EXPUNERE DE MOTIVE

1.  CONTEXTUL PROPUNERII

· Motivele și obiectivele propunerii

UE dorește să stabilească o relație din ce în ce mai strânsă cu Ucraina, care să meargă dincolo de simpla cooperare bilaterală, cuprinzând o asociere politică și o integrare economică progresivă. Ucraina este o țară importantă atât în cadrul politicii europene de vecinătate, cât și în cadrul Parteneriatului estic. UE a semnat un acord de parteneriat și cooperare (APC) cu Ucraina în 1998, care definește cadrul cooperării în toate domeniile-cheie de reformă și care constituie în continuare temeiul juridic al relațiilor dintre UE și Ucraina. Relațiile au fost consolidate și mai mult în noiembrie 2009, când Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a adoptat Programul de asociere UE-Ucraina, care a fost actualizat în 2011 (aprobat de Consiliul de cooperare UE-Ucraina în iunie 2013). La 21 martie și la 27 iunie 2014, UE și Ucraina au semnat un acord de asociere, care va institui o asociere politică aprofundată și o integrare economică între UE și Ucraina. Acordul acoperă o gamă largă de domenii, cum ar fi justiția, cooperarea comercială și sectorială ce include energia, transportul și mediul și stabilește angajamente și calendare detaliate ce implică un nivel înalt de exigență pentru ambele părți.

Economia ucraineană se confruntă cu o recesiune economică accentuată, care este rezultatul unor dezechilibre macroeconomice și al unor probleme structurale de lungă durată. Situația a fost agravată de izbucnirea unui conflict armat în est, care a avut un impact negativ puternic asupra economiei prin pierderi semnificative ale capacității de producție și prin scăderea încrederii. În urma protestelor publice în masă, fostul președinte Viktor Ianukovici a părăsit puterea, iar în februarie 2014 a fost numit în Ucraina un guvern orientat spre reforme. Acesta s-a lansat întru-un ambițios program de reformă structurală și de ajustare macroeconomică care vizează schimbarea modelului economic neviabil al țării și punerea bazelor pentru o creștere durabilă, pe termen lung. Acest program a fost susținut de un program de asistență financiară în valoare de 17 miliarde USD din partea FMI și de un sprijin semnificativ din partea altor donatori internaționali.

În urma schimbărilor politice din februarie 2014, Ucraina a organizat alegeri prezidențiale și parlamentare libere și democratice (la 25 mai și, respectiv, 26 octombrie). Mai mult, în 2014 autoritățile ucrainene au luat măsuri importante pentru combaterea corupției și consolidarea statului de drept. În decembrie 2014, guvernul nou format a prezentat un plan de acțiune ambițios ce cuprindea agenda de reforme a guvernului de coaliție. Se are în vedere ca acesta să fie urmat la începutul anului 2015 de o cuprinzătoare strategie națională de reformă care să stabilească măsuri de reformă economică, politică, judiciară și administrativă pentru perioada 2015-2017, măsuri care sunt necesare pentru a asigura stabilitatea macroeconomică pe termen mediu, precum și punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Ucraina.

Conflictul armat din est, înmulțirea restricțiilor comerciale din partea Rusiei și amplificarea diferendului dintre cele două țări având ca obiect gazele naturale au complicat însă mult eforturile de reformă ale autorităților. În consecință, recesiunea economică din Ucraina a devenit mai gravă decât estimaseră inițial donatorii internaționali. Criza se preconizează a fi una prelungită, întrucât Ucraina se îndreaptă spre încă un an de recesiune în 2015. Pierderea veniturilor obținute din export, din cauza conflictului din est, precum și criza de încredere au dus la o depreciere acută a monedei locale și la o epuizare a rezervelor internaționale. În situația actuală, Ucraina nu are acces la piețele datoriei internaționale și nu se preconizează să-l redobândească în termen scurt. Un deficit semnificativ de finanțare externă suplimentară a luat astfel naștere.

În acest context, Ucraina are nevoie de asistență financiară oficială suplimentară pentru a face față necesităților privind balanța de plăți pe termen scurt a țării, inclusiv de reconstituire a rezervelor internaționale, precum și pentru a susține programul de reformă al autorităților, în special restructurarea sectoarelor energetic și bancar. În cele din urmă, dar nu mai puțin important, acest sprijin este necesar pentru a consolida încrederea investitorilor, care este esențială pentru aducerea în final a economiei Ucrainei pe o traiectorie de creștere sustenabilă.

La 9 septembrie 2014, autoritățile din Ucraina au solicitat asistență macrofinanciară din partea UE în valoare de 2 miliarde EUR. Cererea de asistență macrofinanciară a fost reiterată într-o altă scrisoare la 15 decembrie 2014. Ținând seama de aceste solicitări și de situația economică a Ucrainei, în special apariția nevoilor suplimentare semnificative de finanțare externă, Comisia Europeană prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de a acorda Ucrainei o asistență macrofinanciară de maximum 1,8 miliarde EUR, sub forma unor împrumuturi pe termen mediu.

Obiectivul asistenței macrofinanciare propuse este să ajute Ucraina să își acopere o parte din nevoile reziduale de finanțare externă suplimentară în 2015 și la începutul anului 2016 în contextul programului FMI în curs de desfășurare. Aceste nevoi suplimentare sunt estimate de FMI la 15 miliarde USD. Asistența UE ar permite de asemenea diminuarea vulnerabilităților economiei legate de balanța de plăți pe termen scurt și de situația bugetară, sprijinind în același timp programele de ajustare și de reformă ale guvernului printr-un pachet adecvat de măsuri de politică complementare, care urmează a fi convenit cu autoritățile ucrainene într-un memorandum de înțelegere.

În acest context, Comisia consideră că sunt îndeplinite condițiile prealabile politice și economice indispensabile acordării unei asistențe macrofinanciare având valoarea și natura propuse.

· Contextul general

Ucraina se confruntă cu o recesiune economică accentuată, care este rezultatul unor probleme economice și structurale de lungă durată. Situația este agravată de conflictul armat din partea de est a țării, care nu numai că a distrus o parte din capacitatea de producție a Ucrainei, dar a avut și un impact semnificativ asupra încrederii gospodăriilor și întreprinderilor. În ultimele luni, punerea în aplicare a politicilor de stabilizare atât de necesare, menite să reducă dezechilibrele și să garanteze sustenabilitatea bugetară și externă, a cântărit mult asupra perspectivelor economice pe termen scurt. Ca urmare, se preconizează că PIB-ul va scădea cu aproximativ 7 % în termeni reali în 2014.

În ciuda recesiunii economice acute și a politicilor conservatoare ale băncii centrale, presiunile inflaționiste rămân ridicate, reflectând slăbirea monedei și o ajustare a prețurilor reglementate (în special a tarifelor la utilități). Inflația IPC s-a accelerat ajungând în noiembrie la 21,8 % de la un an la altul, așteptându-se o creștere și mai mare în viitorul apropiat pe măsură ce deprecierea monedei lovește din plin. După flotarea din februarie, grivna și-a pierdut aproape 50 % din valoare în raport cu USD, depășind cu mult așteptările inițiale. Această deteriorare a fost deosebit de puternică în august și septembrie, obligând banca centrală să introducă o serie de măsuri administrative și de control al valutei, pe lângă efectuarea unor intervenții pe piața valutară, care au reușit să stabilizeze temporar cursul de schimb înaintea alegerilor parlamentare din octombrie. În același timp, aceste măsuri au avut un impact negativ asupra activității comerciale și au dus la o epuizare rapidă a rezervelor internaționale deja scăzute. După o ușoară relaxare a controalelor administrative, moneda s-a depreciat puternic începând cu luna noiembrie.

Activitatea economică slabă, combinată cu cheltuielile mai ridicate cu dobânzile la datoria exprimată în valută, din cauza unei deprecieri puternice a monedei, precum și pierderile semnificative în capacitatea de colectare a impozitelor în estul țării au condus la creșterea deficitului bugetar în 2014, în ciuda unei serii de măsuri de austeritate adoptate de autorități[1]. În conformitate cu recentele previziuni ale Ministerului de finanțe, deficitul bugetar public va crește până la valoarea de 5,3 % din PIB pentru anul 2014 în ansamblu.

O povară suplimentară importantă asupra finanțelor publice în 2014 a constituit-o compania petrolieră și de gaz, Naftogaz, aflată în dificultate. Din cauza plafonării administrative a prețurilor la gazele naturale pentru gospodării și pentru serviciile de utilități publice locale, plafonare care forțează Naftogaz să vândă la prețuri inferioare costurilor, această societate înregistrează în mod tradițional deficite operaționale semnificative și prezintă o ineficiență operațională generală. În 2014, activitățile societății au fost afectate negativ de puternica depreciere a grivnei și de necesitatea de acoperire a arieratelor pentru gaze către Rusia (inclusiv a celor acumulate în 2013). Drept rezultat, statul a fost nevoit să injecteze 103 miliarde UAH în Naftogaz până în noiembrie, sumă reprezentând 6,8 % din PIB-ul estimat. Astfel, deficitul bugetar total înregistrat de Ucraina în 2014, care include și deficitul Naftogaz, este estimat la aproximativ 12 % din PIB, față de 6,7 % în 2013 și față de previziunile de 8,5 % ale FMI din aprilie 2014.

Creșterea deficitului bugetar și puternica depreciere a monedei locale, combinate cu o recesiune economică semnificativă, au dus la o deteriorare puternică a indicatorilor datoriei publice a Ucrainei. La sfârșitul lunii octombrie 2014, datoria publică se ridica la 63 % din PIB-ul estimat pentru anul respectiv, ceea ce reprezintă o creștere cu aproape 23 de puncte procentuale față de datoria de 40,2 % din PIB de la sfârșitul anului 2013.

Pe plan extern, deprecierea grivnei, combinată cu o cerere internă scăzută, a contribuit la o ajustare semnificativă a contului curent. Se preconizează că deficitul va scădea la aproximativ 4 % din PIB în 2014, de la 9,0 % în 2013, deși situația se datorează în primul rând comprimării puternice a importurilor[2]. Cu toate acestea, acest fapt a fost însoțit de importante ieșiri de capitaluri în sectorul privat din cauza scăderii încrederii, într-un climat de mare incertitudine geopolitică[3]. Finanțarea oficială extinsă începând din mai 2014 a fost insuficientă pentru a compensa exodul de capital. În total, Ucraina a primit aproximativ 9 miliarde USD drept finanțare oficială brută în perioada mai-decembrie, din care o mare parte a fost utilizată pentru a acoperi datoriile la scadență (a se vedea sprijinul FMI și asistența acordată de alți donatori până în 2014).

În contextul adâncirii recesiunii economice și al crizei de încredere, asistența financiară oficială substanțială acordată Ucrainei în 2014 a fost insuficientă pentru a opri consumarea continuă a rezervelor. În primele unsprezece luni ale anului, rezervele s-au înjumătățit față de nivelul pe care-l aveau la sfârșitul anului 2013, ajungând la doar 10 miliarde USD. În luna decembrie se așteaptă încă o scădere semnificativă, ca urmare a plăților pentru gaze (inclusiv arieratele către Rusia). Ca urmare, se așteaptă ca rezervele internaționale brute ale Ucrainei să scadă la 7 miliarde USD la finele anului 2014, sau circa o lună de importuri de bunuri și servicii estimate pentru 2015.

La 30 aprilie 2014, FMI a aprobat un acord stand-by de doi ani pentru Ucraina, în valoare de 10,976 DST (17 miliarde USD, adică 800 % din cota țării). Asistența financiară acordată de FMI a fost completată de un sprijin semnificativ provenit de la alte asistențe oficiale și bilaterale (UE, SUA, Japonia, Canada). Alte instituții financiare internaționale, cum ar fi Banca Mondială, BERD și BEI și-au intensificat și ele semnificativ activitățile pentru a sprijini tranziția economică a Ucrainei.

Cu toate acestea, având în vedere recesiunea economică mai gravă decât se preconizase și ieșirile importante de capital cauzate de criza de încredere, Ucraina se confruntă cu nevoi semnificative suplimentare de finanțare externă în 2015 și la începutul anului 2016. Aceste nevoi provin în principal din nevoia de a realimenta rezervele internaționale aflate la un nivel foarte scăzut și de a diminua ieșirile semnificative de capital privat. Aceste nevoi suplimentare de finanțare sunt estimate la 15 miliarde USD. Asistența macrofinanciară propusă ar urma să acopere 16,7 % din totalul deficitului de finanțare suplimentar. 

· Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii

Asistența macrofinanciară a fost acordată Ucrainei în temeiul a trei decizii separate:

· Decizia din 12 iulie 2002 a Consiliului privind acordarea de asistență macrofinanciară suplimentară Ucrainei (2002/639/CE)[4]

· Decizia nr. 388/2010/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 de acordare de asistență macrofinanciară Ucrainei[5]

· Decizia din 14 aprilie 2014 a Consiliului privind acordarea de asistență macrofinanciară Ucrainei (2014/215/UE)[6]

· Coerența cu celelalte politici și obiective ale Uniunii

Asistența macrofinanciară propusă este coerentă cu angajamentul UE de a sprijini tranziția economică și politică imediată a Ucrainei. Ea este în concordanță cu principiile care guvernează utilizarea instrumentului de asistență macrofinanciară, inclusiv cu caracterul său excepțional, principiile privind condițiile politice prealabile, complementaritatea, condiționalitatea și disciplina financiară.

Propunerea de asistență macrofinanciară este în conformitate cu obiectivele politicii europene de vecinătate (PEV). Ea contribuie la sprijinirea obiectivelor Uniunii europene de stabilitate economică și dezvoltare economică în Ucraina și, mai pe larg, în vecinătatea de est a Uniunii Europene. Prin sprijinirea eforturilor autorităților de a institui un cadru macroeconomic stabil și de a implementa un program ambițios de reforme structurale, asistența propusă contribuie la îmbunătățirea eficacității altor asistențe financiare ale UE în țară, inclusiv a operațiunilor de sprijin bugetar. De asemenea, asistența macrofinanciară propusă completează asistența oferită de alți donatori multilaterali și bilaterali în contextul programului economic sponsorizat de FMI.

Asistența macrofinanciară din partea UE ar completa cele 1,565 miliarde EUR care pot fi mobilizate în total sub formă de granturi prin Instrumentul european de vecinătate, Facilitatea de investiții pentru vecinătate, Instrumentul care contribuie la stabilitate și la pace și prin linia bugetară din bugetul UE destinată politicii externe și de securitate comună în perioada 2014-2020, prin care 370 de milioane EUR au fost deja angajate în 2014. Prin sprijinul acordat adoptării de către autoritățile ucrainene a unui cadru corespunzător pentru politica macroeconomică pe termen scurt și reforme structurale, asistența macrofinanciară din partea UE ar consolida valoarea adăugată a implicării globale a UE, sporind eficacitatea intervenției UE și prin alte instrumente financiare, cum ar fi contractul de consolidare statală și alte operațiuni de sprijin bugetar.

Ucraina are legături economice importante cu UE. UE se numără printre cei mai importanți parteneri comerciali ai Ucrainei și reprezintă aproximativ o treime din comerțul său exterior. În 2013, valoarea importurilor Ucrainei din UE a fost de 23,9 miliarde EUR, iar valoarea exporturilor sale a fost de 18,8 miliarde EUR. De asemenea, Ucraina este foarte dependentă de UE în ceea ce privește investițiile străine directe și alte fluxuri financiare. La 27 iunie 2014, Ucraina și UE au convenit crearea în viitor a unei zone de liber schimb complex și cuprinzător (DCFTA). Ea va sprijini înmulțirea în continuare a schimburilor comerciale bilaterale cu bunuri și servicii și va alinia treptat normele și standardele comerciale ale Ucrainei la cele ale UE.

Tranziția Ucrainei este foarte dificilă, iar riscul de colaps economic continuă să existe. În același timp, noul guvern s-a angajat public să adopte măsuri semnificative în direcția reformelor politice și economice, având ca scop combaterea corupției și consolidarea instituțiilor și a mecanismelor, având la bază statul de drept. Țara elaborează în prezent și un program de reformă economică vizând crearea premiselor pentru un model de creștere economică durabilă. Progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea acestor obiective și programul de reformă vor fi de importanță majoră pentru susținerea unei tranziții de succes.

2.  REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

· Consultarea părților interesate

Asistența macrofinanciară este acordată ca parte integrantă a sprijinului internațional pentru stabilizarea economică a Ucrainei. Pentru elaborarea prezentei propuneri de asistență macrofinanciară, serviciile Comisiei s-au consultat cu Fondul Monetar Internațional și cu alți parteneri internaționali, care pun în prezent în aplicare programe financiare semnificative. Comisia a menținut, de asemenea, contacte regulate cu autoritățile ucrainene.

· Obținerea și utilizarea expertizei

O evaluare operațională pentru verificarea calității și a fiabilității circuitelor financiare și a procedurilor administrative din sectorul public al Ucrainei va fi efectuată de către Comisie cu ajutorul unor experți externi, raportul final fiind pregătit în august 2014.

· Evaluarea impactului

Asistența macrofinanciară și programul de ajustare și reformă economică aferent vor contribui la reducerea nevoilor de finanțare ale Ucrainei pe termen scurt, sprijinind, în același timp, măsurile politice care urmăresc consolidarea balanței de plăți pe termen mediu și sustenabilitatea bugetară și atrăgând o creștere economică durabilă. Aceasta va sprijini mai ales eforturile de reformă în următoarele domenii: gestionarea finanțelor publice și combaterea corupției; administrarea fiscală; reformele din sectorul energetic, inclusiv consolidarea mecanismului de securitate socială pentru a asigura atenuarea specifică a efectelor actualei eliminări a subvențiilor pentru prețurile cu amănuntul la energie; reformele în sectorul financiar; și măsurile de îmbunătățire a mediului de afaceri.

3.  ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

· Rezumatul acțiunii propuse

Uniunea Europeană pune la dispoziția Ucrainei o asistență macrofinanciară în valoare totală de maximum 1,8 miliarde EUR, acordată sub forma unor împrumuturi pe termen mediu. Asistența va contribui la acoperirea nevoilor reziduale de finanțare externă ale Ucrainei din perioada 2015-2016 identificate de Comisie pe baza estimărilor efectuate de FMI.

Asistența este planificată a fi pusă la dispoziție în trei tranșe de împrumut. Plata primei tranșe este prevăzută să aibă loc la jumătatea anului 2015. A doua tranșă ar putea fi plătită în cel de-al patrulea trimestru al anului 2015. Cea de-a treia și ultima tranșă ar putea fi pus la dispoziție spre sfârșitul primului trimestru al anului 2016. Asistența va fi gestionată de Comisie. Sunt aplicabile dispoziții specifice privind prevenirea fraudei și a altor nereguli, în conformitate cu Regulamentul financiar.

Comisia și autoritățile ucrainene vor conveni un memorandum de înțelegere care va stabili măsurile de reformă structurală asociate operațiunii de asistență macrofinanciară propusă, inclusiv aspectele legate de calendarul și derularea evenimentelor. Aceste măsuri vor veni în sprijinul agendei de reformă a autorităților, incluzând elementele relevante din viitoarea strategie națională de reformă pentru perioada 2015-2017, menționată anterior, și în sprijinul punerii în aplicare a Acordului de asociere UE-Ucraina și vor completa programele convenite cu FMI, Banca Mondială și alți donatori multilaterali și bilaterali. Așa cum se întâmplă de regulă în cazul asistenței macrofinanciare, plățile vor fi condiționate, printre altele, de rezultatul satisfăcător al analizelor efectuate în cadrul programului FMI și de utilizarea în continuare de către Ucraina a fondurilor FMI.

Comisia Europeană va încerca să ajungă la un consens cu autoritățile ucrainene cu privire la strategia națională de reformă, astfel încât să faciliteze o aplicare fără probleme a condițiilor care vor fi convenite în memorandumul de înțelegere pentru operațiunea de asistență macrofinanciară propusă. Aceste condiții de politică ar trebui să abordeze unele dintre deficiențele fundamentale acumulate de-a lungul anilor de către economia ucraineană. Printre posibilele domenii de condiționalitate s-ar putea număra, în principiu: gestionarea finanțelor publice și combaterea corupției; administrarea fiscală; reformele în sectorul energetic; reformele în sectorul financiar; și măsurile de îmbunătățire a mediului de afaceri.

Decizia de a acorda întreaga asistență macrofinanciară sub formă de împrumuturi este justificată de nivelul de dezvoltare al Ucrainei (măsurat în funcție de venitul pe cap de locuitor). Decizia este, de asemenea, conformă cu tratamentul acordat Ucrainei de Banca Mondială și de FMI.

· Temeiul juridic

Temeiul juridic al prezentei propuneri este articolul 212 din TFUE.

· Principiul subsidiarității

Principiul subsidiarității este respectat deoarece obiectivele restaurării stabilității macroeconomice pe termen scurt a Ucrainei nu pot fi îndeplinite în mod suficient de către statele membre și de aceea ele pot fi realizate mai bine de către Uniunea Europeană. Motivele principale sunt constrângerile bugetare existente la nivel național și nevoia unei coordonări strânse între donatori pentru a maximiza amploarea și eficiența ajutorului.

· Principiul proporționalității

Propunerea respectă principiul proporționalității: ea se limitează la minimul necesar pentru a atinge obiectivele stabilității macroeconomice pe termen scurt și nu depășește ceea ce este necesar în acest scop.

Așa cum a constatat Comisia pe baza estimărilor făcute de FMI în contextul acordului stand-by, valoarea asistenței corespunde unui procent de circa 16,7 % din necesarul de finanțare suplimentară estimat pentru perioada 2015–T1 -2016. Acest angajament semnificativ este justificat de: importanța politică a Ucrainei pentru stabilitatea în regiunea Europei; integrarea politică a țării cu UE, așa cum e reflectată în acordul de asociere dintre cele două părți, care a intrat în vigoare cu titlu provizoriu la 1 noiembrie 2014; și, de asemenea, situația extrem de dificilă și nevoile de finanțare tot atât de importante cu care se confruntă acest vecin al UE în prezent.

· Alegerea instrumentelor

Finanțarea de proiecte sau asistența tehnică nu ar fi adecvate sau suficiente pentru atingerea obiectivelor macroeconomice. Principala valoare adăugată a asistenței macrofinanciare comparativ cu alte instrumente ale UE ar fi reducerea constrângerii financiare externe într-un mod rapid și contribuția la crearea unui cadru macroeconomic stabil, inclusiv prin promovarea unei balanțe de plăți și a unei situații bugetare sustenabile, precum și a unui cadru adecvat pentru reformele structurale. Prin contribuția la instituirea unui cadru global adecvat pentru politicile macroeconomice și structurale, asistența macrofinanciară poate crește eficacitatea acțiunilor finanțate în Ucraina prin alte instrumente financiare ale UE, cu aplicare mai restrânsă.

4.  IMPLICAȚIILE BUGETARE

Asistența preconizată ar fi furnizată sub forma unui împrumut și ar trebui să fie finanțată printr-o operațiune de împrumut pe care Comisia o va desfășura în numele UE. Costurile bugetare ale asistenței vor corespunde provizionării, la o rată de 9 %, a sumelor vărsate în Fondul de garantare pentru împrumuturile externe ale UE, de la linia bugetară 01 03 06 („Provizionarea Fondului de garantare”). Presupunând că prima și a doua tranșă din cadrul împrumutului se vor plăti în 2015 și vor fi în valoare totală de 1 200 de milioane EUR, iar cea de-a treia tranșă în 2016 și va fi în valoare de 600 de milioane EUR, și în conformitate cu normele care reglementează mecanismul Fondului de garantare, provizionarea va avea loc în bugetele 2017 (pentru 108 milioane EUR) și 2018 (54 de milioane EUR). Pe baza informațiilor disponibile la ora actuală cu privire la necesitățile de provizionare globale preconizate ale Fondului de garantare, acest impact bugetar suplimentar va fi finanțat parțial printr-o realocare în programarea financiară orientativă pentru 2017 și 2018 din granturile aferente asistenței macrofinanciare (linia bugetară 01 03 02) și, parțial, prin utilizarea marjei nealocate pentru angajamente de la rubrica 4 din cadrul financiar multianual. Defalcarea orientativă a acestei finanțări se prezintă astfel:

în milioane EUR

|| 2017 || 2018

Cheltuieli suplimentare: || ||

Provizionarea Fondului de garantare ca urmare a propunerii (a se vedea fișa financiară legislativă) || 108 || 54

Surse de finanțare: || ||

Asistență macrofinanciară (granturi) 01,0302 Marja de la rubrica 4 || -50 -58 || -40 -14

5.  ELEMENTE OPȚIONALE

· Clauza de reexaminare / de revizuire / privind încetarea de drept a efectelor juridice

Propunerea include o clauză privind încetarea de drept a efectelor juridice. Asistența macrofinanciară propusă urmează să fie pusă la dispoziție pentru o perioadă de doi ani și jumătate, începând din prima zi după intrarea în vigoare a memorandumului de înțelegere.

2015/0005 (COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind acordarea de asistență macrofinanciară Ucrainei

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 212,

având în vedere propunerea Comisiei Europene[7],

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară[8],

întrucât:

(1)       Relațiile dintre Uniunea Europeană și Ucraina se dezvoltă în cadrul politicii europene de vecinătate (PEV) și al Parteneriatului estic. Un acord de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (denumit în continuare „acordul de asociere”), ce include o zonă de liber schimb complex și cuprinzător (DCFTA) a fost negociat în perioada 2007-2011 și parafat în 2012. Acordul de asociere a fost semnat de către Ucraina și Uniunea Europeană la 21 martie și 27 iunie 2014. Începând cu 1 noiembrie 2014, părți importante ale acordului de asociere au fost aplicate cu titlu provizoriu în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale și a statului de drept, în ceea ce privește dialogul politic și reforma, justiția, libertatea și securitatea, cooperarea economică și financiară.

(2)       În urma reinstituirii constituției Ucrainei din 2004, au fost organizate cu succes alegeri prezidențiale și parlamentare la 25 mai 2014 și, respectiv, la 26 octombrie 2014. În urma formării, la 2 decembrie 2014, a unui nou guvern ce reflectă rezultatul alegerilor parlamentare, Ucraina și-a reconfirmat angajamentul față de realizarea unor reforme politice și economice în conformitate cu cadrul oferit de acordul de asociere și a prezentat un plan de acțiune ce cuprindea reformele avute în vedere.

(3)       Încălcarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și conflictul militar rezultat în urma acestei acțiuni au avut efecte devastatoare asupra stabilității economice și financiare deja precare a Ucrainei. Ucraina se confruntă cu dificultăți legate de balanța de plăți și de situația lichidităților cauzate de scăderea încrederii și de exodul concomitent al capitalurilor, precum și de o situație bugetară care continuă să se deterioreze ca urmare a costurilor bugetare directe asociate conflictului, a unei recesiuni mai grave decât se preconizase și a pierderii veniturilor fiscale în zonele controlate de separatiști. În același timp, deficiențele structurale preexistente și vulnerabilitățile bugetare și financiare externe au contribuit și ele la deteriorarea situației economice.

(4)       În acest context, necesitățile de finanțare externă ale Ucrainei sunt substanțial mai mari decât au fost identificate inițial, necesitând asistență financiară suplimentară din partea creditorilor și a donatorilor internaționali. Cu ocazia ultimei sale misiuni de analiză a programului, Fondul Monetar Internațional (FMI) a identificat o necesitate de finanțare semnificativă cu mult peste fondurile angajate până în prezent de comunitatea internațională, care cuprind asistența macrofinanciară din partea Uniunii în temeiul Deciziei 2002/639/CE[9] a Consiliului, al Deciziei 388/2010/UE a Parlamentului European și a Consiliului[10] și al Deciziei 2014/215/UE a Consiliului[11].

(5)       Uniunea și-a declarat cu diferite ocazii angajamentul de a sprijini noile autorități ucrainene în încercărilor lor de stabilizare a situației și de continuare a pe calea reformelor. De asemenea, Uniunea a declarat că este gata să sprijine pe deplin eforturile depuse de comunitatea internațională și de instituțiile financiare internaționale, în special de Fondul Monetar Internațional (FMI), cu privire la un pachet de asistență internațională destinat să răspundă nevoilor urgente ale Ucrainei, cu condiția angajamentului clar al Ucrainei de a realiza reforme. Sprijinul financiar acordat de Uniune Ucrainei este coerent cu politica Uniunii definită în PEV și în Parteneriatul estic. În concluziile sale din 18 decembrie 2014, Consiliul European afirmă că, după ce Comisia a efectuat în decembrie 2014 a doua tranșă de 500 de milioane EUR din asistența macrofinanciară, Uniunea și statele sale membre sunt pregătite să faciliteze și pe viitor și să sprijine procesul de reformă din Ucraina, împreună cu alți donatori, în conformitate cu condițiile stabilite de FMI.

(6)       Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să fie un instrument financiar excepțional de sprijin necondiționat și fără o alocare specială pentru balanța de plăți, care vizează satisfacerea necesităților imediate de finanțare externă ale beneficiarului și ar trebui să stea la baza punerii în aplicare a unui program de politică care să conțină măsuri ferme imediate de ajustare și de reformă structurală, menite să îmbunătățească poziția pe termen scurt a balanței de plăți.

(7)       La 30 aprilie 2014, autoritățile ucrainene și FMI au convenit un acord stand-by de doi ani privind drepturile speciale de tragere (DST) de 10,976 de miliarde (în jur de 17,01 miliarde USD, ceea ce reprezintă 800 la sută din cotă) pentru susținerea programului de reformă și de ajustare economică al Ucrainei.

(8)       La 5 martie 2014, având în vedere situația balanței de plăți a Ucrainei care s-a agravat puternic, Comisia a anunțat un pachet de sprijin care a fost aprobat de Consiliul European la 6 martie 2014. Pachetul cuprinde asistență financiară în valoare de 11 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020, inclusiv un cuantum de până la 1,565 miliarde EUR sub formă de granturi mobilizate pentru aceeași perioadă prin Instrumentul european de vecinătate, Facilitatea de investiții pentru vecinătate, Instrumentul care contribuie la stabilitate și la pace și prin bugetul alocat politicii externe și de securitate comună, precum și asistență macrofinanciară din partea Uniunii de până la 1,61 miliarde EUR pentru 2014-2015.

(9)       La 9 septembrie 2014, având în vedere înrăutățirea situației și a perspectivelor economice, Ucraina a solicitat asistență macrofinanciară suplimentară din partea Uniunii. Această cerere a fost reiterată într-o altă scrisoare la 15 decembrie 2014.

(10)     Având în vedere că Ucraina este o țară vizată de PEV, ar trebui să fie considerată eligibilă pentru primirea de asistență macrofinanciară din partea Uniunii.

(11)     Având în vedere că există încă un deficit rezidual semnificativ de finanțare externă în Ucraina pentru balanța de plăți, în plus față de resursele furnizate de FMI și de alte instituții multilaterale, asistența macrofinanciară din partea Uniunii care ar urma să fie furnizată Ucrainei (denumită în continuare „asistența macrofinanciară din partea Uniunii”) este, în actualele circumstanțe excepționale, considerată a fi un răspuns adecvat la solicitarea Ucrainei de a sprijini stabilizarea economică, împreună cu programul FMI. Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar sprijini stabilizarea economică și agenda de reforme structurale a Ucrainei, completând resursele puse la dispoziție în cadrul acordului financiar cu FMI.

(12)     Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să aibă drept scop sprijinirea restabilirii unei situații sustenabile privind finanțarea externă pentru Ucraina, sprijinind astfel dezvoltarea sa economică și socială în conformitate cu acordul de asociere.

(13)     Stabilirea valorii asistenței macrofinanciare din partea Uniunii se bazează pe o evaluare cantitativă completă a nevoilor de finanțare externă reziduale ale Ucrainei și ține cont de capacitatea acesteia de autofinanțare prin resurse proprii, în special de rezervele internaționale pe care le are dispoziție. Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să completeze programele și resursele furnizate de FMI și de Banca Mondială. Stabilirea valorii asistenței ia în considerare, de asemenea, contribuțiile financiare preconizate din partea donatorilor multilaterali și necesitatea de a asigura o partajare echitabilă a sarcinii între Uniune și alți donatori, precum și aplicarea anterioară a celorlalte instrumente de finanțare externă ale Uniunii în Ucraina și valoarea adăugată a implicării Uniunii în general.

(14)     Comisia ar trebui să garanteze faptul că asistența macrofinanciară din partea Uniunii este în conformitate, din punct de vedere juridic și al conținutului, cu principiile esențiale, cu obiectivele și cu măsurile adoptate în cadrul diferitelor domenii de acțiune externă și al altor politici pertinente ale Uniunii.

(15)     Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să sprijine politica externă a Uniunii față de Ucraina. Serviciile Comisiei și Serviciul European de Acțiune Externă ar trebui să lucreze în strânsă colaborare pe parcursul operațiunii de asistență macrofinanciară pentru a coordona și a asigura coerența acțiunilor de politică externă ale Uniunii.

(16)     Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să susțină angajamentul Ucrainei față de valorile pe care le partajează cu Uniunea, printre care democrația, statul de drept, buna guvernanță, respectarea drepturilor omului, dezvoltarea durabilă și reducerea sărăciei, precum și angajamentul său față de principiile privind schimburile comerciale deschise, echitabile și bazate pe norme.

(17)     O condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii ar trebui să fie ca Ucraina să respecte mecanismele democratice reale, printre care un sistem parlamentar pluripartit și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului. În plus, obiectivele specifice ale asistenței macrofinanciare din partea Uniunii ar trebui să consolideze eficiența, transparența și responsabilitatea sistemelor de gestionare a finanțelor publice din Ucraina și să promoveze reformele structurale având ca scop sprijinirea creșterii economice durabile și favorabile incluziunii, crearea de locuri de muncă și consolidarea bugetară. Atât îndeplinirea condițiilor prealabile, cât și realizarea obiectivelor respective ar trebui monitorizate periodic de către Comisie și Serviciul European de Acțiune Externă.

(18)     Pentru a se asigura că interesele financiare ale Uniunii în legătură cu asistența macrofinanciară din partea Uniunii sunt protejate în mod eficient, Ucraina ar trebui să adopte măsuri corespunzătoare privind prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a oricăror alte abateri legate de această asistență. În plus, ar trebui să se adopte dispoziții care să prevadă efectuarea de verificări de către Comisie și de audituri de către Curtea de Conturi.

(19)     Punerea la dispoziție a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii nu aduce atingere competențelor Parlamentului European și Consiliului (în calitate de autoritate bugetară).

(20)     Sumele provizionului necesar pentru asistența macrofinanciară ar trebui să fie în concordanță cu creditele bugetare prevăzute în cadrul financiar multianual.

(21)     Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui gestionată de către Comisie. Pentru a garanta că Parlamentul European și Consiliul pot să urmărească punerea în aplicare a prezentei decizii, Comisia ar trebui să le informeze periodic cu privire la evoluțiile legate de asistență și să le furnizeze documentele relevante.

(22)     Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentei decizii, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului[12].

(23)     Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui să facă obiectul unor condiții de politică economică, ce urmează a fi consemnate într-un memorandum de înțelegere. Pentru a se asigura condiții de punere în aplicare uniforme și din motive de eficiență, Comisia ar trebui să fie abilitată să negocieze astfel de condiții cu autoritățile ucrainene, sub supravegherea comitetului reprezentanților statelor membre, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. În conformitate cu regulamentul respectiv, procedura de consultare ar trebui să se aplice, ca regulă generală, tuturor cazurilor altele decât cele prevăzute în regulamentul respectiv. Având în vedere impactul potențial important al asistenței de peste 90 de milioane EUR, se cuvine să se utilizeze procedura de examinare pentru aceste operațiuni. Luând în considerare cuantumul asistenței macrofinanciare din partea Uniunii pentru Ucraina, procedura de examinare ar trebui să se aplice pentru adoptarea memorandumului de înțelegere și pentru orice reducere, suspendare sau anulare a asistenței.

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

1.           Uniunea pune la dispoziția Ucrainei asistență macrofinanciară (denumită în continuare „asistență macrofinanciară din partea Uniunii”) cu o valoare maximă de 1,8 miliarde EUR, destinată sprijinirii stabilizării economice a Ucrainei și a agendei consistente de reforme. Asistența va contribui la acoperirea nevoilor Ucrainei legate de balanța de plăți, astfel cum au fost identificate în programul FMI.

2.           Asistența macrofinanciară din partea Uniunii este furnizată integral Ucrainei sub formă de împrumuturi. Comisia este împuternicită în numele Uniunii Europene să împrumute fondurile necesare de pe piețele de capital sau de la instituții financiare și să le împrumute mai departe Ucrainei. Împrumuturile vor avea o scadență maximă de 15 ani.

3.           Punerea la dispoziție a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii este gestionată de Comisie, în conformitate cu acordurile sau înțelegerile convenite între Fondul Monetar Internațional (FMI) și Ucraina și cu principiile și obiectivele-cheie ale reformelor economice stabilite în Acordul de asociere UE-Ucraina și în Programul de asociere UE-Ucraina convenit în politica europeană de vecinătate (PEV). Comisia informează periodic Parlamentul European și Consiliul în legătură cu evoluția asistenței macrofinanciare din partea Uniunii, inclusiv în legătură cu tragerile din aceasta, și pune la dispoziția instituțiilor respective documentele relevante în timp util.

4.           Asistența macrofinanciară din partea Uniunii se acordă pentru o perioadă de doi ani și jumătate începând cu prima zi de la intrarea în vigoare a memorandumului de înțelegere menționat la articolul 3 alineatul (1).

5.           În cazul în care nevoile de finanțare ale Ucrainei scad fundamental în cursul perioadei de punere la dispoziție a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii comparativ cu estimările inițiale, Comisia, hotărând în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 7 alineatul (2), reduce valoarea asistenței sau o suspendă ori o anulează.

Articolul 2

1.           O condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii este ca Ucraina să respecte mecanismele democratice reale, printre care un sistem parlamentar pluripartit și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului.

2.           Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă monitorizează îndeplinirea acestei condiții prealabile pe parcursul întregului ciclu de viață al asistenței macrofinanciare din partea Uniunii.

3.           Alineatele (1) și (2) de la prezentul articol se aplică în conformitate cu Decizia 2010/427/UE a Consiliului[13].

Articolul 3

1.           Comisia, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 7 alineatul (2), convine cu autoritățile ucrainene asupra unor condiții financiare și de politică economică clar definite, axate pe reforme structurale și pe finanțe publice solide, în funcție de care urmează să fie acordată asistența macrofinanciară din partea Uniunii și care urmează să fie cuprinse într-un memorandum de înțelegere (denumit în continuare„memorandumul de înțelegere”) care cuprinde un calendar pentru îndeplinirea condițiilor respective. Condițiile financiare și de politică economică prevăzute în memorandumul de înțelegere sunt coerente cu acordurile sau înțelegerile menționate la articolul 1 alineatul (3), inclusiv cu programele de reformă structurală și de ajustare macroeconomică implementate de Ucraina cu sprijinul FMI.

2.           Condițiile menționate la alineatul (1) vizează, în special, creșterea eficienței, a transparenței și a responsabilității sistemelor de gestionare a finanțelor publice din Ucraina, inclusiv în ceea ce privește utilizarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii. Progresul înregistrat cu privire la deschiderea reciprocă a piețelor, dezvoltarea schimburilor comerciale echitabile și bazate pe norme, precum și alte priorități în contextul politicii externe a Uniunii trebuie și ele luate în considerare în mod corespunzător în momentul elaborării măsurilor de politică. Progresele înregistrate pentru realizarea obiectivelor respective sunt monitorizate periodic de Comisie.

3.           Condițiile financiare detaliate ale asistenței macrofinanciare din partea Uniunii se vor stabili în acordul de împrumut care urmează a fi încheiat de Comisie și autoritățile ucrainene.

4.           Comisia verifică periodic îndeplinirea în continuare a condițiilor prevăzute la articolul 4 alineatul (3), inclusiv dacă politicile economice ale Ucrainei sunt în conformitate cu obiectivele asistenței macrofinanciare din partea Uniunii. În cadrul acestor verificări, Comisia acționează în strânsă coordonare cu FMI și Banca Mondială și, dacă este necesar, cu Parlamentul European și Consiliul.

Articolul 4

1.           Sub rezerva condițiilor menționate la alineatul (3), asistența macrofinanciară din partea Uniunii este pusă la dispoziție de Comisie sub forma a trei tranșe de împrumut. Mărimea fiecărei tranșe este stabilită în memorandumul de înțelegere menționat la articolul 3.

2.           Sumele asistenței macrofinanciare din partea Uniunii sunt provizionate, dacă este cazul, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului[14].

3.           Comisia decide punerea la dispoziție a tranșelor cu condiția îndeplinirii tuturor condițiilor următoare:

(a) condiția prealabilă prevăzută la articolul 2;

(b) o punere în aplicare continuă și satisfăcătoare a unui program de politică care conține măsuri ferme de ajustare și de reformă structurală, sprijinite de un mecanism de creditare al FMI fără caracter prudențial; și

(c) punerea în aplicare, într-un termen determinat, a condițiilor financiare și de politică economică convenite în memorandumul de înțelegere.

Plata celei de a doua tranșe nu are loc mai devreme de trei luni de la punerea la dispoziție a primei tranșe. Plata celei de a treia tranșe nu are loc mai devreme de trei luni de la punerea la dispoziție a celei de-a doua tranșe.

4.           În cazul în care condițiile de la alineatul (3) nu sunt îndeplinite, Comisia suspendă temporar sau anulează plata asistenței macrofinanciare din partea Uniunii. În astfel de cazuri, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la motivele respectivei suspendări sau anulări.

5.           Asistența macrofinanciară din partea Uniunii este vărsată Băncii Centrale a Ucrainei. Sub rezerva dispozițiilor ce vor fi stabilite în memorandumul de înțelegere, care includ o confirmare a nevoilor reziduale de finanțare bugetară, fondurile Uniunii pot fi transferate Ministerului de finanțe al Ucrainei în calitate de beneficiar final.

Articolul 5

1.           Operațiunile de contractare și de acordare a împrumutului legate de asistența macrofinanciară din partea Uniunii se efectuează în euro, utilizând aceeași dată a valutei și nu implică Uniunea în transformarea scadenței și nu o expune niciunui risc legat de cursul de schimb sau de rata dobânzii sau vreunui alt risc comercial.

2.           În cazul în care condițiile permit și dacă Ucraina solicită acest lucru, Comisia poate lua măsurile necesare pentru a asigura includerea în termenii și condițiile de acordare a împrumutului a unei clauze de rambursare anticipată, precum și corelarea acestei clauze cu o clauză corespondentă în termenii și condițiile operațiunilor de contractare a împrumutului.

3.           Dacă circumstanțele permit îmbunătățirea ratei dobânzii împrumutului și dacă Ucraina solicită acest lucru, Comisia poate decide refinanțarea integrală sau parțială a împrumuturilor sale contractate inițiale sau poate restructura condițiile financiare corespondente. Operațiunile de refinanțare sau restructurare se efectuează în conformitate cu alineatele (1) și (4) și nu au ca efect prelungirea termenului de scadență al împrumuturilor contractate în cauză sau majorarea valorii capitalului restant la data refinanțării sau restructurării.

4.           Toate costurile înregistrate de Uniune care au legătură cu operațiunile de contractare și de acordare a împrumutului prevăzute în prezenta decizie sunt suportate de Ucraina.

5.           Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la evoluția operațiunilor menționate la alineatele (2) și (3).

Articolul 6

1.           Asistența macrofinanciară din partea Uniunii este implementată în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului[15] și cu Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei[16].

2.           Punerea în aplicare a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii face obiectul unei gestiuni directe.

3.           Memorandumul de înțelegere și acordul de împrumut care urmează a fi convenite cu autoritățile ucrainene conțin dispoziții care:

(a) garantează faptul că Ucraina verifică periodic dacă finanțarea acordată din bugetul Uniunii a fost utilizată în mod corespunzător, adoptă măsurile corespunzătoare de prevenire a neregulilor și a fraudei și, după caz, întreprinde acțiuni juridice pentru recuperarea fondurilor furnizate în temeiul prezentei decizii care au fost deturnate;

(b) asigură protecția intereselor financiare ale Uniunii, prevăzând în mod special măsuri specifice pentru prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a oricăror alte nereguli care afectează asistența macrofinanciară din partea Uniunii, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului[17], Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2185/96 al Consiliului[18] și Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului[19];

(c) autorizează în mod expres Comisia, inclusiv Oficiul European de Luptă Antifraudă, sau reprezentanții acesteia, să efectueze verificări, inclusiv la fața locului, precum și inspecții;

(d) autorizează în mod expres Comisia și Curtea de Conturi Europeană să efectueze audituri atât în timpul, cât și după perioada de disponibilitate a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii, inclusiv să efectueze verificări de documente și audituri la fața locului, cum ar fi evaluările operaționale;

(e) garantează faptul că Uniunea are dreptul la rambursarea anticipată a împrumutului atunci când s-a stabilit că, în ceea ce privește gestionarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii, Ucraina s-a angajat într-un act de fraudă sau corupție sau într-o altă activitate ilegală care prejudiciază interesele financiare ale Uniunii.

4.           Pe parcursul perioadei de punere în aplicare a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii, Comisia monitorizează, prin intermediul unor evaluări operaționale, soliditatea mecanismelor financiare, procedurile administrative și mecanismele interne și externe de control ale Ucrainei care sunt relevante pentru respectiva asistență.

Articolul 7

1.           Comisia este asistată de un comitet. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.           Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 8

1.           Până la data de 30 iunie a fiecărui an, Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei decizii în anul anterior, inclusiv o evaluare a punerii în aplicare. Raportul:

(a) examinează progresele înregistrate în punerea în aplicare a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii;

(b) evaluează situația și perspectivele economice ale Ucrainei, precum și progresele înregistrate în punerea în aplicare a măsurilor de politică menționate la articolul 3 alineatul (1);

(c) indică legătura dintre condițiile de politică economică prevăzute în memorandumul de înțelegere, performanțele economice și bugetare ale Ucrainei la acea dată și deciziile Comisiei de a pune la dispoziție tranșele asistenței macrofinanciare din partea Uniunii.

2.           În cel mult doi ani de la expirarea perioadei de disponibilitate menționate la articolul 1 alineatul (4), Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare ex-post, evaluând rezultatele și eficiența operațiunilor din cadrul asistenței macrofinanciare din partea Uniunii încheiate și măsura în care acestea au contribuit la obiectivele asistenței.

Articolul 9

Prezenta decizie intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European                                                Pentru Consiliu

Președintele                                                                           Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.        Denumirea propunerii/inițiativei

Asistență macrofinanciară acordată Republicii Ucraina.

1.2.        Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB[20]

Domeniul de politică:           Titlul 01 – Afaceri economice și financiare

Activitate:     03 – Afaceri economice și financiare internaționale

1.3.        Tipul propunerii/inițiativei

X Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă

1.4.        Obiectiv(e)

1.4.1.     Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

„Promovarea prosperității dincolo de granițele Uniunii Europene”

Principalele domenii de activitate ale DG ECFIN în acest sector sunt următoarele:

1. Sprijinirea implementării politicii europene de vecinătate prin aprofundarea analizei economice și consolidarea dialogului și a consultării asupra aspectelor economice ale planurilor de acțiune.

2. Dezvoltarea, monitorizarea și implementarea asistenței macrofinanciare pentru țările terțe partenere, în cooperare cu instituțiile financiare internaționale relevante.

1.4.2.     Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Obiectivul specific nr. 1 „Acordarea de asistență macrofinanciară țărilor terțe pentru soluționarea crizelor privind balanța de plăți a acestor țări și restaurarea sustenabilității datoriei lor externe”

Activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză Relații economice și financiare internaționale, guvernanță mondială.

1.4.3.     Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

Asistența propusă constă într-un împrumut al UE în valoare de 1,8 miliarde EUR pentru Ucraina, cu scopul de a contribui la ameliorarea situației balanței de plăți a țării. Asistența va ajuta această țară să depășească dificultățile economice și sociale cu care se confruntă ca urmare a tulburărilor interne și regionale. Ea va promova, de asemenea, reforme structurale destinate să sporească creșterea economică sustenabilă și să îmbunătățească gestionarea finanțelor publice.

1.4.4.     Indicatori de rezultat și de impact

Autoritățile vor trebui să transmită periodic serviciilor Comisiei rapoarte cu privire la o serie de indicatori și să furnizeze un raport complet asupra îndeplinirii condițiilor de politică convenite înainte de punerea la dispoziție a asistenței.

Serviciile Comisiei vor continua să monitorizeze gestionarea finanțelor publice, în urma evaluării operaționale a circuitelor financiare și a procedurilor administrative din Ucraina care a fost efectuată în 2014 în pregătirea operațiunilor anterioare legate de asistența macrofinanciară. Delegația UE în Ucraina va prezenta, de asemenea, rapoarte periodice pe teme relevante pentru monitorizarea asistenței. Serviciile Comisiei vor rămâne în contact permanent cu FMI și cu Banca Mondială, pentru a beneficia de informațiile desprinse din activitățile curente ale acestora în Ucraina.

Propunerea de decizie prevede un raport anual către Consiliu și Parlamentul European, care să cuprindă o evaluare a implementării acestei operațiuni. În termen de doi ani de la expirarea perioadei de punere în aplicare, se va efectua o evaluare ex-post independentă a asistenței.

1.5.        Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.     Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Plata asistenței va fi condiționată de realizarea unor progrese satisfăcătoare în implementarea viitorului acord de finanțare dintre Ucraina și FMI. În plus, Comisia și autoritățile ucrainene vor stabili de comun acord condițiile specifice de politică, enumerate într-un memorandum de înțelegere.

1.5.2.     Valoarea adăugată a implicării UE

Sprijinind această țară să depășească șocul economic cauzat de tulburările interne și regionale, asistența macrofinanciară propusă va contribui la promovarea stabilității macroeconomice și a reformelor economice ale țării. Venind în completarea resurselor puse la dispoziție de instituțiile financiare internaționale, de UE și de alți donatori, asistența va contribui la eficiența globală a pachetului de sprijin financiar convenit de comunitatea internațională a donatorilor în urma crizei.

Programul propus va contribui și la consolidarea angajamentului guvernului în ceea ce privește reforma. Acest rezultat va fi atins, printre altele, prin impunerea unor condiții adecvate pentru plata asistenței. Într-un context mai larg, programul va transmite celorlalte țări din regiune un semnal al disponibilității UE de a sprijini state care se angajează în mod clar pe calea reformelor politice în perioadele de dificultăți economice.

1.5.3.     Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

Din 2004, au fost efectuate în total cincisprezece evaluări ex-post cu privire la operațiuni de asistență macrofinanciară. Aceste evaluări concluzionează că operațiunile de asistență macrofinanciară contribuie, deși uneori modest și indirect, la îmbunătățirea sustenabilității externe, la stabilitatea macroeconomică și la realizarea reformelor structurale în țara beneficiară. În majoritatea cazurilor, operațiunile de asistență macrofinanciară au avut un efect pozitiv asupra balanței de plăți a țării beneficiare și au contribuit la relaxarea constrângerilor bugetare ale acesteia. De asemenea, aceste operațiuni au condus la o creștere economică ceva mai însemnată.

1.5.4.     Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

UE se numără printre principalii donatori ai Ucrainei. UE intenționează să pună la dispoziția Ucrainei, pentru a sprijini reformele politice și economice ale acesteia, granturi în valoare de până la 1,565 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020, în cadrul programului său curent de cooperare.

Principala valoare adăugată a asistenței macrofinanciare comparativ cu alte instrumente ale UE ar fi implementarea rapidă a acesteia pentru a reduce constrângerile financiare externe imediate ale Ucrainei, dar și pentru a contribui la crearea unui cadru macroeconomic stabil, inclusiv prin promovarea unei balanțe de plăți și a unei situații bugetare sustenabile, și a unui cadru adecvat pentru reformele structurale. Asistența macrofinanciară nu constituie un sprijin financiar regulat și nu este destinată să sprijine dezvoltarea economică și socială a țărilor beneficiare. Asistența macrofinanciară trebuie întreruptă de îndată ce situația finanțării externe a țării redevine sustenabilă.

Asistența macrofinanciară ar fi totodată în completarea intervențiilor avute în vedere de instituțiile financiare internaționale, în special programul de ajustare și de reformă susținut de FMI și împrumuturile pentru politicile de dezvoltare acordate de Banca Mondială.

1.6.        Durata și impactul financiar

X Propunere/inițiativă pe durată determinată

X  Propunere/inițiativă în vigoare pentru o perioadă de 2,5 ani de la intrarea în vigoare a memorandumului de înțelegere, așa cum se prevede la articolul 1 alineatul (4) din decizie

X  Impact financiar din 2015 până în 2018

1.7.        Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)[21]

X Gestiune centralizată directă asigurată de către Comisie

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.        Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

Asistența are caracter macroeconomic și este menită să fie compatibilă cu programul economic sprijinit de FMI. Serviciile Comisiei vor monitoriza acțiunea pe baza progreselor înregistrate în implementarea acordului cu FMI și a măsurilor de reformă concrete care urmează a fi convenite cu autoritățile ucrainene într-un memorandum de înțelegere (a se vedea și punctul 1.4.4).

2.2.        Sistemul de gestiune și de control

2.2.1.     Riscul (riscurile) identificat(e)

În ceea ce privește operațiunea de acordare a asistenței macrofinanciare propuse, există riscuri fiduciare, riscuri legate de politicile aplicate și riscuri legate de situația politică în general.

Există riscul ca asistența macrofinanciară, care nu este dedicată unor cheltuieli specifice, să fie utilizată în mod fraudulos. În general, acest risc este legat de factori cum ar fi calitatea sistemelor de gestionare din cadrul băncii centrale și al ministerului de finanțe și de adecvarea capacităților de audit intern și extern.

Un alt risc important pentru operațiune decurge din nesiguranța economică și politică, în special datorită încălcării neprovocate a suveranității și a integrității teritoriale Ucrainei de către Rusia. Pe plan intern, riscul principal este instabilitatea legată de dificultățile din procesul de reformă politică și economică. Punerea în aplicare integrală a măsurilor de stabilizare și reformă sprijinite de comunitatea internațională, inclusiv de operațiunea de acordare a asistenței macrofinanciare propuse, ar putea fi compromisă de nemulțumiri sociale ce pot conduce la tulburări.

În cele din urmă, există riscuri care derivă dintr-o posibilă deteriorare a mediului economic european și mondial.

2.2.2.     Metoda (metodele) de control preconizată (preconizate)

Asistența macrofinanciară va face obiectul procedurilor de verificare, control și audit aflate în sarcina Comisiei, inclusiv a Oficiului de Luptă Antifraudă (OLAF), și a Curții de Conturi Europene.

2.2.3.     Costurile și beneficiile controalelor și rata probabilă de neconformitate

Costurile de bază pentru Comisie cu privire la metodele de verificare și control, precum și costul evaluării operaționale a circuitelor financiare și administrative efectuate înainte de operațiune sunt descrise în tabelul 3.2.1. În plus, există costuri pentru Curtea Europeană de Conturi și costuri legate de eventualele intervenții ale OLAF. Evaluarea operațională ajută nu numai la evaluarea riscurilor de utilizare abuzivă a fondurilor, ci, în plus, furnizează informații utile asupra reformelor necesare în domeniul gestionării finanțelor publice. În ceea ce privește rata probabilă de nerespectare, riscul aferent (sub forma nerambursării creditului sau a utilizării abuzive a fondurilor) este considerat a fi scăzut, pe baza experienței cu instrumentul de asistență macrofinanciară de la crearea sa.

2.3.        Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

Pentru a atenua riscurile de utilizare frauduloasă s-au luat și se vor lua mai multe măsuri:

În primul rând, serviciile Comisiei, cu sprijinul unor experți externi autorizați în mod corespunzător, au efectuat o evaluare operațională a circuitelor financiare și a procedurilor administrative la Ministerul de finanțe și la Banca Centrală a Ucrainei în aprilie 2014, în vederea îndeplinirii cerințelor din Regulamentul financiar aplicabile bugetului general al Comunităților Europene. Această analiză a acoperit domenii precum elaborarea și execuția bugetului, controlul intern al finanțelor publice, auditul intern și extern, achizițiile publice, gestionarea numerarului și a datoriei publice, precum și independența băncii centrale. Analiza a stabilit că cadrul pentru buna gestiune financiară a asistenței macrofinanciare este suficient de eficace în Ucraina pentru ca UE să ofere acest sprijin. De asemenea, asistența va fi plătită într-un cont special la Banca Centrală a Ucrainei.

În al doilea rând, temeiul juridic propus pentru asistența macrofinanciară acordată Ucrainei include o dispoziție privind măsurile de prevenire a fraudei. Aceste măsuri vor fi detaliate în memorandumul de înțelegere și în acordul de împrumut și vor prevedea o serie de dispoziții privind inspecțiile, prevenirea fraudei, auditurile, precum și recuperarea fondurilor în caz de fraudă sau de corupție. Se mai preconizează că programul de asistență va include o serie de condiții de politică specifice, inclusiv în domeniul gestionării finanțelor publice, care vor viza sporirea eficienței, a transparenței și a responsabilității.

În cele din urmă, asistența va face obiectul procedurilor de verificare, control și audit sub responsabilitatea Comisiei, inclusiv din partea OLAF, și a Curții de Conturi Europene.

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.        Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Linii bugetare de cheltuieli existente

01 03 02 Asistență macrofinanciară

01 03 06 Provizionarea Fondului de garantare

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție

Număr [Rubrica…...….] || Dif./ Nedif. ([22]) || Țări AELS[23] || Țări candidate[24] || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

4 || 01 03 02 Asistență macrofinanciară || Dif. || NU || NU || NU || NU

4 || 01 03 06 Provizionarea Fondului de garantare || Nedif. || NU || NU || NU || NU

01 03 06 – Garanția Uniunii Europene pentru împrumuturile UE destinate asistenței macrofinanciare pentru țări terțe. Fondul de garantare pentru acțiuni externe trebuie provizionat în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului[25]. În conformitate cu prezentul regulament, fondul trebuie să corespundă valorii de 9 % („suma țintă”) din totalul obligațiilor de capital neachitate care decurg din fiecare operațiune, la care se adaugă dobânda datorată și neachitată. Suma provizionului se calculează la începutul anului „n” ca diferența dintre suma țintă și activele nete ale fondului la finalul anului „n-1”. Această sumă a provizionului este introdusă în anul „n” în proiectul de buget pentru anul „n+1” și este plătită efectiv într-o singură tranzacție la începutul anului „n+1” din linia bugetară „Provizionarea Fondului de garantare” (linia bugetară 01 03 06). Prin urmare, 9% din suma plătită (maximum 162 de milioane EUR) se va lua în considerare în suma țintă la sfârșitul anului „n-1” pentru calcularea provizionării fondului.

Se va utiliza linia bugetară („p.m.”) corespunzătoare garanției bugetare a împrumutului doar în cazul unei mobilizări efective a garanției bugetare. Nu se așteaptă ca garanția să fie activată.

Noi linii bugetare a căror creare se solicită: nu este cazul.

3.2.        Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.     Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Rubrica din cadrul financiar multianual: || 4 || || || [Rubrica: UE ca partener global]

|| DG: <ECFIN> || || || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || TOTAL ||

|| Ÿ Credite operaționale || || || || || ||

|| Linia bugetară 01 03 06 Provizionarea Fondului de garantare || Angajamente || (1a) || || || 108 || 54 || 162 ||

|| Plăți || (2a) || || || 108 || 54 || 162 ||

|| Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe (evaluări operaționale și evaluări ex-post) || || || || || ||

|| Linia bugetară 01 03 02 || Angajamente || (3) || || 0,2 || || || 0,20 ||

|| || Plăți || (3a) || || || 0,2 || || 0,20 ||

|| TOTAL credite pentru DG ECFIN || Angajamente || =1+1a +3 || || 0,2 || 108 || 54 || 162,2 ||

|| Plăți || =2+2a +3 || || || 108,2 || 54 || 162,2 ||

|| Ÿ TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || || 0,2 || 108 || 54 || 162,2 ||

|| || Plăți || (5) || || || 108,2 || 54 || 162,2 ||

Ÿ TOTAL credite operaționale, incl. evaluare ex-post || Angajamente || (4) || || 0,2 || 108 || 54 || 162,2 ||

Plăți || (5) || || || 108,2 || 54 || 162,2 ||

Ÿ TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || || || || || ||

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 4 din cadrul financiar multianual || Angajamente || =4+ 6 || || 0,2 || 108 || 54 || 162,2 ||

Plăți || =5+ 6 || || || 108,2 || 54 || 162,2 ||

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative”

|| || || || || ||

|| Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || TOTAL

Ÿ Resurse umane || || 0,660 || 0,396 || 0,132 || 1,188

Ÿ Alte cheltuieli administrative || || 0,022 || 0,016 || 0,016 || 0,054

TOTAL DG ECFIN || Credite || || 0,682 || 0,412 || 0,148 || 1,242

TOTAL credite pentru RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || || 0,682 || 0,412 || 0,148 || 1,242

milioane EUR (cu trei zecimale)

|| || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || TOTAL

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || || 0,682 || 0,412 || 0,148 || 1,242

Plăți || || 0,682 || 0,412 || 0,148 || 1,242

3.2.2.     Impactul estimat asupra creditelor operaționale

¨ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

X Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

A se indica obiectivele și realizările ò || || || || || || || || || || ||

OBIECTIVUL SPECIFIC nr. 1[26] || || || || || || || || || || ||

|| || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || ||

|| Tip || Număr || Costuri || Număr || Costuri || Număr || Costuri || Număr || Costuri || Număr || Costuri || Număr total || Costuri totale

- Realizarea 1 || Evaluare ex-post || || || || || 1 || 0,2 || || || || || 1 || 0,2

- Realizarea 2 || Provizionarea Fondului de garantare || || || || || 1 || 108 || 1 || 54 || || || 2 || 162

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1 || || || || || 2 || 108,2 || 1 || 54 || || || 3 || 162,2

COSTURI TOTALE || || || || || 2 || 108,2 || 1 || 54 || || || 3 || 162,2

3.2.3.     Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.  Sinteză

¨ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

X Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

|| [27] || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6) || TOTAL

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || || ||

Resurse umane || || || 0,660 || 0,396 || 0,132 || || || || 1,188

Alte cheltuieli administrative (misiuni) || || || 0,022 || 0,016 || 0,016 || || || || 0,054

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || 0,682 || 0,412 || 0,148 || || || || 1,242

În afara RUBRICII 5[28] din cadrul financiar multianual || || || || || || || || ||

Resurse umane || || || || || || || || ||

Alte cheltuieli cu caracter administrativ || || || || || || || || ||

Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || || ||

TOTAL || || || 0,682 || 0,412 || 0,148 || || || || 1,242

Necesarul de credite administrative va fi acoperit de creditele Direcției Generale care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul Direcției Generale, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate Direcției Generale care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.3.2.  Necesarul de resurse umane estimat

¨ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

X Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

|| || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6)

Ÿ           Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari) ||

01 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || || || 5 || 3 || 1 || || ||

XX 01 01 02 (în delegații) || || || || || || || ||

XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || || || ||

10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || || || ||

Ÿ           Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[29]

XX 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || || || || || || || ||

XX 01 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || || || || || || || ||

XX 01 04 yy[30] || - la sediu || || || || || || || ||

- în delegații || || || || || || || ||

XX 01 05 02 (AC, END, INT - cercetare indirectă) || || || || || || || ||

10 01 05 02 (AC, INT, END- cercetare directă) || || || || || || || ||

Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || || || ||

TOTAL || || || 5 || 3 || 1 || || ||

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale Direcției Generale în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul Direcției Generale, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate Direcției Generale care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar || Director direcția D: Supraveghează și gestionează operațiunea, asigură legătura cu Consiliul și Parlamentul pentru adoptarea deciziei și aprobarea memorandumului de înțelegere, negociază cu autoritățile ucrainene memorandumul de înțelegere, analizează rapoarte, conduce misiuni și evaluează progresele înregistrate în ceea ce privește respectarea condițiilor aferente asistenței. Șef de unitate/ Șef de unitate adjunct direcția D: acorda asistență directorului în gestionarea operațiunii, în asigurarea legăturii cu Consiliul și Parlamentul pentru adoptarea deciziei și aprobarea memorandumului de înțelegere, în negocierea cu autoritățile ucrainene a memorandumului de înțelegere și a acordului de împrumut (împreună cu Direcția L), în analizarea rapoartelor și în evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește respectarea condițiilor aferente asistenței. Analiști de date economice, sectorul AMF (direcția D): pregătesc decizia și memorandumul de înțelegere, stabilesc legături cu autoritățile și cu IFI, desfășoară misiuni de revizuire și pregătesc rapoarte ale serviciilor Comisiei și proceduri ale Comisiei legate de gestionarea asistenței, stabilesc legături cu experți externi pentru evaluarea operațională și evaluarea ex post. Direcția L (unitățile L4, L5 și L6 sub supravegherea directorului): pregătește acordul de împrumut, îl negociază cu autoritățile ucrainene și îl prezintă spre aprobare serviciilor competente ale Comisiei și spre semnare ambelor părți; urmărește intrarea în vigoare a acordului de împrumut; pregătește decizia (deciziile) Comisiei cu privire la operațiune (operațiunile) de împrumut, urmărește depunerea cererii (cererilor) de fonduri, selectează băncile, pregătește și execută operațiunea (operațiunile) de finanțare și eliberează fondurile pentru Ucraina; efectuează activități administrative pentru a urmări rambursarea împrumutului (împrumuturilor); pregătește rapoartele corespunzătoare cu privire la aceste activități.

Personal extern || N/A

3.2.4.     Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

X Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

3.2.5.     Contribuția terților

X Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

3.3.        Impactul estimat asupra veniturilor

X       Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

[1]               Autoritățile au revizuit de două ori bugetul (în luna martie și în luna iulie) într-o încercare de a ține sub control deficitul bugetar ridicat.

[2]               În perioada ianuarie-octombrie, importurile de mărfuri au scăzut cu 26,2 % de la un an la altul, depășind cu mult scăderea cu 10,8 % a exporturilor.

[3]               Ieșirile nete din contul financiar s-au ridicat la 4,8 miliarde USD în perioada ianuarie-octombrie 2014. Retragerile de depozite bancare de către nerezidenți au constituit principalul factor care a dus la ieșirile de capital. Atât ISD, cât și investițiile de portofoliu au înregistrat ieșiri de capital în perioada respectivă, deși de dimensiuni mai mici.

[4]               JO L 209, 6.8.2002, p. 22-23.

[5]               JO L 189, 22.7.2010, p. 28.

[6]               JO L 111, 15.4.2014, p. 85.

[7]               JO C […], […], p. […].

[8]               Poziția Parlamentului European din … 2012 și Decizia Consiliului din … 2012.

[9]               JO L 209, 6.8.2002, p. 22-23.

[10]             JO L 189, 22.7.2010, p. 28.

[11]             JO L 111, 15.4.2014, p. 85.

[12]             Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

[13]             Decizia 2010/427/UE a Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă (JO L 201, 3.8.2010, p. 30).

[14]             Regulamentul (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind constituirea Fondului de garantare pentru acțiuni externe (JO L 145, 10.6.2009, p. 10).

[15]             Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

[16]             Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012, p. 1).

[17]             Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).

[18]             Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

[19]             Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

[20]             ABM (activity based management): gestiune pe activități – ABB (activity based budgeting): întocmirea bugetului pe activități.

[21]             Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[22]             Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

[23]             AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

[24]             Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

[25]             Regulamentul (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind constituirea Fondului de garantare pentru acțiuni externe (JO L 145, 10.6.2009, p. 10).

[26]             Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

[27]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[28]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[29]             AC= agent contractual; AL = agent local; END= expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenții de muncă temporară („Intérimaire”); JED = „Jeune Expert en Délégation” (expert tânăr în delegații).

[30]             Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).