30.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 323/1

1.

La 31 martie 2010, Comisia a adoptat o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind inițiativa cetățenilor (3). Propunerea urmează unei consultări publice în legătură cu acest subiect, desfășurate în perioada 11 noiembrie 2009-31 ianuarie 2010 (4).

2.

Inițiativa cetățenilor este una dintre inovațiile introduse în legislația UE de Tratatul de la Lisabona, prin care se oferă posibilitatea pentru cel puțin un milion de cetățeni resortisanți ai unui număr semnificativ de state membre de a invita Comisia să depună o propunere legislativă. Regulamentul propus se bazează pe articolul 11 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană și pe articolul 24 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care prevăd că procedurile și condițiile necesare pentru inițiativa cetățenilor trebuie să fie stabilite în conformitate cu procedura legislativă ordinară.

3.

Propunerea a fost transmisă către AEPD în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 în aceeași zi în care a fost adoptată. AEPD a fost consultată neoficial înainte de adoptarea propunerii. AEPD a salutat această consultare neoficială și constată cu satisfacție că majoritatea observațiilor sale au fost luate în considerare în propunerea finală.

4.

În general, AEPD este mulțumită de modul în care chestiunea protecției datelor este abordată în regulamentul propus. La un nivel detaliat, AEPD are câteva propuneri pentru efectuarea unor ajustări. Acestea sunt discutate în capitolul II din prezentul aviz.

5.

Ca remarcă preliminară, AEPD ar dori să sublinieze că respectarea deplină a normelor de protecția datelor contribuie într-o măsură considerabilă la fiabilitatea, forța și succesul acestui nou instrument important.

6.

În conformitate cu articolul 11 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană și cu articolul 24 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, propunerea stabilește procedurile și condițiile pentru inițiativa cetățenilor. Regulamentul propus definește numărul minim de state membre, numărul minim de cetățeni pe stat membru și vârsta minimă de la care cetățenii au dreptul să participe la o inițiativă. În plus, propunerea stabilește condițiile materiale și procedurale pentru examinarea unei inițiative de către Comisie.

7.

Prezentul aviz se concentrează doar asupra dispozițiilor relevante din perspectiva protecției datelor. Acestea sunt normele pentru înregistrarea unei inițiative a cetățenilor (articolul 4), procedurile pentru colectarea declarațiilor de susținere (articolele 5 și 6) și cerințele pentru verificarea și certificarea declarațiilor de susținere (articolul 9). O atenție deosebită este acordată protecției datelor la articolul 12 din propunere. Articolul 13 tratează, în plus, problema răspunderii organizatorilor unei inițiative a cetățenilor. Aceste dispoziții vor fi analizate detaliat în continuare.

8.

Înainte de a colecta declarațiile de susținere de la semnatari, organizatorul trebuie să înregistreze inițiativa la Comisie printr-un registru online. Acesta trebuie să furnizeze informațiile prevăzute în anexa II la regulamentul propus. Aceste informații cuprind informațiile cu caracter personal ale organizatorului, respectiv numele complet, adresa poștală și adresa de e-mail. În conformitate cu articolul 4 alineatul (5) din propunere, o inițiativă propusă de cetățeni trebuie publicată în registru. Deși nu reiese foarte clar din text, AEPD presupune că adresa poștală și adresa de e-mail ale organizatorului nu vor fi făcute publice prin intermediul registrului. În caz contrar, AEPD ar dori să invite legiuitorul să evalueze și să explice necesitatea publicării și să clarifice textul articolului 4 în această privință.

9.

Organizatorul este responsabil de colectarea declarațiilor de susținere necesare de la semnatarii inițiativei propuse de cetățeni. În conformitate cu articolul 5 alineatul (1), formularele de declarație de susținere trebuie să respecte modelul cuprins în anexa III la regulamentul propus. Acest model de formular impune ca semnatarul să furnizeze anumite informații personale (evidente), cum ar fi prenumele și numele de familie și, în cazul unui formular depus pe hârtie, semnătura reală. Pentru ca autoritatea competentă să verifice autenticitatea unei declarații de susținere este obligatorie și furnizarea altor informații, precum: orașul și țara în care locuiește semnatarul, data și locul nașterii, cetățenia, numărul personal de identificare, tipul de număr de identificare/act de identitate și statul membru care a emis numărul/actul respectiv. Alte rubrici neobligatorii cuprinse în modelul de formular sunt cele referitoare la strada pe care locuiește semnatarul și la adresa de e-mail a acestuia.

10.

AEPD este de părere că toate rubricile cu informații obligatorii din modelul de formular sunt necesare în scopul organizării inițiativei cetățenilor și asigurării autenticității declarațiilor de susținere, cu excepția celei referitoare la numărul personal de identificare. Modul de reglementare a utilizării acestor numere unice de identificare, în cazul în care există, diferă de la un stat membru la altul. În orice caz, AEPD nu consideră că identificarea personală ar reprezenta o valoare adăugată pentru verificarea autenticității declarațiilor de susținere. Celelalte informații solicitate pot să fie considerate deja suficiente pentru atingerea acestui scop. Prin urmare, AEPD recomandă eliminarea acestei rubrici de informații din modelul de formular cuprins în anexa III.

11.

AEPD se îndoiește, de asemenea, de necesitatea includerii rubricilor de informații neobligatorii în formularul standard și recomandă eliminarea acestor rubrici din modelul de formular cuprins în anexa III dacă nu se demonstrează existența unei nevoi în acest sens.

12.

În plus, AEPD recomandă adăugarea unei declarații standard privind confidențialitatea, în partea de jos a formularului, în care să se indice identitatea operatorului, scopul colectării, ceilalți destinatari ai datelor și perioada de stocare a datelor. Furnizarea acestor informații către subiectul datelor este impusă prin articolul 10 din Directiva 95/46/CE.

13.

Articolul 6 din Regulamentul propus se referă la colectarea declarațiilor de susținere folosind sisteme online. Articolul 6 impune organizatorului să verifice, înainte de a colecta declarațiile, dacă sistemul de colectare online dispune de caracteristicile tehnice și de securitate adecvate pentru a asigura, între altele, că datele furnizate online sunt stocate în condiții de securitate „[astfel încât] nu pot fi modificate sau utilizate în orice alt scop decât cel indicat, și anume susținerea unei anumite inițiative a cetățenilor, și pentru a proteja datele cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii accidentale, modificării, dezvăluirii neautorizate sau accesului neautorizat” (5).

14.

În plus, articolul 6 alineatul (2) prevede că organizatorul poate solicita în orice moment autorității competente relevante să certifice conformitatea sistemului de colectare online cu aceste dispoziții. Această certificare va fi solicitată de către organizator, în orice caz, înainte de prezentarea declarațiilor de susținere spre verificare (a se vedea articolul 9 de mai jos).

15.

În plus, articolul 6 alineatul (5) obligă Comisia să adopte specificațiile tehnice de punere în aplicare a acestor norme de securitate, în conformitate cu procedura comitetelor prevăzută la articolul 19 alineatul (2) din propunere.

16.

AEPD salută faptul că la articolul 6 din propunere s-a pus accentul asupra securității sistemelor de colectare online. Obligația de a asigura securitatea prelucrării datelor reprezintă una dintre cerințele de protecție a datelor prevăzute la articolul 17 din Directiva 95/46/CE. AEPD constată cu satisfacție că, în urma observațiilor neoficiale pe care le-a formulat, Comisia a aliniat textul articolului 6 alineatul (4) al propunerii cu textul articolului 17 alineatul (1) din Directiva 95/46/CE. În plus, AEPD salută includerea la articolul 6 alineatul (4) a obligației de a asigura că datele nu sunt utilizate în niciun alt scop decât cel indicat, și anume susținerea unei anumite inițiative a cetățenilor. Cu toate acestea, AEPD încurajează legiuitorul să includă la articolul 12 o obligație comparabilă cu un domeniu de aplicare general (a se vedea punctul 27 de mai jos).

17.

AEPD are îndoieli în legătură cu momentul potrivit pentru efectuarea certificării de către autoritatea competentă relevantă. Organizatorul are doar obligația de a solicita această certificare înainte de a prezenta autorității respective declarațiile de susținere colectate în vederea verificării. El ar putea să facă acest lucru într-o fază mai timpurie. Presupunând că certificarea sistemului online aduce o valoare adăugată, AEPD este de părere că certificarea ar trebui să aibă loc înainte de colectarea declarațiilor, pentru a preveni colectarea datelor cu caracter personal a cel puțin un milion de cetățeni prin intermediul unui sistem care ulterior ar putea să pară că nu este securizat suficient. Prin urmare, AEPD invită legiuitorul să includă această obligație în textul articolului 6 alineatul (2). Desigur, prin aceasta ar trebui să se asigure că procedura de certificare nu constituie o povară administrativă inutilă pentru organizator.

18.

În legătură cu acest aspect, AEPD dorește să atragă atenția asupra articolului 18 din Directiva 95/46/CE care obligă operatorii să notifice o operațiune de prelucrare autorității naționale pentru protecția datelor înainte de a efectua operațiunea de prelucrare, cu excepția cazului în care se aplică anumite derogări. Nu este clar modul în care această obligație de notificare, supusă derogării, este corelată cu certificarea efectuată de către autoritatea națională competentă în temeiul regulamentului propus. Pentru a preveni pe cât posibil sarcinile administrative, AEPD invită legiuitorul să clarifice relația dintre procedura de notificare prevăzută la articolul 18 din Directiva 95/46/CE și procedura de certificare prevăzută la articolul 6 din regulamentul propus.

19.

În ceea ce privește normele de aplicare pentru specificațiile tehnice, AEPD se așteaptă să fie consultată înainte de adoptarea acestora, luând în considerare în special faptul că documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind rezultatul Cărții verzi menționează mai multe sisteme propuse în timpul consultării publice pentru a asigura autenticitatea semnăturilor online, unul dintre acestea fiind un smartcard al cetățeanului european care să permită semnăturile electronice. Un astfel de sistem generează în mod cert noi considerații privind protecția datelor (6).

20.

După colectarea de la semnatari a declarațiilor de susținere necesare, organizatorul trebuie să le prezinte autorității competente relevante spre verificare și certificare. Organizatorul transferă informațiile cu caracter personal ale semnatarilor către autoritatea competentă a statului membru care a emis documentul de identificare al semnatarului indicat în declarația de susținere. În termen de trei luni, autoritatea competentă trebuie să verifice declarațiile de susținere pe baza „controalelor corespunzătoare” și să elibereze un certificat pentru organizator (7). Certificatul este folosit în momentul înaintării efective a inițiativei către Comisie.

21.

AEPD salută acest sistem descentralizat conform căruia Comisia nu se va afla în posesia informațiilor cu caracter personal ale semnatarilor, ci doar a certificatelor emise de autoritățile naționale competente. Un astfel de sistem scade riscurile unei manipulări necorespunzătoare a datelor cu caracter personal, întrucât reduce la minimum numărul destinatarilor datelor respective.

22.

Din text nu reiese clar ce înseamnă „controalele corespunzătoare” efectuate de autoritatea competentă. Nici considerentul 15 relevant nu aduce clarificări în această privință. AEPD se întreabă cum va fi verificată autenticitatea declarațiilor de susținere de către autoritățile competente. Este interesată, în special, să afle dacă autoritățile competente vor fi capabile să verifice declarațiile în baza datelor privind identitatea cetățenilor disponibile din alte surse, cum ar fi registrele naționale sau regionale. AEPD invită legiuitorul să clarifice acest aspect.

23.

Articolul 12 din regulamentul propus este dedicat doar protecției datelor cu caracter personal. Dispoziția subliniază că organizatorul, precum și autoritatea competentă trebuie să respecte Directiva 95/46/CE și dispozițiile naționale adoptate în conformitate cu aceasta. La considerentul 20 se face, de asemenea, referire la aplicabilitatea Regulamentului (CE) nr. 45/2001 în momentul în care Comisia prelucrează datele cu caracter personal prin înregistrarea organizatorului unei inițiative. AEPD salută aceste mențiuni.

24.

În plus, dispoziția precizează că organizatorul și autoritatea competentă trebuie să fie considerați operatori de date în vederea prelucrării de către aceștia a datelor cu caracter personal. AEPD este mulțumită de această mențiune. Operatorul are responsabilitatea principală de a respecta normele de protecție a datelor. Articolul 12 din propunere evită orice neclaritate în legătură cu entitatea care trebuie considerată operator.

25.

Articolul 12 prevede, de asemenea, termenul maxim de păstrare a datelor cu caracter personal colectate. Pentru organizator, termenul este stabilit la o lună de la înaintarea inițiativei respective către Comisie sau cel puțin 18 luni de la data de înregistrare a unei inițiative propuse. Autoritățile competente trebuie să distrugă datele în termen de o lună de la eliberarea certificatului. AEPD salută aceste limitări întrucât ele asigură respectarea cerinței prevăzute la articolul 6 alineatul (1) litera (e) din Directiva 95/46/CE.

26.

În plus, AEPD este mulțumită de repetarea, la articolul 12, a textului preluat din articolul 17 alineatul (1) din Directiva 95/46/CE privind securitatea prelucrării datelor. Prin acest text se clarifică faptul că obligațiile respective nu sunt aplicabile doar atunci când se utilizează un sistem de colectare online (a se vedea punctul 13 și următoarele de mai sus), ci în toate situațiile care intră sub incidența regulamentului propus.

27.

După cum s-a precizat la punctul 16 de mai sus, AEPD recomandă legiuitorului să adauge un alineat nou la articolul 12 prin care să asigure că datele cu caracter personal colectate de către organizator (fie printr-un sistem de colectare online, fie prin orice alt mijloc) nu sunt folosite în niciun alt scop decât cel indicat, și anume susținerea unei anumite inițiative a cetățenilor, și că datele primite de către autoritatea competentă sunt folosite doar în scopul verificării autenticității declarațiilor de susținere pentru o anumită inițiativă a cetățenilor.

28.

La articolul 13 se afirmă că statele membre trebuie să asigure că organizatorii rezidenți sau stabiliți pe teritoriul lor răspund, în temeiul dreptului civil sau penal din statul respectiv, pentru încălcarea regulamentului propus și în special pentru, între altele, nerespectarea cerințelor privind sistemele de colectare online sau utilizarea frauduloasă a datelor. La considerentul 19 se face referire la capitolul III din Directiva 95/46/CE, care se referă la acțiuni în justiție, răspundere și sancțiuni, și precizează că acest capitol este pe deplin aplicabil în ceea ce privește prelucrarea datelor în conformitate cu regulamentul propus. Articolul 13 din propunere trebuie considerat o completare la aceasta, referindu-se în mod explicit, spre deosebire de capitolul III din Directiva 95/46/CE, la dreptul civil și penal din statele membre. În mod evident, AEPD salută această dispoziție.

29.

După cum se afirmă în introducere și după cum reiese din analiza cuprinsă în capitolul II din prezentul aviz, AEPD este în general satisfăcută de modul în care chestiunea protecției datelor este abordată în regulamentul propus privind inițiativa cetățenilor. În mod clar protecția datelor a fost luată în considerare, iar propunerea este întocmită astfel încât să se asigure conformitatea cu normele de protecție a datelor. AEPD este mulțumită în special de articolul 12, care este dedicat exclusiv protecției datelor și care clarifică responsabilitățile și perioadele de păstrare a datelor. AEPD dorește să sublinieze că respectarea deplină a normelor de protecție a datelor contribuie considerabil la fiabilitatea, forța și succesul acestui nou instrument important. Deși este în general mulțumită de propunere, AEPD consideră că aceasta mai poate fi îmbunătățită.

30.

AEPD recomandă legiuitorului modificarea articolului 6 astfel încât organizatorul să fie obligat să solicite certificarea securității sistemului de colectare online înainte de a începe să colecteze declarațiile de susținere. În plus, aceste proceduri de certificare nu ar trebui să constituie o povară administrativă inutilă pentru organizator. De asemenea, AEPD recomandă clarificarea relației dintre procedura de notificare prevăzută la articolul 18 din Directiva 95/46/CE și procedura de certificare prevăzută la articolul 6 din regulamentul propus.

31.

Pentru a îmbunătăți propunerea în continuare, AEPD recomandă legiuitorului:

30.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 323/6

1.

La 29 martie 2010, Comisia a adoptat o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile, de abrogare a Deciziei-cadru 2004/68/JAI (3) (denumită în continuare „propunerea”).

2.

Propunerea are scopul de a abroga Directiva-cadru adoptată la 22 decembrie 2003, din cauza unor deficiențe ale legislației anterioare. Noul text ar aduce îmbunătățiri combaterii abuzurilor săvârșite asupra copiilor în ceea ce privește următoarele aspecte: incriminarea formelor grave de abuz asupra copiilor, în legătură, de exemplu, cu turismul sexual cu copii, protecția copiilor neînsoțiți; cercetările penale și coordonarea urmăririi penale; noile infracțiuni în mediul informatic; protecția victimelor; prevenirea infracțiunilor.

3.

În ceea ce privește obiectivul de prevenire a infracțiunilor, unul dintre instrumente ar putea fi restricționarea accesului la pornografia infantilă pe internet.

4.

AEPD a luat notă de scopul principal al propunerii. Intenția sa nu este de a pune la îndoială nevoia de instituire a unui cadru mai bun care să asigure măsuri adecvate de protejare a copiilor împotriva abuzurilor. Cu toate acestea, AEPD dorește să sublinieze impactul pe care unele dintre măsurile avute în vedere în propunere, precum blocarea site-urilor internet și stabilirea de linii directe, le-ar avea asupra drepturilor fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal ale diferitelor persoane implicate. Din acest motiv, AEPD a hotărât să adopte prezentul aviz succint din proprie inițiativă.

5.

Chestiunile privind protecția datelor se referă la două aspecte ale propunerii care nu sunt specifice combaterii abuzurilor asupra copiilor, ci oricărei inițiative care vizează colaborarea sectorului privat în scopul aplicării legii. Aceste chestiuni au fost analizate deja de către AEPD în diferite contexte, în special în legătură cu combaterea conținuturilor online ilegale (4).

6.

În ceea ce privește propunerea, cele două elemente de interes sunt dezvoltate la considerentul 13 și la articolul 21. Acestea pot fi descrise după cum urmează.

7.

Propunerea prevede două alternative de blocare a accesului, de pe teritoriul Uniunii, la pagini internet identificate ca diseminând sau conținând pornografie infantilă: prin mecanisme de facilitare a blocării prin ordin al autorităților judiciare sau polițienești competente sau prin acțiuni voluntare întreprinse de furnizorii de servicii internet pentru a bloca paginile internet pa baza codurilor de conduită sau a orientărilor.

8.

AEPD pune sub semnul întrebării criteriile și condițiile care conduc la adoptarea unei decizii de blocare: deși ar putea susține acțiunile întreprinse de autoritățile polițienești sau judiciare într-un cadru legal bine definit, AEPD are mari îndoieli în legătură cu securitatea juridică a oricărei blocări efectuate de către persoane private.

9.

În primul rând, AEPD pune sub semnul întrebării eventuala monitorizare a internetului care ar putea determina o astfel de blocare. Monitorizarea și blocarea ar putea implica activități diferite, inclusiv scanarea internetului, identificarea site-urilor internet ilegale sau suspecte, blocarea accesului utilizatorilor finali, dar și monitorizarea comportamentului online al utilizatorilor finali care încearcă să acceseze sau să descarce un astfel de conținut. Instrumentele folosite sunt variate și presupun diferite grade de invazivitate, însă ridică semne de întrebare similare în privința rolului furnizorilor de servicii internet în ceea ce privește prelucrarea informațiilor din conținut.

10.

Aceste activități de supraveghere au consecințe din punctul de vedere al protecției datelor, întrucât datele cu caracter personal ale diferitelor persoane vor fi prelucrate, indiferent dacă sunt informații despre victime, martori, utilizatori sau furnizori de conținut. În avizele anterioare, AEPD și-a exprimat îngrijorările în legătură cu monitorizarea persoanelor de către actorii din sectorul privat (de exemplu, furnizori de servicii internet sau titulari de drepturi de autor), în zonele care se află în principiu în competența autorităților de aplicare a legii (5).

11.

AEPD a afirmat deja cu mai multe ocazii că „monitorizarea comportamentului utilizatorilor de internet și colectarea ulterioară a adreselor IP ale acestora reprezintă o ingerință cu privire la drepturile acestora de a le fi respectată viața privată și corespondența […]. Această opinie este în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (7)”. Având în vedere această ingerință, sunt necesare mai multe garanții corespunzătoare pentru a se asigura că monitorizarea și/sau blocarea vor fi efectuate doar într-un mod care să vizeze strict obiectivul, sub control judiciar, și că utilizarea incorectă a unui astfel de mecanism este prevenită prin măsuri de securitate adecvate.

12.

O rețea de linii directe, menționată la considerentul 13 din propunere, este prevăzută prin programul pentru un internet mai sigur, cu privire la care AEPD a adoptat avizul menționat mai sus. Una dintre observațiile AEPD se referă în mod special la condițiile în baza cărora ar fi colectate și centralizate informațiile și s-ar efectua schimburile de astfel de informații: este necesar să se descrie exact ce ar trebui considerat conținut ilegal sau nociv, cine este împuternicit să colecteze și să păstreze informațiile și ce garanții specifice vor fi aplicate.

13.

Acest aspect este deosebit de important având în vedere consecințele raportării: pe lângă informațiile referitoare la copii, ar putea fi periclitate datele cu caracter personal ale oricărei persoane care are o legătură, într-un fel sau altul, cu informațiile care circulă în rețea, inclusiv, de exemplu, informații privind o persoană suspectată de comportament inadecvat, fie că este vorba despre un utilizator de internet sau un furnizor de conținut, dar și informații privind o persoană care raportează un conținut suspect sau este victima abuzului. Drepturile tuturor acestor persoane nu ar trebui să fie neglijate atunci când se elaborează procedurile de raportare: ele trebuie luate în considerare în conformitate cu cadrul existent de protecție a datelor.

14.

Informațiile colectate prin aceste linii directe vor fi cel mai probabil folosite în scopul urmăririi penale în faza judiciară a cazului. Din punctul de vedere al cerințelor de calitate și integritate, ar trebui aplicate garanții suplimentare pentru a asigura faptul că aceste informații considerate dovezi digitale au fost colectate și păstrate în mod adecvat și, prin urmare, vor putea fi acceptate în instanță.

15.

Garanțiile legate de supravegherea sistemului, în principiu de către autoritățile de aplicare a legii, reprezintă elemente decisive ce trebuie respectate. Transparența și mijloacele de atac independente aflate la dispoziția persoanelor reprezintă alte elemente esențiale ce trebuie integrate într-o astfel de schemă.

16.

Deși AEPD nu are niciun motiv să conteste dezvoltarea unui cadru puternic și eficient de combatere a abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile, insistă asupra nevoii de a asigura securitatea juridică în legătură cu toți actorii implicați, inclusiv furnizorii de servicii internet și persoanele care folosesc rețeaua.

17.

Menționarea, în cadrul propunerii, a nevoii de a lua în considerare drepturile fundamentale ale utilizatorilor finali este bine-venită, dar nu este suficientă: ea ar trebui completată cu o obligație a statelor membre de a asigura proceduri armonizate, clare și detaliate în combaterea conținutului ilegal, sub supravegherea unor autorități publice independente.

—

Avizul AEPD din 23 iunie 2008 privind propunerea de decizie de stabilire a unui program comunitar multianual privind protecția copiilor care utilizează internetul și alte tehnologii de comunicare, JO C 2, 7.1.2009, p. 2;

—

Avizul AEPD din 22 februarie 2010 privind negocierile curente purtate de Uniunea Europeană pentru un Acord comercial de combatere a contrafacerii (ACTA).

30.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 323/9

1.

La 12 iulie 2010, Comisia a adoptat o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind sistemele de garantare a depozitelor (reformare) (3).

2.

Propunerea a fost transmisă către AEPD în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 în aceeași zi în care a fost adoptată. AEPD a fost consultată neoficial înainte de adoptarea propunerii. AEPD a apreciat această consultare neoficială și constată cu satisfacție că toate observațiile sale au fost luate în considerare în cadrul propunerii finale.

3.

În prezentul aviz AEPD va explica și va analiza succint aspectele legate de protecția datelor cuprinse în propunere.

4.

Sistemele de garantare a depozitelor (SGD) rambursează depozitele către deponenți, în limita unei anumite sume, în cazul în care o instituție de credit trebuie să fie închisă. Directiva 94/19/CE care obligă statele membre să instituie unul sau mai multe SGD pe teritoriul lor a fost adoptată la 30 mai 1994 de către Parlamentul European și Consiliu. La scurt timp după declanșarea crizei financiare în 2008, Consiliul a încurajat Comisia să emită o propunere corespunzătoare de promovare a convergenței SGD, menită să contribuie la restabilirea încrederii în sectorul financiar. La 11 martie 2009, ca măsură de urgență, Directiva 94/19/CE a fost modificată prin Directiva 2009/14/CE. Cea mai vizibilă modificare a constat în majorarea nivelului de acoperire de la 20 000 EUR la 100 000 EUR pentru deponenți în cazul în care o bancă trebuie să fie închisă. La pagina 5 din expunerea de motive la actuala propunere se menționează că, întrucât Directiva 2009/14/CE nu a fost încă pusă în aplicare în totalitate, Comisia consideră necesară consolidarea și modificarea Directivelor 94/19/CE și 2009/14/CE prin intermediul unei reformări.

5.

Propunerea are drept scop simplificarea și armonizarea normelor naționale relevante, în special în ceea ce privește aria de acoperire și mecanismul de plată. Dispozițiile sunt modificate pentru a scurta și mai mult termenul de efectuare a plăților către deponenți și pentru a garanta accesul mai ușor al SGD la informații privind propriii membri (instituții de credit, precum bănci). Există și alte modificări care își propun să asigure soliditate, credibilitate și finanțare suficientă (4) pentru SGD.

6.

Procedura îmbunătățită de rambursare către deponenți generează o prelucrare mai intensă a datelor cu caracter personal ale deponenților în cadrul unui stat membru, dar și între statele membre. La articolul 3 alineatul (7) se afirmă că „statele membre se asigură că SGD primesc de la membrii lor în orice moment, la cerere, toate informațiile necesare pentru a pregăti rambursările către deponenți”. După cum rezultă din articolul 12 alineatul (4) din propunere, aceste informații pot face, de asemenea, obiectul unor schimburi între SGD din diferite state membre.

7.

În cazul în care deponentul este o persoană fizică, informațiile privind deponentul reprezintă date personale în sensul articolului 2 alineatul (a) din Directiva 95/46/CE. Transferul acestor informații între instituțiile de credit și un SGD sau între mai multe SGD constituie prelucrare a datelor cu caracter personal în sensul articolului 2 litera (b) din Directiva 95/46/CE. Prin urmare, aceste activități de prelucrare intră sub incidența dispozițiilor Directivei 95/46/CE, astfel cum au fost puse în aplicare în legislația națională relevantă. AEPD constată cu satisfacție că acest aspect este confirmat și evidențiat în preambulul 29 la propunere.

8.

În plus, AEPD constată cu satisfacție că anumite elemente privind protecția datelor au fost abordate în propunere în termeni materiali. Articolul 3 alineatul (7) prevede că informațiile obținute în vederea pregătirii rambursărilor pot fi utilizate doar în acest scop și nu se păstrează mai mult decât este necesar în acest scop. Acest lucru accentuează principiul limitării scopului, astfel cum este prevăzut la articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Directiva 95/46/CE și obligația de a păstra datele pentru o perioadă nu mai lungă decât este necesar în vederea atingerii scopurilor pentru care au fost colectate sau pentru care sunt prelucrate în continuare, după cum se prevede la articolul 6 alineatul (1) litera (e) din Directiva 95/46/CE.

9.

La articolul 3 alineatul (7) se subliniază în mod explicit că informațiile obținute pentru pregătirea rambursărilor includ și marcajele prevăzute la articolul 4 alineatul (2). În temeiul acestui din urmă articol, instituțiile de credit au obligația de a marca depozitele în cazul în care acestea nu sunt, dintr-un anumit motiv, eligibile pentru rambursare, de exemplu ca urmare a faptului că depozitele rezultă din tranzacții în legătură cu care a existat o condamnare penală pentru spălare de bani, în înțelesul articolului 1 litera (c) din Directiva 91/308/CEE a Consiliului [a se vedea articolul 4 alineatul (1) din propunere]. Întrucât scopul schimbului de informații este tocmai rambursarea depozitului, comunicarea unui astfel de marcaj poate fi considerată o măsură necesară. Prin urmare, AEPD este de părere că transmiterea unui astfel de marcaj, atunci când se consideră că el reprezintă dată cu caracter personal, este în conformitate cu normele privind protecția datelor, atâta timp cât marcajul însuși nu dezvăluie mai multe informații decât este necesar. Un marcaj simplu care precizează că depozitul nu este eligibil ar trebui să fie suficient pentru scopul în cauză. Prin urmare, obligația prevăzută la articolul 4 alineatul (2) din propunere ar trebui să fie aplicată conform celor de mai sus, astfel încât să respecte normele care rezultă din Directiva 95/46/CE.

10.

Articolul 3 alineatul (7) din propunere se referă și la colectarea de către SGD a informațiilor necesare pentru efectuarea simulărilor de criză regulate ale propriilor sisteme. Aceste informații se trimit în mod permanent către SGD de către instituțiile de credit. În cadrul consultării neoficiale, AEPD și-a exprimat preocuparea în legătură cu măsura în care aceste informații ar putea include și date cu caracter personal. AEPD a exprimat îndoieli privind necesitatea reală de prelucrare a datelor cu caracter personal în vederea efectuării simulărilor de criză. Comisia a modificat propunerea în această privință și a adăugat faptul că aceste informații vor avea un caracter anonim. Din punct de vedere al protecției datelor, acest lucru înseamnă că, după epuizarea tuturor mijloacelor ce ar putea fi folosite, informațiile nu vor putea fi corelate cu o persoană fizică identificată (5). AEPD își exprimă satisfacția în legătură cu această măsură asiguratorie.

11.

Tot în legătură cu informațiile primite în vederea efectuării simulărilor de criză, la articolul 3 alineatul (7) se afirmă că aceste informații pot fi folosite doar în scopul menționat și că nu se păstrează mai mult decât este necesar în scopul respectiv. AEPD dorește să sublinieze că, în cazul în care anumite date sunt transformate în informații anonime, acestea nu se mai încadrează în definiția datelor cu caracter personal care intră sub incidența normelor cuprinse în Directiva 95/46/CE. Pot să existe motive temeinice pentru care se prevede utilizarea limitată a acestor informații. Cu toate acestea, AEPD dorește să precizeze că normele privind protecția datelor nu impun acest lucru.

12.

Pentru a facilita o cooperare eficientă între SGD, tot în ceea ce privește schimbul de informații menționat la articolul 3 alineatul (7), articolul 12 alineatul (5) din propunere prevede că SGD sau, dacă este cazul, autoritățile competente, vor dispune de acorduri de cooperare încheiate în scris. Aplicarea normelor privind protecția datelor ar trebui explicată în detaliu tocmai în aceste acorduri. Prin urmare, AEPD constată cu satisfacție că la articolul 12 alineatul (5) s-a adăugat o teză care subliniază că „aceste acorduri trebuie să țină cont de cerințele prevăzute în Directiva 95/46/CE”.

13.

AEPD este mulțumită de modul în care aspectele legate de protecția datelor sunt abordate în propunerea de directivă și ar dori doar să facă trimitere la observațiile incluse la punctele 9 și 11 din prezentul aviz.

30.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 323/11

1.

Îmbunătățirea competențelor de citire a constituit unul dintre cele treisprezece obiective stabilite în 2002 în cadrul programului de lucru „Educație și formare profesională 2010”. Acesta a fost și unul dintre cele cinci niveluri de referință pentru performanța medie europeană („criterii europene de referință”), stabilite de Consiliu în 2003, conform căruia, până în 2010, procentul ponderii tinerilor în vârstă de 15 ani cu un nivel scăzut al competențelor în ceea ce privește alfabetizarea din Uniunea Europeană ar fi trebuit să scadă cu cel puțin 20 %, comparativ cu anul 2000. În ceea ce privește matematica, științele și tehnologia (MST), un alt criteriu de referință care trebuia atins până în 2010 a fost creșterea cu cel puțin 15 % a numărului total de absolvenți ai acestor profiluri.

2.

Consiliul European din martie 2008 a reînnoit apelul transmis statelor membre de a reduce în mod substanțial numărul tinerilor care nu sunt capabili să citească corect și de a îmbunătăți nivelul de însușire a unor competențe în rândul persoanelor care studiază provenind din medii de imigranți sau medii defavorizate (3).

3.

Concluziile din noiembrie 2008 ale Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului (4), au stabilit programul de lucru pentru cooperarea europeană pe plan școlar și au reiterat faptul că nu s-au realizat progrese suficiente în vederea atingerii obiectivelor stabilite cu privire la competențele de citire. Consiliul a convenit că este necesar să se garanteze și să se îmbunătățească dobândirea competenței de citire și a cunoștințelor de aritmetică, acestea fiind componente esențiale ale competențelor-cheie. Statele membre au fost invitate să își concentreze cooperarea asupra îmbunătățirii nivelului alfabetizării la citire și al cunoștințelor de aritmetică, precum și asupra stimulării creșterii interesului pentru MST.

4.

Concluziile Consiliului din mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”) (5) au reafirmat importanța alfabetizării și a cunoștințelor de aritmetică drept elemente fundamentale ale competențelor-cheie și a creșterii atractivității matematicii, științelor și tehnologiei. Noul criteriu de referință adoptat de Consiliu în conformitate cu cadrul de cooperare are ca scop atingerea unui nivel adecvat de competențe de bază în privința citirii, matematicii și științelor, solicitând ca procentul persoanelor cu un nivel scăzut al competențelor de citire, matematică și științe exacte să fie redus la mai puțin de 15 % până în 2020.

5.

Raportul de activitate comun pentru anul 2010 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a programului de lucru „Educație și formare profesională 2010” (6) evidențiază importanța parteneriatelor dintre instituțiile de învățământ și mediul profesional drept un mijloc de consolidare a competențelor și o modalitate de a intra în contact cu viața și carierele profesionale. Experții au recunoscut faptul că sistemele de colaborare între școli, universități și industrie au un impact pozitiv asupra procesului de învățare a materiilor MST.

6.

Recent, cu ocazia Consiliului European din iunie 2010, statele membre au convenit cu privire la obiectivul de a îmbunătăți nivelurile de educație în contextul Strategiei pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă Europa 2020 (7), în cadrul căreia competențele de bază constituie o parte integrantă din programele de lucru atât în ceea ce privește „creșterea inteligentă”, cât și în ceea ce privește „creșterea favorabilă incluziunii” și contribuie la inițiative emblematice precum Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă și Agenda digitală;

1.

Deși s-a observat o îmbunătățire generală a performanțelor din domeniul educației și al formării profesionale în UE în ultimul deceniu, progresul nu a fost suficient pentru a atinge criteriile europene de referință pentru anul 2010. Într-adevăr, în medie, competențele de citire și de matematică ale tinerilor de 15 ani din Europa au scăzut. Procentul persoanelor cu un nivel scăzut al competențelor în ceea ce privește alfabetizarea a crescut de la 21,3 % în 2000 la 24,1 % în 2006 (8), în timp ce procentul persoanelor cu un nivel scăzut al competențelor în ceea ce privește matematica a crescut de la 20,2 % la 24 % (9). În 2006, în statele membre, media persoanelor cu un nivel scăzut al competențelor în ceea ce privește materiile din domeniul științelor a fost de 20,2 % (10).

2.

De asemenea, există dovezi că performanțele elevului în ceea ce privește competențele de bază sunt influențate de contextul socioeconomic și de nivelul de educație al părinților. În toate statele membre pentru care există date comparative, performanțele la citire, matematică și științe ale elevilor care provin din familii de imigranți sunt mai slabe decât cele ale elevilor autohtoni (11).

3.

În ultimele decenii, Europa s-a confruntat cu o cerere tot mai mare de resurse umane calificate în matematică, științe și tehnologie. Deși criteriul european de referință corespunzător pentru 2010 a fost îndeplinit, necesitățile la care acesta se referă sunt în continuare relevante. Ratele globale de absolvire au crescut, în mare parte datorită informaticii și extinderii, însă creșterea a fost mult mai slabă în domeniul matematicii, al statisticii și al ingineriei, în timp ce în domeniul fizicii s-a înregistrat, de fapt, o scădere. Mai mult, studentele continuă să fie sever sub-reprezentante în aceste domenii de studiu (12).

4.

Există numeroase inițiative care vizează îmbunătățirea alfabetizării la citire în statele membre, precum și măsuri naționale, regionale și locale menite să îmbunătățească atât atitudinile, cât și realizările în matematică și științe. Mai mult, în ultimii ani, multe state membre au inclus chestiunile legate de realizări și atitudinile față de matematică și științe în agendele lor politice. Acestea au alocat, de asemenea, resurse semnificative pentru îmbunătățirea educației științifice. Programele care au drept obiectiv dobândirea de la o vârstă fragedă a competențelor de bază, precum și abordări personalizate ale învățării apar sub formă de strategii explicite în majoritatea țărilor (13).

1.

Din activitatea desfășurată în ceea ce privește MST în cadrul metodei deschise de coordonare a rezultat că metodele pedagogice inovatoare precum și cadrele didactice bine pregătite pot îmbunătăți atitudinea elevilor față de MST și realizările în acest domeniu. În schimb, acest lucru ar putea conduce la situația în care mai mulți elevi continuă studiile în aceste domenii la niveluri superioare și în cele din urmă la o creștere a numărului de absolvenți în domeniul MST.

2.

Raportul Comisiei din 2007 Science education now: a renewed pedagogy for the future of Europe (Stadiul educației în domeniul științelor: o pedagogie reînnoită pentru viitorul Europei)  (14) a recomandat utilizarea mai extinsă a educației bazate pe cercetare în domeniul științelor, eliminarea izolării cadrelor didactice din domeniul științelor prin crearea de rețele, acordarea unei atenții speciale atitudinii elevelor față de matematică, științe și tehnologie și deschiderea școlilor către o comunitate mai largă.

1.

Dobândirea competențelor de bază – fundamentul dezvoltării competențelor-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții – va avea un rol esențial în îmbunătățirea capacității de inserție profesională, a incluziunii sociale și a împlinirii personale. În consecință, trebuie luate măsuri pentru combaterea rezultatelor proaste la învățătură și a excluziunii sociale.

2.

Un nivel bun de competențe de citire și de cunoștințe de aritmetică, alături de o înțelegere solidă a principiilor de bază ale lumii naturale și a conceptelor științifice fundamentale, asigură baza pentru dobândirea competențelor fundamentale pentru învățarea pe tot parcursul vieții și, prin urmare, trebuie abordate de la o vârstă fragedă.

3.

Competențele de bază de citire și de matematică constituie de asemenea componente ale competenței de „a învăța să înveți”: acestea ajută oamenii să acceseze, să obțină, să prelucreze, să asimileze și să comunice cunoștințe și competențe noi, precum și să studieze în mod autonom.

4.

Datele internaționale, inclusiv studiile PISA și TIMSS, au identificat probleme sistemice, cum ar fi diferențele dintre școli și variațiile dintre mediile din care provin elevii (de exemplu, din cauza situației socioeconomice, a nivelului educației părinților, a disponibilității echipamentului ICT acasă, etc.) ca factori care afectează performanța în citire, matematică și științe.

5.

Calificările, competențele și angajamentul cadrelor didactice, directorilor de școli și al formatorilor sunt factori importanți în obținerea unor rezultate de înaltă calitate în domeniul educației. Prin urmare, este esențial să li se asigure cel mai înalt standard de pregătire inițială, de inducție și de dezvoltare profesională continuă cadrelor didactice și directorilor de școli prin serviciile de suport educațional și profesional necesare.

6.

Pentru atingerea noului și ambițiosului criteriu de referință stabilit în conformitate cu cadrul strategic „ET 2020” sunt necesare inițiative naționale mai eficiente. Recesiunea economică, împreună cu provocarea demografică, evidențiază nevoia urgentă de îmbunătățire în cea mai mare măsură posibilă a eficienței și a echității sistemelor școlare, continuându-se în același timp investițiile eficiente în educație și în formarea profesională pentru a face față dificultăților economice și sociale actuale și viitoare.

1.

Să elaboreze sau să dezvolte abordări naționale strategice pentru îmbunătățirea performanțelor elevilor la citire, matematică și științe, acordând atenție în mod deosebit elevilor care provin dintr-un mediu socioeconomic dezavantajat.

2.

Să analizeze și să evalueze eficacitatea abordărilor existente la nivel național, pentru a dezvolta în continuare o bază de cunoștințe în vederea elaborării politicilor.

1.

Să instituie un grup de experți la nivel înalt, a cărui sarcină ar trebui să fie aceea de a analiza cercetările, studiile și rapoartele internaționale existente privind alfabetizarea, axat pe aspectele evidențiate în prezentele concluzii. Acest grup ar trebui să examineze cele mai eficiente și mai concrete modalități de sprijinire a alfabetizării în cadrul procesului de învățare pe tot parcursul vieții, iar în baza exemplelor de politici bune ar trebui să tragă concluzii și să elaboreze propuneri menite să sprijine politicile în statele membre până în prima jumătate a anului 2012.

2.

Ca urmare a activității grupului de lucru MST în cadrul metodei deschise de coordonare, să înființeze un grup de lucru tematic compus din factori de decizie și experți din statele membre care să sprijine înregistrarea de progrese în ceea ce privește îndeplinirea noului criteriu de referință „ET 2020”.

3.

Să faciliteze învățarea reciprocă, identificarea și diseminarea bunelor practici între statele membre în domeniul dobândirii competențelor de bază, precum și să monitorizeze și să raporteze progresele înregistrate în respectarea criteriului de referință „ET 2020”.

1.

Să se asigure că reuniunile directorilor generali responsabili cu învățământul preuniversitar au loc atunci când este cazul, în scopul de a lua act de progresele realizate în cooperarea politică europeană pe probleme școlare, pentru a informa cu privire la elaborarea politicilor naționale și pentru a discuta prioritățile pentru activitățile viitoare la nivelul UE în acest domeniu, precum și că rezultatele acestor discuții sunt difuzate la scară largă în rândul tuturor părților interesate relevante și, dacă este cazul, la nivel de miniștri.

2.

Să promoveze oportunitățile pentru dezvoltarea de proiecte pilot în comun între statele membre cu scopul de a îmbunătăți competențele de bază ale tuturor tinerilor prin abordări inovatoare. Proiectele vor fi organizate pe bază de voluntariat, în conformitate cu criteriile stabilite de comun acord, vor fi supuse unei evaluări comune și vor utiliza instrumentele existente ale UE.

3.

Să utilizeze toate instrumentele relevante, precum cele care fac parte din metoda deschisă de coordonare, Programul de învățare pe tot parcursul vieții, cel de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică și, în concordanță cu prioritățile naționale, fondurile structurale europene, pentru a promova obiectivele menționate anterior.

30.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 323/15

—

documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 2 iulie 2010 privind provocările pentru patrimoniul cinematografic european de la era analogică la cea digitală (Al doilea raport de punere în aplicare a recomandării privind patrimoniul cinematografic) (1);

—

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „O agendă digitală pentru Europa” (2), în special declarația potrivit căreia „pentru protejarea diversității culturale, este necesară sprijinirea digitizării cinematografelor”;

—

Cartea verde a Comisiei din 27 aprilie 2010 intitulată „Eliberarea potențialului industriilor culturale și creative” (3);

—

Convenția UNESCO pentru protecția și promovarea diversității expresiilor culturale din 20 octombrie 2005 (4).

—

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind oportunități și provocări pentru cinematografia europeană în era digitală (5).

—

tehnologiile digitale oferă noi oportunități distribuției de film, inclusiv pentru cinematografele care prezintă filme de artă și cele amplasate în zone mai puțin populate, contribuind astfel la obiectivele europene și naționale de promovare și facilitare a accesului la producțiile europene, de promovare a diversității culturale și lingvistice și a coeziunii sociale;

—

piața europeană de film este fragmentată, iar această situație implică o serie de provocări care pot avea un impact asupra definirii și punerii în aplicare a planurilor la nivel național și/sau european în vederea tranziției la cinematografia digitală;

—

difuzorii suportă costurile semnificative ale digitizării cinematografelor, în timp ce unii distribuitori pot face economii datorită costului redus al copiilor digitale. Pentru a putea depăși această asimetrie, piața a instituit modele de finanțare cu fonduri private pentru digitizarea cinematografelor, numite „modele VPF” (6). Totuși, aceste modele nu sunt întotdeauna potrivite cinematografelor mici, în special celor cu un singur ecran, care proiectează filme de artă și/sau filme de patrimoniu și experimentale. Prin urmare, acele cinematografe pot fi confruntate cu probleme financiare mai importante la obținerea echipamentelor de proiecție digitală, chiar dacă îndeplinesc un rol social și cultural semnificativ, de exemplu în zonele mai puțin populate, în care oferta culturală este limitată.

—

proiecția digitală favorizează o utilizare mai flexibilă și mai puțin costisitoare a unor versiuni lingvistice diferite (inclusiv subtitrarea și dublarea) și a unor tehnici de descriere audio, contribuind, așadar, la un mai bun acces și o mai bună circulație a producțiilor, inclusiv a celor din țări sau regiuni ale căror limbi au o arie de răspândire mai redusă;

—

digitizarea cinematografelor oferă oportunități fără precedent pentru cinematografia europeană, dar ar putea presupune restructurarea pieței, ceea ce va avea un impact disproporționat asupra cinematografelor sus-menționate, afectând, prin urmare, diversitatea filmelor difuzate și accesul la producția cinematografică pentru o parte a populației. De asemenea, ar putea submina coeziunea socială, în măsura în care cinematografele joacă un rol important în anumite regiuni ca locuri de întâlnire și socializare. O altă implicație ar putea fi reprezentată de costurile sociale, în special cu privire la locurile de muncă din industria tehnică și din sectorul proiecției cinematografice;

—

digitizarea cinematografelor oferă, de asemenea, oportunități de promovare și de acces la patrimoniul cinematografic european. Prin urmare, sunt necesare măsuri adecvate la diferite niveluri pentru a valorifica la maximum aceste oportunități, inclusiv în scopuri educative;

—

pentru a facilita într-o măsură cât mai mare tranziția la proiecția digitală, trebuie să existe o concentrare și o flexibilitate a surselor de finanțare, din surse private sau publice, de la nivel local, național sau european, pentru a permite diferitelor tipuri de cinematografe să beneficieze de sprijin adaptat situației lor specifice.

—

digitizarea unui cinematograf mai necesită o serie de echipamente și de instrumente pe lângă echipamentul de proiecție propriu-zis (server, sunet, ecran, reamenajarea cabinei de proiecție etc.);

—

durata de viață a acestor echipamente este încă necunoscută, apărând întrebări legate de costul întreținerii și de finanțarea adaptării/actualizării și/sau înlocuirii pe termen mediu și lung, inclusiv migrarea potențială a producțiilor digitale în formate noi.

—

tranziția către cinematograful digital este urgentă și necesară. Această tranziție ar trebui susținută de politici publice, ținând seama de următoarele obiective de interes general:

—

de a pune în aplicare planul de acțiune pentru tranziția la proiecția cinematografică digitală în cinematografele europene, astfel cum este prezentat în Comunicarea sa privind oportunități și provocări pentru cinematografia europeană în era digitală și, în special:

—

să aibă în vedere necesitatea de a sprijini digitizarea cinematografelor, ținând cont de obiectivele de interes general sus-menționate;

—

să aibă în vedere, în acest context și în conformitate cu normele europene privind concurența, introducerea unor sisteme de sprijin pentru digitizarea cinematografelor, asigurând complementaritatea cu finanțarea privată. Aceste planuri ar trebui să țină seama de elementele specifice din fiecare stat membru. Opțiunile ar putea include:

—

analizarea ideii de a condiționa ajutorul de stat pentru filme de producerea unei copii originale digitale, pentru a crește oferta globală de producții europene digitizate;

—

examinarea modului în care fondurile structurale ale Uniunii Europene ar putea fi utilizate pentru a finanța proiectele de digitizare și inițiativele în materie de formare, dacă este cazul.

—

să reflecteze în continuare, ținând seama de standardele ISO existente pentru proiecția cinematografică digitală, asupra modalității de obținere a unor rezultate necesare și adecvate în materie de calitate a proiecției și de circulație a filmelor, care să răspundă cerințelor respective; aceasta ar trebui să se facă în concordanță cu principiul neutralității tehnologice;

—

să aibă în vedere faptul că tehnologiile sunt într-o permanentă schimbare și reînnoire și că aspectele privind finanțarea proiecției digitale nu vor fi limitate la perioada actuală de tranziție;

—

să se asigure, în măsura posibilului și ținând seama de normele privind concurența, că aplicarea mecanismelor de finanțare pentru digitizarea cinematografelor, atât publice, cât și private, nu afectează libertatea difuzorilor în ceea ce privește filmele pe care intenționează să le proiecteze;

—

să încurajeze instituirea de programe de reconversie profesională și de calificare în domeniul tehnologiei digitale, mai ales pentru proprietarii de cinematografe și pentru distribuitori, în special privind proiecția, noi modele antreprenoriale pentru cinematografia digitală, comercializarea de repertorii alternative și întreținerea tehnică;

—

să analizeze posibilitățile de facilitare a accesului la credite pentru difuzorii de filme și pentru alte companii implicate în tranziția către proiecția digitală, în special prin intermediul Băncii Europene de Investiții, atunci când acest lucru va fi posibil.

30.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 323/18

30.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 323/19

30.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 323/20

Pentru proiectele în cadrul parteneriatelor pentru schimburi transatlantice (TEP) sprijinul este acordat pentru a permite consorțiilor UE-Canada care cuprind instituții de învățământ superior și de formare profesională să desfășoare programe de studii și de formare profesională comune și să favorizeze mobilitatea studenților și a cadrelor didactice universitare. Sprijinul include asistență pentru gestionare, burse pentru studenți și membrii corpului academic și administrativ. Durata maximă a proiectelor TEP este de 36 de luni.

Descrierea detaliată a activităților se găsește în Ghidul programului la secțiunea 5.

Pentru proiectele în cadrul parteneriatelor pentru diplome transatlantice (TDP) sprijinul este acordat pentru dezvoltarea și implementarea programelor privind diplomele mixte/duble sau comune. Sprijinul include asistență pentru activitățile de dezvoltare și gestionare, burse pentru studenți și membrii corpului academic și administrativ. Durata maximă a proiectelor TDP este de 48 de luni.

Descrierea detaliată a activităților se găsește în Ghidul programului la secțiunea 6.

Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură

Cererea de propuneri 2011 UE-CANADA

Avenue du Bourget/Bourgetlaan 1 — BOUR 02/17

1140 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Canada-EU Programme for Co-operation in Higher Education, Training and Youth

International Academic Mobility

Learning Branch

Human Resources and Skills Development Canada

200 Montcalm Street, Tower 2, Ground Floor

Gatineau, Québec

K1A OJ9

CANADA

30.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 323/23

30.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 323/24

—

numele, adresa poștală, adresa electronică, numerele de telefon și de fax și persoana de contact;

—

cifra de afaceri totală în perioada 1 octombrie 2009-30 septembrie 2010;

—

activitățile exacte ale societății în legătură cu produsul în cauză;

—

volumul, exprimat în tone, și valoarea, exprimată în euro, a importurilor și revânzărilor produsului importat în cauză, originar din Belarus și Rusia, efectuate pe piața Uniunii în perioada cuprinsă între 1 octombrie 2009 și 30 septembrie 2010;

—

denumirea și descrierea exactă a activităților tuturor societăților afiliate (3) care participă la producerea și/sau vânzarea produsului în cauză;

—

orice altă informație relevantă care ar putea ajuta Comisia la selectarea eșantionului.

(i)

Informațiile menționate la punctul 5 litera (a) subpunctul (i) ar trebui să parvină Comisiei în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, întrucât Comisia intenționează să consulte părțile în cauză care și-au exprimat dorința de a fi incluse în eșantionul final în termen de 21 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(ii)

Orice altă informație relevantă pentru stabilirea compoziției eșantionului, în conformitate cu punctul 5 litera (a) subpunctul (ii), trebuie să parvină Comisiei în termen de 21 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(iii)

Răspunsurile la chestionar ale părților incluse în eșantion trebuie să parvină Comisiei în termen de 37 de zile de la data notificării privind includerea lor în eșantion.

European Commission

Directorate-General for Trade

Directorate H

Office: N-105 4/92

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Fax +32 22956505

30.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 323/28

1.

La data de 18 noiembrie 2010, Comisia a primit o notificare a unei concentrări propuse în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), prin care întreprinderile Shell Brazil Holding BV (Regatul Unit), aparținând grupului Shell („Shell”), și Cosan SA Indústria e Comércio (Brazilia), aparținând grupului Cosan („Cosan”), dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întreprinderii JV CO (Brazilia), prin achiziționare de acțiuni într-o societate nou creată, constituind o întreprindere comună.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea nu se ia o decizie finală în această privință.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.5846 – Shell/Cosan/JV, la următoarea adresă:

30.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 323/29

1.

La data de 17 noiembrie 2010, Comisia a primit o notificare a unei concentrări propuse în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), prin care întreprinderile Mitsui Renewable Energy Europe Limited („Mitsui Renewable”, Regatul Unit), controlată de Mitsui Group („Mitsui”, Japonia), și FCC Energia, SA („FCCE”, Spania), controlată de Fomento de Construcciones y Contratas, SA („FCC Group”, Spania), dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întreprinderii Guzman Energia, SL, („Guzman”, Spania), prin achiziționare de acțiuni într-o companie existență care constituie o întreprindere comună.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

3.

Întreprinderea Guzman își va desfășura activitatea în domeniul producției de energie termică solară, în Spania.

4.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) privind concentrările economice (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare.

5.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.6069 – Mitsui Renewable/FCCE/Guzman, la următoarea adresă:

30.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 323/30

1.

La data de 23 noiembrie 2010, Comisia a primit o notificare a unei concentrări propuse în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), prin care întreprinderile Brose Fahrzeugteile GmbH & Co. KG („Brose”, Germania), care aparține grupului Brose, și SEW-Eurodrive GmbH & Co KG („SEW”, Germania) dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra unei societăți nou create, care constituie o întreprindere comună.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului (CE) privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) privind concentrările economice (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în Comunicare.

4.

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisie în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin fax (+32 22964301), prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință COMP/M.6042 – Brose/SEW/JV, la următoarea adresă:

30.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 323/31

Clasa 1.1.

Carne proaspătă (și organe comestibile)

(a)

Greutate: maximum 16 kg, pentru carcasele provenite de la miei masculi și maximum 14 kg, pentru carcasele provenite de la miei femele.

(b)

Clasa de acoperire cu grăsime: între subțire (2) și medie (3) [Regulamentul (CE) nr. 1249/2008].

(c)

Culoare: de la roz, la roz-palid.

(d)

Conformație: clasa „O” (medie) și clasele superioare [Regulamentul (CE) nr. 1249/2008].

(e)

Fără defecte de sacrificare și lipsite de hematoame.

(f)

Caracteristicile grăsimii:

—

carne de culoare roz sau roz-palid;

—

caracteristici organoleptice: prezintă o textură excelentă, foarte plăcută la gust și un nivel moderat de infiltrare intramusculară a grăsimii. Carnea este foarte fragedă și puțin grasă. Datorită bunei distribuții și calității grăsimii, aroma, buchetul și suculența cărnii sunt excelente.

(a)

Sistemul de exploatare

Mieii sunt alăptați de mame și nu sunt separați de acestea, într-un regim de exploatare extensiv; alăptarea poate fi completată până la înțărcare cu concentrate compuse în principal din cereale și leguminoase.

Finisarea animalelor destinate sacrificării se realizează exclusiv în sistem închis, pe bază de concentrate și paie de cereale.

Mieii sunt sacrificați la vârsta de maximum 100 de zile.

(b)

Caracteristicile rasiale ale părinților mieilor care fac obiectul indicației geografice protejate „Cordero de Extremadura” sunt:

—

în „Historia Universal de la Primitiva y Milagrosa Imagen de Ntra. Sra. de Guadalupe” (Istorie universală a primei și miraculoasei imagini a Doamnei Noastre de Guadalupe), 1743, se găsesc referiri la gusturile gastronomice ale Împăratului Carol Quintul:

„Odată retras la mănăstirea noastră din Yuste, părintele stareț îl vizita o dată pe lună din marele atașament pe care i-l purta acestei Case și pentru că Înălțimii Sale Imperiale îi plăcea carnea mieilor îngrășați acolo […].”

—

în „Guía del buen comer español” (Ghidul gastronomic spaniol) de Dionisio Pérez, 1952, renumitul doctor Thebusse evocă gastronomia din Extremadura și evidențiază două feluri de mâncare pe care le consideră maiestuoase: „caldereta de los pastores” (tocană de miel păstorească) și „pollo caminero” (pui țărănesc).

—

caracterizarea calității carcasei de miel care beneficiază de denumirile specifice „Cordero de Extremadura” și „Cordero Manchego” (Alonso, I.; Sánchez, C.; Pardos, J. F.; Pardos, J. J.; Delfa, R.; Sierrra, I.; Fisher, A., 1999);

—

identificarea și adecvarea calității și compoziției cărnii provenite de la diferite tipuri de ovine europene; adaptarea la preferințele consumatorilor; proiect FAIR3-CT96-1768 „OVAX” (Sañudo, C et al., 1999);

—

evaluarea caracteristicilor cantitative și calitative ale carcaselor de miel obținute în diferite sisteme de exploatare (Maria de la Montaña López Parra, 2006).