INT/1062

Consolidarea securității cercetării

AVIZ

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum

Propunerea de recomandare a Consiliului privind consolidarea securității cercetării

[COM(2024) 26 final – 2024/0012 (NLE)]

Raportor: Stefano PALMIERI

1.Concluzii și recomandări

1.1Comitetul Economic și Social European (CESE) salută propunerea de recomandare a Consiliului privind consolidarea securității în domeniul internaționalizării cercetării și al inovării tehnologice și este de acord că este necesar să fie promovată îmbunătățirea conștientizării în rândul statelor membre (SM) cu privire la această chestiune, angajându-se în același timp să îmbunătățească coordonarea activităților statelor membre.

1.2CESE consideră că piatra de temelie a cercetării este deschiderea sa și diseminarea cunoștințelor atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Ca atare, deși înțelege vulnerabilitatea sectorului de cercetare și inovare în fața posibilelor ingerințe nocive ale actorilor statali și nestatali în unele activități de cooperare internațională în domeniul cercetării și inovării, Comitetul consideră că ar trebui găsit un echilibru just între nevoia de securitate și necesitatea de a menține o deschidere internațională în acest sector.

1.3CESE consideră că, în cadrul cercetării și inovării, măsurile de asigurare a securității nu trebuie să intre niciodată în conflict cu afirmarea autonomiei depline și a libertății de cercetare. În opinia CESE, este esențial să se garanteze că principiul libertății însoțite de responsabilitate a actorilor din domeniul cercetării și inovării este transpus printr-o autoguvernare eficace, eficientă și transparentă a sectorului.

1.4CESE speră că autonomia deplină a cercetării și inovării se va dezvolta într-un cadru uniform și coerent în toate statele membre ale UE.

1.5CESE consideră că trebuie asigurată o guvernanță verticală și orizontală pe mai multe niveluri, care să asigure evaluarea atentă a riscurilor și să identifice acțiuni eficace de asigurare a respectării legii în diferite activități de cercetare, inovare, învățământ superior și formare. Ca atare, CESE speră ca, pe lângă coordonarea cu celelalte structuri naționale de sprijin, Centrul european de expertiză în domeniul securității cercetării să dezvolte o activitate fundamentală de platformă de colectare și partajare a documentației privind activitățile legate de obligațiile de diligență, de evaluarea riscurilor și de posibilele situații de alertă, cu respectarea deplină a transparenței reciproce între operatorii din sectorul cercetării și inovării. De asemenea, Centrul va trebui să organizeze cursuri de formare și perfecționare profesională în domeniul securității cercetării.

1.6Deși se așteapta la orientări mai specifice în recomandare pentru a sprijini activitățile operatorilor din domeniul cercetării și inovării în următoarele cadre de acțiune: i) procesul de diligență; ii) crearea de profiluri de risc și iii) elaborarea unor memorandumuri de înțelegere cu organizații internaționale care sunt parteneri în domeniul cercetării și inovării, CESE consideră că acest neajuns poate fi rezolvat mai târziu prin activitatea viitoare a Centrului european de expertiză în domeniul securității cercetării.

1.7În opinia CESE, obiectivul de a asigura cooperarea internațională pentru cercetare și inovare nu ar trebui să ducă niciodată la practici discriminatorii și/sau vexatorii împotriva operatorilor din domeniul cercetării și inovării sau să intre în conflict cu drepturile lucrătorilor și cu protecția condițiilor de muncă ale lucrătorilor din UE angajați în sectorul cercetării și inovării.

1.8CESE consideră că operatorilor din cadrul acestui sector ar trebui să li se ofere cursuri adecvate pentru a asigura metodologii de internaționalizare responsabilă a cercetării și o evaluare în cunoștință de cauză a riscurilor în materie de securitate în domeniul cercetării și inovării.

1.9CESE este dispus să organizeze reuniuni tematice cu Centrul european de expertiză în domeniul securității cercetării, cu operatorii din domeniul cercetării și inovării, cu organizațiile societății civile și cu partenerii sociali din categoriile relevante.

1.10CESE consideră că, pentru a asigura o mai mare securitate în domeniul cercetării și inovării, vor fi necesare următoarele: i) protejarea proprietății intelectuale a inovațiilor – finanțate prin investiții în cercetare și inovare – și asigurarea securității naționale; ii) extinderea examinării investițiilor străine directe la întreprinderile care fac obiectul fuzionării și achizițiilor în cele zece sectoare critice și în producțiile cu dublă utilizare.

2.Observații generale

2.1CESE consideră că, din cauza recentelor schimbări geopolitice, posibilele amenințări hibride din partea actorilor statali și nestatali au indus necesitatea afirmării unei strategii autonome deschise a UE, aplicată nu doar în domeniul apărării și securității, ci și în alte domenii: economie (finanțe, industrie, comerț), energie, cercetare și inovare tehnologică, tehnologia informației și a comunicării, rețele etc. În acest context, CESE consideră că consolidarea securității în internaționalizarea cercetării și inovării este un obiectiv de absolută importanță pentru a garanta funcționarea efectivă a ecosistemului de reziliență globală al UE 1 .

2.2CESE este de acord că însăși natura cercetării și inovării, bazată pe deschiderea și difuzarea liberă a cunoștințelor – inclusiv prin internaționalizarea sa – este factorul de succes care garantează dezvoltarea constantă a acestui sector, dar recunoaște totodată punctul său vulnerabil, deoarece poate expune sectorul cercetării și inovării la interferențe răuvoitoare și utilizări necorespunzătoare. Din acest motiv, CESE consideră că măsurile puse în aplicare ar trebui să asigure un echilibru just între cerințele de securitate și necesitatea de a menține o deschidere internațională a cercetării și inovării.

2.3CESE consideră că măsurile de asigurare a securității în sectorul cercetării și inovării nu trebuie să submineze niciodată principiul autonomiei și libertății de cercetare și este de acord cu afirmația din propunere, că „responsabilitatea pentru cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării revine [...] instituțiilor de învățământ superior și altor organizații care desfășoară activități de cercetare” și, în acest context, CESE trebuie să afirme întotdeauna principiul „libertății însoțite de responsabilitate” în cazul operatorilor din domeniul cercetării și inovării, printr-o autoguvernare efectivă, eficientă și transparentă a actorilor din acest domeniu.

2.4CESE salută propunerea de consolidare a securității în domeniul internaționalizării cercetării și inovării, printr-o mai bună coordonare a activităților desfășurate în diversele state membre. CESE consideră că recomandarea Consiliului este instrumentul adecvat pentru ca toate statele membre să înceapă să conștientizeze efectiv această problemă și, în același timp, să asigure o coordonare eficace a măsurilor puse în aplicare. CESE speră că, prin intermediul raportului bienal din 2027, va fi posibil să se evalueze dacă poate fi elaborată o inițiativă obligatorie din punct de vedere juridic – o directivă sau un regulament – pentru a asigura o abordare uniformă, eficientă și coerentă în întreaga UE.

2.4.1Pentru a asigura o consolidare reală a cercetării și inovării, toate statele membre, fără excepție, ar trebui să garanteze aceleași niveluri de siguranță pentru a evita un efect de domino periculos în cazul în care unele state membre nu sunt la fel de conștiente de riscuri și nu pun în aplicare aceleași standarde de siguranță.

2.5CESE consideră că trebuie asigurată o guvernanță verticală și orizontală pe mai multe niveluri (național, regional și al UE), cu structuri naționale de sprijinire a securității în cercetare și inovare, instituții superioare de învățământ, institute publice și private de cercetare, organisme naționale de finanțare, sindicate de ramură, agenții naționale de securitate etc. Acestea vor trebui să poată asigura o evaluare atentă a riscurilor și să identifice măsuri eficace de asigurare a respectării legislației în diverse activități de cercetare, inovare, învățământ superior și formare. În acest context, CESE speră că Centrul european de expertiză în domeniul securității cercetării va asigura coordonarea guvernanței verticale pe mai multe niveluri, asigurând coerența acțiunilor puse în aplicare de statele membre printr-o abordare uniformă și coerentă, prin stabilirea unor principii și responsabilități clare în cadrul comunității de cercetare și inovare.

2.5.1Deși este respectată pe deplin autonomia actorilor care pun în aplicare cercetarea și inovarea, CESE se întreabă – inclusiv pentru a asigura stabilirea unei abordări unice și cuprinzătoare a securității cercetării și inovării – dacă Consiliul nu ar trebui să mai ofere statelor membre indicații mai precise (orientări, mai degrabă decât indicații de principiu), atât cu privire la sarcinile și funcțiile Centrului european de expertiză în domeniul securității cercetării și ale structurilor naționale de sprijin, cât și la criteriile de elaborare a planurilor naționale de acțiune, astfel încât acestea să funcționeze în același cadru de referință.

2.5.2CESE s-ar fi așteptat ca recomandarea să ofere orientări mai specifice: 

2.5.2.1pentru a sprijini obligațiile de diligență și crearea de profiluri de risc aferente:

a)ale organizațiilor cu sediul în UE care participă la activități de cercetare și dezvoltare;

b)ale organizațiilor internaționale partenere;

c)ale țării de origine a partenerului internațional;

d)ale celor patru domenii tehnologice critice de cercetare și inovare care fac obiectul cooperării internaționale (în prezent: semiconductorii avansați; inteligența artificială; tehnologii cuantice și biotehnologii) și ale producțiilor cu dublă utilizare;

2.5.2.2pentru a elabora memorandumuri de înțelegere cu organizații internaționale partenere în activitatea de cercetare și inovare, astfel încât să fie protejată libertatea academică, reciprocitatea și acordurile privind gestionarea patrimoniului intelectual și transferul ilicit de cunoștințe și tehnologie.

2.5.3Deși este adevărat că deciziile privind evaluarea riscurilor și/sau private vor fi adoptate în autonomie deplină de organismele publice naționale implicate în cercetare și dezvoltare, CESE consideră că acestea trebuie totuși puse în aplicare într-un cadru de referință coerent și uniform, care nu poate fi oferit decât la nivelul UE.

2.5.4Pentru CESE, obligațiile de diligență și stabilirea profilului de risc, care vor fi îndeplinite, în deplină autonomie, de actorii din domeniul cercetării și inovării din fiecare stat membru pentru a neutraliza riscurile de utilizare necorespunzătoare a internaționalizării cercetării și inovării, vor juca un rol esențial. Din acest motiv, CESE regretă că – în recomandarea Consiliului – nu au fost elaborate instrumente specifice (chestionare, liste de verificare etc.) și propuneri de bune practici care să-i sprijine pe actorii din domeniul cercetării și inovării în activitățile lor de diligență necesară și de evaluare a riscurilor 2 .

2.6CESE consideră că obiectivul legitim de a garanta siguranța cooperării internaționale în domeniul cercetării și inovării nu ar trebui să inducă niciodată practici discriminatorii și/sau vexatorii împotriva operatorilor din domeniul cercetării și inovării. De aceea, CESE consideră că obiectivul de sporire a siguranței în domeniul cercetării și inovării nu ar trebui să intre niciodată în conflict cu dreptul muncii și cu protejarea condițiilor de muncă ale lucrătorilor din sectorul cercetării și inovării în UE. De asemenea, CESE consideră că operatorilor din cadrul acestui sector ar trebui să li se ofere cursuri adecvate pentru a asigura metodologii de internaționalizare responsabilă a cercetării și o evaluare în cunoștință de cauză a riscurilor în materie de securitate în domeniul cercetării și inovării.

2.7CESE avertizează cu privire la utilizarea oricărui mijloc de consolidare a securității în domeniul cercetării și inovării pentru a introduce practici protecționiste în legătură cu produsele și serviciile UE.

2.8CESE este de acord că o evaluare a impactului propunerii este complet inutilă în prezent, deoarece propunerea trebuie testată în raport cu măsurile rezultate puse în aplicare de statele membre (în planurile naționale și în centrele naționale de sprijin pentru siguranță în domeniul cercetării și inovării) și de operatorii din acest sector. Din acest motiv, CESE consideră că rapoartele bienale privind abordarea globală a cercetării și inovării vor fi utile pentru monitorizarea și evaluarea consolidării securității în domeniul cercetării și inovării.

3.Provocări și problematici

3.1Pentru CESE, capacitatea reală la nivelul UE de a evalua riscurile concrete și identificabile la care este expusă internaționalizarea cercetării și inovării este esențială pentru a putea lua măsuri de atenuare a riscurilor.

3.2În acest context special, stabilirea profilului de risc este activitatea esențială de atenuare a riscurilor din domeniul cercetării și inovării și, din acest motiv, considerăm că sunt necesare clarificări suplimentare cu privire la diferiții factori de risc. CESE consideră că, în cadrul acestei activități, instituțiile de învățământ superior și actorii din domeniul cercetării vor trebui să țină seama în mod corespunzător de riscurile cooperării internaționale în domeniul cercetării și inovării:

a)riscuri care ar putea submina funcționarea reală a ecosistemului global de reziliență al UE și al statelor sale membre;

b)riscuri legate de consolidarea arsenalelor militare străine sau de slăbirea capacității militare a UE;

c)riscuri legate de combaterea proliferării armelor de distrugere în masă;

d)riscuri legate de activități teroriste;

e)riscuri legate de cele zece sectoare tehnologice critice și de produse cu dublă utilizare;

f)riscuri corelate cu disponibilitatea și cercetarea în domeniul materiilor prime critice.

3.3CESE este conștient că, în domeniul securității cercetării și inovării, evaluarea riscurilor trebuie efectuată întotdeauna de la caz la caz și în mod independent de către instituțiile de învățământ superior și organizațiile publice și private care desfășoară activități de cercetare și inovare. În opinia CESE, în cadrul evaluării de la caz la caz, riscurile ocazionate în cadrul cooperării internaționale în domeniul cercetării și inovării ar trebui să fie însoțite în mod corespunzător de o evaluare adecvată a riscurilor de necooperare.

3.4CESE consideră că printre competențele Centrului european de expertiză în domeniul securității cercetării se numără stabilirea cât mai curând posibil a unor orientări pentru cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării. De asemenea, Centrul ar trebui:

a.să organizeze reuniuni periodice de coordonare cu celelalte 27 centre naționale de sprijin pentru securitate din cadrul C&I, pentru a asigura o strategie uniformă și coordonată de intervenție pentru atenuarea riscurilor în UE;

b.să dezvolte și să actualizeze o bază de date cu informații pe sectoare și țări critice/problematice sau care nu împărtășesc aceeași viziune 3 , cu care cooperarea în domeniul cercetării și inovării ar putea induce probleme grave în ce privește securitatea cercetării și inovării (de exemplu, TIM pentru produsele cu dublă utilizare 4 , Defence Universities Tracker pentru China al ASPI (Australian Strategic Policy Institute) 5 , Iran Watch 6 , listele furnizate de Academic Freedom Index in the World 7 și indicele privind statul de drept al proiectului World Justice Project 8 etc.) pentru a sprijini activitățile legate de obligațiile de diligență ale organismelor de cercetare și inovare din statele membre prin intermediul site-ului său web;

c.să îndeplinească funcția de platformă de colectare și partajare a documentației privind activitățile legate de obligațiile de diligență și de evaluare a riscurilor, astfel încât toți actorii europeni din domeniul cercetării și inovării să poată beneficia de cunoștințele din această documentație;

d.să raporteze și să partajeze situațiile de alertă în cazurile în care au avut loc încălcări ale securității în sectorul de cercetare și inovare din statele membre;

e.să cartografieze finanțarea primită din partea țărilor din afara UE pentru fiecare instituție de învățământ superior și pentru organizațiile publice și private care desfășoară activități de cercetare și inovare;

f.să-și asume un rol de platformă de schimb de cunoștințe prin transmiterea de informații privind experiențele atât din statele membre, cât și din alte țări (inclusiv despre securitate cibernetică), prin evidențierea celor mai bune practici care trebuie luate în considerare 9 ;

g.să organizeze cursuri de formare și perfecționare profesională în domeniul siguranței în sectorul de cercetare și inovare pentru diferiții operatori;

h.să asigure organizarea regulată de către operatorii din sector a unor grupuri de reflecție, mese rotunde, seminare etc., pentru a asigura schimbul de idei și practici de consolidare a cercetării și inovării în UE.

3.5CESE consideră că domeniul de aplicare al securității în cercetare și inovare ar trebui să acopere nu numai cele patru domenii tehnologice critice pentru securitatea economică a UE, ci și celelalte șase domenii enumerate în anexa la recomandarea Comisiei 10 : Tehnologii avansate de conectivitate, de navigație și digitale; Tehnologii avansate de detectare; Tehnologii spațiale și de propulsie; Tehnologii energetice; Robotică și sisteme autonome; Materiale avansate, tehnologii de fabricație și reciclare.

3.6CESE consideră că activitățile de cooperare internațională în domeniul cercetării și inovării ar trebui să se bazeze pe o mobilitate echitabilă a lucrătorilor și să fie ghidate de respectarea deplină a Codului european de conduită pentru integritatea cercetării 11 și a Declarației de la Bonn privind libertatea cercetării științifice 12 , asigurând menținerea și consolidarea în continuare a unor standarde înalte de cercetare și inovare în Uniunea Europeană.

3.7CESE este de acord că cooperarea internațională a studenților și profesorilor din afara UE este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea cunoștințelor sectorului de cercetare și inovare europeană. Din acest motiv, în contextul internaționalizării responsabile a cercetării și inovării, orice evaluare a riscurilor în domeniul colaborării internaționale (studenți, cercetători și profesori) trebuie să fie în primul rând responsabilitatea instituțiilor de învățământ superior și a organizațiilor publice și private care desfășoară activități de cercetare și inovare, evitând orice formă de discriminare arbitrară din motive de: sex, origine etnică, religie, opinii politice, handicap, vârstă, orientare sexuală, condiții personale și sociale.

3.8CESE consideră că, în relațiile cu alte țări din afara UE, securitatea în domeniul cercetării și inovării ar trebui garantată prin respectarea principiilor reciprocității și transparenței, asigurând condiții normale de concurență echitabile pentru toți actorii din domeniul cercetării și inovării și pentru țările interesate în cooperare internațională.

3.9CESE consideră că autonomia domeniului cercetării și interacțiunile sale cu alte entități (ministere, agenții naționale de securitate, organisme militare etc.), deși necesită definirea clară a responsabilităților și competențelor în lanțul de comandă și control, trebuie să fie întotdeauna ghidate de „principiul autonomiei și libertății de cercetare în materie de responsabilitate”, printr-o autoguvernare eficace, eficientă și transparentă a operatorilor din acest sector.

3.10CESE consideră că ar trebui evaluate cu atenție riscurile asociate internaționalizării în domeniul cercetării și inovării în țările din afara UE pentru care cercetarea civilă nu este separată de cea militară.

3.11În opinia CESE, acțiunile menite să asigure consolidarea securității în domeniul cercetării și inovării ar trebui privite ca o intervenție structurată și nu ca o măsură extraordinară cu caracter temporar.

3.12CESE consideră că consolidarea securității în domeniul cercetării și inovării ar trebui pusă în aplicare printr-o coordonare strânsă a monitorizării și analizei investițiilor străine directe, astfel încât să fie însoțită de consolidarea adecvată a securității cibernetice. Și în acest caz, cooperarea ce trebuie realizată prin intermediul guvernanței pe mai multe niveluri va face posibilă asumarea unor niveluri adecvate de securitate, capabile să consolideze structurile informatice ale diverșilor actori din domeniul cercetării și inovării, prin metodele pe care fiecare le va considera cele mai adecvate: echipamente certificate din perspectiva securității cibernetice, modelul „zero încredere”, securitate bazată pe mai multe niveluri („defense in depth”) etc.

3.13CESE consideră și că, în domeniul securității cercetării și inovării, ar trebui să se prevadă și implementarea unor garanții pentru întreprinderile private cu activități în cele zece sectoare tehnologice critice și pentru producția cu dublă utilizare. În acest context, vor fi necesare următoarele: i) protejarea proprietății intelectuale a inovațiilor – finanțate prin investiții în cercetare și inovare – care poate asigura securitatea națională; ii) extinderea examinării investițiilor străine directe la întreprinderile care fac obiectul fuzionării și achizițiilor în cele zece sectoare critice și în producțiile cu dublă utilizare.

Bruxelles, 27 iunie 2024.

Președinta Secțiunii pentru piața unică, producție și consum

Sandra PARTHIE

_____________

(1)     JRC129019 .

(2)    De exemplu, ARMA, UKRI Research Innovation, UKRI Research England, Due Diligence Questionnaire .

(3)    Țări care încalcă normele și principiile recunoscute la nivel internațional, cum ar fi: Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO), statul de drept, libertatea academică și independența persoanelor și organizațiilor față de ingerințele statului.

(4)     https://knowledge4policy.ec.europa.eu/text-mining/tim-dual-use_en .

(5)     https://unitracker.aspi.org.au .

(6)     https://www.iranwatch.org .

(7)     https://doi.org/10.25593/open-fau-405 .

(8)    World Justice Project (WJP),  Rule of Law Index® 2023 report (Raport: Indicele® din 2023 privind statul de drept).

(9)    De exemplu, Marwaha, S., Timlin, J., Dickson, L., Kagiri-Kalanzi, E., Johnson, J., martie 2024, Complex Collaborations. Efficiency, Equity, Quality and Security in International Research [Colaborări complexe. Eficiență, echitate, calitate și siguranță în cercetarea internațională], Raport final al ARMA.

(10)    Recomandarea nr. 2023/2113 a Comisiei.

(11)    ALLEA, The European Code of Conduct for Research Integrity (Codul de conduită european pentru integritatea cercetării) – Ediție revizuită, 2023, Berlin.

(12)    Declarația de la Bonn privind libertatea cercetării științifice, adoptată la Conferința ministerială privind Spațiul european de cercetare din 20 octombrie 2020, Bonn.