52010DC0543

[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 8.10.2010

COM(2010) 543 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Reglementarea inteligentă în Uniunea Europeană

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Reglementarea inteligentă în Uniunea Europeană

1. ÎNCHEIEREA CICLULUI: DE LA O MAI BUNă LEGIFERARE, LA REGLEMENTAREA INTELIGENTă

Problemele economice și financiare din ultimii doi ani au fost bogate în învățăminte pentru politica de reglementare. Cel mai important, acestea au confirmat că piețele nu există în mod izolat. Ele vizează îndeplinirea unui obiectiv, și anume de a oferi prosperitate durabilă tuturor, pe care nu îl vor realiza întotdeauna pe cont propriu. Reglementarea are un rol pozitiv și necesar. Criza a evidențiat nevoia de a remedia unele măsuri de reglementare incomplete, ineficiente și insuficient de performante și, în multe cazuri, de a întreprinde urgent acest demers.

Abordarea noastră în materie de reglementare trebuie să promoveze interesele cetățenilor și să asigure realizarea întregii game de obiective de politică publică, de la asigurarea stabilității financiare, până la combaterea schimbărilor climatice. De asemenea, reglementările UE contribuie la competitivitatea întreprinderilor, prin susținerea pieții unice, eliminând fragmentarea costisitoare a pieței interne din cauza normelor naționale diferite. În același timp, dat fiind faptul că depindem de întreprinderi, în special de cele mici și mijlocii, pentru a reveni pe calea unei creșteri durabile, trebuie să limităm la strictul necesar sarcinile suportate de acestea și să le permitem să funcționeze și să concureze în mod eficient.

Pe scurt, este esențial să se asigure o legislație adecvată, dacă dorim să îndeplinim obiectivele ambițioase în materie de creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, stabilite de Strategia Europa 2020[1].

Deja, programul pentru o mai bună legiferare a dus la modificarea semnificativă a modului în care Comisia elaborează politicile și propune reglementări. În prezent, consultările părților interesate și evaluările impactului sunt componente esențiale ale procesului de elaborare a politicilor. Acestea au avut drept efect creșterea transparenței și a responsabilității și au promovat elaborarea politicilor pe baza unor date concrete. Acest sistem este considerat a fi o bună practică în UE, sprijinind luarea deciziilor în instituțiile UE[2]. Comisia a simplificat o mare parte din legislația existentă și a făcut progrese semnificative în reducerea sarcinilor administrative.

Comisia consideră că acum a sosit momentul accelerării ritmului. O mai bună legiferare trebuie să devină o reglementare inteligentă și să fie integrată în continuare în cultura de lucru a Comisiei. Președintele Comisiei și-a asumat o responsabilitate directă cu privire la reglementarea inteligentă și prezenta comunicare evidențiază ce va însemna aceasta în practică. Ea se bazează pe mai multe contribuții, inclusiv o rezoluție recentă a Parlamentului European privind o mai bună legiferare[3]; o consultare publică[4]; raportul Curții de Conturi privind evaluarea impactului în instituțiile UE[5]; și rapoartele Comitetului de evaluare a impactului (IAB)[6]. Pe această bază, Comisia a identificat mai multe mesaje-cheie.

În primul rând, reglementarea inteligentă se referă la întregul ciclu de politică - de la conceperea unui act legislativ, la punerea în aplicare, asigurarea respectării, evaluarea și revizuirea acestuia. Trebuie să ne bazăm pe punctele forte ale sistemului de evaluare a impactului pentru elaborarea unei noi legislații. Dar trebuie să corelăm această investiție cu eforturi similare în vederea gestionării și punerii în aplicare a corpusului legislativ existent pentru a asigura obținerea beneficiilor preconizate. Aceasta necesită din partea tuturor actorilor o mai mare conștientizare a faptului că punerea în aplicare în mod corespunzător a legislației existente și modificarea acesteia pe baza experienței sunt la fel de importante ca și noua legislație pe care o propunem.

În al doilea rând, reglementarea inteligentă trebuie să rămână o responsabilitate comună a instituțiilor europene și a statelor membre. Acești actori au înregistrat progrese diverse și Comisia va continua să lucreze împreună cu ei pentru a asigura aplicarea activă a programului de către toți. Acest demers trebuie să fie însoțit de o mai mare recunoaștere a faptului că reglementarea inteligentă nu este un scop în sine. Aceasta trebuie să facă parte integrantă din eforturile noastre colective în toate domeniile de politică.

În al treilea rând, punctele de vedere ale celor mai afectați de norme au un rol-cheie în reglementarea inteligentă. Comisia a făcut pași semnificativi pe calea implicării părților interesate în elaborarea politicilor sale. De asemenea, se poate avansa mai mult în această direcție și Comisia va prelungi perioada pentru consultările sale și va efectua o revizuire a proceselor sale de consultare în scopul consolidării în continuare a rolului cetățenilor și al părților interesate. Aceasta va contribui la punerea în aplicarea a dispozițiilor din Tratatul de la Lisabona privind democrația participativă[7].

Următoarele secțiuni prezintă măsurile planificate pentru abordarea acestor aspecte.

2. GESTIONAREA CALITățII REGLEMENTăRII PE PARCURSUL CICLULUI DE POLITICă

Scopul reglementării inteligente este de a concepe și a elabora norme care respectă principiile subsidiarității și proporționalității și care au cel mai înalt nivel calitativ posibil[8]. Acest obiectiv trebuie urmărit pe parcursul ciclului de politică, din momentul în care un act legislativ este conceput, până când acesta este revizuit. Investiția Comisiei în evaluarea impactului dă rezultate în ceea ce privește îmbunătățirea calității noii legislații. Cu toate acestea, întrucât corpusul legislativ existent este cel care generează cea mai mare parte a beneficiilor și a costurilor, trebuie să facem un efort echivalent pentru a-l gestiona mai sistematic. Prin urmare, politica de reglementare inteligentă va acorda o mai mare importanță decât în trecut evaluării funcționării și eficacității legislației existente.

2.1. Îmbunătățirea legislației UE în vigoare

Simplificarea legislației UE și reducerea sarcinilor administrative

Comisia anterioară a lansat două exerciții pentru îmbunătățirea legislației existente. În primul rând, Programul de simplificare a adus beneficii substanțiale cetățenilor și întreprinderilor[9]. Au fost adoptate 155 de propuneri și actualizarea din 2010 a programului include 46 de inițiative noi. În al doilea rând, Programul de acțiune pentru reducerea sarcinilor administrative[10] este pe cale să își depășească obiectivul-țintă de reducere a formalităților administrative cu 25% până în 2012. Comisia a prezentat propuneri care, dacă sunt adoptate, ar genera economii anuale de 38 de miliarde de euro pentru societățile europene dintr-o sarcină totală estimată de 124 de miliarde de euro – o reducere de 31%. Parlamentul European și Consiliul au aprobat recent o propunere privind taxa pe valoare adăugată, care va permite realizarea de economii în valoare de aproximativ 18,4 miliarde de euro și, în prezent, dezbat o altă propunere care ar permite unui număr de peste 5 milioane de microîntreprinderi să fie scutite de normele contabile ale UE[11].

Aceste eforturi încununate de succes trebuie continuate la nivelul UE și la nivelul statelor membre pentru a încheia programul până în 2012. Cu toate acestea, Comisia are convingerea că, pe lângă desfășurarea acestui program, trebuie depuse în continuare eforturi în vederea reducerii sarcinilor administrative, atunci când este posibil. Acest obiectiv poate fi cel mai bine realizat în cadrul unei abordări mai largi, ce ia în considerare toți factorii care determină eficiența și eficacitatea legislației.

Prin urmare, Comisia depune în paralel eforturi pentru reducerea sarcinilor administrative și pentru simplificarea legislației. Aceasta va contribui la oferirea unei soluții care să răspundă preocupărilor părților interesate conform cărora întreprinderile nu simt întotdeauna beneficiul reducerilor sarcinilor administrative, inclusiv din cauza obligațiilor care produc „iritare”, chiar dacă ele impun costuri mici. Aceasta a extins mandatul Grupului la nivel înalt al părților interesate independente în vederea formulării de recomandări cu privire la aceste aspecte până la sfârșitul anului 2012, când simplificarea și reducerea sarcinii administrative vor fi integrate în cadrul abordării Comisiei de gestionare a legislației în vigoare. Ca și în trecut, Comisia va asigura că măsurile de simplificare sau de reducere a sarcinilor administrative nu vor afecta obiectivele de politică ale legislației.

Evaluarea beneficiilor și a costurilor legislației existente

În cadrul acestei noi abordări, un instrument-cheie va fi evaluarea ex post a legislației[12]. Comisia are o lungă tradiție în ceea ce privește evaluarea programelor de cheltuieli. Aceasta a început să evalueze legislația în anumite domenii de politică, inclusiv achiziții publice, calificări profesionale și condiții de lucru. Această abordare trebuie să fie extinsă, astfel încât evaluările legislației să devină parte integrantă a reglementării inteligente. Evaluarea eficacității și a eficienței legislației UE va îmbunătăți calitatea elaborării politicilor și va contribui la identificarea unor noi oportunități de simplificare a legislației și de reducere a sarcinilor administrative. Consultarea publică a arătat că acest tip de evaluare se bucură de o susținere puternică. De asemenea, aceasta a evidențiat că puține state membre aplică evaluarea ex post . Totuși, luând în considerare faptul că, de obicei, administrațiile naționale înțeleg mai bine modul în care funcționează în practică legislația, Comisia va trebui să coopereze îndeaproape cu ele în dezvoltarea acestei abordări.

Evaluarea inițiativelor individuale nu poate oferi întotdeauna o imagine completă a situației. Adesea, este necesar un punct de vedere mai strategic. Evaluările cuprinzătoare ale politicii agricole comune, politicii în domeniul pescuitului și politicii structurale au arătat că o astfel de abordare este necesară[13]. Comisia va valorifica această experiență și va completa evaluarea actelor legislative cu evaluări de politică mai cuprinzătoare. Aceste „verificări ale adecvării” vor evalua dacă un cadru de reglementare pentru un domeniu de politică este adaptat scopului său și, în caz contrar, ce ar trebui modificat. Obiectivul va fi de a identifica sarcinile excesive, neconcordanțele și măsurile caduce sau ineficiente și de a contribui la identificarea impactului cumulativ al legislației.

Atât evaluarea, cât și „verificările adecvării” trebuie să fie strâns legate de activitatea existentă în domeniul punerii în aplicare, al asigurării respectării și al încălcărilor, explicată în secțiunea 2.3 de mai jos. Centralizarea informațiilor rezultate din aceste activități va contribui la obținerea unei imagini clare a modului în care funcționează legislația existentă și a ceea ce, eventual, trebuie modificat.

Luând în considerare cele de mai sus, în scopul accelerării eforturilor pentru îmbunătățirea calității legislației existente, Comisia intenționează:

(i) să asigure că toate propunerile semnificate de acte legislative noi sau revizuite se bazează, în principiu, pe evaluarea celor care există deja. Comisia va introduce această abordare în timpul mandatului său actual și va revizui orientările privind evaluările pentru a asigura că acestea stabilesc dacă legislația produce beneficiile scontate și a evalua costurile pe care aceasta le-a generat;

(ii) să ofere transparență, prezentând evaluările planificate ale legislației pe un anumit site internet pentru a permite statelor membre și părților interesate să își pregătească contribuțiile într-un stadiu incipient;

(iii) să efectueze patru „verificări ale adecvării”, lansate în 2010 pentru domeniile de politică în materie de mediu, transporturi, ocupare a forței de muncă/politică socială și politica industrială și extinderea acestei abordări la alte domenii de politică în 2011, pe baza acestor experiențe;

(iv) să finalizeze programul de reducere a sarcinii administrative până în 2012 și să integreze experiența dobândită în urma derulării acestuia și a activităților de simplificare în cadrul proceselor de evaluare și de elaborare a politicilor;

(v) să îmbunătățească site-ul internet dedicat consultării pentru a permite părților interesate să își exprime mai ușor preocupările cu privire la sarcini administrative și aspecte legate de simplificare[14];

(vi) să invite statele membre să utilizeze posibilitățile prevăzute de legislația UE pentru a scuti de obligații anumite întreprinderi, cum ar fi IMM-urile. Comisia a solicitat Grupului la nivel înalt al părților interesate independente ca, până în noiembrie 2011, să prezinte un raport privind cele mai bune practici din statele membre în punerea în aplicare a legislației UE prin crearea de sarcini minime. În paralel, Comisia va analiza în continuare chestiunea „suprareglementării”[15] și va prezenta un raport referitor la orice constatări importante;

(vii) să modifice, după caz, dispozițiile privind compoziția Grupului la nivel înalt al părților interesate independente pentru a reflecta activitatea sa mai largă privind simplificarea, precum și reducerea sarcinii administrative, prin asigurarea reprezentării atât a IMM-urilor, cât și a sectorului necomercial.

În paralel, Comisia va continua să încurajeze Parlamentul European și Consiliul să aprobe rapid propunerile de simplificare și de reducere a sarcinii, pe care le-a înaintat deja, și noile propuneri pe care le va prezenta în anul următor. Comisia invită statele membre să le pună rapid în aplicare.

2.2. Asigurarea faptului că noua legislație este cea mai bună posibil

Comisia a instituit un sistem de evaluare a impactului pentru a pregăti date concrete care să servească procesului de luare a deciziilor politice și pentru a asigura transparența în materie de beneficii și costuri ale opțiunilor de politică[16]. Un element-cheie al acestui sistem este Comitetul de evaluare a impactului, care efectuează un control de calitate independent al evaluărilor impactului efectuate de Comisie. De la data creării sale, în 2006, acesta a emis peste 400 de avize care sunt puse la dispoziția publicului[17].

Curtea de Conturi Europeană a confirmat că această evaluare a impactului este comparabilă cu alte sisteme din UE și că, într-adevăr, ea poate fi considerată drept o bună practică în mai multe privințe. S-a constatat că IAB furnizează un control de calitate valoros, că evaluările impactului au devenit parte integrantă a elaborării politicilor în interiorul Comisiei și că acestea ajută Parlamentul European și Consiliul în analizarea propunerilor Comisiei. De asemenea, aceasta a validat abordarea integrată a Comisiei care se bazează pe o analiză a beneficiilor și a costurilor și ia în considerare toate impacturile economice, sociale și de mediu relevante. Această abordare este ambițioasă și contrastează cu viziunea specifică mai multor state membre, care acordă o atenție mai limitată costurilor sau sarcinilor administrative. Comisia consideră esențial să asigure că măsurile pe care le propune sunt necesare, rentabile și de înaltă calitate.

În acest context, Comisia va consolida sistemul actual, iar valorificarea întregului potențial al acestuia va reprezenta o prioritate. Pe baza îmbunătățirilor identificate de Curte, multe dintre acestea fiind conforme cu sugestiile formulate de IAB sau de părțile interesate în cadrul consultării publice, Comisia a identificat următoarele aspecte-cheie:

(i) deși Curtea de Conturi a confirmat că IAB este eficient, președintele a consolidat în continuare rolul acestuia, astfel încât, în principiu, un aviz favorabil din partea acestuia este necesar înainte ca o propunere să poată fi adoptată de către Comisie[18]. Independența IAB este demonstrată de punctele sale de vedere exprimate deschis în avize[19] și de faptul că nu ezită să solicite serviciilor Comisiei refacerea analizei atunci când crede că este cazul. Prin urmare, Comisia nu consideră necesar ca un organism extern să îi controleze evaluările impactului, astfel cum au sugerat unele părți interesate. De asemenea, Comisia este de părere că un organism extern nu ar fi compatibil cu dreptul de inițiativă al Comisiei sau cu rolurile instituționale ale Parlamentului și ale Consiliului, care sunt organisme responsabile de revizuirea, modificarea și, în fine, adoptarea propunerilor Comisiei. Evaluările impactului fac parte din procesul intern de luare a deciziilor în cadrul Comisiei și ar fi, de asemenea, nepotrivit ca un anumit grup de experți externi sau de părți interesate să beneficieze de un acces privilegiat la acesta;

(ii) este esențial ca planificarea activității de evaluare a impactului să fie transparentă, astfel încât părțile interesate să se poată implica cât mai rapid posibil în proces. Din 2010, Comisia publică foi de parcurs pentru toate propunerile care pot avea impacturi semnificative, inclusiv pentru acte delegate și de punere în aplicare, explicând dacă o evaluare a impactului este planificată sau nu și de ce[20]. Serviciile Comisiei consultă și informează părțile interesate pe mai multe căi, în diferite stadii ale activității de evaluare a impactului pentru a asigura că analiza este completă, conformă și exactă. Secțiunea 4 identifică noi îmbunătățiri care pot fi aduse procesului de consultare. În acest context, Comisia nu consideră că este necesar să inițieze o consultare privind proiectele evaluărilor impactului, astfel cum au solicitat unele părți interesate;

(iii) în scopul consolidării evaluării integrate a impacturilor, Comisia a elaborat orientări specifice pentru evaluarea consecințelor sociale[21] și a creat un serviciu de asistență privind sarcinile administrative;

(iv) pentru a reflecta noul statut juridic al Cartei UE a drepturilor fundamentale, Comisia va consolida evaluarea impacturilor asupra drepturile fundamentale și va elabora orientări specifice în acest scop;

(v) evaluările impactului ar trebui să cuantifice beneficiile și costurile, atunci când este posibil. Comisia va depune în continuare eforturi pentru a aduce îmbunătățiri în acest domeniu, cu mențiunea că ceea ce poate fi cuantificat la nivelul celor 27 de state membre nu are un caracter exhaustiv: în mod frecvent, datele sunt limitate și impactul legislației UE depinde, adesea, de modul în care administrațiile naționale o pun în aplicare. De asemenea, aceasta înseamnă că nu ar fi util să se culeagă date referitoare la beneficiile și costurile legislației UE de-a lungul timpului, astfel cum au solicitat unele părți interesate. Cu toate acestea, consultările îmbunătățite (a se vedea secțiunea 4) ar trebui să contribuie la furnizarea unor date de calitate superioară și Comisia va căuta modalități practice pentru a ameliora disponibilitatea datelor, de exemplu prin intermediul Comitetului Regiunilor și al rețelei sale de consultare a autorităților locale și regionale.

2.3. Îmbunătățirea punerii în aplicare a legislației UE

Pentru atingerea obiectivelor urmărite, legislația UE trebuie să fie pusă în aplicare în mod corespunzător. Deși în această privință responsabilitatea revine în primul rând statelor membre, Comisia colaborează îndeaproape cu acestea. Comisia a instituit o serie de măsuri menite să ajute satele membre[22]. Măsurile includ „acțiunea preventivă” - acordarea unei mai mari atenții punerii în aplicare și asigurării respectării în cadrul evaluărilor impactului atunci când se concepe o nouă legislație[23]; acordarea de sprijin statelor membre pe durata punerii în aplicare pentru anticiparea problemelor și evitarea procedurilor ulterioare de încălcare; ateliere pe teme de transpunere pentru directive noi, cum ar fi cele privind profesiile reglementate, asigurările, sectorul bancar, contabilitatea și auditul; și orientări pentru a ajuta statele membre să pună în aplicare noua legislație, cum ar fi cea privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH). De asemenea, aceasta îmbunătățește aplicarea legii acordând prioritate procedurilor de încălcare și accelerându-le. Comisia întocmește rapoarte anuale privind aplicarea dreptului UE care abordează aceste aspecte[24].

Pentru îmbunătățirea în continuare a transpunerii, a punerii în aplicare și a asigurării respectării legislației UE, Comisia:

(i) va consolida analiza acestor aspecte în evaluările ex post ale legislației și va asigura că rezultatele sunt utilizate în evaluările impactului pentru propuneri noi sau revizuite;

(ii) va dezvolta pe mai departe utilizarea planurilor de punere în aplicare pentru noua legislație a UE și va solicita în continuare statelor membre să întocmească tabele de corespondență, astfel încât modul în care dreptul național transpune obligațiile asumate în temeiul directivelor UE să fie transparent. Comisia va monitoriza și va publica performanța statelor membre[25].

(iii) va continua să îmbunătățească eficiența instrumentului „EU Pilot” , al cărui scop este de a oferi răspunsuri rapide și complete la întrebările formulate de cetățeni și de întreprinderi cu privire la dreptul UE, și va încuraja mai multe statele membre să participe la acesta[26];

(iv) va analiza cum să îmbunătățească SOLVIT și îl va promova în continuare în mediul IMM-urilor[27].

2.4. O legislație mai clară și mai accesibilă

Gestionarea calității legislației înseamnă și a asigura că aceasta este cât mai clară și mai accesibilă posibil. Comisia examinează toate noile propuneri legislative pentru a se asigura că drepturile și obligațiile pe care acestea le creează sunt exprimate într-un limbaj simplu pentru a facilita punerea în aplicare și asigurarea respectării. În ceea ce privește legislația existentă, Comisia va continua să codifice, să reformeze și să consolideze textele juridice. De asemenea, Comisia va reduce în continuare volumul legislației, prin abrogarea dispozițiilor caduce. În fine, pentru îmbunătățirea accesului electronic la întregul corpus legislativ al UE, aceasta dezvoltă, împreună cu alte instituții ale UE, un nou portal EUR-Lex. Comisia încurajează statele membre să consolideze legislația națională care transpune legislația UE și să o pună la dispoziția publicului în format electronic, inclusiv prin intermediul portalului EUR-Lex.

3. O RESPONSABILITATE COMUNă

3.1. Parlamentul European, Consiliul și organismele consultative

Parlamentul European și Consiliul joacă un rol-cheie în elaborarea unei reglementări inteligente. Multe părți interesate și-au exprimat preocuparea referitor la faptul că aceste instituții ar trebui să adopte mai rapid propunerile înaintate privind sarcina administrativă și simplificarea și le-au invitat să își respecte angajamentele asumate în cadrul Acordului interinstituțional referitor la o mai bună legiferare. Deși Parlamentul European și Consiliul au convenit să efectueze evaluări ale impactului cu privire la modificările de fond pe care le aduc propunerilor Comisiei, acestea au întocmit doar rar astfel de evaluări. Comisia invită Parlamentul și Consiliul să facă progrese suplimentare în această privință. Comisia va continua să răspundă în mod constructiv și de la caz la caz cererilor formulate de Parlament și Consiliu pentru a aprofunda unele aspecte ale evaluărilor sale inițiale ale impactului.

Raportul Curții de Conturi a arătat că utilizatorii din ambele instituții au apreciat evaluările impactului ca fiind utile în dezbaterea propunerilor Comisiei, chiar dacă acestea au fost rar utilizate în mod oficial în cadrul reuniunilor. Acesta este un punct de plecare încurajator. Deși Parlamentul și Consiliul decid în privința procedurilor lor interne, pare evident că, pentru a asigura coerența unei reglementări inteligente, fiecare comisie parlamentară și fiecare formațiune a Consiliului ar trebui să considere evaluările impactului ca făcând parte integrantă din dezbaterile lor. Acest angajament mai amplu în favoarea procesului de reglementare inteligentă ar trebui să încurajeze, de asemenea, analizarea mai rapidă a propunerilor privind simplificarea și reducerea sarcinii administrative, precum și a codificărilor și a reformărilor.

Parlamentul European a făcut o serie de pași în această direcție: Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor a afirmat că va examina în mod sistematic evaluările impactului efectuate de Comisia Europeană, iar Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen a comandat o evaluare a impactului cu privire la amendamentele pe care le propune la un proiect de directivă referitor la concediul de maternitate[28]. Comisia salută aceste evoluții.

În fine, Consiliul Economic și Social European[29] și Comitetul Regiunilor[30] sunt în continuare interesate de reglementarea inteligentă. Comisia consideră că expertiza și rețelele pe care aceste organisme sunt în măsură să le mobilizeze pot reprezenta o sursă importantă de informații pentru pregătirea evaluărilor impactului.

3.2. Statele membre

Luarea de măsuri doar la nivelul UE nu va fi suficientă pentru a realiza obiectivele de reglementare inteligentă. Aceasta trebuie pusă în aplicare și la nivel național deoarece în anumite domenii-cheie, cum ar fi dreptul societăților comerciale, fiscalitatea și securitatea socială, majoritatea legislației este de origine națională și deoarece, astfel cum s-a menționat mai sus, responsabilitatea de a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a legislației UE revine în primul rând statelor membre. În temeiul Tratatului de la Lisabona, parlamentele naționale verifică aplicarea principiului subsidiarității în propunerile Comisiei și, în această privință, pot contribui la asigurarea unei calități superioare a legislației UE.

Unele state membre au înregistrat progrese semnificative în domenii cum ar fi reducerea sarcinii administrative, dar puține dintre acestea au instituit un sistem pentru o mai bună legiferare care să fie la fel de cuprinzător ca cel al Comisiei. Aceasta este conștientă de faptul că nu există o abordare unică în materie de reglementare inteligentă și încurajează statele membre să definească prioritățile pe baza capacităților umane și instituționale disponibile. Cu toate acestea, ar trebui evidențiate trei puncte.

În primul rând, Curtea de Conturi a sugerat că evaluările naționale ale impactului ar putea să le completeze în mod util pe cele efectuate de Comisie, să faciliteze discuțiile din cadrul Consiliului cu privire la modificarea propunerilor Comisiei și să ajute statele membre în chestiuni de transpunere și aplicare a legii. De asemenea, acestea ar putea contribui la formularea unui răspuns la provocările în materie de date, evidențiate mai sus. Comisia va continua să lucreze împreună cu statele membre în cadrul grupului său la nivel înalt format din experți în domeniul unei mai bune legiferări pentru a analiza acest aspect și a face schimb de opinii și de cele mai bune practici privind reglementarea inteligentă în general.

În al doilea rând, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene permite statelor membre să prezinte din proprie inițiativă, în anumite condiții, propuneri în domeniul cooperării judiciare în materie penală și al cooperării polițienești[31]. Comisia consideră că aceste propuneri ar trebui să fie însoțite de evaluări ale impactului.

În fine, Comisia încurajează statele membre să implice părțile interesate în dezbaterea măsurilor care vizează punerea în aplicare sau transpunerea legislației UE. Aceasta ar asigura atât luarea în considerare a preocupărilor părților interesate, cât și o mai bună cunoaștere de către acestea a drepturilor și obligațiilor care decurg din dreptul UE.

4. CONSOLIDAREA ROLULUI CETățENILOR șI AL PăRțILOR INTERESATE

Consultarea cetățenilor și a altor părți interesate atât în elaborarea politicilor, cât și în evaluarea îndeplinirii obiectivelor stabilite este un element esențial al reglementării inteligente. Comisia dispune de numeroase metode de consultare, pe baza standardelor minime care au fost instituite din 2002[32]. Răspunsurile la consultarea publică referitoare la prezenta comunicare au evidențiat că părțile interesate apreciază eforturile Comisiei în acest domeniu, dar consideră că mai sunt necesare îmbunătățiri suplimentare. Mulți participanți au solicitat o perioadă de consultare mai lungă și o mai mare accesibilitate a consultărilor, dat fiind faptul că cetățenii și alte părți interesate nu pot contribui în egală măsură și că nu toate au acces on-line.

Comisia subliniază că aceste preocupări trebuie luate în considerare în contextul întregii game de oportunități de care dispun cetățenii și alte părți interesate pentru a contribui la procesul de elaborare a politicilor. Adesea, consultarea publică de 8 săptămâni este doar o parte a unui proces mai îndelungat, pe parcursul căruia serviciile Comisiei comunică, pe alte căi, cu părțile interesate. O mai mare disponibilitate a foilor de parcurs (a se vedea secțiunea 2.2) și a planurilor de activitate pentru evaluarea ex-post vor permite, de asemenea, cetățenilor și altor părți interesate să își planifice contribuțiile la procesul de politică și să își exprime punctele de vedere într-un stadiu mult mai timpuriu decât înainte. Cu toate acestea, luând în considerare aceste preocupări, Comisia:

(i) va extinde perioada de consultare publică la 12 săptămâni. Aceasta se va aplica din 2012 pentru a putea fi încadrată în mod corespunzător în planificarea inițiativelor viitoare;

(ii) va efectua, în 2011, o revizuire a politicii sale privind consultarea[33]. Acesta va analiza:

- cum să se amelioreze calitatea documentelor de consultare și disponibilitatea programării anticipate a consultărilor publice;

- cum să se utilizeze mai bine instrumente ca, de exemplu, portalul internet de informare „Europa ta”[34], Grupul de consultare a întreprinderilor europene[35], lista IMM-urilor[36], Registrul reprezentanților grupurilor de interese[37], instrumentul de elaborare interactivă a politicilor (IPM)[38] și alte aplicații web 2.0[39];

- cum să se utilizeze mai bine canalele de consultare în statele membre în care părțile interesate sunt familiarizate cu acestea pentru a face cunoscute consultările Comisiei și a încuraja răspunsurile la acestea;

- cum să se utilizeze mai bine procesul de consultare în scopul culegerii de date și elemente concrete pentru evaluările impactului și evaluări;

- cum să se asigure o mai bună respectare a standardelor minime.

5. CONCLUZII

Prezenta comunicare a evidențiat măsurile pe care Comisia intenționează să le ia pentru a asigura calitatea reglementării pe parcursul ciclului de politică, de la conceperea politicii până la evaluarea și revizuirea acesteia. Prin accelerarea ritmului, reglementarea inteligentă poate contribui la îndeplinirea obiectivelor ambițioase în materie de creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, stabilite de Strategia Europa 2020. Cu toate acestea, reglementarea inteligentă este o responsabilitate comună și reușita acesteia va depinde de implicarea tuturor instituțiilor și părților interesate care au un rol în formularea și punerea în aplicare a politicilor UE. Comisia va prezenta un raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a programului de reglementare inteligentă în a doua jumătate a anului 2012.

[1] COM(2010) 2020 „Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii”.

[2] Raportul special nr. 3/2010 al Curții Europeană de Conturi „Evaluările impactului în cadrul instituțiilor UE: un instrument util în sprijinul procesului decizional?”

[3] Rezoluția Parlamentului European din 9 septembrie 2010 privind mai buna legiferare (P7_TA(2010)0311).

[4] http://ec.europa.eu/governance/better_regulation/smart_regulation/consultation_ro.htm

[5] A se vedea nota de subsol nr. 2.

[6] SEC(2009) 1728 „Raportul Comitetului de evaluare a impactului pentru anul 2009”.

[7] Articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

[8] Comisia a elaborat un raport separat privind subsidiaritatea: „Al 17-lea raport privind mai buna legiferare”.

[9] COM(2009) 17 „Al treilea raport de activitate privind strategia de simplificare a cadrului legislativ”.

[10] COM(2007) 23 „Program de acțiune privind reducerea poverii administrative în Uniunea Europeană”.

[11] COM(2009) 544 „Program de acțiune pentru reducerea sarcinii administrative în UE: Planuri de reducere sectorială și acțiuni pentru 2009”.

[12] Acest termen se referă la toate activitățile de evaluare desfășurate după aprobarea unei măsuri.

[13] http://ec.europa.eu/agriculture/healthcheck/index_en.htm http://ec.europa.eu/agriculture/eval/index_en.htm http://ec.europa.eu/fisheries/reform/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/evaluation/expost_reaction_en.htm

[14] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/better-regulation/administrative-burdens/online-consultation/index_ro.htm

[15] Suprareglementarea se referă la practica organismelor naționale care depășesc cerințele legislației UE atunci când o transpun sau o pun în aplicare la nivel de stat membru.

[16] http://ec.europa.eu/governance/better_regulation/impact_en.htm

[17] Disponibil la: http://ec.europa.eu/governance/impact/ia_carried_out/cia_2010_en.htm

[18] C(2010) 1100 „Metodele de lucru ale Comisiei în perioada 2010-2014”.

[19] A se vedea nota de subsol nr. 17.

[20] De asemenea, în cazul inițiativelor planificate ale Comisiei, foile de parcurs evidențiază problemele care trebuie soluționate, aspecte în materie de subsidiaritate, eventuale soluții și impacturi probabile.

http://ec.europa.eu/governance/impact/planned_ia/roadmaps_2010_en.htm

[21] http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=760&langId=en&preview=cHJldmlld0VtcGxQb3J0YWwh

[22] COM(2007)502 „Către o Europă a rezultatelor – aplicarea legislației comunitare”.

[23] A se vedea Orientările privind evaluarea impactului, pp. 42-43: http://ec.europa.eu/governance/impact/commission_guidelines/commission_guidelines_en.htm

[24] http://ec.europa.eu/community_law/infringements/infringements_annual_report_ro.htm

[25] http://ec.europa.eu/community_law/directives/directives_communication_en.htm

[26] http://ec.europa.eu/community_law/infringements/application_monitoring_ro.htm

[27] http://ec.europa.eu/solvit/

[28] COM(2008) 637 – Directivă de modificare a Directivei 92/85/CEE a Consiliului privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează.

[29] Avizul Secțiunii pentru piața unică, producție și consum al CESE, 8 iulie 2010, INT 489.

[30] Avizul Comitetului Regiunilor privind Pachetul privind o mai bună legiferare 2007/2008, 3-4 decembrie 2009, CdR 199/2009.

[31] A se vedea articolul 76 din tratat.

[32] COM(2002) 704 „Spre o cultură consolidată a consultării și a dialogului - Principii generale și standarde minime aplicabile consultărilor angajate de către Comisie cu părțile interesate”.

[33] Astfel cum se prevede în COM(2007) 127 „Acțiuni întreprinse în aplicarea cărții verzi «Inițiativa Europeană privind Transparența».

[34] http://ec.europa.eu/youreurope

[35] http://ec.europa.eu/yourvoice/ebtp/index_ro.htm

[36] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/small-business-act/listening-to-smes/index_en.htm

[37] https://webgate.ec.europa.eu/transparency/regrin/welcome.do?locale=ro#ro

[38] http://ec.europa.eu/yourvoice/ipm/index_ro.htm

[39] http://ec.europa.eu/yourvoice/ebtp/index_ro.htm