebastián și Wrocław 6 . Cele două orașe au fost desemnate în mod oficial de Consiliul Uniunii Europene în mai 2012 7 .

Ulterior, ambele orașe au făcut obiectul unor măsuri de supraveghere: evoluția pregătirilor la nivelul orașelor a fost monitorizată și coordonată de un juriu alcătuit din șapte experți independenți numiți de către instituțiile și organismele UE, care au avut și sarcina de a asigura conformitatea cu programul și angajamentele pe baza cărora au fost selectate orașele. Reprezentanți din partea orașelor Donostia-San Sebastián și Wrocław au participat la două reuniuni de monitorizare oficiale convocate de Comisie, în toamna anului 2013 și primăvara anului 2015. La sfârșitul procesului de monitorizare, juriul a făcut Comisiei recomandarea pozitivă de a acorda fiecăruia dintre cele două orașe un premiu în onoarea Melinei Mercouri în valoare de 1,5 milioane EUR. Premiul sub forma unei sume de bani - finanțat în cadrul programului „Europa creativă” 8 - a fost acordat celor două orașe desemnate drept CEC în toamna anului 2015.

2.3.Temele și domeniile de interes ale celor două orașe desemnate drept CEC pentru anul 2016

Candidatura orașului Donostia-San Sebastián a fost intitulată „Cultura para la convivencia” (Cultură pentru conviețuire) și a avut o puternică conotație locală: aceasta a fost elaborată pornind de la trecutul recent al orașului, care a fost zguduit de activități teroriste timp de mai multe decenii.

Având în vedere că oferta culturală a orașului și capacitatea sectorului său cultural erau deja foarte dezvoltate la momentul depunerii candidaturii, accentul a fost pus mai mult pe susținerea calitativă a diferitelor proiecte care abordau subiecte sensibile, cum ar fi violența sau terorismul, cu scopul de a-i ajuta pe cetățeni să găsească o modalitate de reconciliere cu trecutul lor.

Programul a avut la bază două concepte, de „coexistență” și „oraș”. Cel dintâi a fost elaborat în jurul celor trei axe, „Farul păcii”, „Farul vieții” și „Farul vocilor”, care vizează integrarea, respectiv, coexistența; sănătatea, munca și mediul; și comunicarea. Acest ultim concept s-a aplicat transversal prin furnizarea de metodologii - în domenii precum durabilitatea diversității lingvistice, gândirea critică prin arta contemporană, implicarea cetățenilor, conexiunea dintre cultură și tehnologie și crearea unor situații interactive în spații culturale - care au fost concepute astfel încât proiectele individuale să își poată atinge obiectivele.

Candidatura orașului Wrocław a fost rezultatul strategiei mai ample a acestui oraș, care a pus accentul pe sprijinirea potențialului de dezvoltare urbană prin clasificarea investițiilor în evenimente și infrastructuri culturale și sportive în ordinea priorităților.

Conceptul global adoptat a fost acela de „metamorfoze ale culturii”, servind ca metaforă atât pentru transformarea istorică a orașului, cât și pentru procesele contemporane de schimbare culturală și socială (incluzând globalizarea, imigrația, extinderea UE și rolul tot mai mare al comunicațiilor digitale). „Spații pentru frumusețe” a fost folosit ca slogan pentru programul CEC, întrucât intenția a fost aceea „de a crea spații în care prezența frumuseții în viața publică și obiceiurile zilnice să fie repuse în drepturi”.

Wrocław a prezentat o viziune foarte clară, în special în ceea ce privește obiectivele pe termen lung, care au variat de la creșterea gradului de sensibilizare și recunoaștere a identității culturale a regiunii Wrocław/Silezia Inferioară, crearea de spații publice dedicate activităților sociale și modelarea atitudinilor civice, până la creșterea numărului de turiști. Evenimentele culturale au fost organizate în subprograme, în funcție de discipline (de exemplu, arhitectură, film, operă etc.), și au fost elaborate în cadrul a patru „etape”, în funcție de publicul-țintă, variind de la dialogul cu localnicii la prezentarea rolului orașului în cadrul culturii europene și mondiale.

3.Studiul extern

3.1.Modalitățile de evaluare

Evaluarea examinează punerea în aplicare și realizarea celor două programe CEC din 2016 pe parcursul întregului lor ciclu de viață, de la inițierea timpurie a acestora până la considerente privind durabilitatea și moștenirea lăsată de acestea.

În mod specific, aceasta evaluează relevanța, eficiența, eficacitatea și durabilitatea celor două evenimente CEC din 2016 și examinează valoarea adăugată europeană, precum și coerența și complementaritatea acțiunii cu alte inițiative ale UE. În final, în evaluare sunt trase concluziile individuale și generale rezultate din cele două experiențe și sunt analizate implicațiile pentru viitorii deținători ai titlului de CEC, candidați și instituții UE.

3.2.Metodologia și limitele abordării alese

Evaluarea și metodologia acesteia au fost concepute pentru a respecta cerințele Deciziei nr. 1622/2006/CE și pentru a contribui la dezvoltarea unei înțelegeri mai aprofundate a performanțelor și a realizărilor acțiunii. În special, aceasta constituie o ocazie valoroasă de a reanaliza în mod critic anul anterior, pentru a sublinia învățămintele și recomandările pentru remodelarea cunoștințelor și a perspectivelor actuale în lumina noilor experiențe ale orașelor gazdă.

În ceea ce privește evaluările anterioare ale evenimentelor CEC din perioada 2007-2015, logica de intervenție utilizată de evaluator se bazează pe o ierarhie a obiectivelor prevăzute în Decizia nr. 1622/2006/CE.

Pentru ca rezultatele să fie comparabile, metodologia pentru această evaluare a urmat abordarea de colectare a probelor și de analiză care a fost adoptată și în evaluările anterioare ale acțiunii 9 .

Evaluarea s-a bazat pe două tipuri de date și pe sursele acestora:

-Datele primare au inclus fie datele colectate în timpul activității pe teren, fie datele furnizate de fiecare CEC, cum ar fi interviuri, chestionare și sondaje online. În special, interviurile au urmărit să obțină o varietate de perspective asupra fiecărui CEC, inclusiv din partea echipelor de gestionare, a factorilor de decizie la nivel local și național, precum și a principalilor operatori culturali, a unei serii de parteneri implicați în realizarea programului și a unui eșantion de organizații lider sau participante la proiecte;

-Sursele de date secundare au cuprins documente UE, oferte inițiale și candidaturi, rapoarte interne legate de procesele de candidatură, rapoarte de monitorizare și evaluare, studii și rapoarte realizate sau comandate de CEC, programe ale evenimentelor, materiale promoționale și site-uri internet, date statistice privind cultura și turismul și date cantitative furnizate de CEC cu privire la finanțare, activități, realizări și rezultate.

-Evaluarea nu include o consultare publică mai largă. Astfel cum este explicat în foaia de parcurs 10 , acțiunea este considerată a fi una locală. Participarea internațională este dispersată în interiorul și în exteriorul Europei și este dificil de obținut. Pe de altă parte, opiniile exprimate s-ar baza pe participarea la evenimente specifice și nu ar oferi perspective utile pentru evaluarea acțiunii CEC în ansamblul ei.

La fel ca în cazul tuturor evaluărilor ex post anterioare privind CEC, Comisia susține că metodologia adoptată este adecvată pentru elaborarea unui raport care să ofere o bază suficient de solidă de natură să conducă la concluzii sensibile cu privire la performanța CEC.

Cu toate acestea, lipsa datelor de referință care trebuie integrate într-un studiu comparativ privind orașul înainte de câștigarea titlului, la începutul anului în care s-a acordat titlul și ulterior punerii în aplicare a anului CEC reprezintă o limitare. Aceste date sunt considerate de o importanță capitală pentru obținerea unei perspective echilibrate, susținute de o bază de date convingătoare și amplă, asupra impactului efectiv al acțiunii asupra unui oraș. Cu toate acestea, bugetul alocat activității de evaluare (aproximativ 70 000 EUR în fiecare an) este proporțional cu nivelul redus al finanțării UE furnizate direct pentru CEC (premiul Melina Mercouri în valoare de 1,5 milioane EUR) și nu permite efectuarea unui studiu privind imaginea anterioară („de referință”) și a unui studiu privind imaginea ulterioară („ex post”). O consecință ulterioară a bugetului modest este aceea că procesul de colectare a datelor primare tinde să aibă un caracter mai degrabă calitativ decât cantitativ; deși datele calitative au în continuare o mare importanță în cadrul evaluării, lipsa datelor cantitative se traduce într-o fiabilitate mai redusă, de exemplu, în procesul de demonstrare a rezultatelor obiective și a efectelor CEC asupra extinderii participării la cultură.

Prin urmare, concluziile raportului sunt susținute de o bază amplă de date calitative și de date „mai puțin solide” (de exemplu, părerile și opiniile diferitelor tipuri de părți interesate), mai mult decât de un set cantitativ cuprinzător de date.

Comisia este pe deplin conștientă de astfel de limitări – și le acceptă – acestea fiind deja identificate și comunicate într-un document de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește propunerea de decizie de stabilire a unei acțiuni a Uniunii în favoarea evenimentului CEC pentru anii 2020 - 2033 11 . În ceea ce privește această dificultate, o propunere ulterioară a Comisiei și o decizie adoptată în cele din urmă de Parlamentul European și de Consiliu 12 prevăd că înseși orașele desemnate - fiind mai bine poziționate să aibă date de referință și să adune date primare cu privire la impactul titlului - devin principalii realizatori ai procesului de evaluare.

În acest sens, merită subliniat faptul că Donostia-San Sebastián și Wrocław au comandat activități de cercetare la nivel local 13 - respectiv, de către Fundația San Sebastián și Institutul de Sociologie al Universității din Wrocław - pentru a înțelege mai bine impactul CEC asupra actorilor-cheie, cum ar fi instituțiile culturale, industria culturală și cea creativă și cetățenii, precum și asupra unor indicatori precum dimensiunile internaționale și economia.

În concluzie, în pofida deficienței datelor cantitative și a altor dovezi independente, Comisia constată că dovezile adunate au un caracter suficient de solid pentru a sprijini evaluarea și diseminează evaluarea și deducțiile sale generale, considerate a oferi o imagine de ansamblu adevărată și completă a acțiunii CEC din 2016.

4.Constatările principale ale raportului de evaluare

4.1.Relevanța acțiunii CEC și CEC pentru anul 2016

Potrivit constatărilor evaluării, cele două orașe gazdă au elaborat și pus în aplicare programe culturale compatibile cu articolul 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și relevante pentru acesta în ceea ce privește contribuția Uniunii la „înflorirea culturilor statelor membre”. Găzduirea acțiunii CEC a contribuit, de asemenea, la evoluții economice și sociale în cele două orașe, în special în contextul urban, ceea ce, de asemenea, este în conformitate cu obiectivele Deciziei nr. 1622/2006/CE.

Evaluarea concluzionează că programul orașului Donostia-San Sebastián a reflectat contextul și preocupările locale, cu un puternic accent social și politic. Întrucât oferta culturală preexistentă a orașului era deja una foarte bogată, incluzând un număr mare de vizitatori din străinătate și festivaluri importante la nivel european, s-a decis utilizarea acțiunii CEC pentru a cultiva legături mai puternice cu noii actori culturali europeni - în special pentru organizațiile culturale mai mici -, dar mai ales pentru a oferi cu dedicare un nou tip de conținut sensibil, relevant pentru identitatea complexă a orașului și pentru bunăstarea socială și individuală a locuitorilor săi, care, de asemenea, au o dimensiune europeană clară.

Wrocław a elaborat un program cu obiective clare pe termen lung, o dimensiune europeană puternică și o interacțiune coerentă cu strategia mai amplă de dezvoltare a orașului; acesta s-a axat pe consolidarea suplimentară a caracterului european al orașului, atragerea turiștilor din țară și din străinătate, îmbunătățirea infrastructurilor culturale, extinderea publicului și a participării proactive a cetățenilor la activitățile culturale. De asemenea, programul a explorat unele dintre cele mai dificile aspecte ale istoriei recente, în special transferul populației între Uniunea Sovietică, Polonia și Germania care a avut loc la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial.

4.2.Eficiență

Per ansamblu, dovezile disponibile (în principal calitative) sugerează că CEC rămâne o acțiune a UE eficientă, care oferă bune niveluri de rentabilitate la nivelul Uniunii Europene pentru o investiție relativ modestă din partea acesteia: acordarea titlului în sine are un efect de pârghie semnificativ asupra sumei finanțării pe care orașele gazdă o alocă proiectării și realizării programului cultural CEC și reprezintă un generator important de interes și finanțare de la o gamă largă de părți interesate, inclusiv de la autoritățile regionale și naționale și contribuabili privați. În plus, valoarea absolută a premiului Melina Mercouri, care este singura contribuție monetară pe care o primesc orașele-gazdă din partea Uniunii Europene, este minimă (1,5 milioane EUR pentru fiecare CEC) în comparație cu costurile globale ale unei acțiuni CEC: cheltuielile de funcționare ale CEC 2016 au fost de aproximativ 86,4 milioane EUR pentru Wrocław și de 49,6 milioane EUR pentru Donostia-San Sebastián.

La nivel de oraș, atât Donostia-San Sebastián, cât și Wrocław au instituit mecanisme de execuție și de guvernanță foarte puternice și de succes și au utilizat atât fonduri naționale, cât și fonduri UE (de exemplu, Fondul european de dezvoltare regională) pentru punerea în aplicare a programelor culturale de înaltă calitate artistică și cu o dimensiune considerabil mai mare decât cea normală.

Cu toate acestea, evaluarea arată, de asemenea, că găzduirea unui eveniment CEC rămâne o alegere ce presupune o utilizare intensivă a resurselor, ceea ar putea deveni o provocare: de exemplu, Donostia-San Sebastián a înregistrat o reducere semnificativă a bugetului său real față de etapa inițială de licitație (o scădere de peste 40 %), determinată de o propunere inițială prea ambițioasă, dar și de o presiune foarte mare asupra sectoarelor bugetului public la toate nivelurile teritoriale, de presiunea politică de a acorda prioritate bugetelor pentru alte probleme ale orașului și de lipsa capacității de a căuta finanțare în sectorul privat, toate acestea pe fondul unor condiții economice precare.

4.3.Eficacitate

Ambele orașe deținătoare ale titlurilor CEC și-au îndeplinit cu succes obiectivele pe termen scurt stabilite în candidaturile lor, în special punerea în aplicare de programe culturale extinse și inovatoare cu o dimensiune europeană și cu o implicare pronunțată a cetățenilor. În pofida viziunilor, a programelor și a stilurilor de punere în aplicare total diferite, ambele orașe au folosit CEC în mod eficace pentru a explora și a elabora teme de interes local cu o rezonanță europeană.

Donostia-San Sebastián a sprijinit activități clar diferite de cele din oferta sa culturală preexistentă; acțiunea CEC a fost folosită pentru a aborda o problemă complexă și sensibilă - și anume violența din trecut și neînțelegerile în rândul comunităților orașului - spre deosebire de simpla punere în aplicare a unui program cultural de divertisment dedicat publicului local și celui internațional sau pentru a promova orașul. Deși recunoaște că aceasta a fost o „alegere curajoasă”, evaluarea admite, de asemenea, că este dificil să se măsoare cantitativ și să se înțeleagă impactul societal viitor al unei astfel de alegeri. Deși orașul Donostia-San Sebastián nu a fost preocupat de creșterea vizibilității profilului său internațional deja semnificativ prin comunicare internațională și atracție turistică, cifrele arată, totuși, că, în total, 1,08 milioane de persoane au participat la evenimentele CEC, 5-10 % fiind vizitatori din străinătate.

Pe de altă parte, operatorii culturali locali au cunoscut o remarcabilă extindere a rețelei: aproape 80 % dintre organizațiile implicate în desfășurarea evenimentelor au cooperat cu alte organizații, în majoritatea cazurilor construind noi relații profesionale care, probabil, nu ar fi existat în absența anului deținerii titlului CEC.

Wrocław a pus în aplicare un program cultural amplu ca parte integrantă a strategiei sale mai extinse de dezvoltare a orașului, dar care s-a dovedit a fi deosebit de reușit și în ceea ce privește atragerea vizitatorilor din străinătate: potrivit studiilor efectuate în numele orașului Wrocław, în 2016, aproximativ 5 milioane de turiști au vizitat orașul Wrocław, dintre care 1,6 milioane au provenit dintr-o țară străină. Datele furnizate de Biroul central de statistică din Polonia arată, de asemenea, că, în 2016, un număr suplimentar de 50 000 de turiști din străinătate s-au cazat la hotelurile din Wrocław, comparativ cu 2015. Acțiunea CEC a fost, de asemenea, eficace în ceea ce privește consolidarea cooperării culturale și a rețelelor din cadrul orașului și cu operatorii internaționali: două treimi dintre proiectele puse în aplicare au avut o componentă internațională și au raportat colaborări sub o varietate de forme cu organizații sau artiști din alte 42 de țări - majoritatea europene, dar și țări precum Brazilia, Japonia și SUA. În general, strategia de comunicare a fost, de asemenea, eficace, astfel încât în 2016 au fost publicate aproximativ 5 500 de articole de presă despre anul CEC în Polonia și în alte 38 de țări.

Este puțin probabil ca aceste beneficii să fi existat în aceeași măsură în absența desemnării drept CEC; în acest sens, acțiunea CEC a generat o valoare adăugată europeană clară.

4.4.Durabilitate

Concluzia evaluării este că cele două orașe desemnate drept CEC în 2016 oferă potențiale foarte diferite pentru durabilitatea activităților lor și pentru o guvernanță culturală îmbunătățită.

În ceea ce privește Donostia-San Sebastián, planificarea moștenirii acțiunii CEC a fost în general limitată, întrucât a lipsit o strategie formală clară încă de la început, iar partidele politice nu au reușit să ajungă la o înțelegere comună cu privire la felul în care ar trebui să arate moștenirea lăsată CEC. Deși operatorii culturali există în continuare, în general, și oferă în continuare un conținut cultural puternic după 2016, acest lucru se datorează mai mult puterii amprentei culturale existente a orașului, decât unei moșteniri specifice a programului CEC.

Pe de altă parte, planificarea moștenirii a fost mai dezvoltată și mai coordonată în Wrocław și a oferit un potențial mai mare pentru durabilitatea pe termen lung a impactului acțiunii CEC - datorat, de asemenea, unei conduceri politice puternice și liniare. Această strategie este, de asemenea, documentată de diferitele activități de cercetare și evaluare efectuate de Universitatea din Wrocław în cursul anului desemnării CEC. Structura responsabilă de realizarea acțiunii CEC și Departamentele pentru afaceri sociale și cultură ale orașului au prezentat o propunere de strategie pentru perioada 2017-2020 și ulterior acesteia: „Cultura - curentul!” (Kultura – Obecna!). În plus, se va menține în acțiune proiectul „mikroGRANTY”, o inițiativă de sprijinire a acordării de granturi, cu obiectivul de a construi o capacitate culturală locală.

4.5.Coerență

Acțiunea CEC este relevantă și complementară unei varietăți de politici și programe ale UE, având impact nu doar asupra părților interesate din domeniul culturii, ci și asupra celor din domeniul ocupării forței de muncă (având impact asupra consolidării capacităților, de exemplu), din rândul întreprinderilor (de exemplu, 14 % dintre firmele din sectorul cultural și creativ din Wrocław au fost implicate în acțiunea CEC, și anume aproximativ 450 dintre cele peste 3 000 de firme, în timp ce 52 % dintre acestea au simțit că au obținut beneficii comerciale în urma CEC, iar 40,7 % au raportat o creștere a cifrei de afaceri în 2016) sau din domeniul turismului (un număr suplimentar de 50 000 de turiști din străinătate s-au cazat la hoteluri din Wrocław în 2016, comparativ cu 2015). De asemenea, evenimentul poate da un impuls investițiilor în infrastructura culturală cofinanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională, aspect exemplificat de succesul considerabil înregistrat de sala de concerte Music Forum recent înființată cu cofinanțare din partea FEDR (cu peste 500 000 de vizitatori în 2016).

4.6.Valoarea adăugată europeană

Astfel cum s-a menționat și ilustrat deja mai sus, acțiunea CEC a avut un impact care nu ar fi fost atins numai prin acțiunile statelor membre.

„Eticheta” în sine este un aspect-cheie al valorii adăugate europene a acestei acțiuni, întrucât acționează ca un important generator de interes din partea părților interesate, nu numai din oraș, dar și dincolo de granițele acestuia, și oferă un cadru excelent de cooperare la nivel european în materie de parteneriate și de transfer de bune practici, de exemplu în ceea ce privește construirea unei structuri solide de guvernanță pentru realizarea acțiunii CEC, creșterea capacității organizațiilor culturale locale sau atragerea de idei de proiecte de la locuitorii din zonă.

5.Principalele recomandări, precum și concluzii și acțiuni din partea Comisiei

Pe baza acestui raport, Comisia concluzionează că acțiunea CEC rămâne relevantă la nivelul UE și este extrem valoroasă pentru orașele gazdă, generând, totodată, programe culturale extinse cu rezultate și efecte pozitive care, cu toate acestea, nu pot fi evaluate în totalitate în etapa actuală de evaluare, întrucât a trecut prea puțin timp de la desfășurarea anului de desemnare în calitate de CEC. După cum s-a menționat anterior, numai evaluările efectuate de orașele-gazdă înseși ar putea oferi o imagine mai fiabilă în această privință.

În plus, Comisia consideră că programele puse în aplicare de cele două orașe deținătoare ale titlurilor CEC din 2016:

-au fost inovatoare și în concordanță cu obiectivele acțiunii CEC,

-au reflectat dimensiunea sa europeană (în special Wrocław și, într-o măsură mai mică, Donostia-San Sebastián, întrucât acțiunea CEC în orașul din urmă s-a axat mult mai asupra localnicilor);

-au implicat populația și părțile interesate de la nivel local (în San Sebastián, 60 % dintre proiecte au implicat populația locală în anumite moduri și s-au înregistrat 10 493 de ore de voluntariat, în timp ce Wrocław a conceput activități destinate anumitor grupuri specifice);

-au adus cultura către un public nou prin strategii specifice (cum ar fi „Valuri de energie” în Donostia-San Sebastián și „MikroGRANTY” în Wrocław) și

-pot lăsa moșteniri atât fizice (sub forma unor infrastructuri culturale și logistice noi sau renovate, astfel cum s-a întâmplat în Wrocław), cât și intangibile (prin crearea unui spațiu și a unui vehicul care au ajutat comunitățile să discute, să înțeleagă și să ajungă la un acord în ceea ce privește neînțelegerile din trecut, și ajutând orașul și pe locuitorii acestuia să coexiste în viitor, astfel cum s-a întâmplat în Donostia-San Sebastián), deși în Donostia San-Sebastián nu există o planificare adecvată a moștenirii.

Aceste concluzii principale confirmă concluziile stabilite în urma evaluărilor evenimentelor CEC din 2015 și precedente, și anume că deținătorii de titluri CEC realizează programe culturale mai extinse și inovatoare decât cele din oferta culturală anuală obișnuită a orașului, cu o puternică dimensiune europeană și cu implicarea cetățenilor locali precum și a vizitatorilor din străinătate, în conformitate cu obiectivele Tratatului și cu acțiunea CEC.

Un alt aspect care rezultă din studiul extern - parțial în concordanță cu rezultatele evaluărilor CEC anterioare - este lipsa unor date de referință. O metodă procedurală ideală de evaluare a acțiunii CEC ar presupune efectuarea unui studiu de evaluare atât ex ante, cât și ex post. Cu toate acestea, constrângerile bugetare 14 și de timp 15 permit doar realizarea celui din urmă, ceea ce duce la lipsa unor dovezi clare cu privire la beneficiile și impactul acțiunii.

Colegiuitorii au recunoscut această dificultate. Prin adoptarea Deciziei nr. 445/2014/UE, care se va aplica titlurilor CEC din perioada 2020 - 2033, Parlamentul European și Consiliul au decis să transfere sarcina evaluării de la Comisie către deținătorii titlurilor, deoarece aceștia din urmă sunt principalii finanțatori și beneficiarii ai acțiunii CEC și sunt în mai mare măsură să colecteze toate datele necesare. Această cerință va încuraja activitățile de colectare a datelor de către orașele candidate și viitorii deținători ai titlurilor încă din stadiile incipiente ale programului. În acest fel cerința va contribui, de asemenea, la o mai bună desfășurare a acțiunii CEC, având în vedere obiectivele stabilite pentru anul deținerii titlului. Pentru a sprijini orașele în acest demers, Comisia a publicat o serie de orientări pe site-ul său 16 .

După opt exerciții similare de evaluare anuală - de fiecare dată vizând o altă pereche de orașe desemnate drept CEC - studiul extern include doar un număr limitat de recomandări, iar majoritatea acestora sunt foarte specifice și privesc dimensiunile anecdotice ale acțiunii CEC globale. Acestea completează în mod util numeroasele recomandări adresate în anii precedenți și aprobate de Comisie, în special necesitatea de a institui în timp util mecanisme instituționale, de a forma o echipă stabilă și eficace pentru punerea în aplicare, care să beneficieze de un sprijin politic puternic, de a asigura adeziunea și implicarea la nivel național, de asigura un echilibru adecvat între control și independența artistică, de a menține angajamentul părților interesate din domeniul culturii, de a integra cooperarea europeană în programul cultural, urmărind în același timp în mod activ extinderea participării la cultură, și de a planifica moștenirea într-o fază timpurie 17 . Comisia este de acord cu recomandarea generală a evaluatorului, potrivit căreia acțiunea CEC ar trebui să continue, iar Decizia nr. 445/2014/UE prevede deja o astfel de continuare până în 2033. La un nivel mai specific, evaluatorul recomandă orașelor colectarea și analizarea unor volume mari de date și revizuirea formularului de candidatură CEC pentru a ilustra modul în care orașele candidate își propun să facă acest lucru. Deși recunoaște interesul orașelor-gazdă de a asigura o mai bună utilizare a volumelor mari de date, Comisia nu poate include în formularul de candidatură criterii care nu sunt menționate în mod explicit în decizia care reglementează acțiunea CEC. Cu toate acestea, ea va examina modul în care volumele mari de date pot fi abordate mai bine în orientările sale privind evaluarea, după cum recomandă și evaluatorul.

În plus, Comisia împărtășește recomandarea contractanților potrivit căreia sprijinul formal și informal oferit de comitetul de monitorizare în faza de elaborare a unei acțiuni CEC este de o importanță esențială și ar trebui continuat, inclusiv prin vizitarea orașelor desemnate.

În cele din urmă, în ceea ce privește recomandările adresate în mod specific instituțiilor UE, Comisia subliniază că, potrivit recomandărilor evaluatorului, rapoartele privind progresele și de monitorizare acordă deja o atenție explicită aspectelor vizate de criteriile de selecție prevăzute în Decizia nr. 445/2014/UE și că propunerile orașelor privind monitorizarea și evaluarea sunt evaluate la momente diferite în timpul procedurilor de selecție și monitorizare.

(1)

   JO L 304, 3.11.2006, p. 1.

(2)

   Text integral disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/sites/creative-europe/files/files/ecoc-2016-evaluation-en_0.pdf .

(3)

   Rezoluția miniștrilor culturii, reuniți în cadrul Consiliului, din 13 iunie 1985 privind evenimentul anual „Orașul european al culturii” (85/C 153/02).

(4)

   Decizia nr. 1419/1999/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 mai 1999 de stabilire a unei acțiuni comunitare în favoarea evenimentului „Capitala europeană a culturii” pentru perioada 2005 - 2019 (JO L 166, 1.7.1999, p.1). Decizia a fost modificată prin Decizia nr. 649/2005/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 117, 4.5.2005, p. 20).

(5)

   Decizia nr. 445/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire a unei acțiuni a Uniunii în favoarea evenimentului „Capitale europene ale culturii” pentru anii 2020 - 2033 (JO L 132, 3.5.2014, p. 1).

(6)

   Toate rapoartele de preselecție, de selecție și de monitorizare ale juriului sunt disponibile la următoarea pagină web: http://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/actions/capitals-culture_en.htm.

(7)

   Decizia 2012/309/UE a Consiliului din 10 mai 2012.

(8)

   Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa creativă” (2014 - 2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 221).

(9)

   A se vedea rapoartele de evaluare anterioare la: https://ec.europa.eu/culture/evaluations_en .

(10)

    http://ec.europa.eu/smart-regulation/roadmaps/docs/2016_eac_015_evaluation_ecoc_2016.pdf .

(11)

   A se vedea SWD(2012) 226 final, punctul 2.4.4.

(12)

   Decizia 445/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului, a se vedea nota de subsol nr. 5.

(13)

   Unele dintre rezultatele acestor activități de cercetare erau încă în formă de proiect la momentul când evaluarea europeană a acțiunii CEC a fost finalizată. Evaluarea europeană a utilizat aceste informații secundare cât mai mult posibil, însă nu a putut beneficia de rezultatele finale ale acestora.

(14)

   Bugetul alocat activităților de evaluare este proporțional cu nivelul finanțării directe din partea UE oferit acțiunii CEC, care este limitat la premiul Melina Mercouri în valoare de 1,5 milioane EUR pentru fiecare CEC.

(15)

   Decizia nr. 1622/2006/CE prevede că evaluarea este întreprinsă de Comisie imediat după anul deținerii titlului.

(16)

   Disponibile la adresa: https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/sites/creative-europe/files/library/capitals-culture-city-own-guide_en.pdf

(17)

   A se vedea culegerea de recomandări anterioare la adresa: https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/sites/creative-europe/files/library/ecoc-compendium-recommendations_en.pdf .