11/Volumul 19

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

126

L 086/22

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

La 12 ianuarie 1998, Comisia a fost sesizată cu o plângere în aplicarea articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 3286/94 (denumit în continuare „regulament”). Plângerea a fost depusă de către Febeltex (Federația belgiană a industriei textilelor).

(2)

Reclamanta susținea că sistemul brazilian de licențe de import neautomate și, în special, punerea sa în aplicare prin impunerea unor condiții de plată și a unor prețuri minime la import sunt incompatibile cu diverse dispoziții ale Acordului de instituire a Organizației Mondiale de Comerț (denumit în continuare „Acordul OMC”) și anexele sale. Reclamanta solicita Comisiei să ia măsurile necesare pentru a convinge Brazilia să abroge acest sistem.

(3)

Plângerea conținea probe suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri comunitare de examinare în conformitate cu articolul 8 din regulament. Prin urmare, o astfel de procedură a fost deschisă la 27 februarie 1998 (3).

(4)

În urma deschiderii procedurii de examinare, Comisia a procedat la o anchetă aprofundată în fapt și în drept privind sistemul brazilian de licențe de import care se aplică produselor textile. Pe baza rezultatelor acestei anchete, Comisia a ajuns la următoarele concluzii.

(5)

Ancheta a stabilit că sistemul de licențe de import practicat de Brazilia este un sistem în sensul articolului 3 alineatul (1) din Acordul OMC privind procedurile în materie de licențe de import care ar trebui, în consecință, să fie conforme cu dispozițiile acestui acord, precum și cu normele stabilite prin GATT 1994.

(6)

Legislația braziliană privind sistemul de licențe de import neautomate este compusă din următoarele acte:

Sistemul brazilian este, cu toate acestea, foarte flexibil: pot fi adăugate produse noi, printr-o simplă decizie a Ministerului Industriei, Comerțului și Turismului, în lista cu produsele pentru care se solicită o licență de import neautomată.

(7)

Sistemul brazilian de licențe este administrat de un instrument informatizat denumit Siscomex. Acordarea licențelor de import pentru produsele textile de proveniență din Comunitate se subordonează direct unei serii de prețuri minime și de condiții de plată impuse la import. În cazul în care informațiile dintr-o declarație de import nu sunt conforme cu cele adoptate și integrate de către autoritățile braziliene în Siscomex, cererile de licențe de import nu sunt prelucrate, iar importatorului i se solicită să contacteze agenția locală a Departamentului pentru Comerț Exterior din Ministerul Industriei, Comerțului și Turismului (Decex).

(8)

Legislația braziliană care instituie acest sistem nu cuprinde nici o trimitere la decizia pusă în aplicare în cadrul procedurii de acordare a licențelor. Serviciile Comisiei au descoperit existența unor norme și instrucțiuni administrative interne privind impunerea condițiilor de plată și a prețurilor minime la import, norme care sunt aplicate în cadrul administrării sistemului de licențe de import în Brazilia. Aceste norme nu sunt publicate, astfel încât administrațiile publice și comercianții nu pot avea cunoștință despre ele. Nu există, în afară de aceasta, nici o posibilitate de cale de atac împotriva unor astfel de reglementări oficiale.

(9)

În cazul în care Siscomex nu prelucrează solicitările de acordare a licențelor de import care nu îndeplinesc condițiile de plată și prețurile minime, nu se ia nici o decizie formală, astfel încât solicitările în cauză rămân în suspensie pe o perioadă nedefinită.

(10)

Sistemul brazilian nu pare să urmărească punerea în aplicare a vreunei măsuri compatibile cu GATT, singura sa funcție fiind de a aplica și administra procedurile de import ca un instrument de politică comercială, în scopul de a restrânge fluxul importurilor de produse textile în Brazilia. În urma examinării s-a arătat, de asemenea, că acest sistem permite autorităților braziliene să decidă în mod discreționar și arbitrar refuzarea acordării licențelor de import pentru motive oficiale și nepublicate. Prin impunerea unor condiții de plată și a unor prețuri minime ca o condiție a eliberării licențelor, Brazilia a limitat în mod semnificativ importurile de produse originare din Comunitate și a descurajat un număr mare de potențiali clienți care să cumpere produse europene.

(11)

Brazilia nu a transmis, încă, o parte a legislației aplicabile (Comunicado Decex 37 din 17 decembrie 1997). Cealaltă parte a fost transmisă, dar cu o întârziere de mai mult de un an și numai după deschiderea prezentei proceduri de examinare de către Comisie în baza regulamentului. În această comunicare, anumite informații esențiale, de altfel, au fost omise (de exemplu, lista cu produsele subordonate procedurilor de acordare a licențelor).

(12)

În aceste circumstanțe, Comisia consideră că afirmațiile reclamantei sunt întemeiate și că practicile folosite de către Brazilia constituie un obstacol în calea comerțului, în sensul articolului 2 alineatul (1) din regulament, în măsura în care acestea contravin următoarelor dispoziții:

(13)

Comisia consideră, cu toate acestea, că trimiterea la temeiurile juridice sus-menționate nu exclude calea de atac la oricare altă dispoziție aplicabilă a Acordului OMC și a acordurilor anexate care ar putea fi utilă în procedurile în fața OMC.

(14)

Ancheta Comisiei a evidențiat potențialul considerabil pe care îl reprezintă piața braziliană pentru produsele competitive exportate de producătorii comunitari. În această privință, principalele constatări privind efectele comerciale defavorabile provocate de practicile incriminate arată că sistemul de licențe de import neautomate practicate de Brazilia constituie o barieră importantă în calea accesului mai multor produse textile din Comunitate pe piața braziliană.

(15)

Ancheta ce a avut ca obiect produsele incluse la capitolele 50-63 din Nomenclatura Combinată a arătat că sistemul brazilian are efecte variabile, în funcție de categoriile de produse. În general, exportul comunitar de produse textile în Brazilia nu a înregistrat, în pofida potențialului important pe care îl reprezintă piața braziliană, nici o creștere notabilă între 1996 și 1997, în special în raport cu exporturi efectuate pe piețe similare din America de Sud.

(16)

În special, instituirea sistemului de licențe de import neautomate și modalitățile de aplicare prin impunerea unor condiții de plată și a unor prețuri minime au atras după sine, începând din 1997 (în unele cazuri, începând din 1996), o scădere a exportului, din Uniunea Europeană către Brazilia, de anumite produse textile, precum pânză de saltele (coduri NC: 5516 23 10 și 5210 49 00), fire pentru tapiserie (cod NC: 5806 32 10), cuvertură de pat (și produse înrudite) (cod NC: 6302 32 90), materiale sintetice tricotate pentru perdele (cod NC: 6002 43 11), țesături din fire artificiale discontinue pentru îmbrăcăminte sport (de exemplu, lyocell, elastan) (cod NC: 5516 13 00).

(17)

Practicile braziliene incriminate au cauzat, pentru anumiți exportatori comunitari de produse textile, o importantă scădere a competitivității pe piața braziliană. Aceasta a fost deosebit de pronunțată în special în categoria produselor precum pânza de saltele, țesăturile pentru perdele sau firele pentru tapiserie, care au fost supuse unor prețuri minime la import.

(18)

Punerea în aplicare a măsurilor contestate, pentru un mare număr de cazuri, a provocat o scădere notabilă a numărului de clienți brazilieni și a importanței acestora, precum și a numărului și volumului de comenzi primite și confirmate.

(19)

Pe de altă parte, impunerea prețurilor minime a redus în mod substanțial gama de produse admise la export în Brazilia. Cu alte cuvinte, către această țară nu mai pot fi exportate produse al căror preț de export este prea scăzut în raport cu prețul minim cerut, pentru că nu ar mai fi competitive la acest nivel de preț superior. Acest tip de situație se întâlnește adesea, fapt ce are o relevanță deosebită în cazul produselor cu preț mic pentru care există o concurență locală puternică. În consecință, importatorul brazilian va avea tendința să achiziționeze produsul fabricat pe plan local care, fără impunerea unor prețuri minime, va fi mai costisitor decât produsul textil echivalent originar din Comunitate.

(20)

Necesitatea de modificare a specificației tehnice sau a compoziției produsului constituie un alt efect comercial defavorabil producătorilor/exportatorilor comunitari de produse textile. Aceasta este dictată de nevoia de a se conforma prețurilor minime impuse. În unele cazuri, modificarea specificației tehnice este singura modalitate prin care se poate obține un produs al cărui preț corespunde prețului minim prescris, dar care rămâne viabil din punct de vedere economic. În această privință, s-au adus la cunoștința serviciilor Comisiei cazuri – cum este cel al pânzei pentru saltele – în care a trebuit să se modifice procentul de bumbac, de mătase artificială, de poliester etc. al unui produs, recurgându-se adesea la o altă materie primă (de exemplu mătasea artificială) sau utilizând o altă materie primă care modifică greutatea produsului pe metru pătrat (de exemplu, polipropilena).

(21)

Utilizarea de către Brazilia a sistemului de licențe de import neautomate ca instrument de politică comercială care are drept scop controlul fluxurilor comerciale se traduce, în unele sectoare ale industriei textile, printr-o transformare completă a condițiilor pieței, care s-a soldat uneori cu o cvasiînchidere a pieței braziliene în ceea ce privește exportatorii comunitari de produse textile. Spre exemplu, prețul de import minim de 20 dolari americani pe kilogram (USD/kg) impus de către autoritățile braziliene pentru importul de pânză de saltele din jacard clasificată cu codul NC 5516 23 10 reprezintă mai mult de dublul prețului de vânzare normal al acestui produs (adică 8 la 11 USD/kg). O asemenea majorare de preț a provocat o scădere importantă a competitivității pe piața braziliană pentru exportatorii comunitari ai acestui produs textil de uz gospodăresc.

(22)

În consecință, Comisia a concluzionat că efectele sus-menționate constituie efecte comerciale negative în sensul articolului 2 alineatul (4) din regulament.

(23)

În decursul ultimilor doi ani, exportatorii și producătorii europeni au depus trei plângeri împotriva practicilor comerciale braziliene cu efect restrictiv asupra exporturilor comunitare de diferite produse (tablă de oțel, produse textile și sorbitol). Aceste practici par să vizeze, în condiții lipsite de transparență, anumite sectoare sensibile și sunt rezultatul unui proces de decizie foarte flexibil. Din acest motiv, Comunitatea trebuie să abordeze de o manieră globală sistemul brazilian.

(24)

Pe de altă parte, asigurarea că partenerii OMC își respectă în totalitate obligațiile este un aspect de cea mai mare importanță pentru Comunitate, ce a contractat, la rândul său, aceleași obligații. În vederea unei bune funcționări a unui sistem comercial multilateral, este necesar să se abordeze în mod sistematic toate practicile care sunt incompatibile cu normele OMC.

(25)

În ceea ce privește cauza Febeltex, ținând cont de importanța industriei textile pentru Comunitate în ansamblu și de necesitatea de a permite produselor textile europene să beneficieze de accesul în condiții echitabile pe piața țărilor terțe, Comunitatea trebuie să conteste de îndată sistemul brazilian de licențe neautomat, în conformitate cu dispozițiile aplicabile ale Acordului referitor la procedurile privind licențele de import, cu dispozițiile GATT din 1994 și ale Memorandumului de acord OMC privind regulile și procedurile de soluționare a litigiilor.

(26)

S-au organizat reuniuni și s-au schimbat scrisori cu autoritățile braziliene competente pentru a se discuta despre această problemă și pentru a se identifica o soluție pe cale amiabilă, dar autoritățile braziliene nu au prezentat nici o propunere în acest sens.

(27)

În aceste circumstanțe, interesul Comunității impune deschiderea unei proceduri de soluționare a litigiului în cadrul OMC,