REX/598

Importanța instituționalizării dialogului civil și social
în țările candidate și în țările partenere ale UE

AVIZ

Secțiunea pentru relații externe

Importanța instituționalizării dialogului civil și social
în țările candidate și în țările partenere ale UE

(aviz din proprie inițiativă)

Raportori: Dumitru FORNEA

Decebal-Ștefăniță PĂDURE

Ionuț SIBIAN

1.Concluzii și recomandări

1.1O societate civilă independentă și dinamică este vitală pentru democrație, pentru protejarea drepturilor și libertăților fundamentale și pentru combaterea mișcărilor extremiste care se află în ascensiune și pun sub semnul întrebării valorile UE. Societatea civilă organizată, bazată pe valorile democratice, acționează în interes public, asigurând medierea între autorități și cetățeni, făcând auzită vocea unor grupuri sociale diverse, inclusiv a grupurilor vulnerabile. Ea oferă o platformă pentru activismul pașnic, pentru reprezentarea intereselor și pentru apărarea drepturilor, consolidând angajamentul și responsabilitatea democratică.

1.2Pornind de la domeniul de aplicare al propunerilor sale anterioare referitoare la dialogul civil 1 și la dialogul social 2 , CESE reafirmă importanța instituționalizării dialogului civil și social și în țările candidate la UE și în țările partenere ale UE 3 , cu următoarele obiective detaliate:

1.3Pentru a atinge aceste obiective, CESE recomandă următoarele acțiuni preliminare concrete:

1.4CESE recomandă ca atât partenerii sociali, cât și organizațiile societății civile să aibă statut de membru în cadrul consiliilor economice și sociale (CES-uri). În statele în care la activitatea CES˗ului existent participă numai partenerii sociali ar trebui instituite alte canale/platforme de dialog civil.

2.Context general

2.1Dialogul civil și social este un pilon fundamental al modelului european de guvernanță participativă. În ultimele decenii, acest dialog a contribuit în mod semnificativ la consolidarea democrațiilor în statele membre ale UE și a jucat un rol esențial în promovarea unei dezvoltări socioeconomice durabile, echitabile și favorabile incluziunii.

2.2Dialogul social instituționalizat la nivel european a fost reglementat din punct de vedere juridic prin semnarea, la 25 martie 1957, a Tratatelor de la Roma de către statele fondatoare ale Comunității Economice Europene. În același an, în siajul acestor tratate, a fost înființat Comitetul Economic și Social European (CESE), ca principal organ consultativ european care să fie „o punte între instituțiile comunitare și societatea civilă organizată”.

2.3În Titlul X al Tratatului – Politica socială – se face referire la dialogul social și civil și la consultarea Comitetului Economic și Social European (articolele 151, 152, 153, 154 și 155). De exemplu, articolul 152 din TFUE prevede: „Uniunea recunoaște și promovează rolul partenerilor sociali la nivelul său, ținând seama de diversitatea sistemelor naționale. Aceasta facilitează dialogul dintre partenerii sociali, respectându-le autonomia.”

2.4Pe măsură ce se extind relațiile Uniunii Europene cu țările candidate și cu țările partenere din regiunile estice și sudice, este necesar să se consolideze dialogul civil și social ca parte integrantă a proceselor de integrare și cooperare. În avizele sale anterioare, CESE a subliniat că dialogul social structurat este un factor esențial pentru succesul politicilor de dezvoltare, de coeziune socială și de democratizare din aceste țări 4 .

2.5Dialogul social

2.6Organizația Internațională a Muncii (OIM) definește dialogul social ca incluzând toate tipurile de negocieri, consultări sau schimburi de informații care au loc între reprezentanții guvernelor, organizațiile patronale și sindicate sau în rândul acestora pe teme de interes comun legate de politica socială și economică. Acesta poate exista ca proces tripartit, guvernul fiind una dintre părți, sau poate consta în relații bipartite între lucrători și conducere. Dialogul social joacă un rol esențial în influențarea politicilor economice, sociale și de ocupare a forței de muncă și în promovarea convergențelor în ceea ce privește condițiile de viață și de muncă. Procesul de negociere colectivă este un instrument esențial al dialogului social, care vizează garantarea unor condiții de muncă decente și a justiției la locul de muncă.

Dialogul civil

2.7Deși nu a fost adoptată o definiție universală a dialogului civil, acesta este recunoscut pe scară largă drept o componentă-cheie a activității pe care organizațiile societății civile (OSC-uri) o desfășoară pentru ca vocile cetățenilor să fie auzite în procesul decizional. Componenta sectorială, componenta transversală și componenta orizontală a dialogului civil promovează colaborarea și incluziunea în guvernanța publică, sporind legitimitatea și responsabilitatea politicilor. Acest lucru se realizează prin două dimensiuni complementare: 1) dialogul dintre diferite OSC-uri pentru a face schimb de opinii și expertiză și 2) dialogul structurat dintre OSC-uri și instituțiile guvernamentale pentru a garanta că în procesul de elaborare a politicilor sunt luate în considerare opiniile unor grupuri sociale diverse.

3.Observații generale

3.1În multe țări candidate și partenere, dialogul civil și social rămâne fragmentat și nu este reglementat la nivel instituțional, ceea ce afectează capacitatea țărilor respective de a elabora politici publice coerente și favorabile incluziunii. În absența unor structuri instituționale clare, implicarea societății civile și a partenerilor sociali în procesul decizional este limitată și inegală, ceea ce duce la neîncredere în procesele democratice și la dezangajarea cetățenilor.

3.2CESE subliniază distincția clară dintre dialogul social, care este consacrat la articolele 151-155 din TFUE și implică parteneri sociali (organizații patronale și sindicate), și dialogul civil, care este prevăzut la articolul 11 din TFUE și include o gamă mai largă de actori din societatea civilă organizată. Cele două forme de dialog sunt complementare, dar diferite în ceea ce privește scopul, actorii și cadrele instituționale.

3.3Un dialog civil și social structurat și bine instituționalizat este esențial pentru asigurarea stabilității, a memoriei instituționale, a dezvoltării economice și a coeziunii sociale în țările candidate/partenere. Prin promovarea și sprijinirea unor astfel de construcții instituționale, Uniunea Europeană și statele membre își pot consolida rolul de parteneri de încredere și pot sprijini procesele democratice din aceste țări, contribuind la o integrare mai ușoară și mai durabilă în familia europeană în cadrul proceselor de extindere, dar și în relația cu alte țări partenere, pentru care conceptul de dialog civil și social instituționalizat ar putea servi drept sursă de inspirație.

3.4În plus, președintele CESE a lansat recent o inițiativă pentru implicarea mai activă a țărilor candidate în activitățile CESE. Scopul inițiativei este să se garanteze că aceste țări pot beneficia de expertiza și experiența statelor membre ale UE, în special în ceea ce privește promovarea unor economii competitive prin dialog social și o mai mare implicare a societății civile. Prin integrarea timpurie a țărilor candidate în aceste procese, CESE contribuie nu numai la pregătirea lor pentru aderarea la UE, ci și la crearea unor economii reziliente, care să poată concura la scară mondială, menținând în același timp standarde sociale ridicate.

3.5În acest context, instituționalizarea dialogului civil și social devine un factor-cheie nu numai al progresului social și democratic, ci și al performanței economice, contribuind astfel la alinierea țărilor candidate și partenere la standardele UE și ale ONU și la obiectivele acestora în materie de competitivitate.

3.6În unele țări candidate în care nu există astfel de organisme, procesul de evaluare a posibilității de a înființa un consiliu economic și social sau un organism similar la nivel național a început deja, iar expertiza CESE și a altor organizații asemănătoare din statele membre ar fi foarte utilă pentru analiza nevoilor și pentru finalizarea proceselor legislative și administrative legate de această construcție instituțională.

3.7Prin înființarea de consilii economice și sociale în țările candidate și în unele țări partenere în care nu există astfel de consilii, s-ar putea facilita o cooperare sporită și o mai bună sincronizare între acțiunile UE și interesele societății civile organizate din aceste țări.

3.8Instituționalizarea dialogului social și civil ajută organizațiile societății civile și partenerii sociali să fie tratați cu respect și să beneficieze în mod organizat, eficient și transparent de resursele financiare publice alocate proceselor de dialog civil și social la nivel local, regional, național sau european și chiar la un nivel mai larg.

3.9Crearea unui consiliu economic și social acolo unde nu există ar permite, de asemenea, existența unui corp de funcționari publici profesioniști în anumite domenii, care să elaboreze avize și recomandări aprobate prin consens de părțile societății civile, asigurând îmbunătățirea proiectelor de documente elaborate de autoritățile publice și eliminarea litigiilor sociale.

3.10Partenerii sociali (sindicatele și organizațiile patronale) și reprezentanții altor organizații ale societății civile care vor face parte din consiliul economic și social sau dintr-un organism similar ar beneficia de:

4.Observații specifice

4.1Instituționalizarea dialogului social și civil se poate realiza în diverse structuri organizaționale, respectând particularitățile fiecărui stat și ținând seama de interesele și aspirațiile organizațiilor societății civile și ale partenerilor sociali, dar și de bunele practici la nivel european și internațional din acest domeniu.

4.2CESE consideră că instituționalizarea dialogului civil și social accelerează integrarea țărilor candidate în modelul social european, pe baza reprezentativității și a diversității partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile, precum și pe baza implicării acestora în procesele decizionale publice.

4.3CESE observă că consiliile economice și sociale și alte forme de dialog civil și social instituționalizat contribuie semnificativ la consolidarea modelului de guvernanță și a democrației participative și joacă un rol esențial în promovarea unei dezvoltări socioeconomice durabile, echitabile și incluzive.

4.4CESE subliniază nevoia de a se consolida dialogul civil și social ca parte a proceselor de integrare și cooperare între țările candidate și statele membre. Dialogul civil și social structurat este un factor esențial pentru succesul politicilor de dezvoltare durabilă, de coeziune socială și de democratizare din aceste țări.

4.5Dialogul social, în special în forma sa tripartită, implică o interacțiune structurată între guverne, organizații patronale și sindicate, axându-se în principal pe piața forței de muncă, condițiile de muncă și politicile economice. Spre deosebire de acesta, dialogul civil cuprinde o gamă mai largă de actori, iar organizațiile societății civile (OSC-uri) participă la un proces de guvernanță participativă alături de alte trei părți interesate principale: autoritățile publice, instituțiile politice și, în unele cazuri, actorii economici și sociali. Deși distincte, aceste două forme de dialog sunt complementare și constituie piloni esențiali ai legitimității democratice și ai unui proces de elaborare a politicilor favorabil incluziunii în cadrul UE.

4.6Consultarea instituționalizată și structurată asigură pacea socială și un mediu social și economic favorabil dezvoltării și modernizării în țările candidate sau partenere, atât prin risipirea tensiunilor sociale acumulate, prin dialog și negociere, cât și prin crearea condițiilor pentru elaborarea și menținerea unui cadru juridic și instituțional predictibil pentru cetățeni și actori economici din țară și din străinătate.

4.7CESE observă că, prin integrarea dialogului civil și social instituționalizat în toate deciziile legislative și de politică publică al căror impact social, economic și de mediu este semnificativ, se asigură reprezentarea diverselor interese din societate: IMM-uri, investitori străini, întreprinderi publice, angajați, societate civilă și comunități locale.

4.8În consiliile economice și sociale, partenerii sociali și organizațiile societății civile care reprezintă diverse interese își dezvoltă capacitatea pentru consens și compromis prin negocieri și dialog și învață să negocieze și să își echilibreze opiniile pentru a ajunge la un punct de vedere comun în relația lor cu factorii de decizie.

4.9În statele în care aceste organisme nu există, înființarea consiliilor economice și sociale va consolida rolul și poziția partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile în relația de consultare și parteneriat cu guvernele țărilor candidate și partenere, prin faptul că guvernele vor trebui să se consulte cu respectivele consilii și să le solicite opinia cu privire la toate proiectele legislative și de politică publică cu impact semnificativ din punct de vedere social, economic și al mediului.

4.10Totodată, va fi necesar ca partenerii sociali și organizațiile societății civile reprezentative să își dezvolte propriile competențe cu privire la analiza politicilor publice și la elaborarea de avize, amendamente și politici publice alternative pentru a se ridica la înălțimea noilor lor drepturi instituționalizate.

4.11CESE recomandă ca țările candidate și partenere să stabilească criterii clare și transparente pentru selecția reprezentanților în dialogul civil și social, inclusiv mecanisme de rotație, măsuri de răspundere publică și evaluări regulate ale reprezentativității, pentru a asigura legitimitatea, credibilitatea și diversitatea.

4.12În această privință, ar trebui să se aloce din asistența europeană pentru preaderare fonduri prin care să se sprijine instituționalizarea și operaționalizarea mecanismelor structurate de dialog civil și social. Finanțarea ar trebui dirijată în principal spre dezvoltarea cadrului administrativ și a cadrului de reglementare care sunt necesare pentru guvernanța participativă și procesul de elaborare a politicilor favorabil incluziunii, inclusiv spre transferul de know-how și experiență în ceea ce privește structurile de dialog democratic și procesele de politici publice de la CESE, CES-urile naționale și organismele similare din statele membre către structurile omoloage din țările candidate și partenere; nu ar trebui finanțate operațiunile centrale ale partenerilor sociali sau ale organizațiilor societății civile, pentru ca acestea să își păstreze autonomia și independența.

4.13Trebuie să se elaboreze și programe pentru a construi încrederea reciprocă între partenerii publicii și privați implicați în dialogul civil și social. Grupul de experți angajați în administrația CES și structurarea activității în secțiuni specializate vor contribui la eficiența activității acestor instituții consultative.

4.14CESE a fost primul organ european care a început să implice oficial țări candidate în activitatea sa, oferind astfel un exemplu pozitiv pentru alte instituții ale UE. „Membru dintr-o țară candidată la aderare” este un titlu onorific care denotă sprijinul și considerația de care se bucură reprezentanții societății civile din țările candidate la aderarea la UE, fără a le conferi acestora statutul de membru al CESE.

4.15Prin înființarea timpurie a consiliilor economice și sociale sau a unor organisme similare în statele în care acestea nu există încă și prin implicarea reprezentanților societății civile în procesul de aderare sau în grupurile de lucru de negociere, se va îmbunătăți ritmul procesului de negociere privind aderarea țărilor candidate la UE, mai ales în ceea ce privește două grupuri tematice de capitole de negociere: Elemente fundamentale (capitolele „Sistemul judiciar și drepturile fundamentale” și „Justiție, libertate și securitate”) și Competitivitate și creștere incluzivă (capitolele „Întreprinderile și politica industrială” și „Politica socială și ocuparea forței de muncă”).

4.16Oportunitățile de finanțare pentru țările candidate sunt concepute cu scopul de a sprijini punerea în aplicare a unor reforme sistemice ample, axate în principal pe grupul tematic 1: Elemente fundamentale. Funcționarea instituțiilor democratice este, de asemenea, asociată cu transparența în guvernanță și consultarea/implicarea organizațiilor societății civile în procesul de integrare în UE, ambele făcând parte din obiectivele de instituționalizare a dialogului civil și social.

4.17În conformitate cu principiul parteneriatului UE și cu obiectivele sociale și economice ale planurilor de creștere pentru țările candidate, CESE insistă ca partenerii sociali și societatea civilă să fie implicați din timp și în mod constructiv atât în etapa de elaborare, cât și în etapele de punere în aplicare, de monitorizare și de evaluare a agendelor de reforme 5 .

4.18CESE recomandă ca agendele de reforme să includă un rezumat al procesului consultativ, care să arate cum a fost reflectată contribuția părților interesate, în conformitate cu avizul său din 2024 pe tema „Noul plan de creștere și Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest”.

4.19CESE subliniază că instituționalizarea dialogului civil și social sub forma unor consilii economice și sociale în țările candidate și partenere nu înlocuiește dialogul social tripartit care se poartă între guverne, angajatori și sindicate pe teme legate de piața forței de muncă (salarii și condiții de muncă) în cadrul comitetelor sau consiliilor tripartite pentru dialog social la nivel teritorial și național.

Bruxelles, 12 iunie 2025

Președintele Secțiunii pentru relații externe

Dimitris DIMITRIADIS

_____________

(1)

   SOC 782 – Consolidarea dialogului civil și a democrației participative în UE: o traiectorie înainte.

(2)

   SOC 764 – Consolidarea dialogului social.

(3)

   Țară parteneră înseamnă orice stat care încheie un acord de parteneriat cu UE. Lista țărilor este disponibilă aici: Țări – Comisia Europeană .

(4)

    SOC/764 – Consolidarea dialogului social.

SOC 782 – Consolidarea dialogului civil și a democrației participative în UE: o traiectorie înainte.

REX/583 – Implicarea tinerilor în dialogul social și civil în regiunea mediteraneeană.

(5)

   REX/591 – Pregătirea terenului pentru aderarea la UE a Balcanilor de Vest.