18.8.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 299/57

(1)

La 26 noiembrie 2015, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2016. Prioritățile analizei anuale a creșterii au fost aprobate de Consiliul European din 17-18 martie 2016. La 26 noiembrie 2015, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (2), Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care a identificat Austria ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat. În aceeași zi, Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro. Această recomandare a fost aprobată de Consiliul European din 18-19 februarie 2016 și adoptată de Consiliu la 8 martie 2016 (3). În calitate de țară a cărei monedă este euro și având în vedere legăturile strânse dintre economiile din cadrul uniunii economice și monetare, Austria ar trebui să asigure punerea în aplicare integrală și în timp util a recomandării.

(2)

Raportul de țară privind Austria pentru 2016 a fost publicat la Acesta a evaluat atât progresele realizate de Austria în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, adoptate de Consiliu la 14 iulie 2015, cât și cele realizate în direcția îndeplinirii obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020. De asemenea, acesta a inclus un bilanț aprofundat, efectuat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. La 8 martie 2016, Comisia a prezentat rezultatele bilanțului aprofundat. În urma analizei pe care a efectuat-o, Comisia concluzionează că Austria nu se confruntă cu dezechilibre macroeconomice.

(3)

La 26 aprilie 2016, Austria și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2016, iar la 27 aprilie 2016 – Programul de stabilitate pentru 2016. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(4)

Recomandările relevante specifice fiecărei țări au fost abordate în cadrul programării fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada 2014-2020. Astfel cum se prevede la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), în cazul în care acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului, Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască acordul de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea. Comisia a furnizat detalii suplimentare referitoare la modul în care va utiliza această dispoziție în orientările privind aplicarea măsurilor de corelare a eficacității fondurilor structurale și de investiții europene cu buna guvernanță economică.

(5)

Din Programul de stabilitate reiese faptul că impactul bugetar al afluxului excepțional de refugiați este semnificativ, prezentându-se dovezi suficiente privind amploarea și natura acestor costuri bugetare suplimentare. Potrivit Comisiei, cheltuielile suplimentare eligibile s-au ridicat la 0,09 % din PIB în 2015 și actualmente sunt estimate la 0,26 % din PIB pentru 2016. Aceste cifre reprezintă o revizuire în sens crescător în ceea ce privește estimările prevăzute în proiectul de plan bugetar pentru 2016, care preconiza cheltuieli suplimentare de aproximativ 0,08 % din PIB în 2015, respectiv de 0,16 % din PIB în 2016. Dispozițiile articolului 5 alineatul (1) și ale articolului 6 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 acoperă aceste cheltuieli suplimentare, întrucât afluxul de refugiați este un eveniment excepțional, impactul acestuia asupra finanțelor publice din Austria este semnificativ, iar sustenabilitatea nu ar fi compromisă prin permiterea unei abateri de la traiectoria de ajustare în direcția obiectivului bugetar pe termen mediu. În 2015, întrucât și-a îndeplinit obiectivul bugetar pe termen mediu, Austria nu a utilizat posibilitatea abaterii temporare. Pentru a se asigura faptul că Austria beneficiază de aceeași abatere temporară de care au beneficiat țări care nu și-au atins încă obiectivul bugetar pe termen mediu, Austria se va putea abate, în 2016 și 2017, de la obiectivul său bugetar pe termen mediu cu suma considerată eligibilă pentru 2015. În ceea ce privește eventuala abatere suplimentară din 2016, în primăvara lui 2017 se va efectua o evaluare finală, inclusiv în ceea ce privește sumele eligibile, pe baza datelor observate puse la dispoziție de autoritățile austriece.

(6)

În prezent, Austria se încadrează în componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere și face obiectul regulii tranzitorii privind datoria. În cadrul Programului de stabilitate pentru 2016, guvernul preconizează o deteriorare a deficitului global, până la 1,6 % din PIB în 2016, urmată de o îmbunătățire treptată, până la 0,4 % din PIB în 2020. Se preconizează că obiectivul bugetar pe termen mediu – un deficit structural de 0,45 % din PIB până în 2016 și revizuit până la 0,5 % din PIB începând din 2017 – va fi îndeplinit începând din 2018. Având însă în vedere soldul structural recalculat, obiectivul bugetar pe termen mediu ar urma să fie atins doar începând din 2019. Conform Programului de stabilitate, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB a atins un nivel maxim de 86,2 % în 2015, urmând să scadă treptat până la 76,6 % în 2020. Scenariul macroeconomic pe care se întemeiază aceste proiecții bugetare este plauzibil. În același timp însă, măsurile necesare pentru sprijinirea, începând cu 2017, a țintelor de deficit preconizate nu au fost suficient detaliate. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2016, există riscul unei abateri în 2016. Cu toate acestea, dacă impactul suplimentar al afluxului excepțional de refugiați prevăzut pentru 2016 este exclus din evaluare, se preconizează că Austria va respecta dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere în 2016. În condițiile în care politicile rămân neschimbate, în 2017 există un risc de abatere semnificativă de la ajustarea recomandată. Abaterea prevăzută pentru 2017 nu va mai fi însă semnificativă după ce se va lua în considerare marja suplimentară permisă pentru impactul bugetar al afluxului excepțional de refugiați care ar putea fi acordată în 2016. Se preconizează că Austria va îndeplini regula tranzitorie privind datoria în 2016 și, după încheierea perioadei de tranziție, criteriul de referință privind reducerea datoriei în 2017. Pe baza evaluării Programului de stabilitate și ținând seama de previziunile Comisiei din primăvara anului 2016, Consiliul consideră că există riscul ca Austria să nu respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere. Prin urmare, vor fi necesare măsuri suplimentare pentru asigurarea conformității în 2016 și în 2017.

(7)

Efectul bugetar al reformei fiscale, adoptată recent, reprezintă încă un element de incertitudine. Atunci când se iau măsuri menite să asigure sustenabilitatea finanțelor publice, ar trebui să se țină cont de faptul că, în ciuda reformelor recente, sarcina fiscală asupra forței de muncă rămâne ridicată, Austria având o sarcină fiscală mare comparativ cu alte țări europene. Totodată, se utilizează prea puțin surse de impozitare mai favorabile creșterii, care permit reducerea sarcinii fiscale asupra forței de muncă. Adoptarea de măsuri menite să reducă sarcina fiscală asupra forței de muncă prin transferarea presiunii fiscale către alte surse, cu efecte mai puțin dăunătoare pentru creștere, ar contribui la soluționarea acestei probleme.

(8)

În 2015, rata șomajului în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani era de 46,3 % (comparativ cu media de 53,3 % la nivelul UE), Austria ocupând locul 19 la nivelul UE. Din 2014 sunt în vigoare măsuri suplimentare de creștere a vârstei efective de pensionare, și acestea au avut anumite efecte. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor inversa tendința existentă, prin care vârsta efectivă de pensionare se situează sub media Uniunii pe termen mediu. În plus, durata perioadei de pensie crește, odată cu creșterea speranței de viață. Vârsta legală de pensionare pentru femei va crește, pentru a se alinia treptat – din 2024 până în 2033 – la vârsta legală de pensionare pentru bărbați. În Austria, vârsta legală de pensionare nu corespunde creșterii speranței de viață. Comisia estimează că, în 2040, cheltuielile cu pensiile vor crește cu 0,8 % din PIB comparativ cu 2013. Pe termen lung (2060), se preconizează o creștere cu 0,5 % din PIB a cheltuielilor cu pensiile. Comparativ cu 2013, se așteaptă, de asemenea, o creștere a cheltuielilor de sănătate cu 1 % din PIB până în 2040 și cu 1,3 % din PIB până în 2060. Acest lucru, împreună cu creșterea prevăzută a cheltuielilor aferente îngrijirii pe termen lung, reprezintă un risc mediu pentru sustenabilitatea finanțelor publice ale Austriei.

(9)

Regimurile bugetare existente la diferitele niveluri de guvernare (federal, statal și local) sunt complexe, iar în multe domenii de politică, cum ar fi cel al sănătății, responsabilitățile în materie de venituri și cele în materie de cheltuieli nu sunt aliniate. Deși, potrivit datelor OCDE din 2014, guvernele subnaționale au responsabilități în materie de politici care corespund unor cheltuieli publice generale în valoare de 16 % din PIB, ponderea impozitelor subnaționale este de doar aproximativ 2 % din PIB. Complexitatea acestei situații este costisitoare și poate duce la o scădere a disciplinei bugetare. Sunt în curs negocieri privind alocarea veniturilor între cele trei niveluri de guvernare începând din 2017, ocazie cu care s-ar putea rezolva această situație.

(10)

În mod tradițional, Austria are una dintre cele mai mici rate ale șomajului din UE. Din 2011 această rată este însă în creștere, ajungând la 5,7 % în 2015. Și rata șomajului în rândul tinerilor este mică: 10,6 % din tinerii activi în vârstă de 15-24 de ani în 2015. Austria are, de asemenea, o rată de ocupare ridicată. Cu toate acestea, deși rata de ocupare în rândul femeilor este de 70,2 %, adică peste media UE, comparativ, o mare parte dintre femei lucrează cu timp parțial, din cauza obligațiilor de îngrijire a copiilor sau a persoanelor în vârstă. Acest lucru contribuie la una dintre cele mai mari diferențe de remunerare între femei și bărbați din Uniune și la un mare decalaj de pensii între femei și bărbați. Rata de ocupare în rândul lucrătorilor în vârstă (55-64 de ani) este sub media UE.

(11)

Austria a depășit deja obiectivele naționale din cadrul Strategiei Europa 2020 în materie de educație. În 2015 rata abandonului școlar timpuriu a fost de 7,3 %, iar rata de absolvire a învățământului terțiar de 38,7 %. Cu toate acestea, rezultatele școlare depind în mare măsură de mediul socioeconomic. Nivelul mobilității intergeneraționale în educație este unul dintre cele mai scăzute dintre toate țările OCDE pentru care sunt disponibile date. Rata de abandon în rândul elevilor proveniți din familii de migranți este de peste trei ori mai mare decât în rândul elevilor care nu provin din familii de migranți; iar la aceasta se adaugă o nouă provocare: integrarea tinerilor refugiați și migranți cu vârsta de școlarizare obligatorie și a celor mai mari în sistemul de educație și formare.

(12)

Deși băncile austriece se confruntă cu probleme atât pe piața internă, cât și pe piețele externe, acțiunile de supraveghere la nivel național și european au contribuit la atenuarea riscurilor legate de deteriorarea calității activelor în Europa Centrală, Europa de Est și Europa de Sud-Est. În ceea ce privește restructurarea și lichidarea instituțiilor financiare aflate în dificultate, riscurile bugetare au fost deja luate în calcul în conturile publice. Deși nu se poate exclude apariția unor noi riscuri, pentru un număr limitat de instituții, acestea par să se limiteze la problemele moștenite din trecut.

(13)

Austria are o rată a investițiilor care depășește media UE pentru toate componentele PIB-ului, cu excepția locuințelor. Începând din 2012, în Austria, nivelul investițiilor a fost unul scăzut, în ciuda lichidităților solide de care dispun întreprinderile și existenței unor condiții de finanțare a economiei favorabile. Pentru a se stimula investițiile și creșterea, ar trebui simplificate procedurile administrative și ar trebui înlăturate obstacolele administrative. De exemplu, obstacolele existente în materie de reglementare și sarcina administrativă în domeniul furnizării de servicii nu sunt favorabile creării de noi întreprinderi. În ceea ce privește obstacolele în calea înființării de societăți interdisciplinare, la care s-a făcut referire în recomandările specifice fiecărei țări adoptate în 2015, Austria a început să ia în considerare adoptarea unor măsuri pentru îmbunătățirea situației, însă nu s-au luat încă decizii în acest sens. În ceea ce privește serviciile pentru întreprinderi, provocările specifice constau în cerințe restrictive legate de autorizare și, în cazul anumitor profesii, în restricții privind forma juridică și participarea la capital, care au ca rezultat o scădere a dinamismului pieței și o creștere negativă a productivității. Planul de acțiune prezentat de Austria în urma evaluării reciproce privind accesul la profesiile reglementate și exercitarea acestora propune un număr limitat de acțiuni, dar în mod cert există loc de propuneri mai ambițioase.

(14)

Afluxul mare de refugiați din ultimul an are consecințe sociale și economice pentru Austria. Se estimează că, pe termen scurt, afluxul de refugiați va duce la o creștere a cheltuielilor publice și va genera o creștere a cererii interne și, implicit, o creștere a PIB-ului; pe termen mediu însă, efectul asupra ocupării forței de muncă și a creșterii depinde de integrarea cu succes a refugiaților pe piața muncii și de integrarea socială a acestora, inclusiv prin sprijin în domeniul educației. Acest aspect ocupă un loc important pe agenda politică, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statului membru, și va fi monitorizat și analizat cu atenție, inclusiv în raportul de țară din 2017.

(15)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Austriei, pe care a publicat-o în raportul de țară pe 2016. De asemenea, a evaluat Programul de stabilitate și Programul național de reformă, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Austriei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Austria, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a UE prin asigurarea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările formulate în cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-3 de mai jos.

(16)

În lumina acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate, iar avizul său (5) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos,

1.

Să se asigure că abaterea de la obiectivul bugetar pe termen mediu în 2016 și 2017 se limitează la marja permisă pentru impactul bugetar al afluxului excepțional de refugiați din 2015 și, în acest scop, să realizeze o ajustare bugetară anuală de 0,3 % din PIB în 2017, cu excepția cazului în care obiectivul bugetar pe termen mediu este respectat printr-un efort mai redus. Să asigure sustenabilitatea sistemului de sănătate și a sistemului de pensii prin corelarea vârstei legale de pensionare cu speranța de viață. Să simplifice, să raționalizeze și să eficientizeze relațiile și responsabilitățile bugetare la diferitele niveluri de guvernare.

2.

Să îmbunătățească participarea femeilor la piața muncii. Să ia măsuri pentru îmbunătățirea nivelului de educație al tinerilor defavorizați, în special a celor care provin din familii de migranți.

3.

Să reducă, în domeniul serviciilor, atât barierele administrative și de reglementare din calea investițiilor, de exemplu cerințele restrictive legate de autorizare și restricțiile privind forma juridică și participarea la capital, cât și impedimentele în calea înființării de societăți interdisciplinare.