EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document C:2013:063:FULL

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, C 63, 2 martie 2013


Display all documents published in this Official Journal
 

ISSN 1977-1029

doi:10.3000/19771029.C_2013.063.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 63

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 56
2 martie 2013


Informarea nr.

Cuprins

Pagina

 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

2013/C 063/01

Ultima publicație a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii EuropeneJO C 55, 23.2.2013

1

 

V   Anunțuri

 

PROCEDURI JURISDICȚIONALE

 

Curtea de Justiție

2013/C 063/02

Cauza C-416/10: Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 15 ianuarie 2013 (cerere de decizie preliminară formulată de Najvyšší súd Slovenskej republiky — Republica Slovacă) — Jozef Križan și alții/Slovenská inšpekcia životného prostredia (Articolul 267 TFUE — Anulare a unei decizii jurisdicționale — Trimitere spre rejudecare instanței în cauză — Obligația de a se conforma deciziei de anulare — Trimitere preliminară — Posibilitate — Mediu — Convenția de la Aarhus — Directiva 85/337/CEE — Directiva 96/61/CE — Participarea publicului la luarea deciziilor — Construirea unui depozit de deșeuri — Cerere de autorizare — Secret comercial — Necomunicare a unui document publicului — Efect asupra validității deciziei de autorizare a depozitului de deșeuri — Regularizare — Evaluare a efectelor proiectului asupra mediului — Aviz final anterior aderării statului membru la Uniune — Aplicarea în timp a Directivei 85/337 — Cale de atac jurisdicțională — Măsuri provizorii — Suspendarea executării — Anularea deciziei atacate — Drept de proprietate — Atingere adusă)

2

2013/C 063/03

Cauza C-206/11: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 17 ianuarie 2013 (cerere de decizie preliminară formulată de Oberster Gerichtshof — Austria) — Georg Köck/Schutzverband gegen unlauteren Wettbewerb (Protecția consumatorilor — Practici comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori — Reglementare a unui stat membru care prevede o autorizare prealabilă pentru anunțarea soldurilor)

3

2013/C 063/04

Cauza C-224/11: Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 17 ianuarie 2013 (cerere de decizie preliminară formulată de Naczelny Sąd Administracyjny — Polonia) — BGŻ Leasing sp. z o.o./Dyrektor Izby Skarbowej w Warszawie (TVA — Prestație de leasing însoțită de o prestație de asigurare a bunului care face obiectul leasingului, încheiată de locator și refacturată de către acesta din urmă locatarului — Calificare — Prestație unică complexă sau două prestații distincte — Scutire — Operațiune de asigurare)

4

2013/C 063/05

Cauza C-360/11: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 17 ianuarie 2013 — Comisia Europeană/Regatul Spaniei [Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Taxă pe valoarea adăugată — Directiva 2006/112/CE — Aplicarea unei cote reduse — Articolele 96 și 98 alineatul (2) — Anexa III, punctele 3 și 4 — Produse farmaceutice de tipul celor utilizate pentru îngrijirea sănătății, prevenirea bolilor și ca tratament în scopuri medicale și veterinare — Echipamente medicale, materiale auxiliare și alte aparate destinate atenuării sau tratării handicapurilor, pentru utilizarea personală exclusivă a persoanelor cu handicap]

4

2013/C 063/06

Cauza C-361/11: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 17 ianuarie 2013 (cerere de decizie preliminară formulată de Rechtbank Haarlem — Regatul Țărilor de Jos) — Hewlett-Packard Europe BV/Inspecteur van de Belastingdienst/Douane West, kantoor Hoofddorp [Tariful vamal comun — Nomenclatura combinată — Clasificare tarifară — Imprimante multifuncționale produse prin asamblarea unui modul de imprimare cu laser și a unui modul de scanare, cu funcție de copiator — Subpoziția 84433191 — Validitatea Regulamentului (CE) nr. 1031/2008]

5

2013/C 063/07

Cauza C-543/11: Hotărârea Curții (Camera a opta) din 17 ianuarie 2013 (cerere de decizie preliminară formulată de Hoge Raad der Nederlanden — Țările de Jos) — Woningstichting Maasdriel/Staatssecretaris van Financiën [Taxa pe valoarea adăugată — Directiva 2006/112/CE — Articolul 135 alineatul (1) litera (k) coroborat cu articolul 12 alineatele (1) și (3) — Teren pe care nu s-au ridicat construcții — Teren construibil — Noțiuni — Lucrări de demolare în vederea ridicării unei construcții viitoare — Scutire de TVA]

5

2013/C 063/08

Cauza C-623/11: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 17 ianuarie 2013 (cerere de decizie preliminară formulată de Conseil d'État — Franța) — Société Geodis Calberson GE/Etablissement national des produits de l'agriculture et de la mer (FranceAgriMer) [Agricultură — Ajutor alimentar — Regulamentul (CE) nr. 111/1999 — Programul de aprovizionare a Federației Ruse cu produse agricole — Adjudecatarul unei licitații pentru transportul de carne de vită — Atribuire de competență — Clauză compromisorie]

6

2013/C 063/09

Cauza C-23/12: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 17 ianuarie 2013 (cerere de decizie preliminară formulată de Augstākās tiesas Senāts — Letonia) — procedură inițiată de Mohamad Zakaria [Regulamentul (CE) nr. 562/2006 — Codul comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) — Pretinsă încălcare a dreptului la respectarea demnității umane — Protecție jurisdicțională efectivă — Dreptul de acces la o instanță judecătorească]

6

2013/C 063/10

Cauza C-513/12: Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgericht Berlin (Germania) la 13 noiembrie 2012 — Aslihan Nazli Ayalti/Republica Federală Germania

6

2013/C 063/11

Cauza C-514/12: Cerere de decizie preliminară introdusă de Landesgericht Salzburg (Austria) la 14 noiembrie 2012 — Zentralbetriebsrat der gemeinnützigen Salzburger Landeskliniken Betriebs GmbH/Land Salzburg

7

2013/C 063/12

Cauza C-528/12: Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Bonn (Germania) la 21 noiembrie 2012 — Mömax Logistik GmbH

7

2013/C 063/13

Cauza C-542/12: Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunale di Pordenone (Italia) la 28 noiembrie 2012 — Procedură penală împotriva lui Giorgio Fidenato

7

2013/C 063/14

Cauza C-543/12: Cerere de decizie preliminară introdusă de Najvyšší súd Slovenskej republiky (Republica Slovacă) la 28 noiembrie 2012 — Michal Zeman/Krajské riaditeľstvo Policajného zboru v Žiline

8

2013/C 063/15

Cauza C-560/12 P: Recurs introdus la 5 decembrie 2012 de Wam Industriale SpA împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 27 septembrie 2012 în cauza T-303/10, Wam Industriale/Comisia

8

2013/C 063/16

Cauza C-582/12 P: Recurs introdus la 12 decembrie 2012 de El Corte Inglés, S.A. împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea) din 27 septembrie 2012 în cauza T-373/09, El Corte Inglés/OAPI — Pucci International (Emidio Tucci)

9

2013/C 063/17

Cauza C-584/12: Recurs introdus la 13 decembrie 2012 de El Corte Inglés, SA împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea) din 27 septembrie 2012 în cauza T-357/09, Pucci International/OAPI — El Corte Inglés (Emidio Tucci)

10

2013/C 063/18

Cauza C-587/12 P: Recurs introdus la 13 decembrie 2012 de Republica Italiană împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 27 septembrie 2012 în cauza T-257/10, Italia/Comisia

11

2013/C 063/19

Cauza C-600/12: Acțiune introdusă la 21 decembrie 2012 — Comisia Europeană/Republica Elenă

11

2013/C 063/20

Cauza C-608/12 P: Recurs introdus la 27 decembrie 2012 de Greinwald GmbH împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 10 octombrie 2012 în cauza T-333/11, Nicolas Wessang/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

12

2013/C 063/21

Cauza C-615/12 P: Recurs introdus la 24 decembrie 2012 de Arbos, Gesellschaft für Musik und Theater împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) din 25 octombrie 2012 în cauza T-161/06, Arbos, Gesellschaft für Musik und Theater/Comisia Europeană

13

2013/C 063/22

Cauza C-1/13: Cerere de decizie preliminară introdusă de Cour de cassation (Franța) la 2 ianuarie 2013 — Cartier Parfums — Lunettes SAS, Axa Corporate Solutions Assurance SA/Ziegler France SA, Montgomery Transports Sàrl, Société Inko Trade SRO, Société Jaroslave Mateja, Société Groupama Transport

13

2013/C 063/23

Cauza C-3/13: Cerere de decizie preliminară introdusă de Tartu Ringkonnakohus (Estonia) la 3 ianuarie 2013 — AS Baltic Agro/Maksu- ja Tolliameti Ida maksu- ja tollikeskus

14

2013/C 063/24

Cauza C-8/13: Acțiune introdusă la 7 ianuarie 2013 — Comisia Europeană/Republica Slovenia

14

2013/C 063/25

Cauza C-9/13: Acțiune introdusă la 7 ianuarie 2013 — Comisia Europeană/Republica Slovenia

15

2013/C 063/26

Cauza C-255/11: Ordonanța președintelui Curții din 30 noiembrie 2012 (cerere de decizie preliminară formulată de Amtsgericht Geldern — Germania) — Nadine Büsch, Björn Siever/Ryanair Ltd

15

2013/C 063/27

Cauza C-538/11: Ordonanța președintelui Curții din 14 decembrie 2012 (cerere de decizie preliminară formulată de Landesgericht Salzburg — Austria) — Hermine Sax/Pensionsversicherungsanstalt

15

2013/C 063/28

Cauza C-112/12: Ordonanța președintelui Curții din 5 decembrie 2012 (cerere de decizie preliminară formulată de Kúria — Ungaria) — Franklin Templeton Investment Funds Société d’Investissement à Capital Variable/Nemzeti Adó- és Vámhivatal Kiemelt Ügyek és Adózók Adó Főigazgatósága

15

2013/C 063/29

Cauza C-307/12: Ordonanța președintelui Curții din 11 decembrie 2012 — Comisia Europeană/Republica Bulgară

15

2013/C 063/30

Cauza C-316/12: Ordonanța președintelui Curții din 4 decembrie 2012 (cerere de decizie preliminară formulată de Landgericht Frankfurt am Main — Germania) — J. Sebastian Guevara Kamm/TAM Airlines S.A./TAM Linhas Aereas S.A

16

2013/C 063/31

Cauza C-384/12: Ordonanța președintelui Curții din 11 decembrie 2012 (cerere de decizie preliminară formulată de Landgericht Rostock — Germania) — Procedură penală împotriva lui Per Harald Lökkevik, cu participarea: Staatsanwaltschaft Rostock

16

 

Tribunalul

2013/C 063/32

Cauza T-308/00 RENV: Hotărârea Tribunalului din 22 ianuarie 2013 — Salzgitter/Comisia (Ajutoare de stat — Siderurgie — Ajutoare fiscale pentru dezvoltarea zonei situate de a lungul frontierei cu fosta RDG și cu fosta Republică Cehoslovacă — Ajutoare nenotificate — Decizie care consideră ajutorul incompatibil cu piața comună — Recuperare — Întârziere — Securitate juridică — Calcularea ajutoarelor care trebuie rambursate — Ajutoare care intră sub incidența Tratatului CECO — Investiții privind protecția mediului — Rată de actualizare)

17

2013/C 063/33

Cauzele conexate T-225/06 RENV, T-255/06 RENV, T-257/06 RENV și T-309/06 RENV: Hotărârea Tribunalului din 22 ianuarie 2013 — Budějovický Budvar/OAPI — Anheuser-Busch (BUD) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cereri de înregistrare a mărcilor comunitare verbală și figurativă BUD — Denumirile bud — Motiv relativ de refuz — Articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]]

17

2013/C 063/34

Cauza T-46/09: Hotărârea Tribunalului din 22 ianuarie 2013 — Grecia/Comisia (FEOGA — Secțiunea Garantare — Cheltuieli excluse de la finanțare — Procesarea citricelor, a bumbacului, a cărnii de vită și de mânzat și a uleiului de măsline — Audit financiar — Controale cheie — Proporționalitate — Recurență — Obligație de motivare)

18

2013/C 063/35

Cauza T-355/09: Hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013 — Reber/OAPI — Wedl & Hofmann (Walzer Traum) [Marcă comunitară — Procedură de opoziție — Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative Walzer Traum — Marcă națională verbală anterioară Walzertraum — Lipsa utilizării serioase a mărcii anterioare — Articolul 42 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 — Egalitate de tratament]

18

2013/C 063/36

Cauzele conexate T-346/11 și T-347/11: Hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013 — Gollnisch/Parlamentul European (Privilegii și imunități — Membru al Parlamentului European — Decizia de ridicare a imunității — Activitate fără legătură cu funcția de deputat — Procedură de ridicare a imunității — Decizie de a nu apăra privilegiile și imunitățile — Dispariția interesului de a exercita acțiunea — Nepronunțare asupra fondului)

18

2013/C 063/37

Cauzele T-582/11 și T-583/11: Hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013 — Solar-Fabrik/OAPI (Premium XL și Premium L) [Marcă comunitară — Cereri de înregistrare a mărcilor comunitare verbale Premium XL și Premium L — Motiv absolut de refuz — Lipsa caracterului distinctiv — Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]

19

2013/C 063/38

Cauza T-137/12: Hotărârea Tribunalului din 18 ianuarie 2013 — FunFactory/OAPI (Vibrator) [Marcă comunitară — Cerere de înregistrare a unei mărci tridimensionale — Vibrator — Motiv absolut de refuz — Lipsa caracterului distinctiv — Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 — Obligația de motivare — Articolul 75 prima teză din Regulamentul nr. 207/2009 — Dreptul la apărare — Articolul 75 a doua teză din Regulamentul nr. 207/2009]

19

2013/C 063/39

Cauza T-451/12: Acțiune introdusă la 15 octombrie 2012 — Stromberg Menswear/OAPI — Leketoy Stormberg Inter (STORMBERG)

19

2013/C 063/40

Cauza T-457/12: Acțiune introdusă la 18 octombrie 2012 — Stromberg Menswear/OAPI — Leketoy Stormberg Inter (STORMBERG)

20

2013/C 063/41

Cauza T-548/12: Acțiune introdusă la 18 decembrie 2012 — Deutsche Rockwool Mineralwoll/OAPI — Redrock Construction (REDROCK)

21

2013/C 063/42

Cauza T-549/12: Acțiune introdusă la 26 decembrie 2012 — Nemeco/OAPI — Coca-Cola (NU)

21

2013/C 063/43

Cauza T-554/12: Acțiune introdusă la 21 decembrie 2012 — Oracle America/OAPI — Aava Mobile (AAVA MOBILE)

22

2013/C 063/44

Cauza T-556/12: Acțiune introdusă la 21 decembrie 2012 — Royalton Overseas/OAPI — SC Romarose Invest (KAISERHOFF)

22

2013/C 063/45

Cauza T-557/12: Acțiune introdusă la 17 decembrie 2012 — RiskMetrics Solutions/OAPI (RISKMANAGER)

22

2013/C 063/46

Cauza T-567/12: Acțiune introdusă la 21 decembrie 2012 — Kaatsu International/OAPI (KAATSU)

23

2013/C 063/47

Cauza T-568/12: Acțiune introdusă la 17 decembrie 2012 — Golam/OAPI — Derby Cycle Werke (FOCUS extreme)

23

2013/C 063/48

Cauza T-569/12: Acțiune introdusă la 27 decembrie 2012 — Marouf/Consiliul

23

2013/C 063/49

Cauza T-573/12: Acțiune introdusă la 28 decembrie 2012 — Matrix Energetics International/OAPI (MATRIX ENERGETICS)

24

2013/C 063/50

Cauza T-579/12: Acțiune introdusă la 30 decembrie 2012 — Comisia/Siemens

24

 

Tribunalul Funcției Publice

2013/C 063/51

Cauza F-155/12: Acțiune introdusă la 19 decembrie 2012 — ZZ/Comisia

26

2013/C 063/52

Cauza F-159/12: Acțiune introdusă la 26 decembrie 2012 — ZZ/ECDC

26

2013/C 063/53

Cauza F-160/12: Acțiune introdusă la 26 decembrie 2012 — ZZ/Comisia

26

RO

 


IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/1


2013/C 63/01

Ultima publicație a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

JO C 55, 23.2.2013

Publicații anterioare

JO C 46, 16.2.2013

JO C 38, 9.2.2013

JO C 32, 2.2.2013

JO C 26, 26.1.2013

JO C 9, 12.1.2013

JO C 399, 22.12.2012

Aceste texte sunt disponibile pe:

EUR-Lex: http://eur-lex.europa.eu


V Anunțuri

PROCEDURI JURISDICȚIONALE

Curtea de Justiție

2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/2


Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 15 ianuarie 2013 (cerere de decizie preliminară formulată de Najvyšší súd Slovenskej republiky — Republica Slovacă) — Jozef Križan și alții/Slovenská inšpekcia životného prostredia

(Cauza C-416/10) (1)

(Articolul 267 TFUE - Anulare a unei decizii jurisdicționale - Trimitere spre rejudecare instanței în cauză - Obligația de a se conforma deciziei de anulare - Trimitere preliminară - Posibilitate - Mediu - Convenția de la Aarhus - Directiva 85/337/CEE - Directiva 96/61/CE - Participarea publicului la luarea deciziilor - Construirea unui depozit de deșeuri - Cerere de autorizare - Secret comercial - Necomunicare a unui document publicului - Efect asupra validității deciziei de autorizare a depozitului de deșeuri - Regularizare - Evaluare a efectelor proiectului asupra mediului - Aviz final anterior aderării statului membru la Uniune - Aplicarea în timp a Directivei 85/337 - Cale de atac jurisdicțională - Măsuri provizorii - Suspendarea executării - Anularea deciziei atacate - Drept de proprietate - Atingere adusă)

2013/C 63/02

Limba de procedură: slovaca

Instanța de trimitere

Najvyšší súd Slovenskej republiky

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Jozef Križan, Katarína Aksamitová, Gabriela Kokošková, Jozef Kokoška, Martina Strezenická, Jozef Strezenický, Peter Šidlo, Lenka Šidlová, Drahoslava Šidlová, Milan Šimovič, Elena Šimovičová, Stanislav Aksamit, Tomáš Pitoňák, Petra Pitoňáková, Mária Križanová, Vladimír Mizerák, Ĺubomír Pevný, Darina Brunovská, Mária Fišerová, Lenka Fišerová, Peter Zvolenský, Katarína Zvolenská, Kamila Mizeráková, Anna Konfráterová, Milan Konfráter, Michaela Konfráterová, Tomáš Pavlovič, Jozef Krivošík, Ema Krivošíková, Eva Pavlovičová, Jaroslav Pavlovič, Pavol Šipoš, Martina Šipošová, Jozefína Šipošová, Zuzana Šipošová, Ivan Čaputa, Zuzana Čaputová, Štefan Strapák, Katarína Strapáková, František Slezák, Agnesa Slezáková, Vincent Zimka, Elena Zimková, Marián Šipoš, Mesto Pezinok

Pârât: Slovenská inšpekcia životného prostredia

cu participarea: Ekologická skládka as

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Najvyšší súd Slovenskej republiky — Interpretarea articolului 191 alineatele (1) și (2), precum și a articolului 267 TFUE, a Directivei 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea și controlul integrat al poluării (JO L 257, p. 26, Ediție specială, 15/vol. 3, p. 183), în special a articolelor 1, 6, 15 și 15a, a Directivei 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 175, p. 40, Ediție specială, 15/vol. 1, p. 174), în special a articolelor 2 și 10a, precum și a articolelor 6 și 9 din Convenția (de la Aarhus) privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în problemele de mediu, încheiată în numele Comunității Europene prin Decizia Consiliului din 17 februarie 2005 (JO L 124, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 14, p. 201) — Construcția unui depozit de deșeuri — Evaluarea efectelor acestui proiect asupra mediului — Participarea publicului la luarea deciziei — Posibilitatea unei instanțe dintr-un stat membru de a sesiza Curtea de Justiție cu o trimitere preliminară privind aplicarea din oficiu a dreptului Uniunii în domeniul protecției mediului, deși Curtea Constituțională a acestui stat a exclus o astfel de aplicare printr-o decizie obligatorie pentru instanța de trimitere

Dispozitivul

1.

Articolul 267 TFUE trebuie interpretat în sensul că o instanță națională, precum instanța de trimitere, are obligația de a sesiza din oficiu Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu o cerere de decizie preliminară chiar dacă se pronunță în urma unei trimiteri spre rejudecare după casarea primei sale decizii de către instanța constituțională a statului membru în cauză și chiar dacă o normă națională o obligă să soluționeze litigiul urmând poziția juridică exprimată de această din urmă instanță.

2.

Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea și controlul integrat al poluării, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 ianuarie 2006, trebuie interpretată în sensul că:

impune ca publicul interesat să aibă acces la o decizie de urbanism, precum cea în discuție în litigiul principal, încă de la începutul procedurii de autorizare a instalației în cauză;

nu permite autorităților naționale competente să refuze publicului interesat accesul la o astfel de decizie bazându se pe protecția confidențialității informațiilor comerciale sau industriale prevăzute de legislația internă sau de dreptul Uniunii în vederea protejării unui interes economic legitim și

nu se opune posibilității ca un refuz nejustificat de punere la dispoziția publicului interesat a unei decizii de urbanism, precum cea în discuție în litigiul principal, în cursul procedurii administrative desfășurate în primă instanță să fie regularizat în cursul procedurii administrative desfășurate în a doua instanță, cu condiția ca toate opțiunile și soluțiile să fie încă posibile și ca regularizarea în această etapă a procedurii să îi mai permită publicului interesat să aibă o influență reală asupra rezultatului procesului decizional, aspecte care trebuie verificate de instanța națională.

3.

Articolul 15a din Directiva 96/61, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul nr. 166/2006, trebuie interpretat în sensul că membrii publicului interesat trebuie să aibă posibilitatea, în cadrul căii de atac prevăzute de această dispoziție, să solicite instanței sau organismului competent independent și imparțial instituit în conformitate cu legea să dispună măsuri provizorii de natură să suspende temporar aplicarea unei autorizații în sensul articolului 4 din directiva menționată, în așteptarea deciziei definitive care urmează să fie adoptată.

4.

O decizie a unei instanțe naționale, adoptată în cadrul unei proceduri naționale care pune în aplicare obligațiile ce rezultă din articolul 15a din Directiva 96/61, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul nr. 166/2006, și din articolul 9 alineatele (2) și (4) din Convenția privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 și aprobată în numele Comunității Europene prin Decizia 2005/370/CE a Consiliului din 17 februarie 2005, care anulează o autorizație acordată cu încălcarea dispozițiilor directivei menționate nu poate constitui, în sine, o atingere nejustificată adusă dreptului de proprietate al operatorului unei instalații, consacrat prin articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.


(1)  JO C 301, 6.11.2010.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/3


Hotărârea Curții (Camera întâi) din 17 ianuarie 2013 (cerere de decizie preliminară formulată de Oberster Gerichtshof — Austria) — Georg Köck/Schutzverband gegen unlauteren Wettbewerb

(Cauza C-206/11) (1)

(Protecția consumatorilor - Practici comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori - Reglementare a unui stat membru care prevede o autorizare prealabilă pentru anunțarea soldurilor)

2013/C 63/03

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Oberster Gerichtshof

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Georg Köck

Pârâtă: Schutzverband gegen unlauteren Wettbewerb

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Oberster Gerichtshof — Interpretarea Directivei 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) (JO L 149, p. 22, Ediție specială, 15/vol. 14, p. 260) și în special a articolului 3 alineatul (1) și a articolului 5 alineatul (5) — Reglementare a unui stat membru care prevede necesitatea unei autorizații prealabile pentru anunțarea vânzării întregului stoc de mărfuri

Dispozitivul

Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) trebuie interpretată în sensul că se opune ca o instanță națională să dispună încetarea unei practici comerciale care nu figurează în anexa I la directivă pentru simplul motiv că practica respectivă nu a făcut obiectul unei autorizări prealabile din partea administrației competente, fără a efectua totuși ea însăși o apreciere a caracterului neloial al practicii respective în raport cu criteriile prevăzute la articolele 5-9 din directiva menționată.


(1)  JO C 226, 30.7.2011.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/4


Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 17 ianuarie 2013 (cerere de decizie preliminară formulată de Naczelny Sąd Administracyjny — Polonia) — BGŻ Leasing sp. z o.o./Dyrektor Izby Skarbowej w Warszawie

(Cauza C-224/11) (1)

(TVA - Prestație de leasing însoțită de o prestație de asigurare a bunului care face obiectul leasingului, încheiată de locator și refacturată de către acesta din urmă locatarului - Calificare - Prestație unică complexă sau două prestații distincte - Scutire - Operațiune de asigurare)

2013/C 63/04

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Naczelny Sąd Administracyjny

Părțile din procedura principală

Reclamantă: BGŻ Leasing sp. z o.o.

Pârât: Dyrektor Izby Skarbowej w Warszawie

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Naczelny Sąd Administracyjny — Interpretarea articolului 2 alineatul (1) litera (c), a articolului 28 și a articolului 135 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7) — Prestație de leasing însoțită de prestație de asigurare a obiectului de leasing încheiată de societatea de leasing și trecută de aceasta în contul locatarului — Calificare a operațiunii, în scopul stabilirii TVA-ului, drept prestație complexă unică sau ca două prestații distincte

Dispozitivul

1.

Prestarea de servicii privind asigurarea aferentă bunului care face obiectul unui leasing și prestarea de servicii privind leasingul propriu zis trebuie, în principiu, să fie considerate prestări de servicii distincte și independente în scopuri de taxă pe valoarea adăugată. Revine instanței de trimitere sarcina să determine dacă, în raport cu circumstanțele specifice ale cauzei principale, operațiunile vizate sunt atât de legate între ele încât trebuie să se considere că acestea constituie o prestație unică sau, dimpotrivă, că acestea constituie prestații independente.

2.

Atunci când locatorul asigură el însuși bunul care face obiectul leasingului și refacturează locatarului costul exact al asigurării, o astfel de operațiune constituie, în împrejurări precum cele în discuție în litigiul principal, o operațiune de asigurare în sensul articolului 135 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată.


(1)  JO C 219, 23.7.2011.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/4


Hotărârea Curții (Camera a treia) din 17 ianuarie 2013 — Comisia Europeană/Regatul Spaniei

(Cauza C-360/11) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Taxă pe valoarea adăugată - Directiva 2006/112/CE - Aplicarea unei cote reduse - Articolele 96 și 98 alineatul (2) - Anexa III, punctele 3 și 4 - „Produse farmaceutice de tipul celor utilizate pentru îngrijirea sănătății, prevenirea bolilor și ca tratament în scopuri medicale și veterinare” - „Echipamente medicale, materiale auxiliare și alte aparate destinate atenuării sau tratării handicapurilor, pentru utilizarea personală exclusivă a persoanelor cu handicap”)

2013/C 63/05

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentant: L. Lozano Palacios, agent)

Pârât: Regatul Spaniei (reprezentant: S. Centeno Huerta, agent)

Obiectul

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Încălcarea articolului 98 coroborat cu anexa III la Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7) — Livrări de bunuri și prestări de servicii care pot face obiectul unor cote reduse

Dispozitivul

1.

Atunci când a aplicat o cotă redusă a taxei pe valoarea adăugată:

în cazul substanțelor medicamentoase care pot fi utilizate în mod obișnuit și corespunzător pentru obținerea de medicamente;

în cazul dispozitivelor medicale, al materialelor, al echipamentelor și al aparatelor care, privite în mod obiectiv, pot fi utilizate numai pentru prevenirea, diagnosticarea, tratarea, atenuarea sau îngrijirea unor boli sau afecțiuni ale oamenilor sau ale animalelor, dar care nu sunt destinate în mod normal atenuării sau tratării handicapurilor, pentru utilizarea personală exclusivă a persoanelor cu handicap;

în cazul materialelor auxiliare și al echipamentelor care pot fi utilizate, în esență sau în principal, pentru tratarea handicapurilor fizice ale animalelor;

și, în cele din urmă, în cazul materialelor auxiliare și al echipamentelor care pot fi utilizate, în esență sau în principal, pentru tratarea handicapurilor umane, dar care nu sunt destinate utilizării personale exclusive de către persoanele cu handicap,

Regatul Spaniei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 98 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată coroborat cu anexa III la aceasta.

2.

Obligă Regatul Spaniei la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 282, 24.9.2011.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/5


Hotărârea Curții (Camera întâi) din 17 ianuarie 2013 (cerere de decizie preliminară formulată de Rechtbank Haarlem — Regatul Țărilor de Jos) — Hewlett-Packard Europe BV/Inspecteur van de Belastingdienst/Douane West, kantoor Hoofddorp

(Cauza C-361/11) (1)

(Tariful vamal comun - Nomenclatura combinată - Clasificare tarifară - Imprimante multifuncționale produse prin asamblarea unui modul de imprimare cu laser și a unui modul de scanare, cu funcție de copiator - Subpoziția 8443 31 91 - Validitatea Regulamentului (CE) nr. 1031/2008)

2013/C 63/06

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Rechtbank Haarlem

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Hewlett-Packard Europe BV

Pârât: Inspecteur van de Belastingdienst/Douane West, kantoor Hoofddorp

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Rechtbank Haarlem — Tariful vamal comun — Clasificare tarifară a unor imprimante multifuncționale constituite din asamblarea a trei module (imprimantă, scaner, fotocopiator) — Clasificare, înainte de 1 ianuarie 2007, la subpoziția 8471 60 20 din Nomenclatura combinată care permite scutirea acestora de taxele vamale, prin aplicarea Hotărârii Curții din 11 decembrie 2008 în cauzele conexate C-362/07 și C-363/07, Kip Europe (Rep. 2008, p. I 9489) — Validitatea Regulamentului (CE) nr. 1031/2008 al Comisiei din 19 septembrie 2008 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 291, p. 1)

Dispozitivul

Examinarea întrebărilor preliminare nu a evidențiat niciun element de natură să afecteze validitatea Regulamentului (CE) nr. 1031/2008 al Comisiei din 19 septembrie 2008 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun în ceea ce privește clasificarea la subpoziția 8443 31 91 din Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 254/2000 al Consiliului din 31 ianuarie 2000, a imprimantelor multifuncționale, precum cele care fac obiectul litigiului principal, produse prin asamblarea unui modul de imprimare cu laser și a unui modul de scanare cu funcție de copiator, puse în liberă circulație în aprilie 2009.


(1)  JO C 282, 24.9.2011.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/5


Hotărârea Curții (Camera a opta) din 17 ianuarie 2013 (cerere de decizie preliminară formulată de Hoge Raad der Nederlanden — Țările de Jos) — Woningstichting Maasdriel/Staatssecretaris van Financiën

(Cauza C-543/11) (1)

(Taxa pe valoarea adăugată - Directiva 2006/112/CE - Articolul 135 alineatul (1) litera (k) coroborat cu articolul 12 alineatele (1) și (3) - Teren pe care nu s-au ridicat construcții - Teren construibil - Noțiuni - Lucrări de demolare în vederea ridicării unei construcții viitoare - Scutire de TVA)

2013/C 63/07

Limba de procedură: olandeza

Instanța de trimitere

Hoge Raad der Nederlanden

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Woningstichting Maasdriel

Pârât: Staatssecretaris van Financiën

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Hoge Raad der Nederlanden — Interpretarea articolului 135 alineatul (1) litera (k) coroborat cu articolul 12 alineatele (1) și (3) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, p. 1, Ediție specială 09/vol. 3, p. 7) — Scutiri prevăzute de directivă — Livrare a unui teren neconstruit.

Dispozitivul

Articolul 135 alineatul (1) litera (k) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată coroborat cu articolul 12 alineatele (1) și (3) din această directivă trebuie interpretat în sensul că scutirea de taxa pe valoarea adăugată prevăzută de prima dispoziție nu privește o operațiune, precum cea în discuție în litigiul principal, de livrare a unui teren pe care nu erau ridicate construcții ulterior demolării clădirii care se afla pe acesta și pe care, la data acelei livrări, nu fuseseră realizate alte lucrări de amenajare a terenului decât demolarea, din moment ce rezultă dintr-o apreciere globală a împrejurărilor aferente acestei operațiuni și care prezintă importanță la data livrării, inclusiv intenția părților, în cazul în care este susținută de elemente obiective, că, la acea dată, terenul în discuție era destinat efectiv ridicării de construcții, aspect care trebuie verificat de instanța de trimitere.


(1)  JO C 25, 28.1.2012


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/6


Hotărârea Curții (Camera întâi) din 17 ianuarie 2013 (cerere de decizie preliminară formulată de Conseil d'État — Franța) — Société Geodis Calberson GE/Etablissement national des produits de l'agriculture et de la mer (FranceAgriMer)

(Cauza C-623/11) (1)

(Agricultură - Ajutor alimentar - Regulamentul (CE) nr. 111/1999 - Programul de aprovizionare a Federației Ruse cu produse agricole - Adjudecatarul unei licitații pentru transportul de carne de vită - Atribuire de competență - Clauză compromisorie)

2013/C 63/08

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Conseil d'État

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Société Geodis Calberson GE

Pârâtă: Etablissement national des produits de l'agriculture et de la mer (FranceAgriMer)

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Conseil d’État — Interpretarea articolului 16 din Regulamentul (CE) nr. 111/1999 al Comisiei din 18 ianuarie 1999 de stabilire a normelor generale de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2802/98 al Consiliului privind programul de aprovizionare cu produse agricole a Federației Ruse (JO L 14, p. 3, Ediție specială, 03/vol. 26, p. 166) — Atribuirea de competență în cazul unui litigiu între adjudecatarul unei licitații pentru transportul de carne de vită și organismul național de intervenție competent, referitor la procedura de plată și la despăgubirea prejudiciului suferit — Clauză compromisorie

Dispozitivul

Articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 111/1999 al Comisiei din 18 ianuarie 1999 de stabilire a normelor generale de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2802/98 al Consiliului privind programul de aprovizionare cu produse agricole a Federației Ruse, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1125/1999 al Comisiei din 28 mai 1999, trebuie interpretat în sensul că atribuie Curții de Justiție a Uniunii Europene competența de a hotărî cu privire la litigiile referitoare la condițiile în care agenția de intervenție desemnată pentru a primi ofertele supuse atribuirii prestațiilor de livrare gratuită a produselor agricole în Federația Rusă efectuează plata datorată adjudecatarului și eliberează garanția de livrare constituită de adjudecatar în favoarea acestei agenții, în special cu privire la acțiunile în despăgubire a prejudiciului rezultat din abateri săvârșite de agenția de intervenție în executarea acestor operațiuni.


(1)  JO C 39, 11.2.2012.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/6


Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 17 ianuarie 2013 (cerere de decizie preliminară formulată de Augstākās tiesas Senāts — Letonia) — procedură inițiată de Mohamad Zakaria

(Cauza C-23/12) (1)

(Regulamentul (CE) nr. 562/2006 - Codul comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) - Pretinsă încălcare a dreptului la respectarea demnității umane - Protecție jurisdicțională efectivă - Dreptul de acces la o instanță judecătorească)

2013/C 63/09

Limba de procedură: letona

Instanța de trimitere

Augstākās tiesas Senāts

Părțile din procedura principală

procedură inițiată de Mohamad Zakaria

Obiectul

Cerere de decizie preliminară — Augstākās tiesas Senāts — Interpretarea articolului 13 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (JO L 105, p. 1, Ediție specială, 19/vol. 8, p. 5) — Dreptul la o cale de atac al resortisanților din țări terțe privind refuzul intrării — Acțiune prin care se urmărește să se constate existența unor comportamente care întrunesc elementele constitutive ale unei neregularități procedurale survenite cu ocazia autorizării trecerii frontierei externe — Repararea prejudiciului moral cauzat de astfel de neregularități

Dispozitivul

Articolul 13 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) nu impune statelor membre obligația să prevadă o cale de atac decât împotriva unor decizii de refuz al intrării pe teritoriul lor.


(1)  JO C 80, 17.3.2012.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/6


Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgericht Berlin (Germania) la 13 noiembrie 2012 — Aslihan Nazli Ayalti/Republica Federală Germania

(Cauza C-513/12)

2013/C 63/10

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Verwaltungsgericht Berlin

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Aslihan Nazli Ayalti

Pârâtă: Republica Federală Germania

Întrebările preliminare

1.

Articolul 41 alineatul (1) din Protocolul adițional din 23 noiembrie 1970 la Acordul de asociere dintre Comunitatea Economică Europeană și Turcia din 12 septembrie 1963 privind realizarea etapei tranzitorii a asocierii (denumit în continuare „protocolul adițional” și/sau articolul 13 din Decizia nr. 1/80 a Consiliului de asociere (denumită în continuare „Decizia nr. 1/80”). din 9 septembrie 1980 privind dezvoltarea asocierii (denumită în continuare „Decizia nr. 1/80”) se opun unei norme de drept național introduse pentru prima dată după intrarea în vigoare a dispozițiilor amintite, care condiționează intrarea pe teritoriul federal a unui membru de familie de naționalitate turcă, beneficiar al statutului conferit de articolul 6 din Decizia nr. 1/80, de dovedirea capacității de a se exprima în limba germană la un nivel elementar?

2.

În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare, articolul 7 alineatul (2) primul paragraf din Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei (1) se opune reglementării de drept național menționate la prima întrebare?


(1)  JO L 251, p. 12, Ediție specială, 19/vol. 6, p. 164.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/7


Cerere de decizie preliminară introdusă de Landesgericht Salzburg (Austria) la 14 noiembrie 2012 — Zentralbetriebsrat der gemeinnützigen Salzburger Landeskliniken Betriebs GmbH/Land Salzburg

(Cauza C-514/12)

2013/C 63/11

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landesgericht Salzburg

Părțile din procedura principală

Reclamant: Zentralbetriebsrat der gemeinnützigen Salzburger Landeskliniken Betriebs GmbH

Pârât: Land Salzburg

Întrebarea preliminară

Articolul 45 TFUE și articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul nr. 492/2011 (1) se opun unei reglementări naționale (în speță articolele 53 și 54 din Legea landului Salzburg privind agenții contractuali), care prevede că, pentru stabilirea datei de referință pentru promovarea în trepte de salarizare superioare, un angajator public ia în calcul întreaga vechime neîntreruptă în muncă realizată de angajați/angajate în cadrul acestuia, în timp ce vechimea în muncă realizată de angajații/angajatele acestuia la un alt angajator public sau privat — indiferent dacă este din Austria sau din alte state din UE sau din SEE — este luată în calcul numai în parte, în mod forfetar, începând de la o anumită vârstă?


(1)  Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii (JO L 141, p. 1).


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/7


Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Bonn (Germania) la 21 noiembrie 2012 — Mömax Logistik GmbH

(Cauza C-528/12)

2013/C 63/12

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Bonn

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Mömax Logistik GmbH

Pârât: Bundesamt für Justiz

Întrebarea preliminară

Este conformă cu libertatea de stabilire (articolul 49 TFUE) o reglementare națională potrivit căreia dispozițiile prevăzute la articolul 57 alineatul (1) din Directiva 78/660/CEE (1) privind conținutul, auditarea și publicitatea conturilor anuale nu se aplică societăților care intră sub incidența dreptului intern al statului membru în cauză decât în cazul în care întreprinderea-mamă intră sub incidența legislației aceluiași stat membru și a întocmit conturile consolidate conform legislației sale?


(1)  A Patra Directivă 78/660/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind conturile anuale ale anumitor forme de societăți comerciale (JO L 222, p. 11, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 21).


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/7


Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunale di Pordenone (Italia) la 28 noiembrie 2012 — Procedură penală împotriva lui Giorgio Fidenato

(Cauza C-542/12)

2013/C 63/13

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale di Pordenone

Partea din acțiunea principală

Giorgio Fidenato

Întrebările preliminare

1.

Este compatibilă autorizația prevăzută la articolul 1 alineatul 2 din Decretul legislativ nr. 212 din 24 aprilie 2001, în sensul atribuit de jurisprudența națională, cu prevederile Directivei CE nr. 18/2001 (1)?

2.

În special, în cazul în care statul membru condiționează cultivarea organismelor modificate genetic de autorizația prin care se urmărește în special protecția așa-numitului principiu al coexistenței, această autorizație obligatorie este necesară și în cazul organismelor modificate genetic deja înscrise în catalogul comun?


(1)  Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului (JO L 106, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 7, p. 75).


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/8


Cerere de decizie preliminară introdusă de Najvyšší súd Slovenskej republiky (Republica Slovacă) la 28 noiembrie 2012 — Michal Zeman/Krajské riaditeľstvo Policajného zboru v Žiline

(Cauza C-543/12)

2013/C 63/14

Limba de procedură: slovaca

Instanța de trimitere

Najvyšší súd Slovenskej republiky

Părțile din procedura principală

Recurent: Michal Zeman

Intimat: Krajské riaditeľstvo Policajného zboru v Žiline

Întrebările preliminare

1.

Articolul 1 alineatul (4) [din Directiva 91/477/CEE a Consiliului (1), denumită în continuare „directiva”], coroborat cu articolul 3 din directivă, precum și cu articolul 45 alineatul (1) și cu articolul 52 alineatul (1) din Carta [drepturilor fundamentale a Uniunii Europene] trebuie să fie interpretat în sensul că

(a)

nu permite unui stat membru să adopte o dispoziție legislativă care împiedică eliberarea unui permis european pentru arme de foc, în sensul articolului 1 alineatul (4) din directivă, titularului unui permis de portarmă (autorizație impusă pentru deținerea unei arme), care a fost eliberat în alte scopuri decât vânătoarea sau tirul sportiv, și care îi permite, de altfel, deținerea (și portul) unei arme de foc pentru care solicită eliberarea acestui permis european pentru arme de foc

și aceasta, în pofida faptului că:

(b)

legislația statului membru menționat (de origine) permite acestui titular, chiar în lipsa permisului european pentru arme de foc, să ducă arma de foc în afara teritoriului său, pe teritoriul unui alt stat membru, cu simpla condiție a îndeplinirii prealabile a obligațiilor de comunicare și, în același timp, poziția titularului nu s-ar schimba cu nimic, în ceea ce privește statul membru de origine, nici chiar în cazul eliberării permisului european pentru arme de foc (și anume, titularul ar trebui să îndeplinească doar obligația de comunicare)?

2.

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, dacă o dispoziție legislativă a unui stat membru nu permite să i se elibereze acestui titular permisul european pentru arme de foc, articolul 1 alineatul (4) din directivă are efect direct, în sensul că statul membru, în baza acestei dispoziții, este obligat să îi elibereze acestui titular permisul european pentru arme de foc?

3.

În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare sau în cazul unui răspuns negativ la a doua întrebare, organul competent este obligat să interpreteze dispoziția legislativă a statului membru care:

(a)

nu îl împiedică, în mod expres, pe titular să obțină permisul european pentru arme de foc, însă

(b)

reglementează procedura de eliberare a permisului european pentru arme de foc numai titularului unui permis de portarmă (al unei autorizații corespunzătoare pentru deținerea de arme) eliberat doar pentru scopuri sportive sau de vânătoare,

pe cât posibil, astfel încât organul competent să fie obligat să emită permisul european pentru arme de foc și posesorului unui permis de portarmă care nu a fost eliberat pentru scopuri sportive sau de vânătoare, în măsura în care acest lucru este posibil în temeiul efectului indirect al directivei?


(1)  JO L 256, p. 51, Ediție specială, 13/vol. 10, p. 233.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/8


Recurs introdus la 5 decembrie 2012 de Wam Industriale SpA împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 27 septembrie 2012 în cauza T-303/10, Wam Industriale/Comisia

(Cauza C-560/12 P)

2013/C 63/15

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurentă: Wam Industriale SpA (reprezentanți: E. Giuliani și R. Bertoni, avocați)

Cealaltă parte în proces: Comisia Europeană

Concluziile recurentei

Anularea Hotărârii Tribunalului pronunțate la 27 septembrie 2012, notificată la 1 octombrie 2012, în cauza T-303/10, având ca obiect cererea de anulare a Deciziei 2011/134/UE a Comisiei din 24 martie 2010 privind ajutorul de stat C4/03 (ex NN 102/02) pus în aplicare de Italia în favoarea Wam SpA (JO 2011, L 57, p. 29);

anularea pentru motivele prezentate a Deciziei 2011/134/UE a Comisiei, menționate anterior, constatând și declarând că ajutoarele stipulate în contractul din 1995 și în contractul din 2000 sunt compatibile cu piața comună;

obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Încălcarea articolului 107 alineatul (1) și a articolului 266 TFUE, eroare vădită de apreciere și nemotivare cu încălcarea articolului 296 TFUE, întrucât Comisia nu s-ar fi conformat hotărârilor pronunțate de Tribunal și de Curte prin care era anulată decizia Comisiei din 19 mai 2004, adoptând o nouă decizie referitoare la aceleași ajutoare de stat, cu toate că anularea deciziei precedente nu privea vicii de formă sau de procedură.

Încălcarea articolului 107 alineatul (1) și a articolului 108 alineatul (1) TFUE, precum și a articolului 1 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 (1) și a articolului 296 TFUE, întrucât s-a reținut că pretinsele ajutoare de stat intră în domeniul de aplicare al articolului 108 TFUE, deși este vorba despre ajutoare destinate pătrunderii pe piață în afara UE; întrucât nu s-a considerat că pretinsele ajutoare de stat în cauză au fost acordate în temeiul Legii italiene nr. 394 din 29 iulie 1981, notificată Comisiei, chiar dacă această notificare nu a fost efectuată preventiv conform articolului 108 alineatul (3); întrucât nu s-a considerat că ajutoarele în cauză au fost aprobate implicit conform articolului 2 alineatul (2) și articolului 4 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999.

Încălcarea articolului 107 alineatul (3) și a articolului 108 alineatul (1) TFUE, precum și încălcarea Regulamentelor (CE) nr. 800/2008 (2), nr. 1998/2006 (3), nr. 69/2001 (4), nr. 70/2001 (5) și nemotivare cu încălcarea articolului 296 TFUE, întrucât nu s-a considerat că ajutoarele în cauză constituiau aplicarea unei scheme generale; întrucât ajutoarele în cauză nu au calificate drept ajutoare compatibile conform articolului 107 alineatul (3) litera (c) TFUE, având în vedere că, promovând internațonalizarea întreprinderilor, acestea ar fi încurajat dezvoltarea întreprinderilor comunitare; întrucât ajutoarele au fost considerate drept ajutoare la export sau ajutoare destinate unor activități legate de export, iar nu ajutoare destinate promovării pătrunderii pe piață în țări din afara UE și nu s-a considerat că respectivele ajutoare nu depășeau pragul de exceptare prevăzut de regulamentele de minimis.

Încălcarea articolului 107 alineatul (1) TFUE prin evaluarea greșită a echivalentului-subvenție.

Încălcarea articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999, precum și a principiului încrederii legitime și a principiului proporționalității, întrucât s-a dispus recuperarea, deși era vorba despre ajutoare acordate în cadrul schemei generale din 1981, cunoscută de Comisie și pe care nicio autoritate europeană nu o declarase nelegală.

Încălcarea articolului 108 alineatul (2) TFUE, a Regulamentului (CE) 659/1999, precum și a principiului bunei administrări și a dreptului la apărare întrucât nu s-a procedat la cercetări suplimentare pentru a remedia carențele revelate de instanța comunitară și nu s-a acordat Wam și autorităților italiene beneficiul dreptului la o procedură contradictorie.

Încălcarea principiilor bunei administrări, diligenței și solicitudinii, având în vedere că prezentul litigiu a durat 17 ani de la acordarea primului ajutor.


(1)  JO 1999, L 83, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 41.

(2)  JO 2008, L 214, p. 3.

(3)  JO 2006, L 379, p. 5

(4)  JO 2001, L 10, p. 30.

(5)  JO 2001, L 10, p. 33, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 98.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/9


Recurs introdus la 12 decembrie 2012 de El Corte Inglés, S.A. împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea) din 27 septembrie 2012 în cauza T-373/09, El Corte Inglés/OAPI — Pucci International (Emidio Tucci)

(Cauza C-582/12 P)

2013/C 63/16

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Recurentă: El Corte Inglés, S.A. (reprezentanți: J.L. Rivas Zurdo și E. Seijo Veiguela, avocați)

Celelalte părți din procedură: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) și Emilio Pucci International BV

Concluziile recurentei

Anularea Hotărârii Tribunalului din 27 septembrie 2012, pronunțată în cauza T-373/09, în măsura în care este în opoziție cu prezentul recurs;

obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată efectuate de El Corte Inglés, S.A.;

obligarea Emilio Pucci International BV să suporte cheltuielile efectuate de El Corte Inglés, S.A..

Motivele și principalele argumente

Broșurile, sau revistele ori copiile altor documente furnizate de persoana care a formulat opoziția nu au fost prezentate niciodată integral și în forma lor originală. În consecință, probele prezentate de persoana care a formulat opoziția nu pot fi luate în considerare pentru nicio clasă în special. Cu toate acestea, la punctele 26 și 27 din hotărârea pronunțată, Tribunalul, atunci când examinează problema dacă trebuie prezentate numai documente originale, consideră că nu a existat o manipulare frauduloasă, aspect care în mod cert nu se invocase.

Documentele cuprinse în anexa 2 trebuie excluse, întrucât datele și referințele privind publicarea au fost în mod vădit inserate de persoana care a formulat opoziția. Având în vedere că la aceste aspect nu s-a dat un răspuns corespunzător în hotărâre, recurenta consideră de asemenea că documentele cuprinse în proba 2 ar trebui să fie respinse și, în consecință, nu s-ar putea deduce din aceste reviste existența unei probe nici privind utilizarea nici privind renumele vreuneia dintre mărcile opuse în clasa 25.

În ceea ce privește comparația dintre produsele și serviciile în litigiu, rezultă din toate considerațiile anterioare că persoana care a formulat opoziția, Emilio Pucci International BV, nu a dovedit utilizarea mărcilor sale italiene anterioare și, în consecință, comparația cu marca a cărei înregistrare s-a solicitat ar trebui efectuată doar în ceea ce privește clasele 18 și 24 ale mărcii comunitare 203570.

Persoana care a formulat opoziția a recunoscut că marca „Emilio Pucci” a căzut în declin ulterior anilor 70. Pe de altă parte, trebuie evidențiat din nou că marca „Emidio Tucci” este o marcă de renume în Spania, a cunoscut un succes vădit în această țară și corespunde numelor și prenumelor a două persoane reale, Emidio Tucci și Emilio Pucci. Aceste aspecte fac parte din motivele invocate în cadrul procedurii desfășurate la OAPI.

Dovada profitului necuvenit obținut din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii persoanei care a formulat opoziția trebuie să demonstreze existența unei intenții de a beneficia din punct de vedere comercial de reputația sa (a se vedea Hotărârea Spa-Finders, punctul 51 (1)). Totuși, persoana care a formulat opoziția nu a prezentat niciun argument în această privință.

În consecință, atunci când persoana care a formulat opoziția invocă existența unui prejudiciu real sau a unui avantaj neloial, acesta trebuie să ofere precizări și să prezinte dovezi, sau să efectueze o analiză a probabilităților și să furnizeze dovezi care implică faptul că riscul existenței unui profit necuvenit nu este doar ipotetic (punctul 64 din hotărâre) în ceea ce privește tipul de prejudiciu pretins suferit sau avantajul necuvenit al solicitantului, fără a fi suficientă simpla invocare generală a articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 40/94 privind marca comunitară (2).

Or, persoana care a formulat opoziția, Emilio Pucci International, nu își îndeplinește obligația de a motiva aceste aspecte, ci pur și simplu formulează un raționament general cu privire la acestea, fără a furniza detalii. În pofida acestui fapt, Tribunalul, în mod eronat în opinia noastră, suplinește această omisiune a persoanei care a formulat opoziția (a se vedea punctul 65 din hotărâre) și statuează în hotărârea sa că acest punct a fost dovedit.

Consecințele pentru cauză apar la punctele 66-68 din hotărâre, care se întemeiază pe premisa care, astfel cum am demonstrat anterior, nu s-a produs: dacă persoana care a formulat opoziția, care are sarcina probei, nu a demonstrat existența profitului necuvenit sau a prejudiciului adus renumelui, nu se pot determina produsele în privința cărora motivele de refuz al înregistrării, prevăzute la articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 40/94 privind marca comunitară, produc efecte.


(1)  Hotărârea Tribunalului din 25 mai 2005, Spa Monopole/OAPI — Spa-Finders Travel Arrangements (SPA-FINDERS), T-67/04, Rec., p. II-1825.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (JO 1994, L 11, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 146).


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/10


Recurs introdus la 13 decembrie 2012 de El Corte Inglés, SA împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea) din 27 septembrie 2012 în cauza T-357/09, Pucci International/OAPI — El Corte Inglés (Emidio Tucci)

(Cauza C-584/12)

2013/C 63/17

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Recurentă: El Corte Inglés, SA (reprezentanți: J.L. Rivas Zurdo și E. Seijo Veiguela, avocați)

Celelalte părți în proces: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) și Emilio Pucci International BV

Concluziile recurentei

anularea în totalitate a Hotărârii Tribunalului din 27 septembrie 2012 pronunțate în cauza T-357/09;

obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată efectuate de El Corte Inglés, S.A.;

obligarea Emilio Pucci International BV la plata cheltuielilor de judecată efectuate de El Corte Inglés, S.A.

Motivele și principalele argumente

Persoana care a formulat opoziția nu a făcut dovada utilizării pentru ochelari, astfel cum a stabilit camera de recurs a OAPI. În plus, tocmai acest criteriu, și anume faptul că simpla prezență a mărcii pe fotografii sau lângă acestea nu este considerată utilizare efectivă, a fost reținut de Tribunal la punctul 31 din Hotărârea pronunțată în cauza T-39/10 (1). Prin urmare, în hotărârea atacată, Tribunalul nu ar fi trebuit să considere ca dovedită utilizarea pentru ochelari, produs din clasa 9, a mărcii menționate anterior nr. 274991.

Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94 (2) și jurisprudența privind aplicarea acestuia impun ca riscul de confuzie să fie apreciat global, ținând seama de toți factorii relevanți ai cauzei respective. Camera a doua de recurs a OAPI a concluzionat că natura, destinația și modul de utilizare a acestora erau diferite, justificând în mod adecvat această argumentație (punctul 102 din decizia în litigiu). Produsele cosmetice sau bijuteriile pot avea legătură cu sectorul modei, care este în același timp amplu și eterogen, însă aceasta nu înseamnă că au legătură sau trebuie considerate similare cu produsele din clasele 18, 24 și 25.

Extinderea efectelor articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009 (3) la alte produse din clasele 9 (ochelari) și 14 (bijuterii și ceasuri) precum și la hârtia igienică (clasa 16) nu este justificată în mod adecvat și se întemeiază pe prezumții nedovedite de reclamantă în cauza T-357/09 (4). În special în aceste situații, astfel cum se arată în cuprinsul punctelor 70 și 71 din hotărâre, nu se pot admite simple ipoteze sau o aplicare per se în privința mărcilor de mare notorietate, întrucât riscurile viitoare trebuie invocate și dovedite, ceea ce reclamanta nu a făcut în cauză.


(1)  Hotărârea din 27 septembrie 2012, El Corte Inglés/OAPI–Pucci International (PUCCI), nepublicată încă în Repertoriu.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului, din 20 decembrie 1993, privind marca comunitară (JO 1994 L 11, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 146).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului, din 26 februarie 2009, privind marca comunitară (JO L 78, p. 1).

(4)  Hotărârea din 27 septembrie 2012, Pucci International/OAPI–El Corte Inglés (Emidio Tucci), T-357/09, nepublicată încă în Repertoriu.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/11


Recurs introdus la 13 decembrie 2012 de Republica Italiană împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 27 septembrie 2012 în cauza T-257/10, Italia/Comisia

(Cauza C-587/12 P)

2013/C 63/18

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurentă: Republica Italiană (reprezentanți: G. Palmieri și P. Gentili, avvocati dello Stato)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile recurentei

Anularea Hotărârii din 27 septembrie 2012, notificată la 3 octombrie 2012, pronunțată de Tribunal în cauza T-257/10, Republica Italiană/Comisia, având ca obiect acțiunea în anulare, în temeiul articolului 264 TFUE, a Deciziei Comisiei din 24 martie 2010, C(2010) 1711 final, privind ajutorul de stat nr. C 4/2003 (ex NN 102/2002), notificată prin scrisoarea SG Greffe (2010) D/4224 din 25 martie 2010, și anularea, în consecință, a acestei decizii;

obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, Republica Italiană invocă patru motive.

În primul rând, statul menționat contestă încălcarea articolului 108 alineatele (2) și (3) TFUE și a articolelor 4, 6, 7, 10, 13 și 20 din Regulamentul (CE) nr. 659/99 (1). Potrivit recurentei, Tribunalul ar fi admis eronat că, în speță, Comisia putea adopta o nouă decizie fără a deschide o nouă procedură de investigare în contradictoriu cu Republica Italiană și cu celelalte părți interesate.

În al doilea rând, se invocă încălcarea articolului 296 alineatul (2) TFUE și a principiului autorității de lucru judecat. Tribunalul ar fi trebuit să anuleze noua decizie a Comisiei, în măsura în care aceasta reproduce aceeași analiză eronată care a stat deja la baza primei decizii.

În al treilea rând, recurenta invocă încălcarea articolului 107 alineatul (1) TFUE și a articolului 1 alineatul (1) litera (d) și alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1998/2006 (2). Tribunalul a apreciat eronat că măsurile contestate nu fac parte dintre măsurile care, potrivit regulamentului menționat, nu constituie ajutoare de stat.

În al patrulea rând, hotărârea atacată ar încălca articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/99 și principiul proporționalității. Tribunalul ar fi omis eronat să constate că prin decizia Comisiei se dispune recuperarea unui avantaj de care întreprinderea nu a profitat în realitate.


(1)  Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 83, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 41).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de minimis (JO L 379, p. 5, Ediție specială, 08/vol. 5, p. 96).


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/11


Acțiune introdusă la 21 decembrie 2012 — Comisia Europeană/Republica Elenă

(Cauza C-600/12)

2013/C 63/19

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: M. Patakia și D. Düsterhaus, agenți)

Pârâtă: Republica Elenă

Concluziile reclamantei

Declararea faptului că, prin menținerea în funcțiune a unui depozit de deșeuri cu deficiențe de funcționare și saturat (situat în Zacinto, în regiunea Kalamaki, în localitatea Griparaiika) care nu respectă condițiile și cerințele prevăzute de reglementările Uniunii Europene în domeniul protecției mediului, Republica Elenă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 13 și articolului 36 alineatul (1) din Directiva 2008/98/CE (1) privind deșeurile, precum și al articolelor 8 și 9, al articolului 11 alineatul (1) litera (a) și al articolelor 12 și 14 din Directiva 99/31/CE (2) privind depozitele de deșeuri. De asemenea, prin reînnoirea autorizației de funcționare a depozitului de deșeuri fără aplicarea procedurii prevăzute la articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE (3) a Consiliului din 21 mai 1992, Republica Elenă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul acestui articol;

obligarea Republicii Elene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Autoritățile elene au tolerat rămânerea în funcțiune a unui depozit de deșeuri care este deja mai mult decât saturat și nu au adoptat măsurile necesare pentru a asigura creșterea impusă a capacității depozitului de deșeuri (sau o altă soluționare a problemei) până la 31 decembrie 2015 (scadența parametrilor de mediu reînnoiți) sau până când intră în funcțiune noul depozit de deșeuri din Zacinto.

Autoritățile elene nu au adoptat toate prevederile corective necesare pentru soluționarea unui număr relevant de probleme identificate de diverse procese-verbale de inspecție (25 octombrie 2011, 26 ianuarie 2010, 26 octombrie 2009, 11 mai 2009, 6 februarie 2009, 26 august 2008, 13 aprilie 2007, 8 decembrie 2005, 7 ianuarie 2005 și 14 decembrie 1999) și au acceptat ca un astfel de depozit de deșeuri să continue să funcționeze, în pofida problemelor existente.

Autoritățile elene nu au elaborat și nu au aprobat încă planul necesar de amenajare a depozitului de deșeuri din Zacinto și nu au prezentat nici cererea de reînnoire a autorizației de funcționare a depozitului de stocare a deșeurilor în care să fie cuprins un plan de evaluare a eventualelor riscuri.

Rezultă că nu s-au conformat obligațiilor care decurg din articolul 13 și din articolul 36 alineatul (1) din Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și din articolele 8 și 9, din articolul 11 alineatul (1) litera (a) și din articolele 12 și 14 din Directiva 99/31/CE privind depozitele de deșeuri.

În plus, autoritățile elene, prin Decretul interministerial din 8 iunie 2011, au prelungit valabilitatea în timp a parametrilor de mediu (care constituie temeiul autorizației de funcționare) ai depozitului de deșeuri până la 31 decembrie 2015, fără a efectua o evaluare corespunzătoare a efectelor, astfel cum impune articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE.


(1)  JO L 312, p. 3.

(2)  JO L 182, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 5, p. 94.

(3)  JO L 206, p. 7, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 109.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/12


Recurs introdus la 27 decembrie 2012 de Greinwald GmbH împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 10 octombrie 2012 în cauza T-333/11, Nicolas Wessang/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

(Cauza C-608/12 P)

2013/C 63/20

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: Greinwald GmbH (reprezentant: C. Onken, avocat)

Celelalte părți din procedură: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale), Nicolas Wessang

Concluziile recurentei

Recurenta solicită:

I.

Anularea Hotărârii Tribunalului din 10 octombrie 2012 în cauza T-333/11, în măsura în care prin aceasta s-a admis acțiunea;

II.

modificarea Hotărârii Tribunalului din 10 octombrie 2012 în cauza T-333/11, astfel încât să se respingă în totalitate acțiunea;

III.

Obligarea reclamantului în primă instanță la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În opinia recurentei, hotărârea atacată încalcă ratio legis a art. 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul privind marca comunitară (1), întrucât se întemeiază pe prezumția că riscul de confuzie crește ca urmare a similitudinii conceptuale a noțiunilor „foods” și „snacks”. Potrivit articolului 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul privind marca comunitară, semnele lipsite de caracter distinctiv și semnele descriptive nu pot determina și nici accentua riscul de confuzie.

De aici rezultă că riscul de confuzie implică o posibilă atingere adusă funcției mărcii de indicație a originii. Cu toate acestea, se poate vorbi despre o astfel de funcție numai în ceea ce privește semnele și elementele semnelor care au caracter distinctiv. În cazul în care un element al semnului nu are funcția de a indica originea, nu se poate aduce atingere acestei funcții prin utilizarea unui element similar în cadrul unei mărci ulterioare.

Principiul că elementele lipsite de caracter distinctiv ale unui semn nu pot genera niciun risc de confuzie se reflectă, în definitiv, în jurisprudența Curții, potrivit căreia, în general, publicul nu va considera că un element descriptiv care face parte dintr-o marcă complexă constituie elementul distinctiv sau dominant al unei mărci complexe.


(1)  JO 2009, L 78, p. 1.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/13


Recurs introdus la 24 decembrie 2012 de Arbos, Gesellschaft für Musik und Theater împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) din 25 octombrie 2012 în cauza T-161/06, Arbos, Gesellschaft für Musik und Theater/Comisia Europeană

(Cauza C-615/12 P)

2013/C 63/21

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: Arbos, Gesellschaft für Musik und Theater (reprezentant: H. Karl, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

anularea în totalitate a Hotărârii Tribunalului din 25 octombrie 2012 în cauza T-161/06 și pronunțarea unei hotărâri asupra fondului;

cu titlu subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului.

Motivele și principalele argumente

Recurenta își întemeiază recursul pe încălcarea normelor de procedură a căror aplicare nelegală a dus la respingerea acțiunii ca inadmisibilă, aducându-se astfel atingere intereselor recurentei, precum și pe încălcarea dreptul Uniunii de către Tribunal.

Potrivit recurentei, prin hotărârea pronunțată, Tribunalul a respins acțiunea ca inadmisibilă pentru motivul că aceasta nu a fost motivată suficient în raport cu temeiul juridic și, prin urmare, nu s-a respectat articolul 44 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul de procedură. Această apreciere nu corespunde elementelor din dosar. Cerințele prevăzute la articolul 44 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul de procedură au fost aplicate în mod arbitrar și contrar obiectivului dispoziției respective.

În plus, în ceea ce privește problema temeiniciei în raport cu articolul 44 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul de procedură, Tribunalul nu a luat deloc în considerare observațiile ulterioare formulate în memoriul în replică al recurentei și nici argumentele prezentate în observațiile sale privind excepția de inadmisibilitate sau le-a luat în considerare doar cu scopul de a argumenta caracterul defectuos al acestora și, astfel, a refuzat să considere admisibilă acțiunea, încălcând normele de procedură și neținând seama de totalitatea argumentelor prezentate.

Prin decizia de a respinge acțiunea ca inadmisibilă, Tribunalul a pronunțat o hotărâre care ar fi putut să fie pronunțată sub această formă și atacată încă din anul 2007, încălcând astfel orice previzibilitate, transparență și eficiență în cadrul procedurii. Prin urmare, nu a existat un proces echitabil și echilibrat.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/13


Cerere de decizie preliminară introdusă de Cour de cassation (Franța) la 2 ianuarie 2013 — Cartier Parfums — Lunettes SAS, Axa Corporate Solutions Assurance SA/Ziegler France SA, Montgomery Transports Sàrl, Société Inko Trade SRO, Société Jaroslave Mateja, Société Groupama Transport

(Cauza C-1/13)

2013/C 63/22

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Cour de cassation

Părțile din procedura principală

Recurente: Cartier Parfums — Lunettes SAS, Axa Corporate Solutions Assurance SA

Intimate: Ziegler France SA, Montgomery Transports Sàrl, Société Inko Trade SRO, Société Jaroslave Mateja, Société Groupama Transport

Întrebarea preliminară

Articolul 27 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (1) trebuie interpretat în sensul că competența instanței sesizate în primul rând este stabilită în cazul în care nicio parte nu a invocat necompetența instanței respective sau această instanță s-a declarat competentă printr-o decizie devenită irevocabilă din orice motiv, în special epuizarea căilor de atac?


(1)  JO 2001, L 12, p. 1, Ediție specială, 19/vol. 3, p. 74.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/14


Cerere de decizie preliminară introdusă de Tartu Ringkonnakohus (Estonia) la 3 ianuarie 2013 — AS Baltic Agro/Maksu- ja Tolliameti Ida maksu- ja tollikeskus

(Cauza C-3/13)

2013/C 63/23

Limba de procedură: estona

Instanța de trimitere

Tartu Ringkonnakohus

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă și apelantă: AS Baltic Agro

Pârât și intimat: Maksu- ja Tolliameti Ida maksu- ja tollikeskus (Centrul Fiscal și Vamal Est al Administrației Fiscale și Vamale)

Întrebările preliminare

1.

Articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul nr. 661/2008 al Consiliului (1) trebuie interpretat în sensul că importatorul și primul client independent din Comunitate trebuie să fie întotdeauna una și aceeași persoană?

2.

Articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul nr. 661/2008 al Consiliului coroborat cu Decizia nr. 2008/577 a Comisiei (2) trebuie interpretat în sensul că scutirea de taxa antidumping se aplică numai pentru un astfel de client independent din Comunitate care nu a revândut bunurile care trebuie declarate mai înainte de a le declara?

3.

Articolul 66 din Regulamentul nr. 2913/92 al Consiliului (3) de instituire a Codului vamal comunitar coroborat cu articolul 251 din Regulamentul nr. 2454/93 al Comisiei (4) și cu celelalte dispoziții procedurale privind modificările ulterioare ale declarației vamale trebuie interpretat în sensul că în cazul în care, la importul unui bun, se menționează în declarație un destinatar greșit trebuie să fie posibile, la cerere, invalidarea declarației și corectarea mențiunii privind destinatarul chiar și după acordarea liberului de vamă, în cazul în care, dacă s-ar fi înscris destinatarul corect, ar fi trebuit să se aplice scutirea de taxe vamale prevăzută la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul nr. 661/2008 al Consiliului, sau articolul 220 alineatul (2) litera (b) din Codul vamal comunitar instituit prin Regulamentul nr. 2913/92 al Consiliului trebuie interpretat, în aceste împrejurări, în sensul că autoritățile vamale nu au dreptul să opereze o înscriere ulterioară în evidența contabilă?

4.

În măsura în care răspunsul este negativ pentru ambele alternative ale întrebării de la litera c), este compatibil cu articolul 20 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene coroborat cu articolul 28 alineatul (1) și cu articolul 31 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene faptul că articolul 66 din Codul vamal comunitar instituit prin Regulamentul nr. 2913/92 al Consiliului coroborat cu articolul 251 din Regulamentul nr. 2454/93 al Comisiei și cu celelalte dispoziții procedurale privind modificările ulterioare ale declarației vamale nu permite, la cerere, invalidarea declarației și corectarea mențiunii privind destinatarul după acordarea liberului de vamă, în cazul în care, dacă s-ar fi înscris destinatarul corect, ar fi trebuit să se aplice scutirea de taxe vamale prevăzută la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul nr. 661/2008 al Consiliului?


(1)  Regulamentul (CE) nr. 661/2008 al Consiliului 8 iulie 2008 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de nitrat de amoniu originar din Rusia, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) și a unei reexaminări parțiale intermediare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 (JO L 185, p. 1).

(2)  Decizia Comisiei din 4 iulie 2008 de acceptare a angajamentelor oferite în cadrul procedurii antidumping privind importurile de nitrat de amoniu originar din Rusia și Ucraina (JO L 185, p. 43).

(3)  Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 302, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 5, p. 58).

(4)  Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 253, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 7, p. 3).


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/14


Acțiune introdusă la 7 ianuarie 2013 — Comisia Europeană/Republica Slovenia

(Cauza C-8/13)

2013/C 63/24

Limba de procedură: slovena

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: D. Kukovec, P. Hetsch și O. Beynet, agenți)

Pârâtă: Republica Slovenia

Concluziile reclamantei

Constatarea faptului că, prin neadoptarea tuturor actelor cu putere de lege și actelor administrative necesare transpunerii Directivei 2009/72/CE (1) a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE (2) sau, în orice caz, prin omisiunea de a comunica Comisiei măsurile respective, Republica Slovenia nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 49 alineatul (1) din directiva menționată;

obligarea Republicii Slovenia, în remeiul articolului 260 alineatul (3) TFUE la plata unei penalități cu titlu cominatoriu zilnice de 10 287,36 euro începând de la data pronunțării hotărârii în această cauză.

Motivele și principalele argumente

Termenul pentru transpunerea directivei a expirat la 3 martie 2011.


(1)  JO L 211, p. 55.

(2)  JO L 176, p. 37, Ediție specială, 12/vol. 2, p. 61.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/15


Acțiune introdusă la 7 ianuarie 2013 — Comisia Europeană/Republica Slovenia

(Cauza C-9/13)

2013/C 63/25

Limba de procedură: slovena

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: D. Kukovec, P. Hetsch și O. Beynet, agenți)

Pârâtă: Republica Slovenia

Concluziile reclamantei

Constatarea faptului că, prin neadoptarea tuturor actelor cu putere de lege și actelor administrative necesare transpunerii Directivei 2009/73/CE (1) a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE (2) sau, în orice caz, prin omisiunea de a comunica Comisiei actele respective, Republica Slovenia nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 54 alineatul (1) din directiva menționată;

obligarea Republicii Slovenia, în remeiul articolului 260 alineatul (3) TFUE, la plata unei penalități cu titlu cominatoriu zilnice de 10 287,36 euro, începând de la data pronunțării hotărârii în această cauză.

Motivele și principalele argumente

Termenul pentru transpunerea directivei a expirat la 3 martie 2011.


(1)  JO L 211, p. 94.

(2)  JO L 176, p. 57, Ediție specială, 12/vol. 2, p. 80.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/15


Ordonanța președintelui Curții din 30 noiembrie 2012 (cerere de decizie preliminară formulată de Amtsgericht Geldern — Germania) — Nadine Büsch, Björn Siever/Ryanair Ltd

(Cauza C-255/11) (1)

2013/C 63/26

Limba de procedură: germana

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.


(1)  JO C 226, 30.7.2011.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/15


Ordonanța președintelui Curții din 14 decembrie 2012 (cerere de decizie preliminară formulată de Landesgericht Salzburg — Austria) — Hermine Sax/Pensionsversicherungsanstalt

(Cauza C-538/11) (1)

2013/C 63/27

Limba de procedură: germana

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.


(1)  JO C 25, 28.1.2012.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/15


Ordonanța președintelui Curții din 5 decembrie 2012 (cerere de decizie preliminară formulată de Kúria — Ungaria) — Franklin Templeton Investment Funds Société d’Investissement à Capital Variable/Nemzeti Adó- és Vámhivatal Kiemelt Ügyek és Adózók Adó Főigazgatósága

(Cauza C-112/12) (1)

2013/C 63/28

Limba de procedură: maghiara

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.


(1)  JO C 157, 2.6.2012.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/15


Ordonanța președintelui Curții din 11 decembrie 2012 — Comisia Europeană/Republica Bulgară

(Cauza C-307/12) (1)

2013/C 63/29

Limba de procedură: bulgara

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.


(1)  JO C 295, 29.9.2012.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/16


Ordonanța președintelui Curții din 4 decembrie 2012 (cerere de decizie preliminară formulată de Landgericht Frankfurt am Main — Germania) — J. Sebastian Guevara Kamm/TAM Airlines S.A./TAM Linhas Aereas S.A

(Cauza C-316/12) (1)

2013/C 63/30

Limba de procedură: germana

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.


(1)  JO C 295, 29.9.2012.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/16


Ordonanța președintelui Curții din 11 decembrie 2012 (cerere de decizie preliminară formulată de Landgericht Rostock — Germania) — Procedură penală împotriva lui Per Harald Lökkevik, cu participarea: Staatsanwaltschaft Rostock

(Cauza C-384/12) (1)

2013/C 63/31

Limba de procedură: germana

Președintele Curții a dispus radierea cauzei.


(1)  JO C 343, 10.11.2012.


Tribunalul

2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/17


Hotărârea Tribunalului din 22 ianuarie 2013 — Salzgitter/Comisia

(Cauza T-308/00 RENV) (1)

(Ajutoare de stat - Siderurgie - Ajutoare fiscale pentru dezvoltarea zonei situate de a lungul frontierei cu fosta RDG și cu fosta Republică Cehoslovacă - Ajutoare nenotificate - Decizie care consideră ajutorul incompatibil cu piața comună - Recuperare - Întârziere - Securitate juridică - Calcularea ajutoarelor care trebuie rambursate - Ajutoare care intră sub incidența Tratatului CECO - Investiții privind protecția mediului - Rată de actualizare)

2013/C 63/32

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Salzgitter AG (Salzgitter, Germania) (reprezentanți: J. Sedemund și T. Lübbig, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial V. Kreuschitz și M. Niejahr, ulterior V. Kreuschitz și T. Maxian Rusche, agenți)

Intervenientă în susținerea reclamantei: Republica Federală Germania (reprezentanți: M. Lumma și A. Wiedmann, agenți, asistați de U. Karpenstein, avocat)

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei 2000/797/CECO a Comisiei din 28 iunie 2000 privind ajutorul de stat acordat de Germania în favoarea Salzgitter AG, a Preussag Stahl AG și a filialelor siderurgice ale grupului, regrupate în prezent sub denumirea Salzgitter AG — Stahl und Technologie (SAG) (JO L 323, p. 5)

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Salzgitter AG suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comisia Europeană atât în fața Tribunalului, cât și în fața Curții.

3.

Republica Federală Germania suportă propriile cheltuieli de judecată efectuate atât în fața Tribunalului, cât și în fața Curții.


(1)  JO C 335, 25.11.2000.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/17


Hotărârea Tribunalului din 22 ianuarie 2013 — Budějovický Budvar/OAPI — Anheuser-Busch (BUD)

(Cauzele conexate T-225/06 RENV, T-255/06 RENV, T-257/06 RENV și T-309/06 RENV) (1)

(Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cereri de înregistrare a mărcilor comunitare verbală și figurativă BUD - Denumirile «bud» - Motiv relativ de refuz - Articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009])

2013/C 63/33

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Budějovický Budvar, národní podnik (Česke Budějovice, Republica Cehă) (reprezentanți: F. Fajgenbaum, C. Petsch, S. Sculy-Logotheti și T. Lachacinski, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: A. Folliard-Monguiral, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă în fața Tribunalului: Anheuser-Busch LLC (Saint Louis, Missouri, Statele Unite) (reprezentanți: V. von Bomhard, B. Goebel și A. Renck, avocați)

Obiectul

Acțiuni formulate împotriva deciziilor Camerei a doua de recurs a OAPI pronunțate la 14 iunie (cauza R 234/2005-2), la 28 iunie (cauzele R 241/2005-2 și R 802/2004-2) și la 1 septembrie 2006 (cauza R 305/2005-2), privind proceduri de opoziție între Budějovický Budvar, národní podnik și Anheuser Busch, Inc.

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunile.

2.

Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.


(1)  JO C 261, 28.10.2006.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/18


Hotărârea Tribunalului din 22 ianuarie 2013 — Grecia/Comisia

(Cauza T-46/09) (1)

(FEOGA - Secțiunea Garantare - Cheltuieli excluse de la finanțare - Procesarea citricelor, a bumbacului, a cărnii de vită și de mânzat și a uleiului de măsline - Audit financiar - Controale cheie - Proporționalitate - Recurență - Obligație de motivare)

2013/C 63/34

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamantă: Republica Elenă (reprezentanți: V. Kontolaimos, I. Chalkias, S. Charitaki și S. Papaïoannou, agenți)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Markoulli și H. Tserepa-Lacombe, agenți, asistați de N. Korogiannakis)

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei 2008/960/CE a Comisiei din 8 decembrie 2008 de excludere de la finanțarea comunitară a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul secțiunii Garantare a Fondului european de orientare și garantare agricolă (FEOGA) și în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) (JO L 340, p. 99), în măsura în care aceasta exclude de la finanțarea comunitară anumite cheltuieli efectuate de Republica Elenă

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă Republica Elenă la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 90, 18.4.2009.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/18


Hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013 — Reber/OAPI — Wedl & Hofmann (Walzer Traum)

(Cauza T-355/09) (1)

(Marcă comunitară - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative Walzer Traum - Marcă națională verbală anterioară Walzertraum - Lipsa utilizării serioase a mărcii anterioare - Articolul 42 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Egalitate de tratament)

2013/C 63/35

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Reber Holding GmbH & Co. KG (Bad Reichenhall, Germania) (reprezentanți: O. Spuhler și M. Geitz, avocați)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: G. Schneider, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă în fața Tribunalului: Wedl & Hofmann GmbH (Mils/Hall in Tirol, Austria) (reprezentant: T. Raubal, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 9 iulie 2009 (cauza R 623/2008-4) privind o procedură de opoziție între Reber Holding GmbH & Co. KG și Wedl & Hofmann GmbH

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă Reber Holding GmbH & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 282, 21.11.2009.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/18


Hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013 — Gollnisch/Parlamentul European

(Cauzele conexate T-346/11 și T-347/11) (1)

(Privilegii și imunități - Membru al Parlamentului European - Decizia de ridicare a imunității - Activitate fără legătură cu funcția de deputat - Procedură de ridicare a imunității - Decizie de a nu apăra privilegiile și imunitățile - Dispariția interesului de a exercita acțiunea - Nepronunțare asupra fondului)

2013/C 63/36

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Bruno Gollnisch (Limonest, Franța) (reprezentant: G. Dubois, avocat)

Pârât: Parlamentul European (reprezentanți: R. Passos și D. Moore și K. Zejdová, agenți)

Obiectul

Pe de o parte, o cerere de anulare a unei decizii de ridicare a imunității reclamantului, adoptată de Parlamentul European la 10 mai 2011, precum și o cerere de despăgubiri pentru prejudiciul suferit de reclamant cu această ocazie și, pe de altă parte, o cerere de anulare a unei decizii de a nu apăra imunitatea reclamantului, adoptată de Parlamentul European la 10 mai 2011, precum și o cerere de despăgubiri pentru prejudiciul suferit de reclamant cu această ocazie

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea în anulare și acțiunea în despăgubire în cauza T-346/11.

2.

Nu mai este necesar să se pronunțe asupra acțiunii în anulare în cauza T-347/11.

3.

Respinge acțiunea în despăgubire în cauza T-347/11.

4.

Obligă pe domnul Bruno Gollnisch la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii măsurilor provizorii în cauzele T-346/11 și T-347/11.


(1)  JO C 252, 27.8.2011.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/19


Hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013 — Solar-Fabrik/OAPI (Premium XL și Premium L)

(Cauzele T-582/11 și T-583/11) (1)

(Marcă comunitară - Cereri de înregistrare a mărcilor comunitare verbale Premium XL și Premium L - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009)

2013/C 63/37

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Solar-Fabrik AG für Produktion und Vertrieb von solartechnischen Produkten (Freiburg im Breisgau, Germania) (reprezentant: M. Douglas, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: D. Walicka, agent)

Obiectul

Două acțiuni fomulate împotriva a două Decizii ale Camerei întâi de recurs a OAPI din 1 septembrie 2011 (cauza R 245/2011-1 și respectiv cauza R 246/2011-1) privind cereri de înregistrare ca mărci comunitare a semnului verbal Premium XL și respectiv a semnului verbal Premium L

Dispozitivul

1.

Conexează cauzele T-582/11 și T-583/11 în vederea pronunțării hotărârii.

2.

Respinge acțiunile.

3.

Obligă Solar-Fabrik AG für Produktion und Vertrieb von solartechnischen Produkten la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 25, 28.1.2012.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/19


Hotărârea Tribunalului din 18 ianuarie 2013 — FunFactory/OAPI (Vibrator)

(Cauza T-137/12) (1)

(Marcă comunitară - Cerere de înregistrare a unei mărci tridimensionale - Vibrator - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Obligația de motivare - Articolul 75 prima teză din Regulamentul nr. 207/2009 - Dreptul la apărare - Articolul 75 a doua teză din Regulamentul nr. 207/2009)

2013/C 63/38

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: FunFactory GmbH (Bremen, Germania) (reprezentant: K.-D. Franzen, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (reprezentant: G. Schneider, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a OAPI din 19 ianuarie 2012 (cauza R 1436/2011-4) privind o cerere de înregistrare a unui semn tridimensional reprezentând un vibrator

Dispozitivul

1.

Respinge acțiunea.

2.

Obligă FunFactory GmbH la plata cheltuielilor de judecată.


(1)  JO C 157, 2.6.2012.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/19


Acțiune introdusă la 15 octombrie 2012 — Stromberg Menswear/OAPI — Leketoy Stormberg Inter (STORMBERG)

(Cauza T-451/12)

2013/C 63/39

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Stromberg Menswear Ltd Leeds, Regatul Unit) (reprezentanți: A. Tsoutsanis, lawyer și C. Tulley, Solicitor)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Leketoy Stormberg Inter AS (Kristiansand S, Norvegia)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

Anularea deciziei Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 3 august 2012 în cauza R 389/2012-4;

modificarea deciziei Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 3 august 2012 în cauza R 389/2012-4 și admiterea cererii de restitutio in integrum, și i) în primul rând, anularea deciziei diviziei de anulare din 11 ianuarie 2011 de a închide procedura de decădere nr.4054 C și de a dispune redeschiderea acestei proceduri de decădere de către divizia de anulare și de a invita Stromberg Menswear să prezinte observații cu privire la continuarea procedurii de decădere, or, ii) în subsidiar, să permită Stromberg Menswear să introducă o cale de atac împotriva deciziei diviziei de anulare din 11 ianuarie 2011 de a închide procedura de decădere și să retrimită dosarul privind calea de atac la camera de recurs, și

obligarea OAPI la plata tuturor cheltuielilor de judecată efectuate de Stromberg Menswear în procedurile de pe rolul camerei de recurs și din fața Tribunalului.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară înregistrată care a făcut obiectul unei cereri de decădere: marca verbală „STORMBERG” pentru produse și servicii din clasa 25 — înregistrarea mărcii comunitare nr. 2557155

Titularul mărcii comunitare: cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Partea care solicită decăderea din drepturi a titularului mărcii comunitare: reclamanta

Decizia diviziei de anulare: închide procedura de declarare a nulității în urma unei renunțări la marca comunitară atacată, din partea titularului acesteia

Decizia camerei de recurs: respinge cererea de restitutio in integrum în termenul de introducere a căii de atac și declară calea de atac ca fiind neintrodusă.

Motivele invocate:

încălcarea articolului 81 din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului;

încălcarea articolelor 75 și 76 din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/20


Acțiune introdusă la 18 octombrie 2012 — Stromberg Menswear/OAPI — Leketoy Stormberg Inter (STORMBERG)

(Cauza T-457/12)

2013/C 63/40

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Stromberg Menswear Ltd (Leeds, Regatul Unit) (reprezentanți: A. Tsoutsanis, lawyer și C. Tulley, Solicitor)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Leketoy Stormberg Inter AS (Kristiansand S, Norvegia)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

Anularea deciziei Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 3 august 2012 în cauza R 428/2012-4;

modificarea deciziei Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 3 august 2012 în cauza R 428/2012-4 și admiterea cererii de restitutio in integrum, și i) în primul rând, anularea deciziei OAPI de a permite transformarea or, ii) în subsidiar, să permită Stromberg Menswear să introducă o cale de atac împotriva deciziei OAPI de a permite transformarea și să retrimită dosarul privind calea de atac la camera de recurs, și

obligarea OAPI la plata tuturor cheltuielilor de judecată efectuate de Stromberg Menswear în procedurile de pe rolul camerei de recurs și din fața Tribunalului.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară înregistrată care a făcut obiectul unei cereri de decădere: marca verbală „STORMBERG” pentru produse și servicii din clasa 25 — înregistrarea mărcii comunitare nr. 2557155

Titularul mărcii comunitare: cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Partea care solicită decăderea din drepturi a titularului mărcii comunitare: reclamanta

Decizia diviziei de anulare:: închide procedura de declarare a nulității în urma unei renunțări la marca comunitară atacată, din partea titularului acesteia

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac ca fiind inadmisibilă

Motivele invocate:

încălcarea articolelor 57 și 60 din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului și norma 48 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 2868/1995 al Consiliului;

încălcarea articolului 81 din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului;

încălcarea articolelor 75 și 76 din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/21


Acțiune introdusă la 18 decembrie 2012 — Deutsche Rockwool Mineralwoll/OAPI — Redrock Construction (REDROCK)

(Cauza T-548/12)

2013/C 63/41

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Deutsche Rockwool Mineralwoll GmbH & Co. OHG (Gladbeck, Germania) (reprezentant: J. Krenzel, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Redrock Construction s.r.o. (Praga, Republica Cehă)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea Deciziei Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 16 octombrie 2012 în cauza R 1596/2011-4 și

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară înregistrată care a făcut obiectul unei cereri de declarare a nulității: marca figurativă în negru și alb „REDROCK” pentru, printre altele, produse și servicii din clasele 1, 2, 17, 19 și 37 — marca comunitară înregistrată sub nr. 3866365.

Titularul mărcii comunitare: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs.

Partea care solicită declararea nulității mărcii comunitare: reclamanta.

Motivarea cererii de declarare a nulității: cererea de declarare a nulității a fost întemeiată pe motivele prevăzute la articolul 53 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului. Reclamanta a invocat următoarele drepturi anterioare: marca verbală germană „Rock” înregistrată sub nr. 30229274, pentru produse și servicii din clasele 1, 6, 7, 8, 17, 19, 37 și 42; mărcile verbale germane „KEPROCK”, „FLEXIROCK”, „FORMROCK”, „FLOOR-ROCK”, „TERMAROCK”, „KLIMAROCK”, „SPEEDROCK”, „DUROCK”, „SPLITROCK”, „PLANAROCK”, „TOPROCK”, „KLEMMROCK”, „FLIXROCK”, „SONOROCK PLUS”, „VARIROCK”, „SONOROCK”, și „MASTERROCK” înregistrate sub nr. 30312115, nr. 2078534, nr. 2078535, nr. 2079579, nr. 39502727, nr. 39517348, nr. 39543868, nr. 39551027, nr. 39605619, nr. 39644214, nr. 39707589, nr. 39737546, nr. 39920622, nr. 30166175, nr. 30166176, nr. 30166177 și nr. 30212141, pentru produse și servicii din clasele 17, 19 și 37.

Decizia diviziei de anulare: respinge cererea de declarare a nulității înregistrării mărcii verbale comunitare.

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/21


Acțiune introdusă la 26 decembrie 2012 — Nemeco/OAPI — Coca-Cola (NU)

(Cauza T-549/12)

2013/C 63/42

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Nemeco (Paris, Franța) (reprezentant: E. Gaspar, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: The Coca-Cola Company (Atlanta, Statele Unite)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea deciziei pronunțate de Camera a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) la 16 octombrie 2012 (cauza R 266/2012-2),

obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: reclamanta.

Marca comunitară vizată: marca figurativă „NU” pentru produse din clasa 32 — înregistrarea internațională nr. 1 033 122 cu desemnarea Uniunii Europene.

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs.

Marca sau semnul invocat: înregistrarea nr. 5 386 081 a mărcii comunitare „NU YU” pentru produse din clasele 29, 30 și 32.

Decizia diviziei de opoziție: admite opoziția în întregime.

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/22


Acțiune introdusă la 21 decembrie 2012 — Oracle America/OAPI — Aava Mobile (AAVA MOBILE)

(Cauza T-554/12)

2013/C 63/43

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Oracle America, Inc. (Wilmington, Statele Unite) (reprezentant: M. Graf, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Aava Mobile Oy (Oulu, Finlanda)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea Deciziei Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne în cauza R 1205/2011-2 din 9 octombrie 2012;

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca comunitară vizată: marca verbală „AAVA MOBILE”, pentru produse și servicii din clasele 9, 38 și 42 — cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 8715385

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: reclamantul

Marca sau semnul invocat: marca comunitară înregistrată sub nr. 6551626 pentru produse și servicii din clasele 9, 16, 35, 37, 38, 41, 42 și 45

Decizia diviziei de opoziție: respinge opoziția în întregime

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/22


Acțiune introdusă la 21 decembrie 2012 — Royalton Overseas/OAPI — SC Romarose Invest (KAISERHOFF)

(Cauza T-556/12)

2013/C 63/44

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Royalton Overseas Ltd (Road Town, British Virgin Islands) (reprezentant: C. Năstase, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: SC Romarose Invest Srl (București, România)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea Deciziei Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) pronunțate la 4 octombrie 2012 și comunicate la 22 octombrie 2012 în cauza R 2535/2011-1.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: reclamanta

Marca comunitară vizată: marca figurativă „KAISERHOFF”, pentru produse din clasele 8 și 21 — cererea de înregistrare a unei mărci comunitare nr. 9 242 066

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca sau semnul invocat: înregistrarea în România cu nr. 110 809 a mărcii verbale „KAISERHOFF” pentru produse din clasele 11, 21 și 35

Decizia diviziei de opoziție: admite opoziția

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac

Motivele invocate: încălcarea normei 50 coroborată cu norma 20 alineatul (7) din Regulamentul nr. 2868/95, precum și a articolului 76 alineatul (1) și a articolului 42 alineatul (5) din Regulamentul nr. 2007/2009 al Consiliului.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/22


Acțiune introdusă la 17 decembrie 2012 — RiskMetrics Solutions/OAPI (RISKMANAGER)

(Cauza T-557/12)

2013/C 63/45

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: RiskMetrics Solutions LLC (New York, Statele Unite) (reprezentant: I. De Freitas, solicitor)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea în totalitate a deciziei atacate, astfel încât să se admită înregistrarea și publicarea mărcii comunitare nr. 9 446 881;

obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în cadrul prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marca verbală „RISKMANAGER” pentru produse și servicii din clasele 9, 35 și 42 — cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 9 446 881.

Decizia examinatorului: respinge cererea de înregistrare a mărcii comunitare.

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) literele (b) și (c) și a articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul nr. 207/209 al Consiliului.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/23


Acțiune introdusă la 21 decembrie 2012 — Kaatsu International/OAPI (KAATSU)

(Cauza T-567/12)

2013/C 63/46

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Kaatsu International Co. Ltd (Morningside Drive, Statele Unite) (reprezentant: M. Edenborough, QC)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea deciziei atacate a camerei;

obligarea pârâtului la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată efectuate de aceasta în cadrul prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: marca verbală „KAATSU” pentru produse și servicii din clasele 9, 10, 16, 28, 41 și 44 — cererea de înregistrare a mărcii comunitare nr. 10 179 547.

Decizia examinatorului: respinge cererea de înregistrare a mărcii comunitare.

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul nr. 207/209 al Consiliului.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/23


Acțiune introdusă la 17 decembrie 2012 — Golam/OAPI — Derby Cycle Werke (FOCUS extreme)

(Cauza T-568/12)

2013/C 63/47

Limba în care a fost formulată acțiunea: greaca

Părțile

Reclamantă: Sofia Golam (Atena, Grecia) (reprezentant: N. Trovas, dikigoros)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Derby Cycle Werke GmbH (Cloppenburg, Germania)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

admiterea prezentei acțiuni în vederea anulării Deciziei Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 16 octombrie 2012 în cauza R 2327/2011-4;

respingerea opoziției formulate și admiterea în totalitate a cererii de înregistrare a mărcii în cauză;

obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: reclamanta.

Marca comunitară vizată: marca figurativă „FOCUS extreme” pentru produse din clasele 5, 16 și 25 — marca comunitară nr. 8945487.

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs.

Marca sau semnul invocat: marca verbală germană „FOCUS” înregistrată sub nr. 2062620, pentru produse din clasa 25.

Decizia diviziei de opoziție: admite opoziția.

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/23


Acțiune introdusă la 27 decembrie 2012 — Marouf/Consiliul

(Cauza T-569/12)

2013/C 63/48

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Soulieman Marouf (Londra, Regatul Unit) (reprezentanți: V. Davies, Solicitor, T. Eicke, QC, A. Sander, Barrister, și R. Franklin, Solicitor)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

Anularea Deciziei 2012/739/PESC a Consiliului privind măsuri restrictive împotriva Siriei și de abrogare a Deciziei 2011/782/PESC (astfel cum a fost modificată) (denumită în continuare „decizia Consiliului”), în măsura în care aceasta îl privește pe reclamant;

anularea Regulamentului (UE) nr. 36/2012 al Consiliului din 18 ianuarie 2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 442/2011 (astfel cum a fost modificat) și/sau a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 944/2012 al Consiliului din 15 octombrie 2012 și/sau a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1117/2012 al Consiliului din 29 noiembrie 2012 de punere în aplicare a articolului 32 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria (denumite în continuare „regulamentele Consiliului”), în măsura în care acestea îl privesc pe reclamant;

anularea deciziei Consiliului cuprinse în scrisoarea din 30 noiembrie 2013 (nr. de înreg. SGS12/013373) potrivit căreia „reclamantul trebuie să rămână inclus pe lista persoanelor și entităților menționate în Anexele I și II la Decizia 2012/739/PESC și în Anexele II și IIa la Regulamentul (UE) nr. 36/2012 al Consiliului …” (denumită în continuare „decizia”);

obligarea Uniunii Europene la plata de despăgubiri către reclamant și,

obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În sprijinul acțiunii sale, reclamantul invocă trei argumente.

În primul rând, reclamantul susține că măsurile restrictive ce i-au fost aplicate sunt neîntemeiate și/sau că există o vădită eroare de apreciere în contextul lipsei vreunei legături logice între reclamant și persoanele avute în vedere de măsurile restrictive adoptate de Uniunea Europeană, și anume cei care sunt responsabili pentru represiunile violente asupra populației civile din Siria.

În al doilea rând, reclamantul susține că articolul 24 din Decizia 2012/739/PESC prin care i se împiedică intrarea sau tranzitarea teritoriului statelor membre este neîntemeiat, având în vedere drepturile pe care acesta le are în calitate de cetățean al Uniunii Europene potrivit articolului 20 alineatul (2) litera (a) și articolului 21 TFUE precum și potrivit Directivei 2004/38/CE.

În al treilea rând, reclamantul susține că decizia Consiliului echivalează cu o încălcare a drepturilor fundamentale protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, inclusiv respectarea demnității umane a reclamantului, dreptul la o bună administrare, dreptul la o cale de atac efectivă și la un proces echitabil, dreptul la prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare, dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului și a secretului comunicațiilor, libertatea de a desfășura o activitate comercială și dreptul său de proprietate.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/24


Acțiune introdusă la 28 decembrie 2012 — Matrix Energetics International/OAPI (MATRIX ENERGETICS)

(Cauza T-573/12)

2013/C 63/49

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Matrix Energetics International, Inc. (Lynnwood, Statele Unite) (reprezentant: R. Böhm, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea Deciziei Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 25 octombrie 2012 în cauza R 56/2012-4;

obligarea Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară vizată: Marca verbală „MATRIX ENERGETICS” pentru servicii din clasa 41 — înregistrarea internațională nr. W 995 247

Decizia examinatorului: refuză protecția înregistrării internaționale care desemnează Uniunea Europeană

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac

Motivele invocate: încălcarea articolului 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/24


Acțiune introdusă la 30 decembrie 2012 — Comisia/Siemens

(Cauza T-579/12)

2013/C 63/50

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: R. Lyal și W. Mölls, agenți)

Pârâtă: Siemens AG (München, Germania)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

obligarea Siemens AG la plata către reclamantă a sumei de 671 234 euro, majorată cu dobânzi la o rată cu 5 % mai mare decât rata de bază prevăzută la articolul 247 din Codul civil german (BGB) de la data introducerii acțiunii;

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta arată că, potrivit contractului încheiat cu pârâta, are dreptul să solicite despăgubiri pentru costurile suplimentare aferente retragerii întârziate a echipamentelor puse la dispoziție. O asemenea despăgubire ar trebui plătită și conform legii germane, care este legea aplicabilă contractului, și anume conform articolelor 304, 280 și 286 din Codul civil german.


Tribunalul Funcției Publice

2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/26


Acțiune introdusă la 19 decembrie 2012 — ZZ/Comisia

(Cauza F-155/12)

2013/C 63/51

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: ZZ (reprezentanți: S. Rodrigues, A. Tymen, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Obiectul și descrierea litigiului

Anularea deciziei de a nu îl include pe reclamant în lista de rezervă a procedurii de selecție EPSO/AD/125/11.

Concluziile reclamantului

Anularea Deciziei EPSO din 19 septembrie 2012;

dacă este cazul, anularea Deciziei EPSO din 28 iunie 2012;

cu titlu subsidiar, repararea prejudiciului suferit.

în orice caz, obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/26


Acțiune introdusă la 26 decembrie 2012 — ZZ/ECDC

(Cauza F-159/12)

2013/C 63/52

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: ZZ (reprezentant: V. Kolias, avocat)

Pârât: Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC)

Obiectul și descrierea litigiului

Anularea deciziei de concediere a reclamantului și obligarea la reintegrarea acestuia în cadrul serviciului, precum și plata către acesta a diferenței dintre toate remunerațiile pe care le-ar fi primit de la data aplicării deciziei contestate și compensația financiară pe care a primit-o

Concluziile

anularea deciziei atacate a ECDC din 24.2.2012 privind concedierea reclamantului și obligarea, în consecință, a ECDC la reintegrarea sa în cadrul serviciului, în temeiul articolului 266 TFUE, precum și plata către acesta a diferenței dintre toate remunerațiile pe care le-ar fi primit de la data aplicării deciziei contestate, cu dobânzile aferente la rata aplicată de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru operațiunile sale principale de refinanțare aplicabile în perioada vizată, la care se adaugă două puncte procentuale, și compensația financiară pe care a primit-o și indemnizația de șomaj pe care o va primi până la reintegrare;

anularea scrisorii din 18.9.2012 transmise de șeful Unității OCS din cadrul ECDC prin care se respinge plângerea administrativă a reclamantului împotriva deciziei atacate, în măsura în care scrisoarea respectivă produce efecte juridice autonome;

obligarea ECDC la plata cheltuielilor de judecată.


2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/26


Acțiune introdusă la 26 decembrie 2012 — ZZ/Comisia

(Cauza F-160/12)

2013/C 63/53

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamant: ZZ (reprezentant: F. A. Rodriguez-Gigirey Perez, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Obiectul și descrierea litigiului

Anularea deciziei de a-l exclude pe reclamant de pe lista de rezervă a concursului EPSO/AD/206-207/11 — Administratori

Concluziile reclamantului

Constatarea faptului că diploma care însoțește candidatura reclamantului îndeplinește condițiile stabilite în anunțul de concurs general EPSO/AD/206-207/11 — Administratori;

anularea deciziei care i-a fost notificată la 29 septembrie 2012, emisă de autoritatea competentă, în temeiul căreia s-a respins contestația reclamantului privind valabilitatea diplomei universitare pentru admiterea la concursul general;

în consecință, constatarea dreptului reclamantului de a fi inclus pe lista de rezervă pentru ocuparea de posturi a concursului EPSO/AD/206-207/11- AD5/AD7 — Administratori în domeniul economiei, Jurnalul Oficial C 82 A din 16 martie 2011, pentru o perioadă de valabilitate suficientă, echivalentă cu aceea pentru candidații care au fost incluși inițial pe această listă, inclusiv redeschiderea listei în ipoteza în care aceasta va fi expirat la data pronunțării hotărârii.

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.


Top