COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 30.9.2020

SWD(2020) 319 final

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI

Raportul din 2020 privind statul de drept





Capitol consacrat situației statului de drept în Austria

care însoţeşte documentul

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN,
CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Raportul din 2020 privind statul de drept





Situația statului de drept în Uniunea Europeană

{COM(2020) 580 final} - {SWD(2020) 300 final} - {SWD(2020) 301 final} - {SWD(2020) 302 final} - {SWD(2020) 303 final} - {SWD(2020) 304 final} - {SWD(2020) 305 final} - {SWD(2020) 306 final} - {SWD(2020) 307 final} - {SWD(2020) 308 final} - {SWD(2020) 309 final} - {SWD(2020) 310 final} - {SWD(2020) 311 final} - {SWD(2020) 312 final} - {SWD(2020) 313 final} - {SWD(2020) 314 final} - {SWD(2020) 315 final} - {SWD(2020) 316 final} - {SWD(2020) 317 final} - {SWD(2020) 318 final} - {SWD(2020) 320 final} - {SWD(2020) 321 final} - {SWD(2020) 322 final} - {SWD(2020) 323 final} - {SWD(2020) 324 final} - {SWD(2020) 325 final} - {SWD(2020) 326 final}

I.Sistemul de justiție 

Sistemul de justiție austriac are două ramuri separate. Instanțele de drept comun cuprind 115 instanțe teritoriale, 20 de instanțe regionale, patru curți superioare regionale și Curtea Supremă. Începând din 2014, Austria are de asemenea un sistem separat de instanțe administrative cu 11 instanțe administrative de prim grad de jurisdicție (nouă instanțe regionale administrative, o instanță federală administrativă și instanța fiscală) și Curtea Administrativă Supremă 1 . Austria are o Curte Constituțională. Numirile judiciare sunt efectuate de puterea executivă pe baza unor propuneri neobligatorii din partea unor organe ale personalului formate din judecători 2 sau a plenului unei instanțe, care întocmesc o listă de trei candidați pentru fiecare post 3 . Ministerul Public este o autoritate judiciară instituită într-o structură ierarhică sub supravegherea Ministerului de Justiție, care poate emite atât instrucțiuni generale, cât și instrucțiuni în cazuri individuale 4 . Avocații sunt înregistrați într­unul dintre cele nouă Barouri locale, care sunt organisme de drept public și organe independente și autonome, organizate sub umbrela Asociației Federale a Barourilor 5 .

Independența

Nivelul de independență percepută a sistemului judiciar este constant foarte ridicat. Independența instanțelor și a judecătorilor este percepută ca fiind „destul de bună sau foarte bună” de un procent de 86 % din populație, cifră care a crescut constant din anul 2016. În rândul întreprinderilor, nivelul de independență perceput este de asemenea înalt, un procent de 73 % considerându-l „destul de bun sau foarte bun”, deși era chiar mai ridicat în anii anteriori 6 .

Procedurile de numire a președinților instanțelor administrative fac obiectul dezbaterilor. Persoanele interesate și Consiliul Europei și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la numirea președinților instanțelor administrative 7 . Deși nu există planuri concrete de reformă în acest moment, guvernul are în vedere alinierea standardelor de recrutare pentru instanțele ordinare și administrative 8 . În temeiul regimului actual, președinții și vicepreședinții instanțelor administrative (care îndeplinesc și funcția de judecători) nu trebuie să fie selectați dintre judecătorii administrativi numiți, deși trebuie să îndeplinească cerințele generale constituționale pentru a deveni judecător la o instanță administrativă 9 . Numirea lor este reglementată de legile referitoare la diferitele instanțe administrative federale și regionale. În timp ce legea privind instanțele administrative federale prevede implicarea unei comisii independente compuse din membri ai puterii executive și judiciare 10 , acest lucru nu se întâmplă în cazul tuturor instanțelor administrative regionale. Cu toate că există anumite diferențe regionale, aceste numiri rămân în general o prerogativă a puterii executive 11 . În 2019, Consiliul Europei a subliniat lipsa implicării judiciare în procesul de numire al președinților instanțelor administrative 12 . Consiliul consultativ al judecătorilor din cadrul Consiliului Europei a adoptat un aviz 13 cu privire la numirea și la statutul președintelui instanței administrative regionale din Viena, ceea ce a generat preocupări cu privire la conformitatea cu recomandările Consiliului Europei 14 în contextul diferenței dintre procesul de numire a președintelui/vicepreședintelui și a altor judecători 15 . Aceste preocupări au fost reiterate de persoane interesate la nivel european 16 și național 17 , care solicită ca organele personalului să fie implicate în toate numirile judiciare și ca avizele acestora să devină obligatorii 18 . GRECO a adresat mai multe recomandări Austriei cu privire la sistemul instanțelor administrative, inclusiv pentru a consolida rolul organelor personalului în ceea ce privește numirile și pentru a alinia standardele privind recrutarea judiciară între instanțele ordinare și cele administrative 19 . Deși programul de guvernare pentru anii 2020-2024 anunță intenția generală de a alinia standardele de recrutare cu privire la acest aspect, nu au fost anunțate planuri concrete în această etapă 20 .

Dreptul ministrului justiției de a da instrucțiuni procurorilor în cauzele individuale este în dezbatere. În 2019, mai multe persoane interesate și-au reiterat cererile privind o mai mare independență a Ministerului Public 21 . În temeiul sistemului austriac, ambele parchete superioare 22 și Ministerul Justiției pot emite instrucțiuni în cauzele individuale, inclusiv instrucțiunea de a nu începe urmărirea penală. Instrucțiunile din partea Ministerului Justiției trebuie să fie motivate, emise în scris și anexate la dosarul cauzei. Guvernul a furnizat de asemenea un raport anual către Parlament cu privire la toate instrucțiunile emise în cauzele individuale, după ce procedura respectivă a fost finalizată 23 . Potrivit celui mai recent raport, între 2011 și 2018 au fost emise 69 de instrucțiuni 24 . În plus, în cadrul structurii organizaționale a Parchetului General, un consiliu independent privind instrucțiunile Ministerului („Weisungsrat”) furnizează un aviz neobligatoriu cu privire la toate instrucțiunile înainte să fie emise 25 , care este urmat în practică 26 . Persoanele interesate la nivel național au subliniat necesitatea unui serviciu de urmărire penală mai independent, cu un șef independent al parchetului responsabil cu instrucțiunile 27 , făcând referire la riscul apariției unei posibile influențe politice în percepția publică. În plus, persoanele interesate arată că obligațiile de raportare pot fi consumatoare de timp, disproporționate în raport cu sarcinile de bază ale urmăririi penale și pot duce la întârzieri ale anchetelor. În timp ce riscurile pentru autonomia Ministerului Public par a fi atenuate de garanțiile instituite 28 , competența de a emite instrucțiuni este totuși utilizată în practică. În 2019, un studiu privind situația sistemului de justiție 29 realizat de ministrul justiției de la acea dată a inclus unele sugestii pentru a clarifica sistemul de instrucțiuni, iar programul de guvernare 2020-2024 cuprinde intenția de a reduce obligațiile de raportare „evitabile”.

Calitatea 

Resursele sistemului judiciar au fost majorate. Bugetul pentru anul 2020 al sistemului judiciar include zece posturi suplimentare pentru judecători, 40 pentru procurori și 100 pentru personalul instanței, fapt care a fost apreciat de persoanele interesate. Această creștere urmează unui studiu publicat în 2019 de ministrul justiției de la acel moment, care a exprimat o serie de preocupări referitoare la resursele umane din sistemul judiciar, în special în ceea ce privește reducerea semnificativă a posturilor pentru personalul administrativ al instanțelor și al parchetelor, precum și pentru funcționarii din sistemul judiciar („Rechtspfleger”). Acesta a subliniat de asemenea dificultățile parchetelor și ale instanței administrative federale de a face față sarcinilor mai mari legate de dosarele privind securitatea internă sau, respectiv, de dosarele de azil 30 . Raportul a recomandat crearea unor posturi suplimentare în toate domeniile implicate. Aceste preocupări au fost reiterate de persoanele interesate, care au solicitat crearea a cel puțin 40 de posturi suplimentare pentru judecători și procurori și oprirea reducerii posturilor pentru personalul instanțelor, evidențiind situația instanței fiscale și a instanței administrative federale ca fiind în mod deosebit îngrijorătoare 31 .

Un proiect pe scară largă pentru îmbunătățirea în continuare a digitalizării sistemului judiciar este în curs de desfășurare. Digitalizarea sistemului judiciar este deja avansată, în special în ceea ce privește posibilitatea de a introduce o acțiune și de a depune citații online, care este accesibilă pe scară largă, cu toate că mijloacele electronice pentru etapele ulterioare ale procedurilor online rămân limitate. Sistemele de electronice de gestionare a cauzelor și sistemele pentru statistici ale instanței sunt puse în aplicare în toate instanțele 32 . Prin intermediul unui proiect denumit „Justice 3.0”, Guvernul a inițiat introducerea unei arhive electronice în toate instanțele. Sistemul a fost introdus numai într-un număr limitat de instanțe începând din anul 2020, însă este implementat progresiv în continuare. Guvernul urmărește să implementeze gestionarea complet electronică a tuturor cauzelor până în 2022. Guvernul a anunțat de asemenea măsuri ulterioare privind utilizarea instrumentelor digitale în instanțe, inclusiv în ceea ce privește inteligența artificială, de exemplu pentru publicarea hotărârilor instanței în format anonimizat 33 .

Regimul taxelor judiciare va fi supus unei evaluări. Persoanele interesate 34 la nivel național au solicitat în mod repetat o revizuire a sistemului taxelor judiciare, subliniind că taxele judiciare au un impact esențial asupra accesului la justiție și că, în lipsa unui plafon privind taxele judiciare, acestea pot fi disproporționat de ridicate. În temeiul regimului actual, taxele judiciare pentru procedurile civile sunt reglementate de Legea privind taxele judiciare și depind în principal de valoarea în litigiu, neavând o limită superioară în multe cazuri. În timp ce taxele judiciare în cauzele cu valoare redusă pot fi relativ scăzute până la medii 35 , acestea cresc proporțional cu valoarea unei cauze. Studii ale Consiliului Europei arată că veniturile provenite din taxele judiciare pe locuitor sunt deosebit de ridicate 36 . În cadrul programului de guvernare pentru anii 2020-2024 a fost anunțată intenția de a realiza o evaluare a sistemului taxelor judiciare în ansamblu 37 .

Eficiența

Sistemul de justiție gestionează în mod eficient volumul de cauze aflate pe rolul instanțelor, însă se confruntă cu unele provocări în cauzele administrative. Sistemul de justiție funcționează bine în cauzele de drept civil și comercial, cu un timp estimat scăzut de soluționare a acestor cauze, o rată de soluționare constant în jur de 100 % (100,8 % în 2018) și un număr scăzut de cauze pendinte. Sistemul instanțelor administrative s-a confruntat recent cu provocări, având perioade mai mari până la pronunțarea hotărârii și o rată de soluționare de 89,7 % în 2018 (deși aceasta reprezintă o îmbunătățire comparativ cu 2017, când a fost de 79,5 %) 38 . Potrivit autorităților și persoanelor interesate, acest fapt este legat în special de primirea unui număr ridicat de dosare de azil. Tribunalul Administrativ Federal se confruntă cu provocări deosebite, astfel cum a fost arătat de asemenea în studiul din 2019 al Ministerului Justiției. Cea mai mare parte a activității instanțelor a fost suspendată temporar între 16 martie și 13 aprilie 2020 ca urmare a pandemiei de COVID-19, cu măsuri specifice adoptate în vederea amânării termenelor procedurale, ceea ce ar putea conduce la un număr crescut de cauze nesoluționate în sistemul de justiție 39 .

II.Cadrul legislativ anticorupție 

O strategie națională anticorupție a fost adoptată în 2018 și este însoțită de un Plan de acțiune adoptat în 2019. Competențele privind prevenirea, detectarea și combaterea corupției în Austria sunt partajate între diferite autorități. Biroul Federal Anticorupție (Bundesamt für Korruptionsprävention und -bekämpfung – BAK) este însărcinat cu prevenirea și combaterea corupției, inclusiv cu cooperarea internațională în acest domeniu. Urmărirea penală a cazurilor de corupție intră în competența Parchetului Central pentru Combaterea Criminalității Economice și a Corupției (Zentrale Staatsanwaltschaft zur Verfolgung von Wirtschaftsstrafsachen und Korruption – WKStA). Alte autorități având competențe anticorupție sunt Ministerul Justiției, Ministerul de Interne și Curtea de Conturi. Prevenirea corupției este reglementată extensiv pentru funcționarii publici, care sunt supuși normelor cuprinse în Legea din 1979 privind angajarea funcționarilor publici și în Legea privind funcționarii publici contractuali. Un regim de protecție a avertizorilor este instituit din anul 2013.

În indicele privind percepția asupra corupției stabilit de Transparency International în anul 2019, Austria a obținut un punctaj de 77/100 și s-a situat pe locul al 6-lea în Uniunea Europeană și pe locul al 12-lea la nivel global 40 . Dintre respondenții austrieci, 58 % percep corupția ca fiind larg răspândită în țară (media UE fiind de 71 %) 41 , în timp ce 22 % dintre ei consideră că corupția le afectează viața cotidiană (media UE fiind de 26 %). În ceea ce privește întreprinderile, 57 % dintre acestea percep corupția ca fiind larg răspândită (media UE fiind de 63 %) 42 , iar 29 % dintre întreprinderi percep corupția ca reprezentând o problemă pentru desfășurarea activităților lor (media UE fiind de 37 %). În fine, 53 % dintre persoanele fizice consideră că numărul urmăririlor penale din țară încheiate cu succes este suficient pentru a descuraja practicile de corupție și 34 % dintre întreprinderi consideră că persoanele fizice și întreprinderile implicate în mituirea unui înalt funcționar sunt sancționate corespunzător (media UE fiind de 31 %).

Cadrul legislativ penal anticorupție este în mare măsură instituit. Cadrul legislativ include dispoziții relevante din Codul Penal și din Codul de Procedură Penală și include legi speciale, precum Legea federală privind instituirea și organizarea Biroului Federal Anticorupție, Statutul federal privind răspunderea entităților pentru infracțiuni și Legea federală privind extrădarea și asistența reciprocă în materie penală.

Politicile anticorupție sunt instituite la nivel federal. Strategia națională anticorupție, care a fost adoptată în 2018, este integrată în toate sectoarele publice. Obiectivul principal al Strategiei naționale anticorupție este de a crește și de a asigura integritatea și transparența în administrație, în politică și în afaceri.

Combaterea corupției este partajată între mai multe autorități având competențe specifice. Biroul Federal Anticorupție (Bundesamt für Korruptionsprävention und -bekämpfung – BAK) a fost instituit în 2010, mandatul său fiind prelungit cel mai recent în 2019. BAK deține competență în cauze în materie de securitate și poliție judiciară privind anumite infracțiuni legate de corupție, inclusiv în ceea ce privește utilizarea ilegală de fonduri și de active în detrimentul intereselor financiare ale Uniunii Europene și infracțiuni de spălare a banilor 43 . Unul din obiectivele BAK include colaborarea cu Parchetul Central pentru Combaterea Criminalității Economice și a Corupției.

Parchetul Central pentru Combaterea Criminalității Economice și a Corupției este principala autoritate responsabilă de combaterea corupției. Parchetul pentru infracțiuni economice și de corupție (Zentrale Staatsanwaltschaft zur Verfolgung von Wirtschaftsstrafsachen und Korruption – WKStA) are un mandat special pentru infracțiunile financiare, economice și de corupție. În urma unor scandaluri politice recente la nivel înalt 44 , WKStA și-a intensificat investigațiile în ceea ce privește corupția politică la nivel înalt, presupusele abateri privind întreprinderile deținute de stat și finanțarea ilegală a partidelor. Biroul Federal Anticorupție efectuează investigații de poliție și furnizează sprijin WKStA pentru a investiga infracțiunile de corupție. La fel ca alte părți ale sistemului judiciar, WKStA se confruntă de asemenea cu provocări în ceea ce privește resursele 45 . Procurorii WKStA trebuie să raporteze Parchetului Superior cu trei zile lucrătoare în avans înainte de a iniția anumite etape procedurale, o obligație consolidată care a fost introdusă în anul 2019. Aceste obligații de raportare pot fi, potrivit persoanelor interesate 46 , potențial împovărătoare și pot duce la întârzieri ale investigațiilor, de asemenea având în vedere competența de a emite instrucțiuni a Parchetului Superior și a ministrului justiției (a se vedea secțiunea I).

Normele privind finanțarea partidelor politice, inclusiv rolul Curții de Conturi, sunt în curs de reformare. Curtea de Conturi are competențe în materie de audit și este responsabilă de monitorizarea finanțelor partidelor. În 2018, în cadrul Curții de Conturi a fost instituit Departamentul Anticorupție, Conformitate și Gestionare a Riscului, care de atunci a condus o inițiativă pe mai multe planuri împotriva corupției, concentrându-se în mod special pe prevenirea corupției. Curtea de Conturi a auditat cadrul juridic anticorupție la diferite niveluri, de exemplu pentru ministere sau primării, începând din 2015, în conformitate cu „Orientările pentru auditarea sistemelor de prevenire a corupției”. În plus, Curtea încearcă să atragă atenția asupra problemelor legate de corupție și să înceapă cursuri de formare pentru funcționarii publici. Rolul Curții de Conturi a fost ușor consolidat în 2019 47 . Totuși, Curtea poate verifica numai acuratețea calculelor din rapoartele privind asumarea răspunderii depuse de partidele politice ca atare și nu are competențe de investigare ulterioară. Această limitare a competențelor Curții de Conturi a fost criticată de persoanele interesate 48 . Aceasta face de asemenea obiectul unor recomandări constante din partea GRECO, care au fost numai parțial puse în aplicare 49 . În septembrie 2019 au fost depuse propuneri legislative pentru a introduce infracțiuni privind rapoarte anuale false ale partidelor și finanțarea ilegală a partidelor, care așteaptă să fie dezbătute 50 . Programul de guvernare pentru 2020-2024 include o serie de angajamente pentru consolidarea în continuare a rolului Curții de Conturi, inclusiv în ceea ce privește finanțarea partidelor politice 51 .

Rămân lacune în cadrul juridic care asigură integritatea parlamentarilor. Numai anumite aspecte ale obligației de informare privind activele și funcțiile secundare sunt reglementate pentru parlamentari. În timp ce obligația de informare privind veniturile private este reglementată de Legea federală privind transparența și incompatibilitățile (Unvereinbarkeits- und Transparenz-Gesetz) 52 , nu există o obligație de informare cu privire la bunuri, interese, datorii și obligații 53 . De asemenea, nu există obligația de informare ad-hoc cu privire la conflictele de interese care ar putea să apară în legătură cu un aspect aflat în dezbatere în Parlament. Parlamentarilor nu le este interzis să dețină funcții secundare sau poziții de conducere/în consilii de administrație. Reglementarea declarațiilor de venit și privind activitățile secundare, acceptarea cadourilor și a altor avantaje și măsurile care trebuie luate în cazul încălcării normelor menționate au făcut obiectul mai multor recomandări ale GRECO 54 .

Sunt în vigoare o serie de măsuri pentru prevenirea corupției pentru funcționarii publici și funcțiile executive de conducere. Cadrul juridic de prevenire a corupției din sectorul public integrează norme care reglementează prevenirea conflictelor de interese pentru cele mai înalte organe executive 55 , astfel cum prevede Legea federală privind transparența și incompatibilitățile 56 . Dispozițiile includ norme privind declararea intereselor financiare și a averii la fiecare doi ani, funcții secundare (cu excepția autorizării specifice) și deținerea de poziții de conducere/în consilii de administrație. Curtea de Conturi a realizat de asemenea o evaluare a riscului funcțiilor secundare ale funcționarilor publici și a constatat că evaluarea admisibilității funcțiilor secundare era în principal responsabilitatea personalului însuși și că lipsa clarității referitoare la responsabilitățile exacte (criteriile potrivit cărora funcția secundară este evaluată ca fiind sau nu compatibilă cu poziția oficială a unei persoane) ar putea conduce la un conflict de interese. Potrivit Curții de Conturi, o obligație generală de a obține o aprobare în prealabil în loc de a declara pur și simplu o funcție secundară în avans ar fi mai eficientă decât cerința de a impune sancțiuni disciplinare ex-post. Prin urmare, Curtea a recomandat Cancelariei Federale să pregătească o propunere de lege care să prevadă cerința aprobării de la autoritatea funcției publice pentru exercitarea anumitor ocupații secundare. Cancelaria Federală a considerat că sunt puse în aplicare suficiente instruiri și măsuri de conștientizare pentru funcționarii publici în această privință 57 . Prevenirea corupției este la rândul său reglementată extensiv pentru funcționarii publici, care sunt supuși normelor cuprinse în Legea din 1979 privind angajarea funcționarilor publici și în Legea privind funcționarii contractuali. Aceste prevederi legale sunt completate prin codul de conduită general pentru funcționarii publici și, unde este cazul, prin reguli de conduită, care pot fi adoptate de anumite servicii [de exemplu, orientările de conformitate („Compliance-Leitlinien”) ale Ministerului Federal de Justiție adoptate în 2019 58 . În general, funcționarii publici fac obiectul unor obligații și norme suplimentare, precum jurământul la intrarea în funcție, obligațiile de raportare, tratamentul respectuos al celorlalți, norme privind conflictele de interese, norme privind ocupațiile secundare, interzicerea acceptării de cadouri precum și norme privind încetarea contractului de muncă („ulterior ocupării unei funcții publice”), precum și obligația de a păstra secretul profesional. Încălcarea acestor obligații și a altora este sancționată cu măsuri disciplinare, uneori în temeiul dreptul penal.

Perioada ulterioară ocupării funcției pentru membrii Guvernului și ai Parlamentului nu este reglementată. În 2019 au fost prezentate propuneri legislative de a introduce o perioadă de incompatibilitate de 18 luni. Potrivit acestor propuneri, oricine a lucrat pentru sau a deținut o poziție într-un partid de guvernare în ultimii 5 ani ar putea fi numit într-o funcție de conducere sau de control într-o societate asociată guvernului după această perioadă de incompatibilitate 59 . Programul de guvernare pentru 2020-2024 include planuri de a introduce o perioadă de incompatibilitate pentru membrii Guvernului, pentru a deveni membri ai Curții Constituționale 60 .

Există un registru al activităților de lobby, însă sunt disponibile publicului numai informații limitate. Registrul activităților de lobby și de promovare a fost creat în 2013 61 . Cu toate acestea, informații privind activitățile concrete de lobby (în special contractele de lobby) sunt disponibile prin lege numai factorilor de decizie față de care au fost desfășurate activitățile de lobby, nu și publicului 62 . Obligația de înregistrare se aplică doar societăților specializate de lobby, organismelor autonome și grupurilor de interese („Interessenverbände”), iar contactele unice nu trebuie raportate 63 . Legea privind incompatibilitățile și transparența și Legea privind transparența activităților de lobby și a reprezentării intereselor conține dispoziții privind activitatea de lobby adresate funcționarilor aleși și persoanelor având funcții executive de conducere. Articolul 1 alineatul (3) din Legea privind transparența activităților de lobby și a reprezentării intereselor prevede că aceasta nu se aplică partidelor politice. GRECO a formulat o recomandare pentru parlamentari și contactele lor cu terții în anul 2016, întrucât nu există restricții sau interdicții pentru parlamentari privind modul în care aceștia ar putea avea contacte cu terții care pot încerca să le influențeze deciziile. În prezent, singurele norme în vigoare privesc situațiile în care parlamentarii acționează ei înșiși în calitate de persoane care desfășoară activități de lobby 64 .

Este instituit un cadru legal pentru protecția avertizorilor. Un instrument privind avertizorii a fost adoptat în 2013 și este operat de Parchetul Central pentru Combaterea Criminalității Economice și a Corupției (WKStA). În primii patru ani de funcționare (20 martie 2013 - 31 martie 2017), WKStA a primit aproape 5 000 de rapoarte valide privind împrejurări suspecte și potențiale infracțiuni. În 29 dintre cazuri a avut loc o punere sub acuzare 65 .

III.Pluralismul mass-mediei

Libertatea de exprimare și obligația care revine autorităților statelor de a acorda acces la informație sunt consacrate în Constituție. Legislația secundară garantează în mod expres dreptul jurnaliștilor la protecția confidențialității surselor acestora 66 și reglementează obligația de a pune informații la dispoziția publicului 67 . Autoritățile de reglementare a serviciilor mass-media audiovizuale, Autoritatea austriacă privind comunicațiile (KommAustria) și Autoritatea austriacă de reglementare în domeniul radiodifuziunii, al televiziunii și al telecomunicațiilor (RTR) au fost instituite în temeiul Legii KommAustria din 2001 68 .

Autoritatea de reglementare în domeniul mass-mediei funcționează în mod independent. Autoritățile de reglementare a serviciilor mass-media audiovizuale, Autoritatea austriacă privind comunicațiile (KommAustria) și Autoritatea austriacă de reglementare în domeniul radiodifuziunii, al televiziunii și al telecomunicațiilor (RTR), sunt complet independente față de Guvern. KommAustria este responsabilă de emiterea de licențe pentru televiziunile private și posturile de radio, administrarea frecvențelor de radiodifuziune, gestionarea supravegherii radiodifuzorilor privați, precum și pregătirea și lansarea televiziunii digitale. KommAustria este responsabilă, în plus, de administrarea Legii privind subvențiile pentru jurnalism (1984) și de monitorizarea respectării cadrului legal privind reglementarea difuzării, care include atât difuzările Societății austriece de radiodifuziune și televiziune (ORF), cât și cele ale radiodifuzorilor privați 69 . Astfel cum este consacrat în Legea federală privind instituirea unei Autorități federale de comunicații, membrii acesteia sunt independenți și nu sunt ținuți de nicio instrucțiune în exercitarea funcțiilor lor 70 . Deciziile KommAustria pot fi contestate în fața instanțelor administrative. În ceea ce privește resursele (cum ar fi cheltuielile pentru salarii, chiria birourilor și echipamentele KommAustria, precum și divizia mass-media de suport a RTR), bugetul anual al KommAustria a fost de 4 146 milioane EUR în 2018, care este considerat a fi adecvat 71 . Indicatorul privind independența și eficacitatea autorității din domeniul mass-media este considerat a avea un risc foarte scăzut de către Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (MPM) pentru anul 2020 72 .

Consiliul presei austriece (Österreichischer Presserat) 73 funcționează ca un organism autonom de reglementare pentru presă. Acesta urmărește să asigure calitatea editorială și să garanteze libertatea presei. Consiliul de presă a întocmit un Cod de conduită pentru presa austriacă (principiile muncii jurnalistice), care conține norme privind o activitate jurnalistică bună și responsabilă și reprezintă un îndrumător etic pentru profesioniștii din domeniul mass-mediei. Una dintre sarcinile principale ale Consiliului de presă este de a evidenția conflictele din cadrul presei și de a le neutraliza. Sponsorii Consiliului de presă sunt cele mai importante asociații ale jurnaliștilor și editorilor. MPM 2020 face referire la faptul că organizații precum Consiliul de presă au acordat, până în prezent, „prea puțină atenție statutului și independenței lucrătorilor independenți și numărului în creștere al diverșilor actori periferici din domeniul jurnalismului (precum jurnaliști ai cetățenilor, bloggeri, activiști de pe platformele de comunicare socială etc.)” 74 .

Proprietatea asupra mijloacelor de informare în masă este supusă unor norme de transparență, însă informațiile nu sunt întotdeauna pe deplin disponibile în practică. Legislația austriacă cuprinde dispoziții specifice care impun obligația de informare cu privire la dreptul de proprietate în sectorul de știri al mass-mediei 75 . Proprietarul entității mass-media trebuie să fie menționat cu nume sau denumirea societății, adresa de reședință sau sediul societății (sediul sucursalei), numele organelor executive și al personalului proprietarului entității mass-media autorizat să reprezinte societatea și, în cazul în care există un consiliu de supraveghere, al membrilor acestuia. În plus, drepturile de proprietate, acționariatul, ponderea acțiunilor și a drepturilor de vot trebuie să fie declarate pentru toate persoanele care dețin o participație directă sau indirectă în cadrul entității mass-media. În cazul participațiilor directe sau indirecte la fundații, fondatorul și beneficiarii relevanți ai fundației trebuie făcuți publici 76 . MPM 2020 menționează că dispozițiile legale relevante nu arată dacă proprietarul instituției media deține participații și în cadrul altor întreprinderi, în cazul în care acestea nu sunt deținute exclusiv de acesta 77 .

Austria alocă niveluri ridicate de publicitate de stat societăților mass-media. Alocarea publicității de stat este reglementată de Legea federală constituțională privind cooperarea și finanțarea în domeniul mass-mediei, precum și de Legea privind transparența în ceea ce privește cooperarea și finanțarea în domeniul mass-mediei. Numele destinatarului subvențiilor și cuantumul subvențiilor trebuie făcute publice, iar Curtea de Conturi ține o evidență a acestora. Potrivit MPM 2020, indicatorul privind reglementarea resurselor și sprijinul acordat sectorului mass-media de către stat prezintă un risc minim pentru pluralismul mass-mediei. Normele privind distribuirea subvențiilor directe și indirecte sunt transparente. Totuși, potrivit MPM 2020, ziarele tabloide de circulație largă par să beneficieze de fonduri în mod disproporționat. Persoanele interesate și-au exprimat de asemenea îngrijorarea cu privire la influența politică asupra alocării publicității de stat 78 . Acest aspect a făcut obiectul unor rapoarte de investigare ale jurnaliștilor 79 . Legea din 2012 privind transparența în mass-media asigură că guvernul, organele publice și întreprinderile de stat fac publice relațiile lor cu mass-media (precum publicitatea și alte tipuri de sprijin); însă nu există norme care să asigure distribuția echitabilă a publicității de stat între organele de presă. În timp ce, în anul 2018, subvențiile de stat pentru mass-media s-au ridicat la 40 de milioane EUR, aproape 170 de milioane EUR au fost cheltuiți pe publicitatea de stat 80 .

Guvernul are în vedere o reformă pentru îmbunătățirea accesului la informații. Deși obligația de a furniza informații este consacrată în Constituție și prevăzută în legea federală 81 și în legile provinciale, în Austria nu există un drept general de acces la documente al autorităților publice, iar obligația păstrării secretului, astfel cum este stabilită în Constituție și în Legea din 1979 privind angajarea funcționarilor publici limitează în practică accesul la informații 82 . Persoanele interesate au exprimat preocupări cu privire la acest sistem și la termenele lungi de răspuns la cereri al organelor publice (peste șase luni, cu un răspuns neoficial după opt săptămâni) 83 . Importanța deosebită a dreptului de acces la informații al jurnaliștilor în calitate de „gardieni publici” în legătură cu dreptul la păstrarea secretului de către autoritățile publice este susținută în jurisprudența Curții Administrative Supreme 84 . Guvernul a anunțat planuri privind introducerea unui nou drept la informare, exercitabil în fața instanțelor, atât printr-un amendament la Constituție, cât și prin adoptarea unei legi privind libertatea de acces la informații 85 .

Nu există un cadru juridic specific pentru protecția jurnaliștilor. Autoritățile precizează că nu există în legislație prevederi specifice referitoare la siguranța jurnaliștilor și că aceștia sunt protejați ca orice alt cetățean în temeiul Codului penal. Defăimarea se pedepsește, printre altele, cu închisoarea 86 . Nu au existat cazuri de atacuri asupra siguranței fizice a jurnaliștilor, însă numărul discursurilor ofensatoare și amenințătoare – în special împotriva jurnaliștilor femei și a jurnaliștilor care lucrează la Serviciul public de radiodifuziune și televiziune ORF – este în creștere 87 . În 2019 și 2020, Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor a publicat trei alerte referitoare la Austria, dintre care una a fost soluționată între timp 88 .

Persoanele interesate și-au exprimat preocuparea cu privire la garanțiile pentru independența editorială 89 . „Protecția confidențialității editoriale” (Redaktionsgeheimnis) este prevăzută la articolul 31 din Legea privind mass-media 90 . Această dispoziție prevede că jurnaliștii au dreptul de a refuza să depună mărturie în procedurile penale privind informații obținute în cadrul profesiei lor. În plus, independența jurnaliștilor din serviciul public de radiodifuziune și televiziune, ORF, este garantată prin Legea federală privind societatea austriacă de radiodifuziune și televiziune 91 și o serie de decizii evidențiază mijloacele efective pentru protecția independenței jurnaliștilor ORF 92 . Cu toate acestea, MPM 2020 a raportat un risc ridicat în ceea ce privește garanțiile normative care asigură independența editorială. Deși posturile TV și de radio sunt obligate să aibă un statut editoriale, nu sunt prevăzute garanții normative care să prevină influența politică asupra numirilor și concedierilor editorilor șefi din sectorul de știri al mass-mediei. Primele două ziare ca importanță („Kronen Zeitung” și „Heute”) se abțin de la adoptarea unor măsuri de autoreglementare și nu sunt membre ale Consiliului presei austriece 93 .

IV.Alte aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru

Austria este un stat federal cu un sistem de guvernare parlamentar bicameral, compus din Consiliul Național („Nationalrat”) și Consiliul Federal („Bundesrat”). Propunerile legislative pot fi prezentate de Guvern, de membrii ambelor camere ale Parlamentului sau prin intermediul inițiativei populare 94 . Curtea Constituțională efectuează un control ex-post al constituționalității legilor, care este posibil atât în cazuri concrete 95 , cât și ca o verificare abstractă a unei legi, în temeiul unor cereri formulate de guvernul federal sau de un guvern local sau de o treime din membrii oricărei camere parlamentare. Mai multe autorități diferite ale Avocatului Poporului contribuie la respectarea drepturilor fundamentale.

Procesul de adoptare a legilor implică în mod regulat consultarea părților interesate, însă nu există un cadru juridic formal pentru aceste consultări. Austria a pus în aplicare un sistem avansat de evaluare a impactului normativ pentru evaluarea legislației atât ex-ante, cât și ex-post 96 . Propunerile legislative din partea Guvernului sunt, în general, supuse unei consultări publice publicate pe site-ul Parlamentului, la care sunt invitate în mod explicit să contribuie mai multe dintre principalele persoane interesate. Consiliul Național a adoptat o rezoluție prin care a urmărit ca procesul consultativ să devină mai accesibil publicului larg 97 . Cu toate acestea, nu există un cadru legislativ specific care să impună existența unei consultări, iar persoanele interesate raportează că termenele de consultare sunt deseori mai scurte decât cele șase săptămâni recomandate de Guvern sau că procesul consultativ este uneori omis în întregime 98 . GRECO a recomandat Austriei să adopte norme clare privind consultarea pentru propunerile legislative prezentate atât de Parlament, cât și de Guvern, cu termene adecvate 99 .

În prezent, Curtea Constituțională revizuiește măsurile referitoare la pandemia de COVID-19. Măsurile referitoare la pandemia de COVID-19 au fost adoptate în special prin intermediul a două legi dedicate adoptate printr-o procedură accelerată, care a acordat Ministerului Sănătății competența de a adopta decrete 100 . Până în luna iulie a anului 2020 au fost formulate la Curtea Constituțională 68 de plângeri privind aceste măsuri. Până în luna iulie a anului 2020, Curtea s-a pronunțat în sensul că temeiul juridic al interdicțiilor de intrare în întreprinderi, la locuri de muncă și în alte locuri este constituțional, însă a constatat nelegalitatea unor decrete specifice care impuneau o interdicție generală de intrare în locurile publice și care autorizau o redeschidere parțială numai a anumitor magazine 101 . Alte câteva cauze au fost declarate inadmisibile de Curtea Constituțională, printre altele pentru motivul că este disponibil accesul la control judiciar prin intermediul instanțelor administrative, mai multe cauze fiind încă pendinte 102 .

Mai multe autorități diferite ale Avocatului Poporului contribuie la respectarea drepturilor fundamentale în diverse domenii. Consiliul Avocatului Poporului funcționează în calitate de instituție națională pentru drepturile omului și a primit ultima dată calificativul B acordat de Alianța mondială a instituțiilor naționale pentru drepturile omului (GANHRI), în 2011. Subcomitetul pentru acreditare (SCA) al GANHRI a încurajat Consiliul Avocatului Poporului să solicite un mandat mai larg pentru drepturile omului și să dezvolte o colaborare regulată și sistematică cu societatea civilă. Atât SCA cât și, în 2019, Comitetul ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor au subliniat importanța unui proces de selecție clar, transparent și participativ 103 . Consiliul Avocatului Poporului soluționează plângerile cetățenilor referitoare la inactivitatea organelor administrative sau susținerile de neglijență gravă din partea acestora. Acesta și-a asumat de asemenea un rol în monitorizarea deciziilor administrative în contextul pandemiei de COVID-19, primind aproximativ 280 de plângeri începând cu luna mai 2020 104 . Alte câteva autorități independente, precum Ombudsmanul pentru egalitate de tratament, care este organul național în materie de egalitate de tratament, Ombudsmanul pentru dizabilități și Ombudsmanul pentru copii și tineri contribuie la respectarea drepturilor fundamentale.

Guvernul intenționează să dezvolte în continuare dialogul cu societatea civilă. În cadrul programului de guvernare pentru perioada 2020-2024 au fost anunțate o serie de măsuri pentru a susține mai mult implicarea societății civile 105 . Guvernul s-a angajat în special să promoveze un dialog activ și o colaborare plină de respect cu organizațiile societății civile. În ceea ce privește cadrul legislativ, exceptarea donațiilor de la impozitare nu se aplică în egală măsură tuturor actorilor din societatea civilă. În special, mai multe ONG-uri din domeniile drepturilor omului, drepturilor civile și politice, democrației, transparenței sau educației adulților nu beneficiază de aceasta 106 , fapt ce reprezintă un motiv de preocupare pentru persoanele interesate 107 .

Anexa I: Lista surselor în ordine alfabetică*

* Lista contribuțiilor primite în contextul consultării pentru Raportul privind statul de drept pentru anul 2020 este disponibilă la (site-ul web al Comisiei).

Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Coronavirus pandemic in the EU – fundamental rights implications (Pandemia de coronavirus în UE – implicații pentru drepturile fundamentale) – Buletinul 3 (3 iunie 2020). Țara: Austria.

Asociația Judecătorilor și Uniunea Judecătorilor și a Procurorilor, Resurse pentru statul de drept.

Asociația Procurorilor (19 mai 2019), Cauza Eurofighter. https://staatsanwaelte.at/causa-eurofighter/ .

Asociația Procurorilor, Obligații ale Ministerului Public. https://staatsanwaelte.at/wp-content/uploads/2019/09/Notwendigkeiten-der-Staatsanwaltschaften.pdf .

Association of Administrative Judges (Asociația Judecătorilor Administrativi), Agenda for the administrative judiciary 2022 (Agenda pentru sistemul judiciar administrativ 2022).

Association of European Administrative Judges (Asociația Judecătorilor Administrativi Europeni) (2020), Contribuția Association of European Administrative Judges (Asociația Judecătorilor Administrativi Europeni) la Raportul privind statul de drept pentru anul 2020.

Berka, W., Heindl, L., Höhne, T. și Koukal A. (2019). Mediengesetz Praxiskommentar. ediția a patra, Wien: LexisNexis. Bertelsmann Stiftung (2019). Indicatorii de guvernanță sustenabilă (IGS)—Austria. Gütersloh. https://www.sgi-network.org/2019/Austria . 

Breitschopf M., “Fünf Jahre „Transparenzpaket - Eine kritische Bilanz aus zivilgesellschaftlicher Perspektive’ (Pachetul de transparență pe cinci ani). Meine Abgeordneten, Forum Informationsfreiheit, Dossier. https://www.informationsfreiheit.at/wp-content/uploads/2017/08/Echte-Transparenz-Langfassung-1.9.2017.pdf .

CEDAW (2019), Concluding observations on the ninth periodic report (Observații finale cu privire la cel de al nouălea raport periodic).

Center for Media Pluralism and Media Freedom, Decriminalisation of Defamation (Centrul pentru pluralism și libertate în mass-media, Dezincriminarea defăimării). https://cmpf.eui.eu/wp-content/uploads/2019/01/decriminalisation-of-defamation_Infographic.pdf .

Centre for Media Pluralism and Media Freedom (2020), 2020 Media pluralism monitor [Centrul pentru pluralism și libertate în mass-media (2020), Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei 2020]. https://cmpf.eui.eu/media-pluralism-monitor/mpm-2020 .

CEPEJ (2018), European judicial systems: efficiency and quality of justice (Sistemele de justiție europene - eficiența și calitatea justiției).

CEPEJ (2020), Study on the functioning of judicial systems in the EU Member States (Studiu privind funcționarea sistemelor judiciare din statele membre ale UE).

CIVICUS, Monitor tracking civic space (Instrumentul de monitorizare a spațiului civic): Austria. https://monitor.civicus.org/country/austria .

Comisia Europeană (2020), Tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană.

Comisia Europeană, Raportul anticorupție al UE, 2014. Anexa privind Austria. https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/what-we-do/policies/organized-crime-and-human-trafficking/corruption/anti-corruption-report/docs/2014_acr_austria_chapter_en.pdf .

Consiliul Europei, Platforma pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor. https://www.coe.int/en/web/media-freedom .

Consiliul Europei: Comitetul de Miniștri (2000), Recommendation Rec(2000)19 of the Committee of Ministers on the role of Public Prosecution in the criminal justice system [Recomandarea Rec(2000)19 a Comitetului de Miniștri privind rolul parchetelor în sistemul de justiție penală].

Consiliul Europei: Comitetul de Miniștri (2010), Recommendation Rec(2010)12 of the Committee of Ministers on judges: Recommendation Rec(2010)12 of the Committee of Ministers on judges: [Recomandarea CM/Rec (2010)12 a Comitetului de Miniștri privind judecătorii: independență, eficiență și responsabilități].

Consiliul Național (2017), Raportul Comitetului AB 1622 d. B, XXV. GP.

Consultative Council of European Judges (Consiliul consultativ al judecătorilor europeni), Opinion No. 19 (2016) on the role of Court presidents [Avizul nr. 19 (2016) privind rolul președinților de instanță].

Consultative Council of European Judges (Consiliul consultativ al judecătorilor europeni), Opinion of the CCJE Bureau following a request by the Association of European Administrative Judges (AEAJ) as regards the legal setting of the position of the president (vice-president) of the Administrative Court of Vienna (Avizul Biroului CCJE în urma unei cereri din partea Asociației Judecătorilor Administrativi Europeni (AEAJ) privind cadrul legislativ al poziției de președinte (vicepreședinte) al Tribunalul Administrativ din Viena, Austria) CCJE-BU(2019)3, 29 martie 2019.

Curtea Administrativă Supremă din Austria, hotărârea din 29 mai 2018, Ra 2017/03/0083.

Curtea Constituțională, Curtea Constituțională se va reuni din nou la mijlocul lunii iulie. https://www.vfgh.gv.at/medien/Juli_Beratungen.de.php .

Curtea Constituțională, Legea COVID-19 este constituțională, mai multe decrete nu sunt. https://www.vfgh.gv.at/medien/Covid_Entschaedigungen_Betretungsverbot.de.php .

Curtea de Conturi, Bericht des Rechnungshofes. Korruptionspräventionssysteme in ausgewählten Bundesministerien (BKA, BMB, BMI, BMLFUW), 2017/8 secțiunea 13.1. https://www.parlament.gv.at/PAKT/VHG/XXVI/III/III_00015/imfname_673740.pdf .

Curtea de Conturi, Ce este de făcut – 10 teme pentru noul guvern. https://www.rechnungshof.gv.at/rh/home/home_1/home_6/Wasjetztgetanwerdenmuss.pdf .

Die Presse, Obligația de raportare pentru investigatorii în materie de corupție este o contradicție flagrantă. https://www.diepresse.com/5611005/berichtspflicht-der-korruptionsermittler-eklatanter-widerspruch .

Forum Informationsfreiheit (2020), contribuția Forum Informationsfreiheit la Raportul privind statul de drept pentru anul 2020.

GRECO (2016), Third Evaluation Round – Second Compliance Report on Austria on Incriminations (ETS 173 and 191, GPC 2) and Transparency of Party Funding [Runda a treia de evaluare – Al doilea raport de conformitate privind Austria referitor la incriminări (ETS 173 și 191, GPC 2) și la transparența finanțării partidelor].

GRECO (2019), Fifth Evaluation Round – Evaluation Report on Belgium on preventing corruption and promoting integrity in central governments (top executive functions) and law enforcement agencies (Runda a cincea de evaluare - Raportul de evaluare privind Belgia referitor la prevenirea corupției și la promovarea integrității în administrațiile centrale (funcții executive de conducere) și în agențiile de aplicare a legii).

GRECO (2019), Fourth Evaluation Round – Compliance Report on Austria on Corruption prevention in respect of members of parliament, judges and prosecutors (Runda a patra de evaluare – Raportul de conformitate privind Austria referitor la prevenirea corupției cu privire la membrii Parlamentului, judecători și procurori).

Guvernul Austriei (2020), Contribuția Austriei la Raportul privind statul de drept pentru anul 2020.

Guvernul Austriei (2020), Din simț de răspundere pentru Austria. Programul de guvernare pentru anii 2020-2024.

Index on Censorship (Indicele privind cenzura). Demonising the Media: Threats to Journalists in Europe (Demonizarea mass-mediei: amenințări la adresa jurnaliștilor din Europa). https://www.indexoncensorship.org/wp-content/uploads/2018/11/index-report-2018-web-v3.pdf .

Interessenvertretung gemeinnütziger Vereine (IGO), Indicele societății civile 2019.

KommAustria, https://www.rtr.at/en/rtr/OrganeKommAustria .

Ministerul Justiției (2018), Weisungsbericht 2018. https://www.justiz.gv.at/file/2c94848b651953620165f6f978cb0d79.de.0/weisungsbericht_2018_endfassung.pdf .

Ministerul Justiției, Comunicări importante privind registrul activităților de lobby și de promovare. https://lobbyreg.justiz.gv.at/edikte/ex/edparm3.nsf/a5c123accf39f319c1256a4f0033b507/8b3679261eb9d105c1257adb005bed16/$FILE/Information%20(english).pdf .

Ministerul Justiției, Măsuri pentru un sistem de justiție modern și de calitate. https://www.justiz.gv.at/file/2c94848b6d50e800016e6a285abf00ed.de.0/wahrnehmungsbericht_hbm%20jabloner.pdf .

OCDE (2020), Regulatory Impact Assessment and Regulatory Oversight in Austria (Evaluarea impactului normativ și supravegherea normativă în Austria). https://www.oecd.org/gov/regulatory-policy/RIA-in-Austria-web.pdf .

Parlamentul Austriei (2 iunie 2017), „12165/AB XXV.GP – Anfragebeantwortung”. https://www.parlament.gv.at/PAKT/VHG/XXV/AB/AB_12165/imfname_638955.pdf .

Parlamentul Austriei, Neu im Verfassungsausschuss. https://www.parlament.gv.at/PAKT/PR/JAHR_2019/PK0964/index.shtml .

Parlamentul Austriei, Postenschacher stoppen (1000/A(E)). https://www.parlament.gv.at/PAKT/VHG/XXVI/A/A_01000/index.shtml#tab-ParlamentarischesVerfahren .

Reporters without Borders (Reporteri fără Frontiere), Austria. https://rsf.org/en/austria .

Transparency International Austria, PRESSEINFO: Corruption Perceptions Index (Indicele de percepție a corupției, CPI) 2019 (23.01.2020), https://www.ti-austria.at/2020/01/23/ti-ac-presseinfo-cpi-2019/ .

Vizită virtuală de țară în Austria în contextul Raportului privind statul de drept pentru anul 2020.

Anexa II: Vizita de țară în Austria

Serviciile Comisiei au organizat reuniuni virtuale în iunie 2020 cu:

·Asociația Austriacă a Judecătorilor Administrativi

·Asociația Judecătorilor Austrieci

·Consiliul pentru presă din Austria

·Parchetul Central pentru Combaterea Criminalității Economice și a Corupției

·Curtea de Conturi

·Biroul Federal pentru Prevenirea și Combaterea Corupției (BKA)

·Cancelaria Federală

·Ministerul Federal al Justiției

·Ministerul Federal de Interne

·Ministerul Federal al Afacerilor Europene și Internaționale

·Forum Informationsfreiheit

·KommAustria (Autoritatea de reglementare a audiovizualului)

·Parchetul Superior Viena

·Curtea Administrativă Supremă

·Curtea Supremă

·Transparency International Austria

·Weisungsrat

* De asemenea, Comisia s-a întâlnit cu următoarele organizații în cadrul unei serii de reuniuni orizontale:

·Amnesty International

·Civil Liberties Union for Europe (Uniunea pentru Libertățile Civile din Europa)

·Civil Society Europe

·Conference of European Churches

·EuroCommerce

·European Center for Not-for-Profit Law (Centrul european pentru legislație nonprofit)

·European Centre for Press and Media Freedom (Centrul european pentru libertatea presei sau a mijloacelor de informare în masă)

·European Civic Forum (Forumul Civic European)

·Free Press Unlimited

·Front Line Defenders

·ILGA-Europe (Asociația Internațională a Lesbienelor și Homosexualilor-Europa)

·International Commission of Jurists (Comisia Internațională a Juriștilor)

·International Federation for Human Rights (Federația Internațională pentru Drepturile Omului)

·International Press Institute (Institutul Internațional de Presă)

·Lifelong learning Platform (Platforma de învățare pe tot parcursul vieții)

·Open Society Justice Initiative/Open Society European Policy Institute

·Reporters without Borders (Reporteri fără Frontiere)

·Transparency International UE

(1)      Mai multe instanțe teritoriale și regionale sunt tribunale specializate. Această structură nu corespunde în mod necesar instanțelor de apel. A se vedea CEPEJ (2020), Study on the functioning of judicial systems in the EU Member States (Studiu privind funcționarea sistemelor judiciare din statele membre ale UE).

(2)      Organe ale personalului există în cadrul instanțelor regionale și al instanțelor superioare regionale, al Curții Supreme și al instanțelor administrative și sunt de asemenea responsabile de propunerile pentru instanțele inferioare. Organele personalului includ președintele, vicepreședintele și între trei și cinci alți membri ai instanței, care sunt aleși inter pares. Constituție, articolul 87 alineatele 2-3 și Legea privind funcția publică pentru judecători și procurori, articolele 25-49.

(3)      Înainte de a deveni judecători la o instanță ordinară, candidații trebuie să candideze mai întâi pentru un post de judecător stagiar și să finalizeze o stagiatură (de obicei de patru ani). Judecătorii stagiari sunt numiți de puterea executivă la recomandarea președintelui unei instanțe superioare regionale. După finalizarea stagiaturii, aceștia pot candida pentru un post vacant, în conformitate cu procedura descrisă mai sus. Legea privind funcția publică pentru judecători și procurori, articolele 1-24.

(4)      Legea privind procurorii, articolele 8, 8a, 29-31.

(5)      Codul avocaților, capitolele III și V.

(6)      Figurile 44 și 46, Tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană pentru anul 2020. Nivelul perceput al independenței sistemului judiciar este clasificat după cum urmează: foarte scăzut (sub 30 % din respondenți percep independența sistemului judiciar ca fiind destul de bună și foarte bună); scăzut (între 30 % și 39 %), mediu (între 40 % și 59 %), ridicat (între 60 % și 75 %), foarte ridicat (peste 75 %).

(7)      Acestea includ avize din partea Consiliului consultativ al judecătorilor europeni, recomandări GRECO și ale asociațiilor naționale din domeniul judiciar, a se vedea notele de subsol 12, 15 și 16.

(8)      Programul de guvernare pentru anii 2020-2024, p. 23.

(9)    Aceste cerințe sunt de a avea studii juridice finalizate și cinci ani de experiență profesională în domeniul juridic. În timp ce judecătorii administrativi sunt numiți în conformitate cu aceeași procedură ca judecătorii instanțelor ordinare, președinții și vicepreședinții instanțelor administrative sunt exceptați de la aceste norme; Articolul 134 alineatele 2-4 din Constituție.

(10)      Doi reprezentanți ai puterii executive, doi reprezentanți ai mediului academic și președinții Curții Constituționale, ai Curții Administrative Supreme și ai Curții Supreme. Legea privind Tribunalul Administrativ Federal, articolul 2 alineatele (2) și (3). A se vedea, în mod similar, Legea privind Tribunalul Fiscal, articolul 5 alineatul (5).

(11)      A se vedea Legile privind instanțele administrative din Kärnten, articolul 2 alineatul (2); Niederösterreich, articolul 2 alineatul (3); Salzburg, articolul 2 alineatul (2); Steiermark, articolul 3 alineatul (3); Tirol, articolul 2 alineatul (4); Viena, articolul 3 alineatul (2) și articolul 71a din Constituția Landului Vorarlberg care nu specifică o implicare a puterii judiciare. Legile privind instanțele administrative din Burgenland [articolul 21 alineatul (3)] și Oberösterreich (articolul 18) prevăd implicarea unei comisii (acestea sunt diferite de organele personalului și nu sunt compuse majoritar din judecători).

(12)      Consiliul consultativ al judecătorilor europeni, CCJE-BU(2019)3, 29 martie 2019; GRECO Fourth Evaluation Round – Compliance Report (Runda a patra de evaluare GRECO – Raport de conformitate).

(13)      Consiliul consultativ al judecătorilor europeni, CCJE-BU(2019)3, 29 martie 2019.

(14)      CCJE, Avizul nr. 19 (2016) privind rolul președinților de instanțe, punctul 38: „procedurile de numire a președinților de instanță ar trebui să urmeze aceeași cale precum cea pentru selectarea și numirea judecătorilor”; Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, punctul 46.

(15)      CCJE și-a exprimat de asemenea îngrijorarea cu privire la competențele ample ale președintelui și la posibilitatea puterii executive de a da instrucțiuni președintelui cu privire la anumite funcții de conducere. Numai în cazul a două instanțe administrative regionale (Burgenland, Oberösterreich) președinții sunt dispensați de orice instrucțiuni.

(16)      Contribuția Association of European Administrative Judges (Asociația Judecătorilor Administrativi Europeni) la Raportul privind statul de drept pentru anul 2020, p. 7-10.

(17)      Asociația Judecătorilor și Uniunea Judecătorilor și a Procurorilor, Resurse pentru statul de drept, p. 10-11; Association of Administrative Judges (Asociația Judecătorilor Administrativi), Agenda for the administrative judiciary 2022 (Agenda pentru sistemul judiciar administrativ 2022), p. 3.

(18)      Persoanele interesate și-au exprimat de asemenea îngrijorarea cu privire la o anumită invitație de depunere a candidaturilor pentru poziția de președinte al instanței administrative regionale din Burgenland.

(19)      GRECO Fourth Evaluation Round – Compliance Report (Runda a patra de evaluare GRECO – Raport de conformitate), recomandările ix-xi, p. 6-9.

(20)      Programul de guvernare (p. 23) anunță de asemenea intenția de a reforma sistemul de numire a judecătorilor stagiari (pentru instanțele de drept comun) și de a solicita o justificare în cazul devierii de la o propunere a unui organ al personalului, care reprezintă aspecte criticate de asemenea atât de GRECO, cât și de persoanele interesate la nivel național.

(21)      Asociația Judecătorilor, Asociația Procurorilor și Uniunea Judecătorilor și a Procurorilor, a se vedea nota de subsol 27.

(22)      Ministerul Public este format din parchetele regionale și din Parchetul Central pentru Combaterea Criminalității Economice și a Corupției, supravegheate de patru parchete superioare. Parchetele inferioare trebuie sa transmită rapoarte parchetelor superioare și să aștepte instrucțiuni suplimentare în anumite tipuri de cauze: în materie penală care implică un interes public special sau probleme juridice nesoluționate de importanță fundamentală. Legea parchetelor, articolele 8 și 8a.

(23)      Legea parchetelor, articolul 29a. A se vedea de asemenea Figura 55, Tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană pentru anul 2020.

(24)      Raportul privind instrucțiunile pentru anul 2019 („Weisungsbericht”). Raportul conține informații cu privire la tipul de instrucțiuni (de exemplu, de a iniția sau de a închide procedurile ori de a pune sub acuzare) și la cauzele individuale. A se observa că până în luna august 2020 nu a fost publicat un raport privind instrucțiunile emise în anul 2019.

(25)      Weiunsgsrat, instituit în 2016, este format din „Generalprokurator” și doi membri suplimentari cu o expertiză substanțială în dreptul penal, care pot să nu fie judecători, procurori sau avocați activi. Este de asemenea consultat în cauze penale împotriva organelor executive supreme și în cazul în care ministrul justiției consideră necesar în cauze de interes public special. Legea parchetelor, articolul 29b-c.

(26)      „Weisungsbericht” pentru anul 2019 confirmă că numai într-o singură cauză avizul majoritar al Weisungsrat nu a fost urmat.

(27)      A se vedea, de exemplu, în 2019: Asociația Judecătorilor și Uniunea Judecătorilor și a Procurorilor, Resurse pentru statul de drept, p. 10-11; și Asociația Procurorilor, Cerințele Ministerului Public, p. 7. Problema instrucțiunilor a făcut de asemenea obiectul dezbaterii publice în anumite investigații la nivel înalt; a se vedea, de exemplu, declarația Asociației Procurorilor privind cauza „Eurofighter”, iunie 2019.

(28)      Recomandarea Rec(2000) 19 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, punctul 13 litera (d). „în cazul în care guvernul are puterea de a da instrucțiuni pentru urmărirea penală în legătură cu o cauză anume, aceste instrucțiuni trebuie să conțină garanții adecvate în sensul că transparența și echitatea sunt respectate în conformitate cu dreptul intern”. În ceea ce privește garanțiile, a se vedea punctul 13 literele (d) - (e).

(29)      Ministerul Justiției, Măsuri pentru un sistem de justiție modern și de calitate, p. 5.

(30)      Ministerul Justiției, Măsuri pentru un sistem de justiție modern și de calitate, p. 15-18.

(31)      Asociația Judecătorilor și Uniunea Judecătorilor și a Procurorilor, Resurse pentru statul de drept, p. 5-7.

(32)      Figurile 27 și 40, Tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană pentru anul 2020.

(33)      Programul de guvernare pentru anii 2020-2024, p. 25. Proiectul a fost lansat pentru prima oară în anul 2016.

(34)      A se vedea, de exemplu, contribuția Asociației Federale a Barourilor la Raportul privind statul de drept pentru anul 2020, p. 9; Asociația Judecătorilor și Uniunea Judecătorilor și a Procurorilor, Resurse pentru statul de drept, p. 13.

(35)      A se vedea de asemenea figurile 24 și 25 din Tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană pentru anul 2020, pentru o ilustrare a acestui fapt.

(36)      CEPEJ (2018), European judicial systems – Efficiency and quality of justice (Sistemele judiciare europene - eficiența și calitatea justiției), p. 65-69. Trebuie remarcat faptul că instanțele impun taxe și pentru serviciile furnizate de registrele automatizate (în principal registrele funciare și de întreprinderi).

(37)      Programul de guvernare pentru anii 2020-2024, p. 22.

(38)      Figurile 5-15, Tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană pentru anul 2020.

(39)      1. și 2. COVID-Justizbegleitgesetz. 

(40)      Transparency International (2020), 2019 Corruption Perceptions Index (Indicele privind percepția asupra corupției pentru anul 2019).

(41)      Sondajul Eurobarometru special 502 (2020).

(42)      Sondajul Eurobarometru Flash 482 (2019).

(43)      Contribuția Austriei la Raportul privind statul de drept pentru anul 2020, punctele 25-26.

(44)      În special, așa-numita cauză Ibiza a dus la căderea guvernului anterior și la alegeri anticipate în septembrie 2019, care au fost urmate de inițierea unor reforme instituționale.

(45)      Informațiile primite în contextul vizitei de țară și documentul de poziție al Asociației Judecătorilor și al Uniunii Judecătorilor și a Procurorilor, Resurse pentru statul de drept.

(46)      Informație primită în contextul vizitei de țară și al declarațiilor publice ale WKStA, de exemplu: Die Presse, Obligația de raportare pentru investigatorii în materie de corupție este o contradicție flagrantă.

(47)      Contribuția Austriei la Raportul privind statul de drept pentru anul 2020, p. 26 și 27.

(48)      Declarația Transparency International Austria la publicarea Corruption Perceptions Index (Indicele privind percepția asupra corupției, CPI 2019).

(49)      GRECO Third Evaluation Round – Second Compliance Report (Runda a treia de evaluare GRECO – Al doilea raport de conformitate), recomandările v, ix-xi, p. 5 și 9-12.

(50)      Parlamentul Austriei, Neu im Verfassungsausschuss: Propuneri din partea NEOS de modificare a legii partidelor, pentru a pune capăt aranjamentelor pentru numirile politice și pentru a recunoaște meritocrația.

(51)      Programul de guvernare pentru anii 2020-2024, p. 21.

(52)      § 6 (2) Bundesgesetz über die Transparenz und Unvereinbarkeiten für oberste Organe und sonstige öffentliche Funktionäre (Unvereinbarkeits- und Transparenz-Gesetz (Unv-Transparenz-G).

(53)      Breitschopf M., Fünf Jahre „Transparenzpaket - Eine kritische Bilanz aus zivilgesellschaftlicher Perspektive, (Pachetul de transparență pe cinci ani), p. 16f, în: Meine Abgeordneten, Forum Informationsfreiheit, Dossier.

(54)      GRECO Fourth Evaluation Round – Compliance Report (Runda a patra de evaluare GRECO – Raport de conformitate), p. 4-6.

(55)      Acestea includ Președintele federal, miniștrii federali, secretarii de stat, membrii Guvernului de stat, toți primarii și adjuncții acestora, membrii Senatului orășenesc, membrii Consiliului național, ai Consiliului federal și ai parlamentelor statelor.

(56)      § 6 (2) Bundesgesetz über die Transparenz und Unvereinbarkeiten für oberste Organe und sonstige öffentliche Funktionäre (Unvereinbarkeits- und Transparenz-Gesetz (Unv-Transparenz-G).

(57)      Curtea de Conturi, Bericht des Rechnungshofes. Korruptionspräventionssysteme in ausgewählten Bundesministerien (BKA, BMB, BMI, BMLFUW), 2017/8 secțiunea 13.2 13.3. Trebuie remarcat faptul că Ministerul Federal al Artelor, Culturii, Serviciului Public și Sportului (BMKÖS) deține acum competența în această chestiune.

(58)      Contribuția Austriei la Raportul privind statul de drept pentru anul 2020, punctul 31.

(59)      Parlamentul Austriei, Postenschacher stoppen (1000/A(E)).

(60)      Programul de guvernare pentru anii 2020-24, p. 11.

(61)      Disponibil la http://www.lobbyreg.justiz.gv.at.

(62)      Ministerul Justiției, Comunicări importante privind registrul activităților de lobby și de promovare.

(63)      Legea privind transparența activităților de lobby și a reprezentării intereselor (Lobbying- und Interessenvertretungstransparenz-Gesetz), a se vedea și Curtea de Conturi din Austria, Bericht des Rechnungshofes, Lobbying- und Interessenvertretungs-Register, Reihe BUND 2019/45.

(64)      GRECO Fourth Evaluation Round – Compliance Report (Runda a patra de evaluare GRECO – Raport de conformitate), recomandările ii-viii.

(65)      Parlamentul Austriei, 12165/AB XXV.GP – Anfragebeantwortung, 2 iunie 2017.

(66)      Legea federală privind presa și alte publicații din domeniul mass-mediei (Legea privind mass-media – MedienG).

(67)      Legea fundamentală privind obligația de a furniza informații (Auskunftspflichts-Grundsatzgesetz).

(68)    Între 2019 și 2020, Austria a coborât cu două poziții în clasamentul mondial al libertății presei întocmit de organizația Reporteri fără Frontiere, situându-se în prezent pe locul al 18-lea la nivel mondial. Reporters without Borders (Reporteri fără frontiere), Austria.

(69)       KommAustria : https://www.rtr.at/en/rtr/OrganeKommAustria .

(70)     Legea federală privind instituirea unei Autorități federale de comunicații (KommAustria Act – KOG).

(71)      Contribuția Austriei la Raportul privind statul de drept pentru anul 2020.

(72)       Media Pluralism Monitor (Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei), 2020, p. 10

(73)    Disponibil la https://www.presserat.at.

(74)    Media Pluralism Monitor (Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei), 2020, Report on Austria, p. 10.

(75)      §25 Obligația de informare, Legea privind mass-media.

(76)      În cazul în care proprietarul entității mass-media este o asociație sau în care o asociație deține o participație directă sau indirectă la entitatea mass-media, consiliul de administrație și scopul asociației trebuie declarate în ceea ce privește respectiva asociație. Persoanele care dețin o participație directă sau indirectă, investitorii, fondatorii și beneficiarii unei fundații sunt obligați, la cererea proprietarului entității mass-media, să îi comunice acestuia informațiile care îi sunt necesare pentru a-și îndeplini obligația de informare. În acest context, DSMAV revizuită încurajează statele membre să adopte măsuri legislative care să prevadă obligația furnizorilor de servicii mass-media aflați sub jurisdicția lor de a pune la dispoziție informații privind structura propriului acționariat, inclusiv beneficiarii reali. (Articolul 5).

(77)      Berka, W., Heindl, L., Höhne, T. și Koukal A. (2019). Mediengesetz Praxiskommentar. ediția a patra, Wien: LexisNexis. Bertelsmann Stiftung (2019). Indicatorii de guvernanță sustenabilă (IGS) – Austria. Gütersloh.

(78)      Informații primite în contextul vizitei de țară.

(79)      De exemplu raportarea la dossier.at.

(80)      Media Pluralism Monitor (Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei), 2020, p. 14. Această cifră include cheltuielile numeroaselor entități de stat descentralizate și ale întreprinderilor publice, precum publicitatea pentru turism, securitatea traficului, campanii de sănătate etc.

(81)       Legea austrică privind Constituția, articolul 20 alineatul 4 B-VG, în Legea fundamentală privind obligația de a furniza informații (Auskunftspflicht-Grundsatzgesetz).

(82)       Legea austrică privind Constituția, articolul 20 alineatul 3 B-VG și secțiunea 43 Beamten -Dienstrechtsgesetz, 1979.

(83)      De exemplu, contribuția Forum Informationsfreiheit la Raportul privind statul de drept pentru anul 2020.

(84)      Decizia VwGH Ra 2017/03/0083.

(85)      Contribuția Austriei la Raportul privind statul de drept pentru anul 2020; Programul de guvernare pentru anii 2020-2024, p. 49.

(86)    Center for Media Pluralism and Media Freedom, Decriminalisation of Defamation (Centrul pentru pluralism și libertate în mass-media, Dezincriminarea defăimării).

(87)      Index on Censorship (Indicele privind cenzura). Demonising the Media: Threats to Journalists in Europe (Demonizarea mass-mediei: amenințări la adresa jurnaliștilor din Europa). În acest context, ar trebui de asemenea reamintit faptul că, în conformitate cu standardele europene stabilite prin Recomandarea Consiliului Europei 2016/4, „statele membre ar trebui să instituie un cadru legislativ cuprinzător care să le permită jurnaliștilor și altor actori din domeniul mass-mediei să contribuie la dezbaterea publică în mod eficient și fără teamă”.

(88)      Consiliul Europei, Platforma pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor.

(89) Informații primite în contextul vizitei de țară.

(90)      Legea privind mass-media (Mediengesetz).

(91)      Legea federală privind societatea austriacă de radiodifuziune și televiziune (Bundesgesetz über den Österreichischen Rundfunk, ORF-Gesetz), Buletinul de drept federal nr. 379/1984, astfel cum a fost modificată prin: Buletinul de drept federal I nr. 115/2017, data versiunii traduse: 1 august 2017.

(92)      A se vedea, de exemplu, Curtea Constituțională, 14.3.2013, VfSlg. 19742; și Curtea Administrativă Supremă, 22.5.2013, 2012/03/0144.

(93)      Media Pluralism Monitor (Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei), 2020, p. 13.

(94)      Contribuția Austriei la Raportul privind statul de drept pentru anul 2020, p. 50.

(95)      Verificarea poate avea loc ex-officio („amtswegige Prüfung”) sau la cererea unei alte instanțe („Gerichtsantrag”), a unei persoane („Individualantrag”) sau a unei părți într-o cauză aflată pe rolul unei instanțe de drept comun de prim grad de jurisdicție („Parteienantrag auf Normenkontrolle”).

(96)      OCDE (2020), Regulatory Impact Assessment and Regulatory Oversight in Austria (Evaluarea impactului normativ și supravegherea normativă în Austria).

(97)      2017 Raportul Comitetului AB 1622 d. B, XXV. GP.

(98)      Potrivit Raportului anual pentru anul 2019 al Asociației Federale a Barourilor, în 2019 perioada de consultare a fost mai scurtă de șase săptămâni în 66 % dintre consultări. Preocupări similare sunt exprimate în contribuția Forum Informationsfreiheit la Raportul privind statul de drept pentru anul 2020, p. 13. Această preocupare a fost evidențiată de asemenea în contextul adoptării legislației referitoare la pandemia de COVID-19.

(99)      GRECO Fourth Evaluation Round – Compliance Report (Runda a patra de evaluare GRECO – Raport de conformitate), recomandarea i, care este considerată a fi parțial pusă în aplicare. GRECO a subliniat necesitatea unor măsuri mai ample în Raportul de conformitate (p.4).

(100)      Prima și a doua lege COVID-19 din 15 și din 21 martie 2020.

(101)      Curtea Constituțională, Legea COVID-19 este constituțională, mai multe decrete nu sunt.

(102)      Curtea Constituțională, Curtea Constituțională se va reuni din nou la mijlocul lunii iulie.

(103)      Cei trei membri ai Consiliului Avocatului Poporului sunt aleși pentru un mandat de șase ani de către Consiliul Național, fiecare dintre cele trei cele mai mari partide politice propunând un candidat, articolul 148 punctul g din Constituție. A se vedea CEDAW, Concluding observations on the ninth periodic report (Observații finale cu privire la cel de al nouălea raport periodic), p. 4.

(104)      Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Coronavirus pandemic in the EU – fundamental rights implications (Pandemia de coronavirus în UE – implicații pentru drepturile fundamentale) – Buletinul 3 (3 iunie 2020). Țara: Austria, p. 2.

(105)      Programul de guvernare pentru perioada 2020-2024, p. 15. În ceea ce privește calificativul acordat de CIVICUS Austriei, acesta este deocamdată în curs de revizuire (procesul de reevaluare a calificativului).

(106)      Alineatul 4a din Legea privind impozitul pe venit pentru lista organizațiilor care beneficiază de scutirea de impozit.

(107)      Contribuția Forum Informationsfreiheit la consultarea persoanelor interesate, p. 15. A se vedea de asemenea Interessenvertretung gemeinnütziger Vereine (IGO), Indicele societății civile 2019, p. 45.